Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
S.C.
Coordonator
As. Denisa Trandafiroiu
Autor
Stud. Scuiu Cristina- Mihaela
Trgovite 2006
CUPRINS
1. AGENTUL ECONOMIC..3
1.1.POZIIONAREA N RAMURA DE ACTIVITATE...3
1.2 SCURT ISTORIC SOCIETATII...7
1.3.ORGANIZAREA FIRMEI....8
2.PREZENTAREA COMARTIMENTELOR I A FUNCIILOR ACESTORA11
2.1.COMPARTIMENTUL FINANCIAR CONTABIL11
2.2.COMPARTIMENTUL COMERCIAL...11
2.3.COMPARTIMENTUL DE PRODUCIE..12
3.EVOLUIA CIFREI DE AFACERI I PRODUCTIVITII MUNCII..14
4. CONCLUZII..16
5. ANEXE..18
1.AGENTUL ECONOMIC
1.1 POZIIONAREA N RAMURA DE ACTIVITATE
nc din preistorie omul a extras din natr substanele necesare satisfacerii nevoilor
sale. Primii colorani erau de origine vegetal i animal. n 1858, Sir William Perkin
descoper primul colorant sintetic prin oxidarea anilinei.n 1859, Johann Peter Griess a
fcut importate descoperiri n domeniul coloranilor sintetici. Astzi exist aproape 6 000
de colorani diferii, majoritatea sintetici.
Astzi, n ntreaga lume se vnd n jur de 25 de milioane de tone de vopsea n
valoare de 50,1 miliarede de Euro. Cele mai vaste regiuni Europa de Vest, America de
Nord i Asia reprezint aproape 80% din piaa global: 25%pentru Europa, 27% pentru
Asia. Restul se mparte ntre America de nord i 25% pentru Asia. Restul de 20% se
mparte ntre America Latin (8%), Europa de Est (7%) i alte regiuni.
Principalii actori pe piaa vest European sunt Germania, Italia, Marea Britanie,
Frana i Spania, mpreun reprezentnd 80% din ntregul volum de vopsele i 66% din
valoarea acestora. n total, n aceste ri se produc 6,2 milioane de tone de vopsea, n
valoare de 17,7 miliarde de Euro.
n ultimii ani n Romnia, n cadrul industriei de lacuri i vopsele, care pn n anul
1990 a fcut parte dintr-un sistem nchis, centralizat, s-au produs o serie de mutaii
majore care au avut ca efect creterea nivelului concurenial:
- cererea pe pia de lacuri si vopsele s-a redus cu 20% n condiiile n care volumul
produciei industriale a sczut cu cca. 50%;
- apariia micilor concureni cu o ofert flexibil, prompt i de bun calitate;
- orientarea ofertei spre produse mai simplu de utilizat;
- utilizarea materiilor prime din import, mai scumpe dar de o calitate superioar;
1996
1998
2000
2002
2004
uniti de stat
1996
1998
2000
2002
2004
industrie
construcii