Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
Infectia nozocomiala
Cadru general:
Infectia nozocomiala a devenit una din problemele majore ale asistentei medicale
contemporane. Morbiditatea crescuta si omniprezenta, consecintele ei, inclusiv letalitatea,
precum impactul negativ in starea de sanatate a celor ingrijiti, stresul psihic apasator
asupra ofertantilor de servicii medicale si pierderile economice rezultate din costurile
ingrijirilor suplimentare, impun adoptarea unor strategii fezabile si priorizate, cu
obiective orientate spre implementarea unor masuri de prevenire si limitare (control) ale
infectiilor nozocomiale.
Pe parcursul istoriei omenirii exista nenumerate dovezi pentru prezenta in randul
populatiei a unor boli infectioase care au produs epidemii sau pandemii devastatoare cu
pierderi umane insemnate- (ciuma, variola, pesta, holera, poliomielita, difteria, gripa,
etc.) sau care au evoluat endemic, mai putin zgomotos, dar cu consecinte tot atat de
insemnate in morbiditate si mortalitate (sifilisul, malaria, tetanosul, hepatita virala B si C,
infectia HIV, etc.). Caracteristica comuna a acestor boli 'clasice' a fost aceea ca au afectat,
in majoritatea cazurilor, persoane sanatoase din populatie / comunitate, cu o stare de
sanatate neatinsa de infectia respectiva pana la aparitia ei in colectivitate / comunitate /
populatie. In controlul si limitarea gravitatii sau extinderii acestor boli transmisibile,
perioada anilor 1930-1940 si anii urmatori ai secolului XX, au adus mijloace importante
de actiune prin: descoperirea chimioterapeuticelor / antibioticelor, perfectionarea
preventiei prin vaccinare si prin dezvoltarea tehnicilor medicale de ingrijiri. Astfel, o
serie de boli infectioase transmisibile au devenit eradicate (variola), sporadice sau
eliminate teritorial (poliomielita, difteria, tetanosul) sau controlate atat prin terapie
etiologica (sifilisul, holera, pesta) cat si prin imunoprofilaxie specifica (difteria, tetanosul,
hepatita B).
In mod paradoxal, concomitent cu dezvoltarea cunostintelor medicale, a
tehnologiei de investigare si a metodologiei ingrijirilor, in zilele noastre cel putin 80 de
infectii, cu agenti etiologici (bacteriani, virali, parazitari si micotici) vechi si cunoscuti,
dar semnificativ modificati sau, dimpotriva cu agenti etiologici nou descoperiti, patogeni
sau facultativ patogeni, produc serioase probleme de boala 'secundara' la pacientii
ingrijiti, in primul rand in spitale, dar nu numai. Caracteristica comuna a acestor infectii,
pe langa indexul de gravitate crescut si dificultatile privind eficienta terapiilor obisnuite,
este aceea ca ele apar la persoane cu diferite boli pentru care primesc ingrijiri medicale si
care, prin boala de baza sau prin terapia primita, au o deficienta imuna mai mult sau mai
putin accentuata, cu limitarea posibilitatilor de aparare prin mijloacele biologice naturale,
proprii, fata de infectii. Astfel, acesti pacienti sunt deosebit de vulnerabili in contractarea
unor infectii, prin mecanisme de transmitere a infectiei corelabile cu agresiunile din
produc boala clinic manifesta sau pot coloniza obisnuit, vreme indelungata organismul
uman fara impact negativ asupra starii de sanatate.
Caracteristicile acestor microorganisme in procesul de realizare a unei infectii
nozocomiale sunt:
- sunt ubicvitar prezente atat la persoane sanatoase cat si, pe durate diferite de timp, in
mediul fizic extern, sunt excretate de om in mediul extern si pot contamina / coloniza
organismul uman prin elementele mediului fizic extern;
- unele din aceste microorganisme pot supravietui vreme indelungata in conditiile
mediului extern, in prezenta unor cantitati infime de elemente nutritive pentru ele sau in
conditii putin favorabile de temperatura, umiditate, uscare, etc.;
- ele devin 'agresive' / patogene in contextul unor conditii / situatii favorizante:
contaminarea inalta (cantitativ) pe un teren biologic cu mijloace de aparare diminuate si
cai de abordare (poarta de intrare) larg deschise, existente prin excelenta in contextul unei
spitalizari si prin ingrijiri medico-chirurgicale;
- din motivele de mai sus, de cele mai multe ori reusita unui control eficient pentru
prevenirea infectiilor nozocomiale nu se afla in 'succesul' identificarii sursei de infectie /
de contaminare, in permanenta schimbare, dar cu certitudine, neutralizarea / controlul
cailor de transmitere a infectiei in prezenta portilor de abordare / intrare larg deschisa" la
un numar mare al receptorilor, va rezulta intr-o eficienta scontata / insemnata in
eliminarea infectiilor evitabile si reducerea numerica a infectiilor greu evitabile;
- investigarea si supravegherea de rutina a circulatiei germenilor patogeni si potential
patogeni (la bolnavi, personalul medico-sanitar si mediul fizic de spital) poate fi
importanta pentru evaluarea corelativa a riscului de moment, in prezenta unei infectii
nozocomiale diagnosticate sau, pentru riscul prognozabil de difuziune a unei infectii, dar
cunoasterea si supravegherea numai a acestor aspecte nu pot decide daca infectia este sau
nu nozocomiala primara sau secundara. In acest sens, supravegherea circulatiei
microorganismelor din mediul fizic, mai ales in conditiile dezvoltarii tehnicilor complexe
de ingrijire din ce in ce mai invazive, permit elaborarea unor strategii reale privind
nevoile de decontaminare, dupa caz sterilizare, pentru cresterea eficientei activitatii de
prevenire si control al infectiilor nozocomiale;
- identificarea etiologica a cazului de infectie nozocomiala este obligatorie atat in scopul
orientarii activitatii antiepidemice cat, mai ales, din motivele unei corecte abordari
terapeutice.
Sursa de infectie si calea de transmitere este sau nu identificata sub aspectul
corelarii etiologice cu cazul de infectie nozocomiala, incadrarea etiologica a cazului va
influenta decisiv modul de abordare si prelucrare a focarului, modul de supraveghere si
controlul riscului constituit, durata si modalitatea supravegherii receptivilor expusi
riscului in focar si evaluarea / controlul eficientei masurilor de combatere aplicate pentru
fond pentru care necesita ingrijire (boli cronice consumptive, disproteinemii, infectii
cronice sau persistente, interventii chirurgicale agresive in antecedentele apropiate,
leziuni prin arsura, disfunctii temporare la nivelul unor organe sau ale sistemului
imunitar, prin afectiunea de fond sau instalata ca o consecinta secundara a terapiei
medicamentoase).
In aceste conditii biologice si prezenta permanenta a riscului de infectie generata
prin mediul de spital, cea de a treia componenta a realizarii procesului epidemiologic,
receptivitatea, poate fi influentata favorabil, in cele mai multe situatii, doar prin mijloace
nespecifice (majoritatea infectiilor nozocomiale sunt cu germeni facultativ patogeni fata
de care nu avem imunoprofilaxie specifica). Astfel susceptibilitatea la infectie poate fi
'diminuata' / controlata prin reducerea duratei de spitalizare la strictul necesar, reducerea
la minim necesar a perioadei de spitalizare inaintea unei interventii chirurgicale sau
investigare invaziva, incadrarea duratei interventiei intr-un timp optim atat pentru chirurg
cat si pentru pacient, reducerea timpului de mentinere a cateterelor, branulelor, sondelor,
drenurilor montate, la un timp minim necesar, administrarea individualizata a unei
chimioprofilaxii adecvate pre-, intra- sau post- operator, respecatarea conditiilor de
izolare functionala adecvata in functie de riscul evaluat pentru fiecare bolnav si in fiecare
etapa a ingrijirilor acordate.
Evaluarea corecta a factorilor de risc favorizanti pentru infectia nozocomiala
- permite delimitarea unor factori de risc intrinseci (endogeni) si factori de risc extrinseci
(exogeni). Primii sunt factori de risc care nu au legatura directa cu asistenta medicala
acordata in spital (bolnavi imunodeprimati prin conditiile biologice sau boala de fond)
dar, care obliga unitatea de ingrijire la diferentierea conditiilor de izolare pentru diferitele
etape ale serviciilor: mediu aseptic, facultativ septic, septic si inalt septic.
Cei mai importanti factori de risc intrinseci pentru infectie nozocomiala:
Infectia urinara:
Sexul feminin
Varsta inaintata
Retentie urinara sau disurie
Pneumonie:
Varsta inaintata
Alcoolism cronic
Boli cronice cardio-vasculare
Boli cronice pulmonare
situeaza intre 5 si 12 la suta din asistati, cu incidente raportate la 100 bolnavi externati de
1-7 la suta in chirurgie, 5-6 la suta in serviciile de pediatrie, 10-15 la suta in profil de
activitate urologie si 20-30 la suta in serviciile de ATI.
Evaluarile efectuate in spitale santinela din Romania, contrar cu datele de
morbiditate raportate, demonstreaza faptul ca, peste 75 la suta din infectiile nozocomiale
apar ca urmare a utilizarii instrumentelor si aparaturii in manopere terapeutice / de
investigare sau de reanimare si doar 25 la suta din infectii sunt corelate cu factori de risc
de alte cauze (endogene, aerogene, alimentare, etc.). De asemenea, ponderea infectiilor
sistemice (septicemia) si ale plagilor chirurgicale au o pondere mult mai insemnata, in
contextul general al scaderii numarului de infectii nozocomiale observate in sectiile de
neonatologie, pediatrie si obstetrica-ginecologie.
Supravegherea epidemiologica tematica si consultarea unui numar mare de foi de
observatie clinica permit estimari in sensul unori ponderi de 3-5 la suta in sectiile de
interne, 5-17 la suta in sectiile de chirurgie, 2-6 la suta la obstetrica-ginecologie, 1-12 la
suta la neonatologie, 2-12 la suta la pediatrie, 10-28 la suta la urologie si 15-30 la suta in
serviciile de terapie intensiva si reanimare.
La ora actuala, in Romania, nu avem date convingatoare in privinta mortalitatii
reale prin infectii nozocomiale decat in cazurile de accidente regretabile si cu cumul de
cazuri. De asemenea, sunt disponibile numai informatii sporadice privind evaluarile
corelate cu numarul zilelor de spitalizare, zile instrumentale / operatorii precum, si cu
etiologiile persistente sau cu microorganisme multirezistente.
Pentru o buna cunoastere a posibilitatilor de prevenire si combatere / reducere a
infectiilor nozocomiale este nevoie in primul rand de cunoasterea realitatii acestui tip de
patologie, respectiv de eficientizarea in continuare a strategiilor de supraveghere, in toate
unitatile sanitare, in conformitate cu legislatia existenta si protocoalele profesionale de
prevenire si control.
Pentru o terapie eficienta in cazul unor infectii nozocomiale, inevitabile sau greu
evitabile, insotitoare accidental ale unor ingrijiri corecte, sunt obligatorii perfectionarea si
largirea sferei de preocupare pentru diagnosticul microbiologic, caracterizarea circulatiei
germenilor de spital, urmarirea dinamica a schimbarilor de sensibilitate la antibiotice a
florei rezidente (de spital), fiind necesare uneori, inclusiv studiile genetice pentru
microorganismele implicate in patologia infectioasa nozocomiala. In acest sens,
investigarea tuturor sindroamelor infectioase, dupa caz triajul bacteriologic al bolnavului,
la locul ingrijirilor acordate, colaborarea cu laboratoarele specializate de diagnostic
microbiologic, inclusiv prin centrele regionale si nationale de referinta, permit pasi
importanti si progrese in activitatea dificila de supraveghere si control a infectiilor
nozocomiale, reducerea impactului negativ asupra starii de sanatate a pacientilor si
evitarea unor accidente prin mortalitate specifica cauzata de aceasta patologie.
Toate aceste intentii profesionale si obligatii legislative nu pot fi realizate decat cu
conditia adoptarii unui comportament responsabil, la toate nivelele asistentei medicale si
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate