Sunteți pe pagina 1din 2

Vasile Alecsandri

tefan i Dunrea
"Dunre! ce plngi tu oare?"
"Plng o floare de sub soare
Ce din snu-mi a rpit
tefan-vod cel cumplit!"
Pe cel rm btut de valuri,
Sus pe zare, sus pe maluri,
Sunt trei cete de oteni,
Turci, ttari i moldoveni.
Una-i ceata hanului,
Una-i a sultanului,
Una-i a tefanului!
Iar n cmpul cel turcesc
Mii de sbii zngnesc;
Iar n cmpul ttaresc
Mii de arce sgetesc;
Iar n cel moldovenesc
Doi luceferi strlucesc:
tefan-vod cel frumos
-o copil, chip duios.
Fata plnge, fata zice:
"Las-m s fug de-aice,
O! tefane, scumpul meu!"
Domnul zice: "Nu! nu vreu,
Nu, pre sfntul Dumnezeu!
C-mi eti dulce la privit
i mai dulce la iubit,
Ca lumina soarelui
La lupta viteazului".
"De-i sunt drag, de-s frumoas
Ia-m, doamne, ori m las."
"Ba! de-a fi s lupt pe dat
Chiar cu Dunrea turbat,
Nu te las nici chiar de-un pas.
Nici chiar morii nu te las."
"Apoi dar, rmi cu bine,

C tu n-ai parte de mine!"


Fata zice i s-arunc
Iute-n Dunrea adnc!
Valurile clocotesc,
Pe copil-o-nvluiesc
-o azvrl din val n val,
Deprtnd-o de la mal.
Turcii stau ncremenii,
Moldovenii mpietrii
i ttarii nlemnii.
Stau i ulii n zburare,
Stau i caii-n alergare,
St i soarele-n mirare,
Cci deodat ce se vede?
Cine-n valuri se repede?
Domnul tefan cel vestit,
Domnul cel nebiruit!
El s-azvrle nebunete
i noat voinicete.
Taie-o brazd, taie nou,
Taie Dunrea n dou,
i pe fat mi-o ajunge
i la piept cu foc o strnge
i se-ntoarce fericit
Sus, pe malul nflorit.