Gradul de umanizare a Carpatilor este dovedit si de densitatea medie a asezarilor la

100 km2, care este de 5,8.

Cele mai mici valori sunt in carpatii Orientali, 3 sate 100/km2, 3,5 in Meridionali si
6,1 in Occidentali.
In Apuseni, densitatea asezarilor depaseste frecvent 15, chiar 20 sate/100 km2,
valori mari ale densitatilor inregistrandu-se si in vaile cu caracter transversal 8-12
sate/ km2 Culoarul Muresului, Culoarul Timis- Cerna.
Muntii cei mai umanizati sunt Muntii Apuseni. Plafonul maxim al asezarilor este
marcat de satele Petreasa 1560 m (in N Muntilor Apuseni). In Meridionali Fundata
la 1320 m (Rucar-Bran) si in Orientali Sulita 1360 m (N Obcinei Mestecanis).
Subcarpatii constituie a doua treapta altimetrica circumscrisa Carpatilor Orientali si
Meridionali si ofera conditii de favorabilitate umana deosebita pentru populatie si
desfasurarea activitatilor economice, fapt confirmat si de numarul mare al
asezarilor, aproape 1870 de sate, la care se adauga 25 de orase, dintre care
majoritatea se concentreaza in subcarpatii Curburii, densitatea medie fiind de cca
150 loc/km2.
Dintre cele 3 sectoare subcarpatice, cei de Curbura inregistreaza cea mai mare
densitate a asezarilor, cam 13 asezari/ 100km2 si o densitate medie a pop de 130
loc/km2.
Principalele elemente de atractie, de polarizare le constituie resursele variate de
subsol (petrol, gaze, carbune, ape minerale, sare), mule vai largi ce ofera conditii
prielnice pentru locuit. Este zona cea mai complexa, dezvoltata si fragmentata.
Subcarpatii Moldovei se constituie intr-o zona intens populata , in special in cele 3
arii depresionare de conctact bine dezvoltate, aici densitatea populatiei depasind
200 loc/km2.
O caracteristica a zonei este gradul relativ ridicat de ruralizare, doar o treime din
populatie traind in cele 5 orase.
Subcarpatii Getici sunt cei mai slab populati, cu o densitate de cca 100 loc/km2 si
un grad relativ ridicat de urbanizare, cca 50 % din populatie concentrandu-se in cele
9 orase: Targu-joi, Ramnicu Valcea, etc.
Din cauza fragmentarii mai reduse si a lipsei depresiunilor mai mici, nr asezarilor
rurale este aici de 370 de sate.
Depresiunea Transilvania este una dintre unitatile geografice cele mai populate
dupa Campia Romana, cu concentrari accentuate de populatie unde densitatea
populatiei este peste media pe tara, in secorul situat la nord de Mures si in Culoarul
Muresului, parte nordica a platformei Somesene. Densitatea medie este de cca 100

loc/km2, sectoaree cu cele mai mici densitati fiind 30-50 loc/km2 in Pod.
Hartibaciului si sudul Podisului Tarnavelor. Populatia se concentreaza in cca 1600 de
sate (densitate medie 6,3/100km2) si cca 40 de orase (60% din pop totala -> zona
relative urbanizata).
Podisul Moldovei se caracterizeaza prin concentrarea evidenta a populatiei in zonele
de contact ale podisului (Obcina Mare in special), concentrare mare in lungul cailor
de comunicatie (N-S), axele mari hidrografice (culoarul Sucevei, Siretului)
Densitatea medie se situeaza la cca 90loc/km2. Densitati mari (150 loc/km2) sunt
favorizare de prezenta unor concentrari urbane in Pod Sucevei, Campia Jijiei, N Pod
Barladului, mai putin favorbaila fiind extremitatea sudica a Pod. Barladului
(Dealurile Tutovei).