Universul

Disciplina proiectului : ISC

Grupa II
Proiect a fost initiat de :
Murean Raluca
Mogo Petrua
Clugr Emilia
Stoica Ramona
Stefan Bianca
CLS: XII-C
Liceul Vocational Mihai Eminescu

PAMNTUL - O ENTITATE N
UNIVERS
SISTEMUL SOLAR

CE ESTE SISTEMUL SOLAR?

o form de organizare a materiei n univers:
-Soare
-planete
-satelii
-comete
-meteorii
-radiatii cosmice
-prafuri,gaze ...

Soarele
o stea de marime mijlocie
o pitic galben
format din nucleu
-atmosfer solar-fotosfer
-cromosfera
- coroana

Structura Soarelui in imagini

Structura Soarelui in imagini

Structura soarelui

soarele

PLANETELE SISTEMULUI
NOSTRU SOLAR
Corpuri cereti ce gravuteaz in jurul
soarelui ,far lumin si cldur proprie

prezentarea acestora in funcie de

dispunerea fa de soare

Imagini cu planetele

SATELIII
Corpurii reci ce graviteaz in jurul
planetelor i soarelui
Au dimensiuni mai mici dect planetele in
jurul crora graviteaz
Saturn planeta cu cel mai mare numr

LUNA- caracteristici

Suprafaa Lunii este acoperit de cratere. Aceste createre s-au

format in urma impactului cu meteorii uriai si asteroizi mici,cel mai
probabil in vremurile de la nceputul istoriei lunii pe cnd sistemul
solar era plin de asemenea fragmente. Cel mai mare crater se
numete Bailly,are o lungime de 295 km si adncime de 3,960 m.
De asemenea, mai este vizibil i un vechi relief vulcanic(cratere de
origine vulcanic), rmas din vremurile apropiate de formarea
satelitului Pmntului; acesta formeaz caracteristicile vizibile, cum
ar fi mri(numele de mare a fost dat de observatorii din antichitate
care credeau c petele negre de pe suprafaa Lunii sunt mri si
oceane iar prile luminoase sunt continente), vi etc.Cea mai mare
i mai cunoscut mare a Lunii este Marea Imbrium(Marea Ploilor) i
care are o lungime de 1.200 km. Cei mai nali munti se afl lnga
Polul de Sud al Lunii i au o nlime de aproximativ 6.100 m
comparabil cu Himalaya pe Pmnt. nc nu s-au gsit urme de ap
pe suprafaa Lunii dar cercettorii sunt optimiti.

COMETELE
Supranumite stele cu coad
Alctuire:-nucleu
-coam
-coad
De prezena lor au fost legate producerea
unor evenimente-cutremure,eruptii
vulcanice,rzboaie,epidemii

Drumul cometei

Nucleu cometei

COMETE IN UNIVERS

METEORITI

Meteorii sunt bucati de material ce cad in atmosfera pamantului si pot rezulta in urma
coliziunilor intre asteroizi sau a dezintegrarii cometelor; acestia se incing datorita frecarii
cu aerul si pot atinge Pamantul daca nu se topesc in atmosfera. Daca un meteor
supravietuieste calatoriei sale prin atmosfera si cade pe suprafata Pamantului, atunci
acesta este numit meteorit. Oamenii de stiinta estimeaza ca intre 1.000 si 10.000 de
tone de material meteoritic cade pe Pamant in fiecare zi. In mare parte acest material
este format din bucati foarte mici, de dimensiuni micrometrice.
Meteorii provin mai degraba din Sistemul Solar decat din spatiul interstelar. Compozitia
acestora poate fi asemanatoare cu cea a asteroizilor, a planetelor sau Lunii. Sunt
perioade ale anului cand aceste caderi de meteori se intensifica. Aceste fenomene sunt
numite "ploi de meteori" cele mai cunoscute fiind Perseidele care au loc pe 12 august si
Leonidele, in luna noiembrie.
Cel mai mare meteorit care a lovit Pamantul in epoca moderna este cel cazut la 30 iunie
1908 la nord de raul Tunguska, in Siberia. Actualmente, cea mai raspandita teorie
sustine ca acesta a fost un corp solid cu un diametru de circa 50 m, care a explodat cu
o forta echivalenta cu aproximativ 15-30 megatone TNT la aproximativ 6 km deasupra
solului.

METEORIT

CRATER METEORITIC

ASTEROIZII

Un asteroid este un corp ceresc care se nvrte te n jurul Soarelui cu

dimensiuni cuprinse ntre zece metri (sub aceasta dimensiune se
numesc meteoriti) i pn la cateva sute de kilometri. Compoziia
fizic a asteroizilor variaz, putand reprezenta in cele mai multe
cazuri corpuri solide de roc cu un coninut metalic mai mic sau mai
mare, sau o adunatur de roci, format datorit gravitaiei.
Asterozii sunt mai mici dect planetele, din care cauz sunt numi i
uneori i planetoizi. Cei mai muli asteroizi i au traseul ntre
orbitele planetelor Martie i Jupiter, formnd a a numita Centur de
asteroizi. ntinderea ei total este de circa 2,0 - 3,4 Unit i
Astronomice (UA = distanta de la Pamant la Soare). Dei majoritatea
asteroizilor nu constituie un pericol pentru Pamant, cu telescoapele
performante actuale sunt descoperite tot mai multe astfel de corpuri
ceresti care se apropie sau intersecteaz orbita terestr, prezentand
un potential periculos de impact cu planeta noastra. Sunt numii oficial
NEA: Near-Earth-Asteroids (asteroizi aproape de Pmnt), sau mai
general NEO = Near Earth Objects.

ASTEROIZI

Cosmonautul Dumitru - Dorin Prunariu ne face cunoscut c, asteroidul nou descoperit la

17 mai 2009, numit codificat 2009KK, va trece pe langa Pamant la 18 iunie 2009 la o
distanta de 0,202 UA. Urmatoarea data cand va trece pe langa Pamant va fi la 29 mai
2022 iar probabilitatea de impact cu Terra calculata initial la 1 la 14.000 scade pe masura
ce se fac noi observatii, la 7 iunie aceasta fiind estimata la 1 la 8330. Desi dimensiunea
acestui asteroid este aceeasi cu a asteroidului Apophis, 270 metri, energia de impact ar
putea fi de dou ori mai mare dect a lui Apophis intrucat viteza lui 2009KK este cu 50%
mai mare decat a confratelui lui. Dupa cum se stie, fiind publicate numeroase materiale pe
acesta tema, Apophis este un asteroid descoperit n anul 2004 i care in anul 2029 va
trece foarte aproape de Pmnt, avnd calculata probabilitatea de impact cu planeta
noastr la 1 la 45.000. Referitor la 2009KK in 13 ani nu este timp de deflexie, eventual
doar de un impact nuclear la suprafaa lui, daca problema este rapid considerata la cel mai
inalt nivel de decizie al statelor cu activitati cosmice dezvoltate. Singura op iune viabil in
caz de confirmare a impactului va fi evacuarea populaiei de pe coridorul de risc unde ar
putea cdea.
Problema organizarii si luarii unor masuri referitoare la NEO este luata in discutie la nivelul
ONU in cadrul Comitetului ONU pentru Explorarea Pasnica a Spatiului Extraatmosferic,
dar necesita multe dezbateri pana la o decizie finala. La accelerarea acestor decizii
contribuie semnificativ Asociatia Exploratorilor Spatiului Cosmic (www.space-explorers.org)
prin mobilizarea unor specialisti internationali si elaborarea unui document cuprinzator pus
deja la dispozitia ONU. Din ambele organizatii face parte si cosmonautul Dumitru-Dorin
Prunariu care isi aduce contributia la intelegerea si rezolvarea acestor probleme ale
omenirii.

Un asteroid indreptndu-se spre

Pamnt

SISTEMUL SOLAR INCOTRO?

Astronomii cunosc de multi ani faptul ca o forta colosala din Univers atrage spre sine,
cu o viteza de 22 milioane kilometri pe ora, zeci de mii de galaxii intre care se numara
si Calea Lactee, cea din care face parte sistemul nostru solar. Cu toate acestea,
cercetatorii nu pot spune cu exactitate ce este aceasta forta si ce anume o produce.

Un volum urias de spatiu, care include Calea Lactee si super-clustere de galaxii,

pluteste prin Univers catre o masa gigantica si misterioasa, pozitionata la o distanta de
aproximativ 250 milioane de ani lumina de sistemul nostru solar, pe care astronomii au
denumit-o Marele Magnet.In clusterul denumit Grupul Local, Andromeda si Calea
Lactee, cele doua galaxii dominante, se atrag una spre cealalta cu aproximativ
300.000 kilometri pe ora. In acelasi timp, Grupul Local este atras spre centrul
clusterului Virgo cu 1.6 milioane kilometri pe ora. Impreuna, toate aceste entitati
cosmice gigantice sunt atrase spre Marele Magnet cu 22 milioane kilometri pe ora.

Masuratori recente efectuate cu ajutorul telescoapelor si al sondelor spatiale au evidentiat faptul

ca materia neagra, impreuna cu energia neagra reprezinta, cumulat, 95% din

componenta Universului si conduc la o accelerare a vitezei de expansiune a acestuia.
Se crede, prin urmare, ca tocmai aceasta forta neinteleasa sta la baza atractiei
Marelui Magnet, pozitionat in directia constelatiilor Hydra si Centaurus. Totusi, in
aceasta regiune a Universului, se gaseste si o uriasa concentratie de galaxii, cel mai
mare super-cluster descoperit vreodata. Cercetatorii suspecteaza ca aceasta energie
colosala contribuie si ea la atractia exercitata asupra miilor de galaxii care se indreapta
cu viteza spre Marele Magnet. Cu toate acestea, intelegerea fenomenului este departe
de fi completa, dar acest pas va reprezenta cu siguranta una dintre marile realizari ale
umanitatii.

CALEA LACTEE IN 2013