G-20 (sau mai formal, Grupul celor douzeci de minitri ai finanelor i ai guvernatorilor

bncilor centrale) include statele membre G7, adica principalele tari dezvoltate din lume - Germania,
Canada, Statele Unite, Franta, Italia, Japonia, Marea Britanie - si alte 12 state emergente - Africa de
Sud, Arabia Saudita, Argentina, Australia, Brazilia, China, Coreea de Sud, India, Indonezia, Mexic,
Rusia si Turcia. Cel de-al 20-lea loc este ocupat de Uniunea Europeana, reprezentata de tara care
asigura la momentul respectiv presedintia semestriala, in prezent Cehia. Fondul Fondul Monetar
International (FMI) si Banca Mondiala (BM) participa, de asemenea, la lucrarile G20.
Potrivit fondatorilor sai, G20 reprezinta "90% din Produsul Intern Brut mondial, 80% din comertul
international, incluzand schimburile interne din cadrul UE, si doua treimi din populatia lumii",
ceea ce ii confera grupului greutate politica si o legitimitate puternica.
G20 a fost infiintat in 1999 la initiativa G7. Dupa crizele financiare care izbucnisera succesiv in Asia,
Rusia si America Latina, acest club al tarilor bogate a vrut sa creeze o organizatie mai extinsa, in care
principalele puteri mondiale, inclusiv statele emergente, sa poata lucra in comun pentru rezolvarea si
evitarea acestor turbulente.
La un nivel mai general, G20 serveste si drept forum pentru discutarea problemelor bugetare si
monetare, de comert, crestere economica si energie.
La inceput limitat la o reuniune anuala a ministrilor de finante si sefilor bancilor centrale, G20 a luat
anvergura anul trecut, odata cu izbucnirea crizei financiare mondiale, cand o prima reuniune la nivel
de sefi de stat a avut loc in 15 noiembrie la Washington, la propunerea fostului presedinte american
George W. Bush.
Pe langa membrii permanenti, Marea Britanie, care prezideaza anul acesta G20, a invitat mai multe
state si organizatii internationale la summitul din 2 aprilie, printre care Spania, Asociatia Natiunilor din
Asia de Sud-Est (ASEAN), Uniunea Africana si Noul Parteneriat pentru Dezvoltarea Africii (NEPAD).
Prioritatile summitului G20 ii dezamagesc pe sustinatorii politicilor noi
Prioritatea acordata salvarii bancilor sau planurilor de relansare axate pe investitii ii dezamagesc pe
cei care cer G20 sa isi modifice semnificativ politicile vechi de cateva decenii, care au favorizat sau
chiar provocat criza actuala, din punctul lor de vedere, relateaza NewsIn, citand AFP.
Cu cateva zile inainte de deschiderea summitului liderilor G20, de la Londra, sindicatele, militantii
antiglobalizare, dar si unii economisti sunt de parere ca "jumatatile de masura nu sunt suficiente".
G20 nu trebuie sa se multumeasca numai cu "schimbari nesemnificative ale unui sistem sufocat de
lipsa creditelor", ci sa "prezideze o revizuire completa a modului in care este gestionata economia",
considera secretarul general al Confederatiei Sindicale Internationale (CSI), Guy Rider. "Cei care
cred ca se vor putea intoarce la vechile obiceiuri se inseala grav", a adaugat el.
Din punctul de vedere al CSI - formata din 312 organizatii, cu un total de 170 de milioane de membri
din 157 de tari si teritorii - criza, "provocata de dorinta de castig si de lipsa de competenta din sectorul
financiar", "are la baza politicile de privatizare, de liberalizare si de dereglementare a pietei muncii in
ultimele decenii".
Din acest motiv si in pofida a numeroase dezacorduri, CSI s-a alaturat activistilor antiglobalizare si
unor economisti, ca laureatul premiului Nobel Paul Krugman, pentru a cere nationalizarea bancilor
aflate in situatie de insolvabilitate.
Economistul american considera ca "statul trebuie sa intervina si, daca injecteaza bani in banci, ar
trebui sa preia si controlul asupra lor". In caz contrar, "contribuabilul isi asuma din nou riscurile, iar
economia de piata nu face decat sa obtina beneficiile", a avertizat el. "Este socialism pentru bogati si
capitalism pentru saraci", din punctul sau de vedere.

Pe langa nationalizarea unor banci, pozitiile sindicatelor se apropie de cele ale asociatiilor
antiglobalizare si in ceea ce priveste cererea de investitii publice pentru a crea locuri de munca
"ecologice" sau in ceea ce priveste sporirea relativa a salariilor in raport cu veniturile financiare, a
caror crestere a favorizat crizele repetate.
"In ultimii 30 de ani, o parte din ce in ce mai mare din bogatia produsa a fost deturnata de la
satisfacerea nevoilor majoritatii populatiei catre buzunarele catorva actionari", afirma o asociatie din
care fac parte Attac-Elvetia si Comitetul pentru anularea datoriei tarilor din lumea a treia. "Aceste
capitaluri, care au devenit excesiv de abundente si din ce in ce mai greu de rentabilizat, reprezinta
una dintre cauzele crizei", a adaugat asociatia, exprimandu-si teama ca reuniunea G20 va servi
numai la coordonarea politicilor de "salvare a bancilor si a actionarilor" si la "relansarea profiturilor lor,
in defavoarea muncitorilor si neglijand mediul".
Cu o zi inainte de reuniunea de la Londra, un grup de experti ONU, condus de economistul american
Joseph Stiglitz, si-a exprimat indoielile privind capacitatea G20 de a face fata crizei. "Deoarece G8 si
G20 s-au aratat incapabile sa corecteze problemele din cadrul economic si din cel de reglementare,
expertii au propus infiintarea unor institutii dotate cu legitimitatea politica, reala, a tuturor locuitorilor
lumii, adica un 'New Deal mondial' sau un G192 care sa lucreze sub egida ONU", potrivit unui
comunicat al Natiunilor Unite.
Cel de-al doilea summit G20 se va desfasura in cel mai mare centru de conferinte din Londra, Excel,
in estul capitalei britanice.