Graniele sau limitele eului

Aa cum corpul ocup un spaiu fizic i eul poate fi reprezentat ntr-un spaiu psihic.
Corpul este delimitat de epiderm, ca i limit palpabil, iar eul este circumscris de limite
(granie) psihice. Acestea sunt un fel de linii invizibile care ne separ, ne delimiteaz, ne asigur
individualitatea dar ne i permit s interacionm cu ceilali. Graniele au funcia att de a ne
diferenia, dar i de a ne permite conexiunea cu alte persoane, separate de noi. Pentru a putea
realiza aceste funcii ele trebuie s fie att suficient de ferme, dar i flexibile i permeabile.
Numai cu astfel de granie noi ne putem exprima liber gndurile, emoiile, valorile, fr riscul
contopirii cu identitile altor persoane.
Limitele corpului nostru sunt vizibile prin percepii, n timp ce graniele psihice pot fi doar
deduse din comportamentele noastre.
Pentru a identifica corect caracteristicile propriilor limite (granie) ale eului, voi realiza n
continuare descrieri ale persoanelor care experimenteaz diverse tipuri de limite.
Persoanele cu limite ferme i flexibile:

Se autodezvluie adecvat celor cu care au relaii de ncredere;

Acord selectiv ncrederea;

Sunt empatice;

n cuplu, triesc intimitatea deopotriv ca una emoional i sexual;

Au un contact bun cu propriiile emoii, pe care le exprim adecvat;

Se respect pe sine i nu accept ceea ce nu le convine, nu le place sau contravine

principiilor i valorilor pe care le dein;

Pot spune nu;

Sesizeaz cnd ceilali vor s le ncalce graniele;

tiu s-i mpiedice pe ceilali s le violeze intimitatea;

Sunt deschise ctre relaii interpersonale armonioase;

Nu rmn n relaii abuzive;

Accept contactele sexuale dac i doresc i sunt implicate emoional;

Pot face compromisuri;

Au o gndire nuanat.
Persoanele cu limite slabe (conform Schaeffer, Brenda, 2009):

Au discuii intime cu persoane cu care nu sunt n relaii de ncredere;

Se ndrgostesc nedifereniat, de orice persoan de sex opus care le acord atenie;

Accept contactele sexuale pentru a satisface nevoile i dorinele celuilalt;

Nu-i respect valorile, convingerile i principiile personale, pentru a fi pe placul altora;

Accept comportamente sau lucruri nedorite (mncare, sex, atingeri);

Sunt incapabile s sesizeze cnd exist riscul nclcrii granielor personale;

Nu-i pot mpiedica pe ceilali s le violeze graniele;

Spun da cnd ar vrea s spun nu;

Rmn n relaii abuzive;

Au ncredere neselectiv n ceilali;

Sunt dispuse s-i admire nediscriminatoriu pe ceilali.

Persoanele cu limite rigide (conform Schaeffer, Brenda, 2009):

Au o nencredere generalizat n oameni;

Gndirea le este rigid, fr nuane;

Se caracterizeaz prin lipsa absolut a oricror compromisuri;

Nu se dezvluie, ci se retrag n sine;

Nu sunt empatice;

Se izoleaz de ali oameni;

Intimitatea n cuplu poate fi trit doar prin sex;

Resping ideea de vulnerabilitate personal;

Emoiile sunt mai degrab simulate dect autentice;

Evit iubirea;

Evit ideea ca ceilali s aib grij de ele;

Au o via secret;

n via, prefer postura de observator;

Au atitudini rigide.

Limitele umane

Acceptarea propriilor limite si pe ale celorlalti. Ce inseamna acest lucru? Ca este important sa
ne adaptam credintele la realitate si nu sa deformam realitatea pentru a se potrivi cu ceea ce noi
vrem sa credem. Poate parea ciudat, insa adevarul este ca pentru a creste trebuie sa ne acceptam
limitele. Intr-o relatie sanatoasa, lucrurile pot fi rezolvate in cadrul acestor limite. Va invit sa
reflectati asupra situatiei in care se intampla ca o persoana sa se dezvolte si partenerul sa
stagneze? Poate sa functioneze relatia? Si da si nu. Relatiile esueaza atunci cand unul dintre
parteneri refuza sa accepte limitele celuilalt, fie ele reale sau imaginare. Astfel, in acele situatii, a
trage si a-ti impinge partenerul precum si jocurile de putere prevaleaza asupra bucuriei si iubirii.
Incurajarea autonomiei celorlalti, Ma astept ca multi dintre voi sa mai fii auzit aceste
lucruri, le reiau numai pt ca ele sunt adevarate si sper sa va incurajeze sa priviti in aceasta zona a
vietii. Iubirea matura apare atunci cand intelegem ca nevoile noastre nu mai sunt aceleasi ca in
copilarie, ca posedam in noi insine acele calitati care ne asigura integritatea individuala. In

relatiile sanatoase, ambii parteneri se simt bine, au incredere in ei insisi si in ceilalti, se iubesc pe
ei insisi neconditionat, fara a se simti vinovati. Toti detinem aceasta capacitate de a ne iubi si de
a ne respecta in acest fel.
Renunta in a cauta dragostea neconditionata. O astfel de dragoste ne este absolut necesara
in primele 18 luni de viata, mai apoi nu ne mai trebuie, pentru ca noi suntem iubirea
neconditionata, iar acest lucru este o stare care vine din interiorul nostru si nu viceversa.
Paradoxal atunci cand nu cautam aceasta iubire neconditionata, suntem adesea surprinsi sa gasim
un partener dispus sa ne-o acorde. Poate atunci cand ne privim pe noi insine drept iubire
neconditionata, emanam o siguranta care ii atrage pe ceilalti sa ne impartaseasca iubirea.
Acceptarea si respectul fata de implicare. Am sa detaliez aceasta caracteristica printr-o
poezie a lui Claude Steiner:
"Daca eu fac ce trebuie si tu faci ce trebuie,
Dar nu ne ridicam la inaltimea asteptarilor noastre,
Atunci noi doi am putea supravietui, dar nu si lumea noastra.
Tu esti tu, si eu sunt eu; impreuna dar nu intamplator
Daca ne vom da mana, vom vedea cat suntem de frumosi.
Daca nu, nimeni nu ne poate ajuta."
In iubirea adictiva, implicarea este adesea perceputa drept "pierdere a propriului sine". In
cea matura, se intampla contrariul: creste stima de sine, iar implicarea este privita drept o
expansiune a sinelui.
Stima de sine ridicata. Intr-o relatie sanatoasa partenerii au o stima de sine si o stare de
bine ridicate. Se iubesc pe sine fara a simti nevoia se a demonstra acest lucru celuilalt. In iubirea
adictiva, stima de sine depinde de multe ori de raspunsul partenerului. Revenind la
caracteristicile relatiilor sanatoase, aici avem incredere in noi, iar stima de sine nu este afectata
de dezaprobarea celuilalt sau de neintelegerile dintre noi.