Socrate(470-399i.Hr.

)Invatatura si
metoda socratica
Socrate s-a nascut la Atena in familia unui sculptor si a
unei moase.Posibil ca o vreme a practicat meseria tatalui sau,dupa
care se apuca sa studieze scrierile fi losofi lor greci.Numele lui
Socrate este probabil cel mai bine cunoascut in cultura occidentala.
Totusi,anumite idei fundamentale,un anumit mod de
abordare,precum si o meteda intru totu specifi ca pot fi atribuite lui
Socrate,chiar daca sunt imbracate in cuvintele lui Platon.Principala
lui metoda fi losofi ca era maieutica,o solicitare si o punere sub
semnul indoielii a credintelor pentru a stabili adevarurile si a
dezvalui inconsecintele.
Socrate a studiat fi lozofi a cosmolica a acelei epoci si s-a
implicat in numeroase dezbateri publice,mai ales cu sofi stii,care
raspindeau intelepciunea practica, predau oratoria si discutau orice
problema pe care doreau s-o puna in circulatie cetatenii atenieni.
Socrate a devenit celebru prin punerea la indoiala a
acestor profesori sofi sti cu intrebarile sale ecletice si prin faptul ca
adeseori a contribuit la infringerea rusinoasa a argumentelor lor
destul de facile.El a era interesat profund si in mod constant de
problemele umane si etice.Dupa cum marturiseste Platon,Socrate
cauta ssa convinga oricare om c trebuie sa priveasca cu adincul
fi intei sale, virtutea si intelepciunea inainte de a se ocupa de
interesele personale si cercetind Statutul inaint de a se ocupa de
interesele acestuia.
Socrate a fost fi lozoful care a intemeiat stiinta moralei
baza autoritatea ratiunii teoretice,luind ca punct de plecare
principiul:Cunoaste-te pe tine insuti.Sursa adevaratei stiinte este
cunoastere de sine,iar necunoasterea este izvorul tuturor relelor si
viciilor.El sublinia ca,nimeni nu greseste de buna voie ,ci numai din
nestiinta si din necunoasterea esentei notiunilor morale.Socrate
este,ca teoretician al stiintelor morale ,un optimist si un
rationalist,deoarece este convins ca toti oamenii sint,prin natura
educabili ,fi ind buni de la natura,dorindu-si binele propriu si
nicidecum raul.
Metoda socratica comporta urmatoarele
aspecte:ironia,maieutica,inductia si defi nitia.In esenta,metoda
socratica ne invata doua lucruri importante:cum sa ne eliberam de
falsul si inautenticul din noi insine si cum sa cunoastem adevarul
pentru a intra in posesia lui.Socarate era convins ca adevarul se afl a
in sufl etu fi ecaruia,dar,intrucit majoritatea oamenilor nu stiu sa-l

descopere,el zace acolo tainuit.

Spiritul invataturii socratice va rodi din plin in fi losofi a lui
Platon,stralucitul sau discipol,si partial in fi lozofi a micilor
socraticisau a socraticilor unilaterali.

Sistemul filozofic a lui Platon (427347i.Hr.)

Se considera,in genere,ca Platon este culmea fi lozofi ei
grecesti antice.El a fost discipolul lui Socrate si profesorul lui
Aristotel.In tinerete a devenit animatorul lui Socrate,iar ulterior a
scris dialogurile fi lozofi ce prin care a devenit cunoscut. O mare
parte din fi lozofi a Platon este o dezvoltare a temelor socratice.In
special,el a extins incercarile lui Socrate de a gasi defi nitii pentru
asemenea concepte ca dreptatea,curajul si mila,pina la o teorie
globala privind natura realitatii.
Lucrarea sa cea mai celebra este Respublica ,un dialog in care
Socrate si altii discuta despre natura dreptatii,importanta ei in
statutul ideal si calitatile necesare conducatorilor si cetatenilor unui
asemenea stat.
Platon s-a nascut intr0o familie nobila,a primit o educatie
aleasa:in poezia greaca,muzica,pictura,a cunoscut doctrina lui
Heraclit si Anaxagoras.Avea vreo 30 de ani cind a murit
Socrate.Curind,a pornit impreuna cu alti discipoli ai acestuia in
calatorii in Egipt,apoi in Sicilia,unde,probabil,a avut discutii cu
pitagoricenii,care i-au trezit un interes profund pentru problemele
fi lozofi ce.Si-a intemeiat propria scoala fi lozofi ca Academia,care a
existat vreo 915ani.

Sistemul folozofic a lui

Aristotel(344-322i.Hr.)
Aristotel a fost elevul lui Platon,dar nu un discipol
obisnuit,ci inzestrat cu un adevarat simt critic.El a prezentat si a
descris ceea ce numea el fi lozofi e prima:stiinta existentei care
,ocupindu-se de eul in sine ,se afl a la baza tuturor disciplinelor
stiintifi ce si avea deci un caracter primordial.El a publicat opere de
logica,fi zica,stiinte naturale,psihologie,politica,etica si arte.Tratatele
sale sint cuprinse in 12 volume si au ajuns pina la noi.
Aristotel s-a nascut la Stagira,in familia medicului curtii

macedonene.La virsta de 18 ani pleaca la Atena si intra la Acedemia

lui Platon,unde a ramas pina la moartea acestuia,in anul 347i.Hr. in
urmatorii 5 ani lucreaza cu un grup mic de invatati asupra diverselor
teme de fi lozofi e si biologie.A fondat propria sa scoala Liceum-,in
care a predat 13 ani.
Aristotel a intemeiat un sistem al logicii.El considera
logica un fel de instrument general pentru dobindirea cunostintor
din cele mai diverse domenii.Lucrarile consacrate logicii sint
cunoscute sub numele de Oeganon,ceea ce insemna un instrument
sau unealta.Centrul logicii lui Aristotel este silogismul,defi nit de el
drept un discurs in cadrul caruia,afi rmindu-se anummite lucruri
,din adevarul lor decurge ,in mod necesar,altceva decit se afi rma
acolo.
Pentru Aristotel ,silogismul este o metoda stiintifi ca ,prin
care putem gasi adevarata natura a lucrurilor,deoarece se spune ca
Socrate este muritor,fi indca este om si ca oamenii sint muritori.
Principala fi lozofi e prima lui Aristotel o constituie
substanta.In sensul ei primar,substanta este ceea ce poarta sau
sustine calitatile si acesteia I se pot atribui predicatele.Aristotel isi
cntinua analiza dezvoltind doua perechi de concepte:Materia si
Formele.El arata ca orice lucru luat in sine are doua aspecte
,Materia si Forma.In cazul unei anumite mese de lemn,materia
ei,lemnul,este un aspect,iar forma ,structura care organizeaza
lemnul ca masa,este celalalt aspect.
Gnosiologia lui Aristotel considera ca procesul cunoasterii
stiintifi ce porneste de la perceptia senzoriala si se ridica de la
aceasta la general,la necesar.
Ca si Platon ,Aristotel sustine ca realitatea poate fi
cunoscuta ultima,si ca ceea ce este cunoscut este
neschimbator.Aristotel sustine ca totul este in miscare si ca e cu
neputinta sa concepem fi e un inceput ,fi e un sfi rsit al miscarii.
In politica sa,Aristotel studiaza omul sub aspect de animal
politic.Societatea este naturala pentru om ca si pentru animale.Spre
deosebire de Platon,societatea ideala a lui Aristotel este fondata pe
proprietate si familie.