In sistemul asigurarilor voluntare de sanatate,un rol esential il au furnizorii de servicii
medicale,si care este sectorul aflat in cea mai grea suferinta. Atat Legea reformei sanatatii, cat si Normele metodologice prevad ca pot fi furnizori de servicii medicale cu care asiguratorii sa incheia contracte de furnizare de servicii medicale numai cei autorizati de Ministerul Sanatatii Publice. Dezvoltarea sistemului asigurarilor private de sanatate poate avea un efect benefic cu un spectru deosebit. Chiar daca la inceput el este accesibil mai mult paturei mijlocii ca sursa de venituri, dar, inca de la inceput, descongestioneaza sistemul narional (gratuit) de sanatate care se va imparti numai la cei neasigutati. Concomitent se stimuleaza semnificativ dezvoltarea unitatilor private de sanatate, pentru ca societatile de asigurare lucreaza preponderent cu acest sector. In acest cerc sanatos angrenarile sunt reciproce si, n-ar fi exclus, ca peste cativa ani sa ne dam seama ca sistemul privat poate lua amploarea cuvenita. Exist n prezent la nivel mondial trei sisteme principale de finanare. Primul sistem, plata pentru servicii, este practicat n ri precum Japonia, Germania, Canada sau Frana. Astfel la nivel naional este stabilit un tarif pe care l ramburseaz statul pentru fiecare serviciu. Acest sistem permite convieuirea sistemului public cu cel privat. Problema care poate s apar este c finanarea depinde de fondurile disponibile iar n consecin ca tarifele stabilite s nu corespund necesarului de finanare al serviciilor oferite. Sistemul Australian i din Noua Zeeland permite ns ca practicienii s cear o plat suplimentar fa de tarifele standard stabilite. Aceast ajustare reprezint un risc pentru c poate conduce la suplimente prea apstoare pentru pacieni.