2.10.1 Exemple Zootehnie - Exemple Si Practici

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.
Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081
II. EXEMPLE I PRACTICI

DE SUCCES
Coninut:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
De la oeluri la afaceri exotice .............................................................................................2

Fermierul care a exportat berbecui de 4 milioane de euro ...............................................4
Avantajele creterii porcului fa de celelalte specii de animale domestice ....................5
De ce sunt mai rentabile fermele de vaci din Frana ?.......................................................7
Cel mai productiv fermier romn este un olandez .............................................................8
Interes tot mai mare n Romnia pentru vacile de carne ...................................................9
Sisteme de cretere a porcilor .......................................................................................... 10
Afacerea ta cu prepelie japoneze: investiie mic, cheltuieli puine i profit
imediat de pn la 300% .................................................................................................... 12
Idei de afaceri: Investeste intr-o ferma de melci .............................................................. 13
Investete n fermele de vipere: Profit de minimum 12.000 euro anual .......................... 17
Ferma cu 400 de oi, o afacere "binecuvantat" de Pate i de exporturi ....................... 19
Ferma ecologic: investiie medie, profit sigur ................................................................ 21
Ferme psri - Model Proiect Ferm de gini outoare ................................................... 24
a
Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local
i Planul de aciune pentru relansare economic local,
Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013


DE SUCCES
1. De la oeluri la afaceri exotice

Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale
A lasat un business de 100 milioane de euro si s-a apucat sa creasca struti intr-o comuna din
judetul Giurgiu. Este vorba de Veceslav Surachi, om de afaceri basarabean care, anul trecut,
a dat un business din industria grea pe o afacere exotica.
Originar din Republica Moldova, Veceslav Surachi s-a stabilit in 1992 in Bucuresti si a
inceput sa faca afaceri cu oteluri. Fiind de formatie inginer in industria aerospatiala, Veceslav
Surachi (54 de ani) a lucrat in tinerete la Moscova, in cadrul programului spatial al URSS.
Toate aceste cunostinte i-au fost de mare folos cand a decis sa dezvolte in Romania
businessul cu oteluri. Concret, in anii 90, importa oteluri speciale din Rusia si le vindea pe
piata locala a industriei grele. Afacerea s-a dezvoltat de-a lungul timpului, in 2006 trecand de
100-150 milioane de dolari mai exact, dupa cum spune Surachi. Insa, in ianuarie 2007, odata
cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, afacerea cu otelurile importate din Rusia a
picat. Normele europene pur si simplu nu mi-au permis sa continui afacerea, spune
Veceslav Surachi. El se refera la deschiderea pietei comune a Uniunii Europene si la
controlul importurilor din afara spatiului intracomunitar. Pe de o parte, fiscalitatea era mult
crescuta, iar pe de alta parte, rata de profit in businessul cu oteluri speciale era oricum foarte
mica, explica omul de afaceri basarabean. Fara sa dea alte cifre, el adauga ca, desi rulajul
era mare, profitul era mic, din cauza costurilor de transport, si astfel a fost nevoit sa renunte
la business. Nu in totalitate insa, pentru ca mai detine o fabrica de containere din otel la
Moldova Noua, in judetul Caras-Severin, care a inregistrat anul trecut vanzari de circa un
milion de euro.
La acea vreme, avea deja planul pentru dezvoltarea unei afaceri din cresterea strutilor. Inca
din 1998, cumparase 300 de hectare in comuna Rasuceni, din judetul Giurgiu, cu intentia de
a face insa agricultura ecologica. Terenul achizitionat avea potential, in zona nefiind surse de
poluare. Intai a adus acolo cateva familii de struti, mai mult pentru exotismul acestor pasari
decat pentru a face o afacere. A crescut cativa ani - pana prin 2005 - 20-50 de struti. Asa
am observat ca strutul ar putea fi o afacere foarte buna, spune acum Veceslav Surachi. In
2006 a obtinut finantare prin SAPARD si a construit, spune el, cea mai mare si mai moderna
ferma de struti din Europa. Si nu doar ferma de crestere, ci si abator, carmangerie, incubator,
tabacarie, statie de epurare a apei si incinerator. In total, investitia - o treime finantata prin
programul SAPARD - se ridica la zece milioane de euro, iar in primul an de functionare - de
fapt, mai putin de jumatate din 2007 - a avut vanzari de 100.000 de euro.
Si planurile pentru urmatorii doi-trei ani sunt deja trasate. Daca, anul trecut, a vandut carne
de strut - considerata de nutritionisti un aliment foarte sanatos - doar pentru restaurantele
marilor hoteluri, anul acesta a inceput o campanie de extindere a retelei de distributie.
Suntem prezenti actualmente in 80 de magazine, in special supermarketuri si
hipermarketuri. Iar numarul magazinelor in care venim cu produsele noastre se va dubla in
urmatorii doi-trei ani, spune Veceslav Surachi, care estimeaza ca in 2010 va avea vanzari
de minimum zece milioane de euro.
Veceslav Surachi spune ca se va axa pe doua directii cand estimeaza ca va ajunge la un
astfel de nivel al vanzarilor: pe retail si diversificare. El vrea sa intre cu produsele sale in
toate supermarketurile din Bucuresti si din tara, dar mizeaza si pe cresterea volumelor si
diversificarea productiei. Nu vindem doar carne de strut, vindem si semipreparate, cum ar fi
carnati, frigarui sau mici din carne de strut, spune Veceslav Surachi.
Ramane ca evolutia businessului cu struti sa arate daca estimarile lui Veceslav Surachi au
fost corecte si daca va reusi sa transforme un business exotic intr-unul profitabil. Asta daca
a


DE SUCCES
nu se schimba ceva pe piata otelurilor si intra din nou in afacerea cu care s-a lansat in urma
cu 16 ani.
Context: Cum sa elimini concurenta
Surachi estimeaza ca in doi ani va avea o cifra de afaceri de zece milioane de euro, pentru
ca a intrat pe o nisa a pietei unde nu aveam practic concurenta, nici in Romania, nici in
Uniunea Europeana. Mai in gluma, mai in serios, basarabeanul spune ca singurul concurent
de calibru cu care ar putea intra in competitie este liderul mondial in afacerile cu struti,
compania Klein Karoo din Oudtshoorn - Africa de Sud. Anul trecut, compania a avut afaceri
de 88 milioane de euro, vanzand produse din carne de strut in America, Asia continentala,
Japonia si Europa, nu insa si in Romania. Conform Ministerului Agriculturii, pe plan local sunt
in prezent circa 2.500 de crescatori de struti, care au, fiecare in parte, cel mult 50 de pasari.
Cum singurul abator autorizat este cel detinut de Veceslav Surachi, cei 2.500 de
intreprinzatori nu au voie sa comercializeze carnea si nu pot decat sa vanda oua sau pielea
de strut - foarte cautata in industria marochinariei. Insa si aceasta supapa a potentialei
concurente a fost inchisa de Veceslav Surachi: a construit o tabacarie si, prin volumele pe
care le poate rula - de exemplu, anul trecut a avut la un moment dat 6.000 de struti in ferma,
crede ca problema concurentilor locali a fost rezolvata. In urmatorii doi-trei ani vrea sa
ajunga la 15-20.000 de struti.
Carnea de strut este recomandata in multe diete, datorita cantitatii mici de colesterol si
pentru ca nu asimileaza hormonii de crestere, are calitati naturale care nu pot fi puse la
indoiala. Un strut asigura o productie de 30-35 de kilograme de carne, iar un kilogram se
vinde cu 18-25 de euro. Si celelalte componente se vand la fel de scump: un metru patrat de
piele costa 200 euro, un ou, 15-50 euro, un kilogram de ficat costa 20 euro, un litru de ulei,
15 euro, iar o pana, 10 euro.
CV Veceslav Surachi
o 54 de ani
o Originar din Republica Moldova
o Inginer in industria aerospatiala
o A lucrat la Moscova in cadrul programului spatial al URSS
o 1992 - se stabileste in Bucuresti si incepe o afacere cu oteluri grele
o Ianuarie 2007 - renunta la afacerea cu oteluri
o 2007 - dezvolta o afacere din cresterea strutilor la Rasuceni, in judetul Giurgiu
a


DE SUCCES
2. Fermierul care a exportat berbecui de 4 milioane de euro

Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale/ovine-caprine/14176-fermierul-care-aexportat-berbecuti-de-4-milioane-de-euro.html
Tascu Caraman, fermier din judetul Turcea, este unul dintre cei mai mari crescatori de
berbecuti din Romania.
Intreaga productie de circa 50.000 de berbecuti merge la export in special in tarile arabe si
Grecia. Acum, are pe stoc circa 15.000 de animale, iar fermierul spera sa le gaseasca cat
mai repede cumparatori la export deoarece in Romania nu exista cerere. Tascu Caraman, a
exportat berbecuti de 4 milioane de euro si a ajuns sa aiba o avere de aproape 15 milioane
de euro.
Caraman este un om plin de modestie si traieste ca orice roman din clasa mijlocie. Eu am o
masina de teren, cu care sa merg peste tot, are vreo cinci ani. Este masina de distractie si
de munca. Stau intr-un apartament cu doua camere. Nu-mi trebuie mai mult, sa am un pat si
o telecomanda sa ma uit la stiri, a povestit Tascu Caraman.
Tot ce castiga investeste mai departe in afacerea sa. De fapt, niciodata nu ai un million de
euro in buzunar sa-l numeri. Banii se investesc mereu! Nu exista afaceri din birou nicaieri.
Insasi munca este o afacere, daca nu iti spui cuvantul in munca, nu exista afacere. Sunt
peste tot la fata locului, la fiecare eveniment mic sau mare. Tehnologia trebuie urmarita pas
cu pas, ca nu avem inca o lume constiincioasa, care sa munceasca singura. Trebuie sa fim
in spatele lor, a explicat omul de afaceri.
Lucrand de ani de zile cu mioare, mancarea sa favorita este tot carnea de oaie. Carnea de
oaie ne-a crescut pe noi, este o traditie. Cu asta se ocupau stramosii mei si asta mancau.
Carnea de oaie este cea mai sanatoasa. Noi gatim mai mult acasa. Stiti de ce nu se
consuma carne de oaie in Romana? Pentru ca oamenii nu stiu sa o gateasca. Totul la oaie
pleaca de la transare. Mancarea mea preferata este mielul la cuptor, dar pregatit in
cuptoarele din curte, cele care sa faceau si paine. Mielul nu se coace intreg, ci taiat bucati,
pus in tavi din cupru cum erau odata la tara si invelit in staniol. Il lasam pana pica carnea de
pe os. Si mai merge si la gratar foarte bine, iar toamna pastrama, pregatita cu putine
mirodenii, dar ea nu trebuie uscata. Pusa la congelator, ca sa absoarba carnea tot, iar apoi,
dupa ce va fi decongelata pusa pe gratar direct. a mai spus Caraman.
a


DE SUCCES
3. Avantajele creterii porcului fa de celelalte specii de animale domestice

Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale/porcine/14104-avantaje-porcului-fata-decelelalte-specii-de-animale-domestice.html
Cresterea porcinelor are ca scop productie de carne si de grasime si prezinta numeroase
avantaje fata de celelalte specii de animale.
Porcul are un ciclu relativ scurt de dezvoltare. Rasele precoce la varsta de 8-9 luni pot fi date
la reproductie, iar gestatia este de scurta durata, respectiv 116 zile. Aproximativ intr-un an se
poate obtine o noua generatie. De asemenea porcul atinge maturitatea economica intrun
timp relativi scurt. La 7-8 luni rasele de carne realizeaza o masa corporala de 90-100 kg,
obtinandu-se la sacrificare carne de calitate superioara.
Prolificitatea este remarcabila. De la o femela se obtin pe an un numar de 10-20 de purcei sau chiar mai multi. Prolificitatea marea, precum si dezvoltarea rapida a porcului ofera
posibilitati excelente de reinprospatare si amplificare a lotului de reproductie, iar pe de alta
parte obtinerea prin intermediul unei singure femele a 2000 kg carne pe an (recordurile ating
si 5000 kg/an).
Porcul, animal omnivor, are o alimentatie variata. Porcul valorifica foarte bine nu numai
nutreturile produse in fermele agricole, dar si resturile de la bucatarie, cantina, fructe si
seminte de padure, deseuri de la abator, industria pestelui, etc. Valorifica pasunile de balta si
cele inundabile, pasunile de miriste, etc. Adaptarea porcului la regimul de hrana omnivor a
contribuit in mare masura la raspandirea acestei specii in regiuni cu conditii pedoclimatice
dintre cele mai variate.
Porcul valorifica foarte bine furajele concentrate. Pentru 1 kg spor ponderal, consuma 4-5
UN, in timp ce rumegatoarele necesita 8-10 UN. Porcul valorifica mai bine decat
rumegatoarele doar furajele concentarate, pentruca furajele bogate in celuloza sunt mai bine
valorificate de rumegatoare.
Productia de carne si grasime a porcului este remarcabila. Randamentul la sacrificare este
de 75-85 % si intrece prin acest aspec celelalte specii domestice. Valoarea calorica a carnii
de porc este de asemenea foarte ridicata, un kilogram avand peste 2700 calorii. Carnea de
porc este gustoasa si poate fi prelucrata in mod variat. Trebuie subliniat si faptul ca
produsele de sacrificare ale porcului pot fi conservate in timp indelungat sub diferite forme:
carne afumata, sarata, prelucrata in mezeluri, carnati salamuri, slanina sarata, slanina
afumata, untura topita, produsele mentinandu-si sau chiar imbunatatindu-si calitatile
gustative. Datorita consumul tot mai redus de grasime de porc, exista tendinta ca rasele de
grasime sa fie inlocuite cu rasele de carne.
Utilizarea produselor secundare dupa sacrificare. Toate produsele secundare, obtinute dupa
sacrificarea porcului sunt utilizate. Astfel sangele este prelucrat in faina de sange. Parul se
foloseste la fabricarea pensulelor. Stomacul si intestinele se folosesc la fabricarea
mezelurilor. Pielea la fabricarea incaltamintei, confectionarea valizelor, servietelor, a seilor.
Cerintele porcului fata de adapost sunt relativ reduse. Numai scroafele gestante si purceii
necesita o adapostire mai buna iar celelalte categorii de varsta pot fi intretinute in conditii mai
modeste. In aceste conditii, cresterea si ingrasarea porcilor nu necesita investii marii,
exceptand fermele de tip industrial.
a


DE SUCCES
Crestere porcului asigura venituri banesti frecvente. Ciclul de productie al porcului fiind unul
de scurta durata, valorile investite in aceasta ramura au o circulatie rapida asigurand venituri
banesti frecvente prin valorificarea animalelor.
Productia de balegar asigura necesarul de ingrasamant pentru gradina gospodareasca.
Cantitatea produsa de ingrasamant organic, corespunde aproximativ 60 % din substanta
uscata a furajelor administrate, balegarul fiind de o calitate mediocra.
Toate aceste avantaje determina cresterea porcilor ca una dintre cele mai rentabile ramuri
din sectorul zootehnic.
a


DE SUCCES
4. De ce sunt mai rentabile fermele de vaci din Frana ?

Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/14045-de-ce-sunt-mai-rentabilefermele-de-vaci-din-franta.html
Fermele franceze sunt complet automatizate, avand ca scop principal cresterea veniturilor
producatorilor de lapte.
In Romania sunt putine ferme de vaci complet automatizate, iar fermierii romanii inca mai
hranesc animalele dupa tehnologii vechi de acum 23 de ani. Acestia se chinuie sa
supravietuiasca, iar profitul cel mai mare il incaseaza procesatorii si comerciantii.
Exploatatiile de crestere a vacilor de lapte sunt in marea lor majoritate de subzistenta,
produc cantitati infime de lapte pe care nici nu stiu sa-l vanda.
Diferentele intre laptele romanesc si cel francez se vad cel mai bine la raft. In Romania,
laptele costa cu o treime mai mult comparativ cu cel din Franta. In magazinele franceze,
laptele costa 2,6 lei, iar in Romania, o cutie de lapte, costa mai mult de 3,5 lei.
In afara de tehnologia aplicata, al doilea factor in rentabilizarea fermelor de vaci, din Franta il
reprezinta rolul asociatiile de producatori in negocierea cu marii procesatori de lapte. Avand,
in cadrul asociatiilor, buni negociatori, fermierii francezi primesc 2 lei/litrul de lapte fata de 1,3
lei cat primesc fermierii din Romania.
Al treilea factor important in cresterea profitului in ferma de vaci din Franta il reprezinta
managementul fermei. Fermierul francez este pragmatic si calculeaza venitul pentru fiecare
animal detinut si pentru fiecare centimetru de teren. Stie ca agricultura se transforma in
industrie cu cat ferma sa este mai mare.
Iar al patrulea factor in favoarea fermierului francez il constituie subventia primita de statul
francez si de la Uniunea Europeana. Daca ne referim numai la subventia la hectar, aceasta
este de 290 euro/ha in Franta si de doar 154 euro/ha in Romania.
Dupa cum rezulta din aceasta scurta prezentare, situatia producatorilor de lapte de vaca din
Romania este precara, si nu este intamplator faptul ca pretul laptelui se tripleaza de la poarte
fermei la raftul din magazine. Asociatiile crescatorilor de vaci de lapte din Romania, trebuie
sa remedieze, aceasta situatie, cat mai repede, sa ceara sprijinul ministerului agriculturii
(care este in primul rand ministerul fermierilor) si sa ia exemplul asociatiilor crescatorilor de
vaci din Franta pentru a rezolva toate problemele si scandalurile din sectorul productiei de
lapte.
a


DE SUCCES
5. Cel mai productiv fermier romn este un olandez

Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/13917-cel-mai-productiv-fermierroman-este-un-olandez.html
Pamantul si ploile l-au convins pe Jan De Boer sa investeasca, in judetul Alba, si in judetele
limitrofe.
Cred mai mult in potentialul Romaniei decat n cel al altor tari. Aici aveti ploi ca in Olanda,
ploi care sunt bune pentru porumb, pentru lucerna, pentru hrana vitelor. De asta am ales
locul asta, pentru ploi. Am nceput cu un hectar, iar acum avem 11.000 de hectare in jurul
judetului Alba, a spus principalul acionar si administratorul DN Agrar Group Alba, Jan De
Boer.
Olandezii au studiat mai multe tari din Estul Europei, de la Ungaria, Bulgaria si pana la
Cehia, dar au ales pentru dezvoltarea proiectului zona Garbova de Sebes, judetul Alba.
Planurile olandezilor sunt insa de dezvoltare, vor ca in anul 2013, unitatea sa numere 2.500
de vite. Investitia totala la Garbova, va fi de 12 milioane euro
Vacile care au populat ferma din Garbova au fost aduse din Olanda, Franta, Germania si
Danemarca si sunt din rasa Holstein. In medie, pretul unui astfel de exemplar este de 1.700
euro. Le tinem pentru 3-4 lactatii, dupa care nu mai este profitabil sa le pastrezi si le vindem
localnicilor care nu isi doresc sa obtina o cantitate foarte mare de lapte. Pana la sfarsitul lui
decembrie vrem sa ajungem la 50 de tone de lapte pe zi, a aratat Sorin Anderco, directorul
general.
Pentru a asigura trasabilitatea produselor, fiecare din cele 1.150 de vaci au implantat cip-ul
aferent. Acest cip este ca un buletin care contine date despre animal, dar si informatii legate
de sanatatea acestuia. Directorul general al fermei a explicat ca, de exemplu, dac o vaca a
fost tratata cu antibiotic, ea nu ajunge in sala de muls, existand un echipament care citeste
informatiile de pe cip si care atrage atentia asupra tratamentului aplicat.
O vaca nu face decat sa manance, sa bea si sa se odihneasca. Daca animalele sunt
agitate, nu este bine. Trebuie s fie liniste deplina in grajduri. Vaca este un animal caruia ii
place frigul. Daca temperaturile sunt pana la -20 grade C atunci ei ii este bine. Probleme sunt
vara, dar le asiguram ventilatia necesara. Pe cat sunt de mari, pe atat sunt de fricoase. Daca
lovesti animalul, corpul lui genereaza adrenalina si asa pierzi laptele. Omul nu stie ca daca
da cu bata in vaca pierde doi litri de lapte, povesteste Anderco.
Cand au decis sa investeasca o suma atat de mare in Romania, olandezul a cautat sa
gaseasca un procesator care sa-i preia o cantitate mare de lapte. Astfel, a semnat cu
Danone un contrat in baza caruia ii vinde intreaga cantitate de lapte obtinuta.
Cand am fost prima data la Danone si le-am prezentat proiectul nu m-au crezut. Acum avem
contract cu ei, spune Jan de Boer. Durata contractului cu Danone este pentru trei ani de
zile, pentru intreaga productie a fermei, iar planul este acela de a extinde durata acestui
contract concomitent cu planurile de extindere a fermei.
a


DE SUCCES
6. Interes tot mai mare n Romnia pentru vacile de carne

Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/13739-interes-tot-mai-mare-inromania-pentru-vacile-de-carne.html
Fermierii romani au descoperit bovinele pentru carne, usor de crescut si la mare pret pe
piata europeana iar din 2012, au venit si primele subventii,de 300 de euro pe cap de animal.
Crescatorii romani incep sa se uite tot mai mult spre vacile de carne. Motivul: subventia de
300 de euro pe cap de animal pentru crescatorii din zonele defavorizate, dar si deficitul mare
de carne pe piata europeana. Interesul pentru vacile de carne este tot mai mare in Romnia,
mai ales ca acestea ar putea sa constituie o sursa importanta de venituri pentru fermele mici
care nu pot produce lapte de calitate, deci nu pot scoate profituri interesante de pe urma
vacilor de lapte
Chiar daca preturile de achizitie a vacutelor de carne sunt ceva mai mari decat n cazul celor
de lapte, cheltuielile de intretinere sunt mai reduse. Animalele nu sunt pretentioase la hrana
si sunt tinute cea mai mare parte a anului la pasune. Pentru ca sunt rezistente la temperaturi
de pana la -25 de grade Celsius, iarna pot fi adapostite si in adaposturi cu trei pereti ca la oi,
nicidecum in grajduri moderne cum se intampla la vacile de lapte. Un avantaj este si ritmul
de crestere a animalelor: un vitel, de exemplu, poate sa ajunga in 18-20 de luni la o greutate
de 600-650 de kilograme.
In luna martie a acestui an a fost infiintata si o asociatie a crescatorllor de bovine pentru
carne. Organizatia are in prezent 40 de membri din 10 judete, care detin impreuna un efectiv
de circa 2.000 de animale, dupa cum afirma Dumitru Grigorean, presedintele asociatiei
Acesta sustine ca principalele avantaje ale raselor de bovine pentru carne sunt costurile mai
mici cu intretinerea si forta de munca pentru cresterea animalelor, in conditiile in care si
investitia este mult mai mica, mai ales ca nu este nevoie de grajduri moderne.
In 2012, crescatorii din zonele defavorizate au primit pentru prima data un sprijin de 300 de
euro pe cap de animal (vitel de opt luni). Presedintele asociatiei mai sustine ca producatorii
locali ar putea sa profite in viitor si de pe urma deficitului de carne de vita de pe piata
europeana (300.000 tone pe an). In plus, ar putea sa-si gaseasca loc si pe piata locala, unde
aproximativ 80% din consum este asigurat din import.
Crescatorii locali isi scot cheltuielile in general din vanzarea de taurasi la export, in general in
Grecia si Spania, insa este cerere de animale de reproductie si pe piata interna.
Pe piata, un tauras de 6-7 luni se vinde la un pret de circa 1.000 de euro si chiar cu 3.000 de
euro la varsta de un an si jumatate. Un taur de prasila, in schimb poate costa si cateva zeci
de mii de euro, iar o juninca gestanta intre 2.000 2.500 euro. Pentru ca in Romania nu se
face diferenta intre carnea obisnuita de vita si cea provenita de la rasele de carne, crescatorii
prefera sa vanda animalele in viu si mai putin sa le sacrifice.
In afara, lucrurile stau cu totul altfel, un kilogram de carne dintr-o rasa exotica precum Wagyu
poate sa ajunga si la cateva sute de euro.
a


DE SUCCES
7. Sisteme de cretere a porcilor

Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale/porcine/1594-sisteme-de-crestere-aporcilor.html
La alegerea celui mai profitabil sistem de crestere si ingrasare a porcilor, fermierul trebuie sa
aibe in vedere o serie de criterii economice si tehnice precum: resursele finaciare, numarul
de animale, resursele furajere, mecanizarea fermei, forta de munca, asigurarea energiei,
apei, drumului de acces, asistentei sanitar veterinare, evacuarea dejectiilor, etc.
In functie de criteriile de mai sus se poate opta pentru sistemul de crestere extensiv,
semiintensiv sau intensiv.
Sistemul extensiv de crestere
Sistemul extensiv se practica in gospodaria familiala in care se cresc 1-5 capete porcine,
pentru consum propriu si numai o cantitate redusa de carne se valorifica pe piata organizata.
Porcinele sunt crescute in adaposturi simple, fara dotare tehnica deosebita si cu practicarea
furajarii in mare masura din resturi menajere, la care se adauga tarate, porumb, orz, ovas,
radacinoase, bostanoase, cartofi, lucerna masa verde.
Animale de prasila sunt procurate din targuri sau de la fermele din apropiere, cu matca luata
in control sau cu matca necunoscuta. Achizitionarea de veri nu este economica pentru acest
sistem de crestere. Monta scroafelor se face cu vieri de la fermele din apropiere sau de la
depozitul comunal. In ultima vreme au crescut cererile crescatorilor pentru insamantarea
artificiala a scroafelor.
In acest sistem cresterea performantelor zootehnice nu sunt deosebite, productia de

carne avand un pronuntat caracter sezonier, mai ales pentru acoperireane
necesarului pentru sarabatorile de iarna.
Scroafa face o singura data pe an purcei. Mai rar intalnim 3 fatari la doi ani,
producand 8-10 purcei la fatare, din care sunt retinuti 1-5 grasuni iar restul sunt
vanduti in oborul de animale (piata).
Sporul mediu de crestere este de 330-380 g si cu un consum de 5-7 UN/kg de spor.
Procentul de carne in carcasa este sub 50% iar stratul de grasime depaseste 30 mm,
intrucat animalele sunt sacrificate la 120-180 kg.
Sistemul semiintensiv de crestere

Sistemul semiintensiv, defineste exploatatia familiara cu un efectiv de 10-25 capete scroafe
si/sau 100-500 capete porci la ingrasat in care activitatea este asigurata de membrii familiei.
Acceptarea acestui sistem de crestere a porcilor necesita adaposturi modernizate si o dotare
corespunzatoare cu echipamente de furajare, adapare si asigurarea conditiilor de
microclimat.
Animale de prasila sunt procurate din unitati aflate in control (ferme de selectie, ferme de
elita si ferme de inmultire) din rasele si hibrizi (scrofite F1 provenite din Marele Alb x
Landrace) capabile sa realizeze performante de productie si economice superioare.
Vierii trebuie sa provina din fermele de selectie si testare sau din fermele de elita specializate
pentru carne (Duroc, Hampshire, Petrain, etc.). Pentru insamantarea scroafelor se va apela
la centrele si punctele comunale de insamantari. Daca ferma are un punct propriu de
insamantari artificiale este necesar ca fermierul sau un membru a familiei sa fie instruit la un
centru de profil.
a
10


DE SUCCES
Productia obtinuta se va comercializa sub forma de carne, specialitati si preparate de carne,

grasuni si chiar material de prasile daca exploatatia este luata in control.
In acest sistem de crestere se obtin performante de productie economice superioare

sistemului extensiv.
Scroafele in aceste conditii, pot realiza 1,8-2 fatari anual cu o productie de 16-18
purcei fatati anual. Dintre acestia 14-16 porci grasi sunt livrati anual/cap de scroafa
(1400 - 1600 kg carne)
Sporul mediu de crestere este de 480 - 500 g si cu un consum de 4,5 - 5 UN/kg de
spor. Porci grasi sunt sacrificati la 200-220 de zile cand ajung la 105 kg.
Calitatea carcasei este superioara fata de cea provenita de la porcii realizati in
sistemul extensiv.
Sistemul este semintensiv pentruca verigile tehnologice nu sunt strict delimitate, ia
furajarea se face cu adausuri de furaje suculente vara (lucerna) si iarna cu
radacinoase, bostanoase, cartofi.
Furajarea poate fi uscata, lichida sau mixta.
Sistemul intensiv de crestere

Sistemul intensiv este specific complexelor industriale de crestere si ingrasare a porcilor cu
efective mari. Majoritatea unitatilor au FNC-uri, ferme de inmultire pentru producerea
scrofitelor F1 (Marele Alb x Landrace), sectoare stric delimitate, adapost pentru vieri,
adapost pentru scroafe in pregatire pentru monta, sector de gestatie, maternitati, sector de
tineret si sector de ingrasare. Toate adaposturile sunt astfel compartimentate pentru a
asigurarea principiului "totul plin - totul gol", in vederea executarii, dupa depopulare, a
curatirii, spalarii, dezinfectiei si varuirii compartimentelor care urmeaza sa fie populate.
Maternitatile si adaposturile pentru tineret sunt incalzite iarna si chiar la sfarsitul toamnei sau
inceputul primaverii.
Unele unitati au fost prevazute cu abatoare si fabrica de preparate chiar cu magazine pentru
desfacerea productiei, iar cele care nu sunt prevazute cu astfel de dotari livreaza porcii grasi
la unitatile de abatorizare.
Efectivele de reproductie provin din fermele de selectie si testare, fermele de elita sau din
fermele proprii de crestere in rasa curata.
Totodata exploatatiile au achizitionat vieri terminali din rasele specializate pentru carne
(Duroc, Linia sintetica 345 Peris, Hampshire, etc.) in scopul realizarii hibrizilor trirasiali si
tetrarasiali pentru sacrificare.
Calitatea materialului de prasile, dotarea tehnica, hranirea porcilor cu retete de nutreturi
combinate fundamentate stiintific si aplicarea unei tehnologii de varf au facut ca aceste
unitati sa inregistreze rezultate de productie si economice favorabile.
Dupa felul circuitului de productie cunoastem sistemul de crestere cu circuit inchis, sistemul
de crestere in ferme specializate si sistemul de crestere Holding.
In sistemul de crestere cu circuit inchis intalnim urmatorul flux de productie:

reproductie; maternitate; crestere tineret si ingrasare porci.
In sistemul de crestere in ferme specializate, unele ferme produc grasuni si alte ferme
fac numai ingrasarea acestora.
Sistemul Holding integrat pe verticala, cuprinde: asociatii sau cooperative de terenuri
arabile, care produc sursele necesare de furaje; FNC-ul; fermele de producere a
purceilor intarcati; ferme de crestere a tineretului; ferme de ingrasare; abator; reteau
de supermarket. In Holding fiecare subunitate este proprietate privata, asamblarea lor
facandu-se la nivelul serviciilor de aprovizionare, transport, desfacere si operatiuni
financiare
a
11

DE SUCCES

8. Afacerea ta cu prepelie japoneze: investiie mic, cheltuieli puine i profit

imediat de pn la 300%
Sursa: http://www.ziuaonline.ro/societate/un-sfat-de-la-un-legumicultor-tinerii-sa-se-apucede- agricultura-si-sa-se-organizeze-in-forme-asociative.html
10 adevaruri despre afacerea prepelita cu oua de aur
Afacerea cu prepelite japoneze este la ora
actuala una dintre cele mai profitabile.
Motive:
1. fondurile initiale investite sunt minime,
considerand ca detii deja spatiul necesar
2. tehnologia de crestere a prepelitelor
este nesofisticata
3. exista ghiduri in domeniu
4. prepelitele japoneze sunt pasari
rezistente, nepretentioase si foarte
productive
5. au nevoie de putina hrana, deci
cheltuielile de intretinere sunt minime
6. afacerea are un randament fabulos:
dupa doar 40 de zile, prepelitele fac oua
7. productia anuala de oua este de cca 350 oua/prepelita/an!
8. exista alternative: oul de prepelita poate fi comercializat fie ca aliment, fie ca tratament
naturist, fie ca ingredient pentru produsele cosmetice
9. in schimb, carnea de prepelita constituie o delicatesa intotdeauna prezenta in meniul
restaurantelor sofisticate
10. guano - gunoiul rezultat la cresterea prepelitelor este un ingrasamant extrem de cautat
de catre crescatorii de flori, deci foarte bine comercializat.
Astfel, se pot face bani din:
Oua ca aliment
Oua ca tratament naturist
Oua ca materie prima pentru industria farmaceteutica sau cosmetica
Carne delicatesa
Prepelite ca material biologic
Guano ca ingrasamant pentru flori
Cati bani?
Ajunse la maturitate dupa primele 40 de zile, prepelitele incep ouatul. La 500 de capete
productia zilnica este de aproximativ 450 de oua. Costurile de productie (furajul, curent, apa)
sunt de aprox. 12,5 lei/zi si doar valorificarea celor 450 de oua la 0,2 lei/ou, inseamna
venituri zilnice de 90 lei, adica un profit de 77,5 lei/zi! Adica 2325 lei/ luna!
a
12


DE SUCCES
9. Idei de afaceri: Investeste intr-o ferma de melci

Ferma de melci reprezinta una

dintre afacerile care pot avea
succes in Romania. Investitia
minima incepe de la 10.000 de euro
si se poate amortiza cel mai
devreme in cinci ani.
Melcul nu este doar o delicatesa, ci
se foloseste si in industria
farmaceutica si cosmetica, iar
Franta, Italia si Spania se numara
printre principalele destinatii de
export.
O astfel de afacere are nevoie de o investitie de minim 10.000 de euro si se poate amortiza
cel mai devreme in cinci ani. Ca orice activitate, helicicultura (cresterea melcilor) implica o
serie de avantaje si dezavantaje. Un crescator trebuie sa fie pregatit sa faca fata mai multor
provocari, dar recompensele sunt pe masura efortului depus. Statul roman sprijina
helicicultorii, care pot obtine si utiliza fonduri europene.
"Helicicultura este departe de a fi o activitate simpla. Fara sa cunosti felul de viata al melcului
si mai ales fara sa-l iubesti nu poti deveni helicicultor. Helicicultura este o activitate frumoasa
si plina de satisfactii, doar daca stii foarte bine ce ai de facut, altfel este un fiasco total",
spune Gina Stefancu, consultant in domeniul heliciculturii.
Ea a explicat, pentru Business24, care sunt pasii pe care un antreprenor trebuie sa ii faca,
daca isi propune sa investeasca intr-o ferma de melci.
Inceputul
O ferma de melci are
nevoie, in primul rand, de
un teren si de o sursa
potabila de apa, pentru
udarea zilnica a fermei. De
asemenea, este nevoie un
spatiu de depozitare a
melcilor dupa recoltare si
pana la comercializarea lor,
de un capital de pornire si
de multa disponibilitate
pentru lucrrul in aer liber.
Infiintarea unei ferma de
melci in perimetrul casei
proprii nu implica
necesitatea unor autorizatii,
dar trebuie anuntati vecinii. Terenul pe care va fi infiintata ferma nu se poate afla in
apropierea unei culturi, pentru ca melcii se pot strecura afara si pot distruge plantele.
a
13


DE SUCCES
Pentru o investitie rentabila, terenul trebuia sa aiba cel putin 2.000 de metri patrati,
preferabil de forma dreptunghiulara, pentru o mai buna organizare in plan a fermei si pentru
un consum redus de materiale pentru imprejmuire. Dimensiunile ideale ale unei ferme ar fi
de 40x50 m, scrie Gina Stefancu pe blogul sau de specialitate.
Tot aici sunt prezentate si calitatile solului ideal pentru cresterea melcilor: nu trebuie sa fie
acid, ci sa aiba un Ph cuprins intre 5,8 si 7,5. Pentru a aduce solul la Ph-ul recomandat i se
aplica amendamente cu calcar (praf de marmura, praf de var) sau se corecteza cu turba.
Calcarul ar trebui sa fie prezent in sol in proportie de 1,5 - 2 %, fiindca melcii au nevoie de el
pentru dezvoltare si pentru formarea cochiliei.
Investitia intr-o ferma de melci poate fi intre 10.000 si 15.000 de euro, pentru o suprafata
de 2.000 de metri patrati.
Materialele necesare pentru a infiinta o ferma de crestere a melcilor:

- tabla zincata pentru imprejmuirea fermei;
- plasa speciala, denumita Helitex, rezistenta la actiunea razelor ultraviolete, pentru
imprejmuirea tarcurilor de crestere a melcilor;
- conducte si fitinguri pentru alimentarea cu apa a fermei;
- sistem de irigatii prin microaspersie. Acesta este sistem eficient si econom de irigare
conceput atat pentru utilizare in sere si solarii cat si in livezi, gradini rezidentiale sau in ferme
de melci.
Microaspersoarele sunt confectionate dintr-un material foarte rezistent socurilor mecanice
dar si actiunii ingrasamintelor sau diferitelor tratamente foliare aplicabile prin microaspersie,
potrivit silvera.ro.
- seminte pentru cultura plantelor din tarcurile de crestere a melcilor;
- ladite pentru recoltarea si depozitarea melcilor;
- lada pentru purgarea melcilor. Purgarea este etapa necesara pregatirii melcilor pentru
hibernare. Practic, este o perioada de minim o saptamana in care melcii maturi culesi sunt
tinuti fara hrana, in lazi sau spatii aerisite pentru a elimina resturile de hrana. In cazul
puietului, in functie de dimensiune, purgarea dureaza intre trei si cinci zile.
- motocultor pentru frezarea terenului;
- trimmer (un fel de motocoasa mai performanta) pentru scurtarea vegetatiei.
Cum se ingrijesc melcii
Melcii din specia Helix Aspersa, fie Muller, fie Maxima sunt speciile de melci care se
preteaza pentru cresterea in captivitate. Melcul nostru autohton, Helix Pomatia, nu agreaza
spatiile ingradite, motiv pentru care multi crescatorii se confrunta la aceasta specie cu o rata
a mortalitatii foarte mare. De asemenea, pretul melcului care creste la noi in tara este de
pana la sapte ori mai mic, comparativ cu melcii din specia Aspersa, afirma Gina Stefancu.
a
14


DE SUCCES
Problema este ca melcii din aceasta specie nu s-au adaptat la conditiilor de clima din
Romania.
"Le-ar trebui multi ani pentru asta. Acesti melci se cresc in ferma in perioadele fara
temperaturi negative. Iar in perioada lor naturala de hibernare, adica din toamna pana
primavera, melcii trebuie protejati contra gerului", explica Gina Stefancu.
Micile vietati au nevoie in fiecare zi de hrana proaspata, care poate fi gasita fie printr-o
vegetatie frageda cultivata in tarcuri, fie printr-un furaj concentrat special pentru melci. Melcii
au neaparata nevoie de un mediu umed, sub forma de ceata seara, dupa apusul soarelui,
pentru ca umiditatea stimuleaza melcul sa iasa sa se hraneasca.
Melcii, tranzactionati la bursele internationale. De ce sunt atat de importanti
Melcii "s-au tarat", incet dar sigur si la bursele internationale, cum ar fi cele din Paris, Milano,
Londra sau Madrid.
Un kilogram de melci vii costa intre 1 si 4 euro. Pretul maxim este valabil pentru specia
Aspersa Muller. Cei din specia Aspersa Maxima se vand cu 3 euro.
Dincolo de faptul ca raman o delicatesa culinara, melcii sunt un ingredient important in
industria farmaceutica, pentru ca intra in componenta mai multor medicamente. De exemplu,
mucusul se foloseste in prepararea unor siropuri impotriva tusei dar si ca ingredient in
cremele impotriva ridurilor.
Carnea de melc se consuma cu precadere in Franta, Spania si Italia. De obicei, melcii din
comert, congelati sau conservati, sunt semi-preparati in stilul court bouillon, adica o supa
aromata cu vin, ceapa, patrunjel, cimbru, usturoi, sare, piper si alte mirodenii.
"A la bourguignonne" este un alt stil de a gati melcii, care presupune rumenirea lor la cuptor
in unt aromat. Pentru aromatizarea untului se folosesc, in general, patrunjel, ceapa, usturoi si
condimente. La restaurant melcii se consuma cu ajutorul unor tacamuri speciale, formate
dintr-o pereche de clesti, care prin prind cochilia si din furculite mici, cu doi dinti, care ajuta la
scoatarea carnii din invelis.
Cochiliile sunt pastrate, de multe ori, in restaurantele care servesc acest tip de preparat,
pentru ca pot deveni un suport pentru carnea preparata de melc. Nu in ultimul rand, cochiliile
goale sunt stranse de mesteri artizani, care fac din ele bijuterii.
Problemele unui helicicultor
Crescatorul de melci are de infruntat toti daunatorii naturali ai melcilor, cum ar fi pasarile,
gandacii sau sobolanii. Trebuie gasite metode de protectie impotriva acestora si solutii
impotriva diferentelor de temperatura.
O alta problema ar fi gasirea unei piete sigure de desfacere a productiei. Un fermier
independent cu o ferma de 2.000 metri patrati si cu o productie de doua tone de melci nu
poate gasi un cumparator pentru o cantitate atat de mica, in conditiile in care un angrosist
strain solicita livrarea unei cantitati minime de 20 de tone la un transport. Singura solutie ar fi
asocierea cu alti crescatori de melci.
a
15


DE SUCCES
Statul roman a sprijinit investitiile

din acest domeniu. Prin
programul Sapard s-au infiintat
foarte multe ferme de melci, dar
din pacate din cauza
tehnologiilor neadecvate,
majoritatea fermierilor au fost
obligati sa restituie ajutorul
financiar nerambursabil acordat
de stat. Programul Sapard s-a
incheiat, dupa ce Romania a
aderat la Uniunea Europeana.
Gina Stefancu ii sfatuieste pe
antreprenorii care cocheteaza
"cu ideea infiintarii unei fermei
de melci" sa nu se hazardeze intr-un domeniu despre care nu au nicio informatie.
"Sa nu plece la drum daca nu au calificarea necesara. Helicicultura este departe de a fi o
activitate simpla. Fara sa cunosti felul de viata al melcului si mai ales fara sa-l iubesti nu poti
deveni helicicultor. Helicicultura este o activitate frumoasa si plina de satisfactii, doar daca
stii foarte bine ce ai de facut, altfel este un fiasco total", concluzioneaza consultantul in
domeniul heliciculturii.
Fonduri europene pentru fermele de melci
Peste 248 de milioane de euro vor fi disponibile din fonduri europene din luna septembrie
2012, in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR).
Exista si impedimente birocratice. Pentru accesarea fondurilor europene este nevoie de
respectarea mai multor conditii. Una dintre ele este ca investitorul sa asigure 50% din
valoarea proiectului. Alte conditii sunt prezentarea unui plan de afaceri si a unei analize
proprii in care antreprenorul trebuie sa arate ca este eligibil pentru atragerea de fonduri
europene.
a
16


DE SUCCES
10. Investete n fermele de vipere: Profit de minimum 12.000 euro anual

Una dintre cele mai

profitabile idei de afaceri
este crescatoria de vipere.
Veninul este cautat, in
principal, de producatorii
de medicamente, iar un
gram poate fi cumparat si
cu 2.000 de euro, de
aproape patru ori mai mult
decat un gram de aur.
Ca sa deschizi o
crescatorie de vipere ai
nevoie de minim 15.000 de
euro, aproape nesemnificativa daca ne gandim ca anual, un crescator poate obtine minim
12.000 de euro. Cu alte cuvinte, cheltuieli minime si profit maxim.
Nu ai nevoie nici macar de multi angajati, pentru ca viperele isi poarta singure de grija. Iti
trebuie doar trei incaperi: una pentru terariile in care stau reptilele, una pentru depozitarea
hranei si una in care sa colectezi, propriu-zis, veninul.
De altfel, asa cum spune Marian Cristea, proprietarul unei ferme de vipere unde traiesc 27
de exemplare, "cel mai greu lucru in aceasta afacere este tocmai colectarea. Daca nu esti
atent, te poti rani foarte grav. Iar daca nu ai la indemana antidotul, atunci chiar ai o mare
problema".
Otrava de aur
In rest, businessul in care este implicat ramane unul extrem de profitabil. De la o vipera se
recolteaza cel mult 1,5 grame de venin intr-un an. In functie de calitatea acestuia, pretul
incepe de la 400 de euro, dar poate ajunge si la 2.000 de euro.
"De obicei, incasam 600 de euro pentru gramul de venin.
Crescatoria noastra produce cam 25-30 de grame de venin pe an", precizeaza Marian
Cristea. Antreprenorul incaseaza, deci, in fiecare an, 15.000 de euro, pentru cele 25 de
grame de venin, vandute la 600 de euro gramul. In Romania exista si crescatori de vipere
care au cateva sute de exemplare si care vand, anual, pana la 500 de grame de venin.
Marius Bulgur sau Razvan Buga sau doua astfel de exemple de antreprenori, care primesc,
lunar, incasari de pana la 30.000 de euro pe luna.
Sunt situatii in care veninul are o calitate mai mare, iar atunci se plateste mai bine. "Totusi,
niciodata nu am vandut venin de 2.000 de euro gramul", recunoaste antreprenorul.
A inceput afacerea in 2010, dar planuieste sa mai cumpere cateva vipere in viitorul apropiat.
Acestea se gasesc la alte crescatorii si costa intre 150 si 300 de euro, in functie de varsta.
Dupa extragerea veninului, lichidul este purificat, pentru ca aproximativ 75% din substanta
eliminata de vipera este apa. Apoi, pentru pastrarea puritatii, veninul este cristalizat, fiind
pastrat la o temperatura constanta, cuprinsa intre 0 si minus 5 grade Celsius.
a
17


DE SUCCES
La ce se foloseste veninul
Multe dintre fabricile de medicamente si cosmetice din Occident au propriile ferme de vipere,
dar cererea pentru acest produs este, in continuare, foarte mare. Lichidul se foloseste in
general la realizarea serului antiviperin, dar intra si in componenta mai multor medicamente.
Nu in ultimul rand veninul se foloseste si ca ingredient de baza in industria produselor
cosmetice.
Veninul de Vipera Ammodytes din compozitia cremelor de fata actioneaza in profunzimea
tesuturilor faciale, eliminand ridurile si oxigenand celulele, si reprezinta o alternativa 100%
naturala, noninvaziva, la injectiile cu Botox, potrivit bursa.ro.
Cremele faciale cu venin de vipera sunt cunoscute pe piata ca facand parte din categoria
"cosmeceuticals", la jumatatea drumului dintre cosmetica si farmacie, iar efectele antirid si de
antiimbatranire ale veninului de sarpe au fost demonstrate clinic, prin teste de laborator.
Principalii cumparatori
In momentul de fata, principalii furnizori de venin de sarpe sunt China, India si Thailanda.
Singura fabrica de medicamente din Romania care foloseste veninul de vipera se afla la Iasi,
insa achizitioneaza pretiosul lichid din strainatate, potrivit privilegiul.info.
Ce trebuie sa stii
- De fiecare data cand se naste un pui de vipera, trebuie sa anunti la Agentia de Mediu. In
caz contrar, risti ca inspectorii institutiei sa ii confiste.
- Inainte sa exporti veninul de vipera, trebuie sa obtii si un certificat de calitate eliberat de
Directia Sanitar Veterinara.
- Viperele trebuie sa aiba toate conditiile din natura, adica noaptea o temperatura de 15
grade Celsius, iar ziua se de 30 de grade.
- Cea mai raspandita specie de vipere din tara este ammodytes, vietati care au nevoie de o
temperatura stabila in incapere, respectiv de 25 de grade Celsius.
a
18

DE SUCCES

11. Ferma cu 400 de oi, o afacere "binecuvantat" de Pate i de exporturi

Sursa: www.madr.ro
Demararea unei afaceri in cresterea ovinelor nu implica o investitie foarte mare, iar vanzarile
din perioada pascala si cererea tot mai mare la export sunt doi factori care garanteaza un
procent semnificativ din sansele de reusita.
In perioada sarbatorilor pascale din acest an,
pentru carnea de miel se preconizeaza o crestere
cu 25% fata de anul trecut, crescatorii anuntand
preturi intre 25 si 28 lei in carcasa.
O afacere din cresterea ovinelor poate fi de succes
si in contextul in care carnea de oaie este la mare
cautare si pentru export, industria din Romania
ocupand locul doi in Europa, din punct de vedere al
efectivelor de oi.
Judetul Sibiu, cea mai renumita zona pentru productia de carne de miel, a exportat anul
trecut 400.000 de miei, adica 80% din porductia la nivel national, in tari din vestul Europei,
dar si spre tari arabe.
Business24 prezinta un plan de afacere pentru o ferma de 400 de oi:
Investitia initiala
Ideea de afacere propusa de Business24este o ferma familiala de 400 de oi, dintre care 380
de rasa Turcana, cea mai intalnita specie de oi din Romania si 20 de alte rase: Tigaie,
Merinos, Sarda sau Friza.
Investitia initiala se ridica la aproximativ 40.000 de euro, iar perioada de amortizare este de
5-7 ani, daca luam in calcul comercializarea lanei, carnii, mieilor, laptelui si casului pregatit la
stana.
In plus, trebuie avut in vedere ca turma de oi se poate mari usor odata la doi ani, cand
jumatate din miei cresc si intra in turma de baza. Cele 400 de oi vor naste, in medie, 500 de
miei, la fiecare doi ani.
In conditiile in care o oaie din rasa Turcana costa in medie 400 lei, suma totala pe care
trebuie sa o plateasca un cioban pentru cele 400 de oi este de 160.000 lei (circa 36.000 de
euro).
Pe langa banii pe care trebuie sa ii cheltuiasca pentru animale, un fermier trebuie sa
investeasca si in utilajele necesare.
Echipamentele zootehnice necesare
Adapatori pentru oi: 700-1.000 lei
Instalatie de muls:2.500 - 3.500 lei
Iesle: 1.000 lei/bucata x 6 = 6.000 lei
TOTAL Cheltuieli: 170.500 lei
a
19


DE SUCCES
Cheltuielile anuale
Pe lista cheltuielilor anuale pentru o ferma de 400 de oi intra, printre altele, energia electrica
din padoc, medicamentele, furajele sau paiele utilizate ca asternut. Sistemul de furaje este
diferentiat sezonier: vara - masa verde prin pasunat, iar iarna - fanuri, concentrate.
Alte cheltuieli ce trebuie luate in calcul sunt legate si de sistemul de intretinere pe timp de
iarna, cand oile stau in boxe colective pe asternut de paie (0,4 kg/zi).
Cea mai mare suma de bani se va cheltui pe furaje, adica peste 78.000 de lei. In total,
cheltuielile anuale depasesc 86.000 de lei.
Cheltuieli anuale pentru intretinerea unei ferme de oi. SURSA: www.madr.ro

Venituri anuale
Daca pe piata interna un kilogram de carne de miel se vinde si cu 25 lei, la export fermierii
romani ajung sa vanda si la jumatate de pret.
Luand in considerare cel mai scazut pret, veniturile totale obtinute dintr-o ferma de 400 de oi
sunt de peste 119.000 de lei, ceea ce inseamna ca venitul brut minim obtinut intr-un an este
de peste 33.000 de lei.
a
20


DE SUCCES
12. Ferma ecologic: investiie medie, profit sigur

Plecand de la o ferma zootehnica, o asociatie de fermieri poate dezvolta o afacere pe
orizontala: cresterea animalelor- procesare-distributie
Cererea tot mai mare de

produse bio face ca
agricultura ecologica sa
aiba perspective tot mai
profitabile. Pentru
asociatiile agricole
investitia intr-o ferma
ecologica nu este prea
mare, iar prin
reinvestirea profitului
(procesare si distributie)
afacerea se poate
dezvolta rapid.
Agricultura ecologica este unul dintre domeniile unde mai este loc de
investitii. Business24 prezinta un plan concret pentru o astfel de investiei.
In contextul recentelor scandaluri din piata alimentara, pe relatia fermier-procesator-retailer,
vom arata ca lucrurile se pot schimba daca exista initiative proprii.
Luam exemplul francez. De ani de zile fermierul din Hexagon este intr-un continuu razboi cu
hypermarketurile care-si impun preturile "tiranice" de achizitie.
Francezii au plecat de la cererea tot mai mare a consumatorilor de produse "sanatoase" si
din surse cat mai "de incredere". Asta inseamna urmatoarele trei lucruri:
- consumatorii sunt mai dispusi sa cumpere produse locale si de sezon, pe considerentul ca
cele importate in extra-sezon sunt suspecte de a fi stat prea mult pe vapor;
- consumatorii sunt mai dispusi sa cumpere produse de ferma pentru ca nu implica un nivel
mare de industrializare (E-uri);
- consumatorii sunt mai dispusi sa cumpere de la producatorii pe care ii pot cunoaste direct
sau de la care pot primi referinte mai de incredere.
Plecand de la considerentele de mai sus, fermierii francezi s-au organizat in asociatii si au
investit in dezvoltarea unor ferme "sanatoase", apoi au infiintat ateliere mestesugaresti (mici
carmangerii)de procesarea carnii si fie au deschis mici magazine proprii, fie au dezvoltat
platforme online prin care fac livrare direct la domiciliu. In felul acesta ocolesc
hypermarcheturile si obtin un pret cinstit pentru produsele lor. Dar, pana acolo, sa vedem ce
investitii implica o ferma ecologica.
Investitia initiala
Planul de investitie prezentat de Business24 este pentru o ferma cu 20 de vaci de lapte si
alte 30 la ingrasat, 300 de porci, 500 de gaini pentru oua si 3.000 de pui pentru carne
cheltuielile totale, inclusiv amortismentele se ridica la aproximativ 107.000 de euro.
a
21


DE SUCCES
Pentru echipamentele zootehnice necesare investitia mai presupune 200.000 de euro, ce vor
fi amortizati in decursul a 4-5 ani. Cel mai mult va costa instalatia de muls mecanic si
remorca tehnologica, fiecare avand un pret aproximativ de 40.000 de euro.
Lista cu dotarile minime necesare pentru o ferma de animale. Sursa: www.madr.ro

Pe langa dotarea cu aparatura necesare, trebuie sa tinem cont si de costurile furajelor.
Pentru a intretine toate animalele pe parcursului unui an sunt necesare 28 de tone de fan,
160 de tone de porumb siloz si in jur de 190 de tone de amestesc de concentrate. Costul
total prevazut pentru furaje este de 107.000 de euro.
Productiile scontate si profitul
Productia scontata pentru a fi scoasa la vanzare dupa un an cuprinde: 9.000 litri lapte,
aproximativ 39 de tone de carne de porc si 140 de mii de pasari.
Productia scontata la nivelul intregului an. Sursa:www.madr.ro

a
22


DE SUCCES
Valoarea totala a productiei, tinand cont de parametrii scontati, este de peste 140.000 de
euro.(600.000 de lei). Din aceasta suma aproape 105.000 de euro(470.000 de lei) reprezinta
cheltuielile totale, inclusiv amortismentele.
Rezultatele raportate la finalul anului. Sursa: www.madr.ro

Prin urmare, profitul ramas, la nivelul unui an dintr-o ferma zootehnica de animale este de
aproximativ 170.000 de lei, deci aproximativ 39.000 de euro.
a
23


DE SUCCES
13. Ferme psri - Model Proiect Ferm de gini outoare

Sursa: http://surviving-home.blogspot.com/p/model-proiect-ferma-de-gainioutoare.html#ixzz2HKPY9BPw
Date Generale
1. Tema, cu descrierea obiectivelor propuse
Fundamentarea necesitii i oportunitatii investitiei
Tema prezentului studiu o constituie o microferm pentru creterea ginilor outoare, n
scopul realizrii i valorificrii produciei de ou obinute.
1.1. Necesitatea investiiei: n Romnia, conform legislaiei n vigoare, se preconizeaz
nfiinarea de exploataii agricole, menite s nlocuiasc treptat gospodriile rneti de
subzisten, cu autoconsumul produselor agricole realizate. Analiznd actualul sistem de
producere a oulor comerciale, de consum, trebuie s relevm c producerea oulor n
gospodriile rneti se menine de sute de ani ntr-un proces de producie anacronic:
Se cresc rase locale de psri, cu potenial genetic i productiv foarte sczut;
Creterea se realizeaz n adposturi (cotee) necorespunztoare, sau chiar n aer liber,
sistem total contraindicat la psri, care au un metabolism foarte ridicat i nu-i exprim nici
potenialul productiv cu care sunt nzestrate, datorit frigului excesiv din timpul iernii i
cldurilor toride din cursul verii;
n plus, hrnirea psrilor este deficitar, constituit exclusiv din cereale, neasigurnd
necesarul nutritiv energo-proteic, pentru realizarea de curbe economice de ouat. Din
statisticile existente, o gin crescut n aceste condiii extreme produce pe an circa 120
ou, exclusiv n timpul verii, dar consum pe zi 120 g grune, sau pe an 43,8 kg, ceea ce
revine la cca. 365 g furaje pe ou, fa de 280-300 ou pe an n sistemul intensiv de cretere,
cu un consum de 140-150 g pe ou. Aadar, o gin crescut n sistem intensiv produce de
2,3-2,5 ori mai multe ou pe an, cu un consum de furaje pe ou de 2,4-2,6 ori mai mic.
n lume, acest sistem extensiv, neeconomic, de cretere a fost abandonat de foarte mult timp
n rile cu avicultur dezvoltat, el mai existnd abia n rile subdezvoltate. Romnia, care
are deja o avicultur de tip industrial foarte performant, cu o tradiie de aproape 50 de ani,
trebuie s restrng, n perioada urmtoare, acest tip de cretere, care, din pcate,
realizeaz n prezent cca. 80 % din producia autohton de ou, iar cele cca. 5,5 miliarde de
ou pe care le produce anual, cu un consum neeconomic de cca. 200 grame de furaj n plus
pe ou, realizeaz un consum suplimentar anual de cca.:
5,5 mld. oua x 200 g/ou = 1,1 mld. tone cereale
sau producia de pe cca. 200 mi ha teren arabil.
Mai avem n vedere i influena negativ a produciei rneti de ou. Cele5,5 miliarde de
ou se realizeaz doar n cca. 7 luni din an (aprilie septembrie) iar mpreun cu cele 0,6
miliarde produse de sectorul industrial n aceiai perioad asigur populaiei rii cca. 1
miliard de ou pe lun, adic aproape 40 ou lunar pe locuitor. n celelalte cinci luni ale
anului, exist pe piaa intern aproape numai oule produse de sectorul industrial (cca. 0,5
miliarde), asigurnd doar 10 milioane ou pe lun, sau doar 4,5 ou pe locuitor. Aceast
neasigurare a pieii determin creterea excesiv a preului oulor n timpul anotimpului rece,
ca i masive importuri de ou, care destabilizeaz piaa intern, ce nu mai poate fi controlat
cu cantitatea foarte mic de ou autohtone.
a
24


DE SUCCES
1.2. Oportunitatea investiiei este, aadar, destul de evident. Pe de-o parte, pentru c,
aplicnd sistemul intensiv de cretere, n locul celui extensiv actual, cresctoria, prin
investiia la care ne referim va produce ou n condiiile economice ale actualelor ferme
industriale, i n tot timpul anului. Pe de-alt parte, o microferm de gini outoare are
avantajule de a folosi doar fora de munc a familiei, precum i cereale din producia proprie,
cu mult mai ieftine dect cele de pe pia, putnd, deci, produce mai economic chiar dect
fermele avicole industriale.
i, ntruct statul sprijin nfiinarea exploataiilor agricole (avicole), inclusiv pe fondul
recomandrilor i reglementrilor UE n care Romnia aspir s intre, oportunitatea de a
nfiina acum astfel de ferme familiare este evident.
2. Descrierea funcional i tehnologic
Prezentul studiu are n vedere construirea i punerea n funciune a unei hale cu o suprafa
de 1000 mp. Alegerea acestui tip de hal are n vedere experiena mondial i romneasc
n domeniu.
Hala poate fi utilizat fie pentru creterea pe aternut permanent, ct i n baterii
convenionale, ns cu posibilitatea tehnic de a fi transferate dup anul 2012 n baterii
alternative, aa cum sunt admise de reglementrile n materie ale UE.
Cum, ns, tipul de cretere n baterii este mai costisitor i mai dificil n exploatare, se
recomand creterea la sol, pe aternut permanent, caz n care hala se populeaz cu 8000
puicue de 16 sptmni, care sunt meninute n producie pn la vrsta de 77-80
sptmni, dup care se sacrific i se nlocuiesc, dup dezinfecia halei, cu o nou serie de
8000 puicue.
Hala de 1000 mp avut n vedere n studiu poate fi redus la jumtate (500 mp), cu 4000
puicue la populare.
Terenul pe care este amplasat construcia (de 500 sau 1000 mp) trebuie, ns, s aib
dimensiuni care s permit dezvoltarea ulterioar, prin construirea de noi hale de aceleai
dimensiuni, n ideea c orice afacere trebuie s aib n vedere posibilitatea de extindere,
reinvestind profitul realizat n perioada de debut a afacerii.
Prezentul studiu are, ns, n vedere o microferm (ferm familiar) compus dintr-un
adpost de 1000 mp, cu cretere pe aternut permanent, precum i anexele necesare sau
opionale ale activitii de producie (filtru sanitar, depozite de furaje, materiale, produse,
eventual o instalaie proprie de producere a necesarului de furaje combinate).
n esen, se are n vedere producerea de ou pentru consum n sistemul de cretere pe
aternut permanent, care impune:
Construirea unei hale nchise, fr ferestre, prevzut cu un sistem de ventilaie care s
asigure un microclimat corespunztor att n timpul verii, ct i al iernii. n plus, hala nchis
permite un program de lumin conform tehnologiei de cretere i asigur o foarte bun
biosecuritate, datorit limitrii contaminrii psrilor cu germeni patogeni, n comparaie cu
creterea n aer liber sau chiar n hale prevzute cu ferestre
Sistemul de hrnire este prevzut din hrnitoare tronconice, n care furajele sunt distribuite
printr-un sistem care extrage furajele combinate dintr-un buncr (siloz) central, exterior sau
interior, i le transport mecanic n hrnitoarele tronconice, accesibile psrilor, dar care
elimin risipa.
Sistemul de adpare este compus dintr-o surs (proprie sau reeaua comunal), din
conducta de alimentare a halei, un sistem de reglare a presiunii, i din conducte interioare pe
care sunt fixate adptorile automate de tip picurtor;
Sistemul de iluminat este reprezentat dintr-o reea electric interioar, pe care sunt dispuse,
sub tavan, lmpi electrice, preferabil fluorescente, pentru economisirea curentului electric;
a
25


DE SUCCES
Pardoseala adpostului este constituit n proporie relativ egal din paturi de dormit i
aternut permanent. De-a lungul halei, longitudinal, sunt amplasate cuibarele de ouat, cu
recoltare manual sau mecanizat a oulor.
Aceast descriere succint va fi dezvoltat la punctul 4-4 (structura constructiv) ale
prezentului studiu.
Date Tehnice Ale Investiiei
3. Caracteristicile principale ale investitiei dac investiia o impune
3.1. Pentru cldiri: Pentru a realiza att o rezisten n ani a construciei, ct i o bun
funcionalitate a acesteia, se are n vedere:
amplasarea acesteia pe un teren sntos, cu o structur a solului corespunztoare, fr
riscul de a suferi datorit apelor freatice aflate ca strat la o distan limit fa de fundaie,
sau a apelor pluviale, datorit riscului de bltire a acestora se va alege un teren uor ridicat
ca nivel fa de zona nconjurtoare, cu o construcie amplasat cu unghiul dintre peretele
longitudinal spate i peretele lateral spate n direcia vntului dominant rece, de iarn, n
vederea unei mai bune controlri a climatizrii de iarn.
3.2. (Se dezvolt de ctre constructor, partea 1, punctul 4 (Rezervele investiiei))
4. Structura constructiv
4.1. Cldire:
Suprafaa util a halei (exclusiv camera de serviciu) este de 1000 mp, din care
lungime 84 m i lime 12 m, folosind 28 module-tip de 3 m lungime i o suprafa de
36 mp. Camera de serviciu poate fi constituit, de asemenea, dintr-un modul-tip de 3
m. nlimea medie a halei este de 2,5 m iar volumul acesteia de 2500 mc (1000 x
2,5), ntr-un singur nivel.
Fundaii cu marginea inferioar sub punctul de nghe al zonei, din beton, cu o bun
hidroizolaie ntre sol i pereii construciei;
Perei din panouri-sandvici, cu un indice corespunztor de izolaie termic, fixai pe
stlpi de beton armat, care s confere rezisten construciei;
Acoperi care s confere o perfect izolaie termic (avnd n vedere c 70 % din
cldura halei se pierde prin acoperi) i izolaie hidric. Un acoperi cu o bun
izolaie termic i hidric poate face inutil existena podului construciei.
Not: Detaliile tehnice avute n vedere vor fi detaliate de ctre constructor.
4.2. Reele: Condiiile de exploatare sunt urmtoarele:
4.2.1. Instalaia de hrnire: Pentru cele 8000 puicue (i apoi gini outoare), se dispun 160
hrnitoare tronconice, adic o hrnitoare-tip pentru 40 de psri. Hrnitoarele tronconice vor
fi dispuse pe patru linii de hrnire, dintre care dou pe pat i dou pe aternutul permanent.
ntruct rndul dublu de cuibare mparte hala, longitudinal, n dou compartimente (sfert de
hal), pentru fiecare din acestea vor exista, aadar, un rnd de hrnitoare tronconice pe pat
i un rnd pe aternutul permanent, acestea fiind intercalate cu cele dou rnduri cu
adptori tip picurtor, aa cum se vede din anexa nr. 1.
n hala de 8000 capete, consumul maxim zilnic de 125 g/cap necesit o cantitate zilnic de:
8000 x 0,125 = 1000 kg furaj
Cele 80 hrnitoare existente vor fi aadar alimentate zilnic cu:
1000 x 160 = 6,25 kg furaj combinat
Dup tipul hrnitorului i programul de furajare al cresctorului, instalaia de distribuire a
furajelor este pornit automat, fcnd plinul la hrnitori. Dac admitem pornirea automat a
instalaiei de cinci ori n 24 ore (n funcie de programul de lumin), s admitem poriri
automate ale instalaiei la orele 5, 9, 13, 1730 i 22, de fiecare dat toate hrnitoarele fiind
alimentate cu cca. 1,25 kg furaj combinat (1,25 x 5 = 6,25 kg).
a
26


DE SUCCES
La fiecare dou rnduri de hrnitoare exist o instalaie de distribuire, care la fiecare pornire
alimenteaz cele 80 hrnitoare ale celor dou linii cu cte:
80 x 1,25 = 100 kg
Din cele dou instalaii de distribuire, una alimenteaz liniile de hrnitoare de pe pat iar
cealalt pe cele dou linii de pe aternutul permanent, ntruct fiecare dintre acestea au
hrnitoarele tronconice aflate la nlimi diferite (50 % pe pat, 50 % pe aternutul permanent).
Se pot dispune i patru linii de hrnire, dac instalaia este astfel prevzut de ctre
constructor, mai ales dac alimentarea se face cu un spiromatec.
Se prevede un stoc de furaje combinate de trei zile, adic existena unui buncr central cu
capacitatea de trei tone (sau cca. 6 mc, dac greutatea hectolitic a furajelor combinate este
de 50 kg pe hl, sau 500 kg pe mc). O cantitate mai mic este contraindicat, avnd n vedere
lungimea week-end-urilor, iar mai mare pentru c furajele i pot denatura valoarea nutritiv
iniial dup 4-5 zile de la producere.
Aadar, buncrul central, amplasat exterior sau interior, va fi alimentat dup un astfel de
program sptmnal:
luni 2 tone
miercuri 2 tone
vineri 3 tone
Dac se alege soluia buncrelor metalice (silozurilor) exterioare, acestea se alimenteaz, de
regul, cu autobuncrul, mai ales dac furajele sunt transportate n vrac, cu acest mijlocde
transport,de la un FNC specializat. Dac se alege soluia buncrelor interioare, acestea vor
putea fi depuse sub nivelul solului, avnd acelai volum de cca. 6 mc.
n ambele soluii, vor exista snecuri de extracie a furajului coninut i antrenarea acestuia
ctre buncrele aferente celor dou instalaii de distribuire, cote maximum 100 kg la fiecare
(total 200 kg) la orele stabilite pentru pornirea automat a instalaiilor de distribuire a furajelor
combinate.
Not: n timpul verii, cnd ginile se hrnesc de regul dimineaa, seara i n cursul nopii,
cnd temperatura din hal este mai sczut, programul de pornire automat a instalaiilor de
hrnire va fi modificat corespunztor. Atenie la fenomenul de btut n tabl, numit astfel de
cresctorii experimentai, atunci cnd psrile termin furajele din hrnitor i lovesc cu
ciocurile pe fundul metalic al acestuia.
4.2.2. Instalaia de adpare
Sursa de alimentare cu ap (gospodrie proprie de ap sau reea comunal) trebuie n
permanen controlat, prin examene de laborator, pentru salubritatea acesteia.
Primul depozit de ap va fi constituit fie dintr-o hidrosfer, depozit aflat la nlime pentru a
asigura plinul n reea, fie dintr-un hidrofor, care are aceeai menire.
Alimentarea halei cu ap se face printr-o conduct de aducie metalic, ngropat n pmnt
sub punctul de nghe.
Necesarul de ap al halei este, de regul, de 1,5 ori cantitatea de hran, adic:
125 x 1,5 = 187,5 ml/zi
n timpul verii, sau n condiiile hrnirii cu furaje avnd densitate nutritiv mare (sau procent
ridicat de sare), consumul poate s creasc pn la de trei ori consumul de furaje, adic
125 x 3 = 375 ml/zi
Avnd n vedere i eventualele pierderi din reea, precum i unele nevoi de splare
igienizare, se calculeaz un necesar de 0,5 l pe gin, adic 4000 l, pentru toate psrile din
hal.
a
27


DE SUCCES
n interiorul halei, se face o rezerv de ap pentru cteva ore, de cca. un metru cub,
depozitat ntr-un bazin tampon, prevzut cu o instalaie de prea-plin i cu conducte care
alimenteaz cele dou instalaii de adpare ale halei (sau patru instalaii (linii) dac aa este
prevzut instalaia de ctre constructor.
Instalaia interioar de adpare: Este compus din cele 4 linii de adpare, fiecare prevzute
cu cte 250 picurtoare, nsumnd pe hal 1000 picurtoare,asigurnd, pe aceast cale,
accesul a opt gini la fiecare picurtor.
Cele patru linii de adpare sunt intercalate n hal cu cele patru linii de hrnire, astfel c, n
orice poziie s-ar afla n hal, o gin s poat gsi la maximum doi metri de ea o instalaie
de hrnire sau de adpare.
Cte o linie de adpare trebuie amplasat n faa rndului de cuibare, deoarece gina,
imediat dup ouat, simte nevoia s se adape. O grij deosebit trebuie avut la buna
funcionare a tuturor picurtoarelor, dar mai ales a liniilor din apropierea cuibarelor, altfel
ginile i ud ghiarele i murdresc cuibarele, deci i oule produse.
nlimea picurtoarelor trebuie mrit pe msur ce puicuele devin gini i-i mresc
statura, iar nlimea trebuie fixat la nlimea ciocului ntins i a gtului n poziie oblig. O
nlime prea mare sau prea mic nu permite o adpare normal a psrilor.
Instalaia de climatizare: Practic, cu o hal avnd o bun inerie termic, nu este necesar
nclzirea halelor de outoare, oarecari dificulti cu meninerea temperaturii optime n
adpost existnd doar n scurtele perioade din iarn cnd temperatura exterioar scade sub
-10C i, excepional, sub -20C.
Exist acum instalaii foarte precise de meninere a temperaturii i a umiditii tehnologice n
hal, aparaturile respective permind comanda pentru un regim termic i hidric impus de
cresctor. Este recomandabil ca aceste instalaii s fie incluse n proiect, altfel periclitnduse o bun parte din producie (i sntatea psrilor), prin lsarea acestor parametrii la
aprecierea cresctorului, care este susceptibil de multe erori umane, inclusiv datorit
prezenei limitate a acestuia n interiorul halei.
Se pot accepta dou sisteme de ventilaie:
Cu ventilatoare electrice i orificii de admisie pe pereii longitudinali ai halelor;
Ventilaie-tunel, cu evacuarea forat a aerului printr-unul din pereii laterali, cu orificii
de admisie dispui pe pereii longitudinali, cu suprafee diferite ale orificiilor de
admisie micorate pe msura apropierii de peretele lateral pe care sunt depuse
ventilatoarele.
Se recomand primul sistem, ntruct cel de al doilea este contraindicat pe anotimpul
friguros.
Ventilatoarele trebuie s aib capacitatea de a asigura psrilor minimum 5 mc aer pe
kilocorp n timpul verii i cu posibilitatea de a scdea acest necesar pn la 0,7 mc n timpul
iernii.
Pentru cele 8000 gini, care cntresc n medie cte max. 2,5 kg/cap i au mpreun 20.000
kg, sunt aadar necesari 100.000 mc de aer n timpul verii i doar 14 mii mc n timpul iernii.
Diferena de la iarn la var poate fi fcut prin:
20 ventilatoare de cte 10 mii mc pe or n timpul verii;
Aceleai ventilatoare, cu turaie variabil, permind accesul a numai 14 mii metri cubi
n timpul iernii; sau
Grupuri de ventilatoare, care funcioneaz n totalitate, iar iarna doar attea (3-4) care
s asigure minimumul de aer necesar.
Desigur, ntre aceste dimensiuni minime i maxime exist situaii intermediare i numai o
instalaie complex poate comanda regimul optim de ventilaie.
a
28


DE SUCCES
Pe timpul verii, pot fi solicitate de la furnizorul de echipamente instalaii de umidificare a

aerului, ntruct aerul exterior foarte uscat este introdus n hal la o umiditate foarte sczut,
inconfortabil pentru psri.
4.3. Instalaia de iluminat
La hala cu lime de 12 m, sunt necesare dou rnduri de lmpi electrice, preferabil
fluorescente, cu trei metri ntre o lamp i alta pe rnd, asigurnd 3,2 W pe mp de adpost,
conform urmtorului calcul:
1000 mp x 3,2 W/mp = 3200 W
3200 W : 60 W/bec = 54 becuri
54 becuri : 2 rnduri = 27 becuri/rnd
84 m (lungimea halei) : 3 m (ntre becuri) = 27 becuri/rnd
Instalaia de iluminat trebuie prevzut cu ceasuri tip PARAGON, care comand stingerea i
aprinderea luminii la orele prevzute n tehnologie, preferabil cu simularea amurgului i
zorilor (descreterea i respectiv creterea progresiv a intensitii luminoase).
Lmpile electrice trebuie amplasate sub tavan, la cca. 2 m deasupra psrilor, iar reeaua
electric s elimine orice posibilitate de producere a scurt-circuitelor, cauzatoare de incendii
i electrocutri.
4.4. Paturile i cuibarele
Proporia de 50 % dintre paturi i aternut, recomandat n acest studiu, nu este obligatorie,
furnizorul de paturi i cuibare putnd schimba aceast proporie, n funcie de caracteristicile
acestora i de costuri.
Paturile trebuie confecionate din material plastic, fiind rezistente pentru a suporta greutatea
psrilor i a personalului, confortabile pentru prsi i uor de splat i dezinfectat. Sunt
amplasate la o nlime suficient de mare pentru stratul de dejecii care se formeaz ntr-un
ciclu de producie.
Cuibarele, n numr de cca. 8 pasri / cuibar, sau 1000 pe hal, aezate pe dou rnduri,
spate n spate, i pe dou nivele, pe lungimea median a halei, conform anexei nr. 1. La
fiecare nivel, ntre rndurile de cuibare, exist cte o band colectoare de ou, care le
transport la capul halei, pentru colectare manual sau mecanic, dup dorin.
ntr-o hal de 8000 gini se pot produce, n vrf de ouat, cca. 7000 de ou. Instalaia de
recoltat ou poate fi acionat la ore fixe, n ideea c peste 80 % din ou se produc de
dimineaa, pn la ora 14.
Dac se renun la instalaia de recoltat, care este destul de scump,atunci rndurile de
cuibare se ndeprteaz la minimum 1,2 m ntre ele, lsnd un culoar prevzut cu o
pardoseal, pe care poate fi acionat un crucior, unde sunt dispuse cartoanele (cofrajele) pe
care oule vor fi recoltate manual (pentru a recolta manual 7000 ou, sunt necesare 3-4 ore
de recoltare manual).
n camera de serviciu poate fi amplasat i o instalaie simpl pentru sortarea, tampilarea i
ambalarea oulor, producia de ou putnd fi livrat direct pieii. Este, ns, nevoie i de un
spaiu de pstrare a oulor nainte de livrare, n care s poat fi realizat o temperatur de
maximum 14C.
4.5. Principalele utilaje de dotare a construciilor
Adpostul de psri, aa cum a fost descris n prezentul studiu, nu are alte dotri de nalt
tehnicitate, n afar de cele artate: alimentare cu ap, cu energie electric de la reea, cu
depozite pentru furaje i eventual o instalaie, mic, simpl, pentru colectareatampilarea-sortarea oulor i depozitarea acestora pn la valorificare.
a
29


DE SUCCES
Numrul mic de ou realizat face posibil organizarea sortrii i depozitrii oulor chiarn
camera de serviciu, cu dimensiunea de 3 x 12 = 36 mp.
Ceea ce ar fi recomandat pentru o astfel de micro-ferm ar fi o instalaie simpl de producere
a nutreurilor combinate, justificabil astfel:
Reetele pentru gini outoare sunt foarte simplu de fabricat, acestea netrebuind s fie
granulate, ca n cazul puilor pentru carne.
ntr-o exploataie agricol pot fi asigurate cel puin cerealele necesare furajrii psrilor.
Necesarul este urmtorul:
Cu 8000 gini outoare la populare se realizeaz un efectiv anual n producie de:
8000 x 78,80 % utilizare = 6304 gini efectiv outoare
6304 gini x 289,5 ou/gin = cca. 1,825 milioane ou
1.825.000 ou x 160 g/ou = 292 tone furaje consumate
292 tone x 60 % cereale = 175 tone cereale
175 tone : 5 tone/ha = cca. 35 ha teren arabil
Pentru rotaia culturilor i pentru a obine i oleaginoasele necesare obinerii roturilor, pe
baz de contract cu fabricile de ulei, mai trebuie:
a) 292 tone x 15 % rot soia = 29 tone rot soia
44 tone : 70 % extracie = 62 tone boabe soia
62 tone : 2,5 tone/ha = 25 ha
b) 292 tone x 10 % rot floarea soarelui = 44 tone rot soia
29 tone : 60 % extracie = 48 tone semine
48 tone semine : 2 tone/ha = 24 ha
c) Alte culturi pentru completare asolament 36 ha
Total 120 ha
Aadar, pentru asigurarea a 85 % din ingredientele necesare hrnirii celor 8000 psri este
necesar o suprafa de cca. 120 ha. Acest calcul nu face neaprat parte din studiu, ns
este util pentru cazul n care cresctorul vrea s-i produc economic, prin resurse proprii,
ingredientele agricole necesare ntocmirii reetelor furajere ntr-o instalaie proprie.
Indiferent, ns, de proveniena celor trei ingrediente de origine vegetal (cereale, rot de
soia, rot de floarea soarelui, care nsumeaz 85 % din reet, este necesar o instalaie de
producere a nutreurilor combinate cu o capacitate anual de cca. 292 tone, cu o medie
sptmnal de cca. 6 tone i de vrf pentru 7,5 tone, sau de 1,5 tone n medie pentru cele
5 zile lucrtoare ale sptmnii.
Realizarea din producie proprie sau din achiziii de pe plan local a celor cca. 292 tone de
ingrediente furajere ar necesita o magazie cu o suprafa de 300 mp, pentru a asigura
necesarul pe un an sau de 150 mp pentru asigurarea necesarului pe 6 luni, ceea ce este
considerabil. n caz contrar, ingredientele contractate i achiziionate din timp, pentru a plti
preul cel mai mic, trebuie apoi depozitate n spaii nchiriate, din care s extrag periodic
necesarul pentru maximum o lun (cca. 30 tone), pentru care este necesar un spaiu de
depozitare de cca. 30 mp i altul asemntor pentru amplasarea instalaiei de producere a
nutreurilor combinate. Deci, o construcie anex de cca. 60 mp.
MICRO FNC-ul va fi construit din:
moar de mici dimensiuni, cu capacitatea nu mai mare de 500 kg, pentru mcinat
cereale (i eventual roturi de soia);
Un cntar pentru dozarea componentelor reetei;
Un malaxor de cca. 300 kg pe arj.
Informativ, structura reetei va fi:
60 % porumb (sau alt cereal);
15 % rot de soia;
a
30


DE SUCCES
10 % rot de floarea-soarelui (cu decorticare prealabil);

7 % carbonat de calciu;
8 % premix proteino-vitamino-mineral, coninnd premixul vitamino-mineral, sarea,
fosfatul dicalcic, fina de pete, eventuali aminoacizi de sintez sau enzime, conform
necesarului rezultat din optimizarea reetei pe calculator.
Reeta astfel ntocmit conine 16,7 % proteine brute i 2700 kcal energie metabolizabil i
poate susine, cu un hibrid outor bun, producia anual de 285 ou pe gin (procent mediu
de ouat 78 %).
Microferma de ginii outoare nu poate fi construit ntr-o localitate, ci la o distan
apreciabil de aceasta, conform condiiilor locale existente i a aprobrii organelor sanitarveterinare i de mediu. De aceea, locul de amplasare trebuie s fie ales lng o cale de
acces i s fie destul de aproape de o surs de aprovizionare cu curent electric i cu ap.
Chiar sparea unei fntni trebuie s aib la baz un studiu privind adncimea stratului de
ap freatic, debitul i calitatea apei.
De asemenea, n afar de utilitile artate mai sus, mai sunt necesare:
cldire amplasat la intrarea n microferm, prevzut cu o camer de lucru i odihn, un
filtru sanitar prevzut cu du i cu haine de protecie i un WC, toate cu o dimensiune de 35
mp (7 x 5 m);
Terenul n care se va amplasa adpostul va fi nconjurat cu un gard, care s mpiedice
accesul persoanelor sau animalelor indezirabile n incinta fermei i va fi suficient de mare
pentru eventuala dezvoltare a fermei. n anexa nr. 2 prezentm un astfel de teren, n
suprafa de cca. 7200 mp (120 x 60 m), cu amplasarea halei nr. 1 i cu eventuala
completare a fermei cu nc o hal similar.
5. Date privind fora de munc i managementul proiectului
5.1. Total personal, din care personal de execuie:
Fiind vorba de o ferm familial, majoritatea aciunilor necesare bunului mers al activitii vor
fi efectuate de membrii familiei.
Mod de ocupare a personalului
ngrijitor hal psri 1 or pentru supravegherea psrilor i a echipamentelor de hal
- 1 or pentru aprovizionarea cu furaje a halei
- 3 ore pentru recoltarea oulor
- 3 ore pentru sortarea-marcarea-ambalarea oulor (cca. 15 lzi x 260 ou) pe zi
Muncitor auxiliar 1 3 ore pentru sortarea-marcarea-ambalarea oulor (cca. 15 lzi x 360
ou) pe zi
- 3 ore pentru fabricat nutreuri combinate
- 2 ore pentru manipulare diverse materiale furaje
Muncitor auxiliar 2 3 ore pentru fabricat nutreuri combinate
- 2 ore pentru manipulare diverse materiale furaje
- 3 ore pentru aciuni gospodreti n incinta fermei
Tractorist mecanic 6 ore transport furaje, ou, alte materiale
- 2 ore reparaie ntreinere echipamente hal
Este preferabil ca patronul s ndeplineasc i atribuiile de tractorist, pentru a urmri
personal recepia-livrarea mrfurilor i produselor.
Celelalte trei posturi vor fi ocupate de ali membri ai familiei sau de angajai permaneni.
Aceste patru locuri de munc pot fi considerate ca nou create.
6. Capaciti de producie realizate ca urmare a investiiei (n uniti fizice)
Ferma realizeaz cinci feluri de producie, din care dou se autoconsum iar alte trei se
livreaz ca producie marf:
a
31


DE SUCCES
6.1. Produse care se autoconsum

nutreurile combinate: Se realizeaz 292 tone nutreuri combinate ntr-un micro-FNC,
cantitatea medie zilnic produs n cele 5 zile lucrtoare ale sptmnii fiind de 1,2 tone i
maximum 1,4 tone. Zilnic, doi muncitori deservesc timp de 3 ore acest micro-FNC, pentru
mcinarea, dozarea, malaxarea i depozitarea furajului combinat rezultat.
Lucern mas verde: Terenul din incinta fermei (cca. 3000 mp) va fi nsmnat cu lucern,
din care se va obine cca. 6000 kg mas verde n timpul verii. Se va administra, sub form
de mnunchiuri, zilnic, mici cantiti de lucern (5-10 g pe gin i zi), att pentru
completarea necesarului vitaminic i proteic, ct i pentru a da o preocupare psrilor.
6.2. Produse care se vnd
ou pentru consum: Din cele 1.825 mii ou produse, ajung pe pia cca. 1.815 mii, restul de
10 mii (0,5 %) fiind perisabiliti
Din cele 1.815 mii ou livrabile, 90 mii (circa 5 %) reprezint ou nevalorificabile n coaj,
care pot fi transformate n past (circa 250 ou pe zi sau cca. 12 kg past). Se sparg ntr-un
spaiu steril, se pun n bidoane i se depoziteaz ntre-un congelator, pentru a fi livrate unor
uniti de industrie alimentar sau alimentaie public;
Restul de 1.725 mii ou se sorteaz, marcheaz i ambaleaz conform prevederilor HG
415/2004 i se livreaz pe baz de contract unor uniti comerciale, fie pe cofraje deschise
de 30 ou, fie n cofraje nchise, conform condiiilor impuse de beneficiar;
Din exploatare rezult i 7.500 gini reform, din cele 8000 introduse la cretere (pierderi
500 capete 6 %). La o greutate medie de 2,2 kg/gin, rezult 16.500 kg psri vii. Cu
precizarea c ciclul de producie este de 64 sptmni (4 sptmni ca puicu, 57
sptmni ca outoare i 3 sptmni vid sanitar) i doar la acest interval rezult o serie de
gini reformate.
n medie, pentru un an se obin:
5264 = 81,2 %
16.500 x 80 % = 13.200 kg psri vii n medie pe an
Tot dup o perioad de 65 sptmni rezult din exploatare un foarte valoros ngrmnt
natural. Cantitatea de gunoi de pasre, pe ciclu de producie, este de 1,5 ori fa de furajul
consumat, adic cca. 50 kg gunoi de pasre, sau de cca. 380 tone pe un ciclu de producie.
Acest gunoi poate fertiliza anual 38 ha teren arabil, administrnd cte 10 tone pe ha.
7. Seciunea economica (producie peste 50 mii euro)
7.1. Descrierea activitilor i tehnologiilor aplicate n cadrul proiectului
Proiectul prevede o activitate de cretere a ginilor outoare pe aternut permanent + paturi.
Se pot adopta dou tehnologii de cretere, ambele pe aternut permanent.
7.1.1. Se cumpr, pe baz de contract, un numr de 8000 puicue n vrst de 16
sptmni, acestea ncep ouatul la vrsta de 20 sptmni i se in n exploatare pn la
vrsta de 77 sptmni. Dac piaa este favorabil iar curba de ouat economic, psrile pot
fi inute la ouat i pn la vrsta de 80-82 sptmni.
Un ciclu normal, cu reforma ginilor la vrsta de sptmni, are lungimea de 64 sptmni,
adic:
4 sptmni acomodare (vrsta 16-20 sptmni)
57 sptmni producia de ou (vrsta 20-77 sptmni)
3 sptmni perioada de depopulare, vid sanitar i o nou repopulare cu puicue de
16 sptmni.
a
32


DE SUCCES
Perioada de 64 sptmni a unui ciclu de ouat presupune utilizarea halei n proporie de

81,25 % pe an, adic: 52 sptmni 64 sptmni = 81,25 %
Pe de alt parte, efectivul mediu pe perioad este de 97 % fa de cel iniial (100 % la
populare, 94 % la reform), ceea ce conduce ctre urmtorul efectiv mediu anual, la care se
calculeaz producia de ou:
81,25 % x 97 % = 78,8 %
n cazul populrii halei cu 8000 puicue de 16 sptmni, efectivul mediu anual va fi:
8000 x 78,8 % = 6.304 capete
La o producie medie de 289,5 ou pe gin (78,3 %), rezult o producie anual total de
1.825 mii ou.
Modul de utilizare valorificare al acestor ou a fost artat la punctul 6.4 (Capaciti de
producie).
7.1.2. Cea de a doua tehnologie presupune popularea halei ca i n tehnologia artat mai
sus, ns cu practicarea unei nprliri forate dup 10 luni de producie. Dup ce stau n
repaus, dup nprlirea forat, dou luni, ginile realizeaz un nou ciclu de ouat de 10 luni,
dup care halele se repopuleaz cu o nou serie de puicue, de 16 sptmni.
Producie realizat:
Total pe gin, n 22 luni 460 ou
Avantaje:
iulie), cnd piaa oulor este
nefavorabil;
puicue de16 sptmni: cca. 160.000 lei
La ciclul 2 de ouat, oule au mrimea normal nc de la declanarea ouatului, fa de
oule din ciclul 1, la care 5 % din puicue o reprezint oule mici, valorificate inferior.
Dezavantaje:
Producia de ou pe gin la dou serii este de cca. 570 ou/loc gin (285+285), pe cnd
n cazul nprlirii este de 460 ou (240 + 220);
n ciclul 2 de ouat, de dup nprlire, efectivul mediu este mai mic, datorit pierderilor prin
mortalitate i reformelor;
Se recupereaz prin sacrificare numai o serie de gini reformate, fa de dou serii n cazul
creterii ginilor numai pentru un ciclu.
Prezentul studiu ia n calcul prima dintre variante, ns nu exclude cea de a doua variant,
atunci cnd piaa oulor este nefavorabil iar psrile sunt sntoase i pot suporta o
nprlire forat.
7.2. Lista de achiziii i sursele de aprovizionare pentru activele ce fac obiectul studiului
Pentru punerea n funciune a obiectivului, este necesar achiziia celor mai performante i
mai economice utilaje.
Acestea sunt prezentate n lista alturat:
List
privind echipamentele necesare i sursa de achiziionare a acestora
Nominalizarea echipamentului i a prilor
Cantiti Poteniale surse de
componente ale acestuia
aprovizionare
a
33

DE SUCCES

ECHIPAMENTE DE HRNIRE
1. Buncr (siloz) metalic, din material inoxidabil,
capacitate 3-4 tone, cu gur superioar de
alimentare i snec de extracie i dirijare a furajelor
n interiorul halei
1
2. Buncre interioare, capacitate 100-150 kg,
alimentate cu furaje prin snecul de extracie i
prevzute cu mecanisme de antrenare a furajelor
ctre hrnitoarele din hal
2
3. Linii interioare de alimentare, compuse din cte
80 hrnitoare tronconice, n sistem nchis dusntors
2
ECHIPAMENTE DE ADPARE
1. Bazin-tampon de ap, capacitate 1500-2000 l,
reprezentnd necesarul de o zi al halei
1
2. Linii de adpare cu nipleuri (picurtori), lungime
83 m, cu 250 picurtori/linie (sau 4 linii cu cte 125
picurtori).
4
INSTALAIE DE VENTILAIE
Instalaie complet de climatizare a halei,
1
compus din orificii de admisie liber, practicate n
pereii longitudinali ai halei i ventilatoare electrice
de evacuare a aerului viciat, cu turaie variabil,
capabile s elimine din hal 100.000 mc aer n
timpul verii i 14.000 mc n cursul iernii, racordat la
un sistem automat de funcionare
INSTALAIE DE ILUMINAT
Instalaie complet, compus din dou linii de
iluminat electric, instalate sub tavan, n lungime de
83 m fiecare, cu becuri fluorescente de 60 wai,
cte 28 becuri pe fiecare linie, aezate din 3 n 3
metri, cu program de aprindere i stingere
automat a luminii i de simulare a rsritului i
amurgului i cu sistem de alarm
1
PATURI I CUIBARE
Paturi din material plastic dur, amplasat pe 500
mp, pe partea median a halei, cu o linie dubl de
cuibare pe toat lungimea median a halei i cu o
band de colectare a oulor
1
MICRO FNC
Instalaie complet de mcinarea, dozarea,
malaxarea i depozitarea produsului finit, cu o
capacitate de 500 kg pe or
1
Big Dutchman
LAE-Anlagenbau
Schulz Systemtechnic
AGROPROIECT SRL
Avi-Suin-Tech
Sembodja
Big Dutchman
LAE-Anlagenbau
Avi-Suin-Tech
Sembodja
Big Dutchman
LAE-Anlagenbau
Avi-Suin-Tech
Sembodja
Big Dutchman
LAE-Anlagenbau
Avi-Suin-Tech
Sembodja
Big Dutchman
LAE-Anlagenbau
Avi-Suin-Tech
Sembodja
Big Dutchman
LAE-Anlagenbau
Avi-Suin-Tech
Sembodja
Execuie constructor
Big Dutchman
LAE-Anlagenbau
AGROPROIECT SRL
S.C. AZOMA ARAD
Avi-Suin-Tech
TROPPER micro FNC-uri
mobile
a
34


DE SUCCES
INSTALAII DE SORTAT OU
Instalaie complet de sortare colectare
MOBA
marcare preambalare ou, capacitate mic (2-4
DIAMOND
mii ou pe or)
1
STAALKAT prin SIPO-SERV
INSTALAII DE FRIG
Instalaie pentru meninerea temperaturii de
Productori din ar n
maximum 14C la depozitare
1
domeniu
Congelator, capac 100 l, pentru pstrat pasta de
ou
1
Lista de achiziii materii prime, materiale, servicii semnificative pentru un ciclu de producie
Nr. ctr. Specificare
Cantitate Furnizor
1.
Puicue tineret pentru outoare n
8000 cap. O societate avicol
vrst de 16 sptmni
productoare de tineret: Toneli,
Agrimon, Bacu, etc. sau un
importator
2.
Furaje combinate
Dou variante:
dac le cumpr de la un FNC organizat din zon:
reeta 21-4
11
11 tone
reeta 21-5
281
292 tone
FNC organizat din zon
Total
292
300 tone
dac le produce ntr-un micro FNC propriu
porumb
(45 %)
131 tone
Achiziie sau producie proprie
orz
(15 %)
44 tone
Achiziie sau producie proprie
roturi soia
(15 %)
44 tone
Achiziie fabrici ulei sau import
roturi floarea soarelui
(10 %)
22 tone
Achiziie fabrici ulei
Carbonat de calciu
(7 %)
20 tone
Societate din industria
extractiv
Nucleu furajer
(8 %)
24 tone
BIOMIN, GUYOMARCH,
NUTRISTAR, ABN-MIX,
LMB, etc.
Total
(100 %) 292 tone
3.
Energie electric (Kwh):
Societate de furnizare a
energiei electrice
- ventilaie
12.000
- iluminat
10.000
- echipamente de hrnire
2.000
- staie sortat ou
2.000
Total
26.000
4.
Paie pentru aternut (tone)
5
Achiziie pe plan local
5.
Vaccinuri:
- vaccin multivalent inactivat EDS,
8000 doze ISV Pasteur
NCD, IBV (16 sptmni) n apa de
Atico International Veterinary,
but
Biovet, Intervet, Romvac, etc.
- vaccin NCD, IBV combinat (30
sptmni) subcutanat
8000 doze
- idem, la 42 sptmni n apa de
7800 doze
but sau aerosoli
7700 doze
but sau aerosoli
7600 doze
but sau aerosoli
a
35

DE SUCCES

6.
7.
8.
9.
10.
11.
Alte medicamente i dezinfectante (la

nevoie, conform prescripiilor medicale)
Var (kg)
Becuri iluminat, fluorescente, n
echivalente 60 W incandescente
Ap potabil (mc) adpat + alte
scopuri
Cofraje pentru ou de unic folosin
- de 30 ou, deschise
- de 10 ou, nchise
Cutii din carton pentru 360 ou
x
200
60
1460
30.000
20.000
5.000
Novartis, KRKA, Biovet

S.C. VETERIN IMPEX
Atico International Veterinary
Depozit materiale construcii
Comerul du aparataj electric
Surs proprie sau reeaua
comunal
PEHART Alba
S.C. ANTARES SRL Satu Mare
alii, din import
GHIMBAV i alii
7.3. Piaa de desfacere

n Romnia sunt produse n prezent numai 1,2 miliarde oua n condiii industriale, care s
poat fi comercializate conform HG 415/2004, adic s fie sortate, marcate, ambalate,
pstrate la temperatura de maximum 14C i comercializate corespunztor.
Cele cca. 5,5 miliarde oua produse n micile gospodrii rneti nu pot fi comercializate n
conformitate cu HG 415/2004, nendeplinind nici una din condiiile prevzute de
reglementrile UE.
De aceea, dup ce o parte dintre aceste ou sunt utilizate pentru clocire i scoatere de pui
de o zi, restul se autoconsum sau se ofer ocazional la rudele i cunotinele din mediul
urban al productorilor agricoli.
Odat cu nfiinarea exploataiilor agricole, sunt ncurajate microferme ca cea care face
obiectul prezentului studiu, iar exploataiile agricole vor nlocui treptat producia de ou a
micilor productori agricoli, al cror numr i activitate vor scdea treptat n perioada
urmtoare.
S admitem c, totui, mici productori agricoli vor continua s-i produc oule pentru
autoconsum, iar populaia urban n numr de 11,9 milioane n prezent, dar care va crete
treptat se va aproviziona numai de la productorii industriali actuali, la care se vor aduga
productorii cu exploataii agricole (avicole).
Dar productorii avicoli actuali risc s-i reduc producia la jumtate n urmtorii ani, ca
urmare a interzicerii bateriilor actuale n care se cresc outoarele, adic s ajung la cca.
600 milioane de ou, care n-ar asigura dect cca. 50 ou pe locuitor urban, fa de 250 ou
ct sunt necesare pentru o hrnire raional. Probabil c se vor nfiina cteva complexe
avicole de outoare, sau se vor introduce baterii alternative, admise de UE, n unele din
complexele avicole actuale, ns aceste creteri de capacitate vor fi nesemnificative ntr-o
perioad n care avicultura industrial poate s ofere doar 20 % din producia de ou
necesar populaiei.
nfiinarea de exploataii avicole nu este numai n interesul noilor productori avicoli din
Romnia, ci mai ales este de interes naional. Lipsa oulor de pe piaa intern va
conduce n mod normal la creterea masiv a cererii fa de ofert, creterea excesiv a
preului la ou i interesul de export din rile cu excedent de ou ctre piaa romneasc.
Acest lucru este de neacceptat, pentru c Romnia este o ar puternic cerealier, are
condiii pedo-climatice favorabile de cretere a psrilor i o experiena bogat n creterea
psrilor i mai ales n producerea oulor pentru consum care practic este activitatea
cea mai uoar, mai accesibil, din avicultur. Acesta este i unul din motivele pentru care
autoritile de decizie din Romnia ncurajeaz n mod particular nfiinarea de exploataii
agricole specializate n producerea oulor pentru consum.
a
36


DE SUCCES
Pe aceast perioad, preul oulor pe piaa romneasc este de 1500 lei vechi n timpul verii
i de 3000 lei n timpul iernii, fr TVA, adic de 4,1 euroceni n timpul verii i 8,2 euroceni
n timpul iernii. Datorit pieii insuficient controlate, pe pia existnd trei categorii de ou
(ou de complex, ou rneti i ou de import), se constat urmtoarele diferene de pre
de la o lun la alta sau de la un jude la altul:
- Var: ntre 1200 lei (3,2 euroceni) i 2200 lei (6 euroceni) fcnd o medie ponderat, ntre
anotimpuri i judee, rezult un pre anual de 2200 lei (6 euroceni) pe ou vndut de la poarta
fermei, fr TVA, iarna ntre 2500 lei (6,8 euroceni) i 3600 lei (9,8 euroceni).
Consumatorii urbani pot consuma anual 2,9 miliarde ou (11,9 milioane x 250 ou). n
prezent se produc industrial numai 1,2 miliarde, cu perspective ca acest numr de ou s
scad n perioada urmtoare. Este, deci, normal ca preul mediu al oulor s rmn la cel
actual (2200 lei, sau 6 euroceni). Aceste date confirm potenialul pieei romne a oulor de
a suporta creterea pn la dublare a actualei producii industriale interne, punerea n
funciune de exploataii avicole care aplic principii intensiv industriale de cretere, fiind n
prezent i n perioada urmtoare oportun i de mari perspective.
Exist nc o problem, legat de amplasarea viitoarelor exploataii avicole: n prezent,
numeroase judee ale rii nu produc ou sau le produc n cantiti foarte mici. Doar n
urmtoarele judee se produc cantiti semnificative de ou: Bacu, Bihor, Braov, Brila,
Cara Severin, Cluj, Constana, Dmbovia, Galai, Giurgiu, Hunedoara, Ialomia, Iai,
Maramure, Satu Mare, Sibiu, Vaslui i Vlcea, n total 18 judee. Restul de 24 judee nu
produc ou de tip industrial, fiind condamnate la subconsum sau la transportul acestora din
alte judee, operaiune care mrete preul produsului i se soldeaz cu pierderi, oul fiind
uor perisabil i cu pierderea prospeimii.
7.4. Impactul proiectului asupra dezvoltrii zonei i a mediului de afaceri
n felul n care a fost conceput, proiectul nu poate avea dect un efect favorabil, att asupra
dezvoltrii zonei ct i a mediului de afaceri.
Dup ceea ce s-a artat, 85 % din materiile prime din care sunt alctuite reetele furajere
sunt furaje produse pe plan local: porumb, orz, rot de soia i rot de floarea soarelui, iar
pentru realizarea economic a acestora, prin practicarea unui asolament raional, este
necesar o suprafa de cca. 100 ha teren arabil. Fie c sunt produse n cadrul aceleiai
exploataii agricole, fie c sunt cumprate de la ali productori agricoli, este stabilit o
legtur funcional ntre producia agricol i cea avicol a zonei, legtur ntrit i prin
gunoiul de pasre, cel mai valoros pe scara produciei zootehnice, care va mri fertilitatea
agricol a zonei respective, fr ns a o polua, ca n cazul altor exploatri zootehnice
(exemplu, creterea industrial a porcilor sau chiar creterea psrilor n baterii).
Chiar dac este o cresctorie relativ mic, aceast ferm avicol familial asigur locuri de
munc pentru patru persoane, care realizeaz ns o productivitate a muncii foarte ridicat:
1,8 milioane ou, n valoare de patru miliarde lei, adic un miliard lei pe lucrtor (cca. 27,5
mii euro).
Ferma i propune s realizeze produse finite care pot fi livrate direct pieii, fr a include
intermediari n relaia productor pia. Practic, ferma poate livra pieii ou foarte
proaspete, dietetice, producia unei zile putnd ajunge pe pia n ziua urmtoare. inta
produciei de ou se adreseaz consumatorilor din cel mai apropiat centru urban, inclusiv
prin marile magazine cu autoservire, ceea ce contribuie la o aprovizionare a populaiei cu
produse de o valoare recunoscut, deoarece doar oule i laptele, dintre toate produsele
alimentare, sunt considerate drept alimente complete, care conin toi factorii nutritivi
necesari organismului; ca dovad, viaa i dezvoltarea normal la sugari i a embrionilor din
ou este perfect meninut, n mod miraculos, numai cu aceste dou alimente.
8. Proiecii financiare i indicatori financiari
8.1. Prognoza veniturilor
Cele patru produse care se livreaz din microferm aduc urmtoarele venituri:
a
37

Produsul
UM

DE SUCCES
Cantitate Pre mediu

Lei
Euroceni
1.725
2.200 6
4.262
33.300 90
13.440
20.00 55
Total
Mil. lei
3.795
141
268
Mii euro
Ou de gin
mii buc.
103,9
Past comestibil de ou kg
3,9
Gini reform (cot pe an, kg
7,4
16.540 x 81,25)
Gunoi de grajd (380 x
kg
308.000 500
1,37
154
4,2
81,25)
Total venituri
x
x
x
x
4358
119,4
8.2. Prognoza cheltuielilor
Cheltuiala
UM
Cantitate Pre mediu
Total
Lei
Euroceni
Lei
Euroceni
Puicue de 16
Cap.
6500
130.000 3,56
845
23,15
sptmni (cota parte
pe an, 8000 x 81,25)
Furaje combinate total tone
292
x
x
1.848,6 50,92
d.c. reeta 21-4
tone
11
5.475
150
60,2
1,65
reeta 21-5
tone
281
6.400
175
1.798,4 49,27
Paie pentru aternut
tone
4
3.000
8,2
12
0.32
Energie electric
KWh
26.000
4.000
11
104
2,85
Medicamente i
x
x
x
x
27
0.74
dezinfectante (15 lei/ou)
Salarii
salariai 2
100
2,74
200
5,46
Amortisment
x
x
x
x
146
4
Cheltuieli indirecte (3 %) x
x
x
x
101,2
2,77
Total costuri
x
x
x
x
3.299
90,38
Cheltuieli sortare
x
x
x
x
139
3,82
ambalare
Total general costuri
x
x
x
x
3.438
94,20
Total general venituri
x
x
x
x
4.358
119,4
Profit brut total
x
x
x
x
920
25,20
Rata profitului
%
x
x
x
26,7
26,7
Not: n condiiile unor piee ale materiilor prime i ale produselor foarte variate i instabile,
prognoza veniturilor i a cheltuielilor are o oarecare doz de incertitudine.
8.3. Calculul costurilor de producie, al preului de vnzare i profitului brut pentru produsul
ou
Indicatori de producie:
Producia de ou medie anual pe gin i an: 289,5
Consum specific de furaje (g/ou): 160
Pierderi prin mortalitate (%): 6
Specificare
% Costuri de producie
Lei/ou Euroceni/ou
Costul puicuelor de 16 sptmni (130.000 lei cot pe an) 25,6 463,0 1,27
Costul furajelor (160 g/ou)
56,4 1.018,4 2,79
Paie pentru aternut
0,4 6,6
0,02
Energie electric
3,2 57
0,15
Ap potabil
0,2 2,8
0,01
Medicamente
0,8 14,8
0,04
Salarii
5,9 104,6 0,30
Amortismente
4,4 80
0,22
Cheltuieli indirecte
3,1 55,5
0,15
a
38

Total costuri de producie

Costuri de sortare marcare ambalare
Costuri totale la poarta staiei de sortare
Producie secundar (past ou, gini reform, gunoi)
Pre real la poarta staiei de sortare
Pre de vnzare
Profit realizat
Rata profitului

DE SUCCES
100 1.807,7 4,95

76,3
0,21
1.884 5,16
144
0,39
1.740 4,77
2.200 6,03
460
1,26
% 26,5
26,5
Am prezentat ambele calculaii, rezultnd c o rat a profitului de peste 26 % este posibil,

n condiiile unui management corect i ale fabricrii furajelor combinate ntr-o instalaie
simpl, de ctre fermier.
Not: Celelalte puncte (de la 6.3 la 6.6.13) intr n competena unui specialist n materie
financiar.
Referitor la construciile anex, acestea se reduc la dou: micro-FNC pentru producia de
nutreuri combinate i mico-staia de sortat ou, fiecare dintre acestea cu depozitele
aferente.
Rmne la aprecierea fermierului i a constructorului dac mai sunt necesare urmtoarele
construcii-anex:
Gospodria de ap, mai ales dac aprovizionarea cu ap se face dintr-un foraj
propriu;
Siloz exterior pentru depozitarea furajelor, nainte de a fi distribuite n hal;
Bazin de purificare (fos septic);
Platform pentru dejecii.
n studiu s-au fcut referiri la aceste construcii-anex, ns, dup caz, ele pot fi realizate sau
nu.
De asemenea, dou dintre dotri, care au fost luate n calcul, pot fi omise la realizarea
obiectivului:
1) Micro-FNC: Dac fermierul nu beneficiaz de producie properie de furaje sau nu este
amplasat ntr-o zon cerealier, el poate renuna la producia proprie a nutreurilor
combinate, asigurndu-i necesarul de la un FNC specializat din zon. Furajele l vor costa
ns cu 10-20 % n plus, datorit cheltuielilor mari de fabricaie (cca. 1.000 lei pe ton), a
profitului practicat de FNC i a cheltuielilor suplimentare de transport. Sporirea cu 15 % a
preului nutreurilor combinate va influena cu cca. 8,5 % preul oulor (56,4 x 15 %),
scznd rata profitului la 18 % (26,5 8,5).
2) Micro-staie de sortat ou: Dac organizarea acestei activiti nu va fi posibil, datorit
volumului prea mic al activitii, se va putea apela la o staie de sortare de la o societate care
desfoar aceast activitate, pentru c oule nesortate i netampilate nu vor fi permise pe
pia.
Vor disprea costurile proprii cu sortarea (76,3 lei pe ou), ns preul oulor ctre staia de
sortare beneficiar nu va fi mai mare de 2.000 lei.
i n acest caz veniturile din vnzarea oulor se vor micora cu cca. 125 lei (200 76,3),
adic cu 5,5 %, i, corespunztor, rata profitului (18 % 5,5 % = 12,5 %).
Rezolvarea mai economic, referitoare la aceste dou dotri, poate fi fcut prin organizarea
ntre-un grup profesional (cooperativ) a mai multor productori de ou din aceeai zon,
caz n care este posibil realizarea n comun a acestor utiliti, inclusiv producerea puicuelor
i asigurarea cerealelor i oleaginoaselor. Astfel de cooperative sunt foarte numeroase n ri
cu avicultur dezvoltat i este una dintre soluiile cele mai bune pentru aprovizionarea cu
furaje i material biologic,dar i de valorificare superioar a produciei.
a
39


DE SUCCES
a
40


DE SUCCES
Anex la proiect tip

Creterea psrilor gini outoare
Actualizare preuri 2008
Proiecii financiare i indicatori financiari
a
41


DE SUCCES
8.1. Prognoza veniturilor

Cele patru produse care se livreaz din microferm aduc urmtoarele venituri:
Produsul
UM
Cantitate Pre mediu
Total
Ron
Euroceni Ron
Ou de gin
buc.
1.725.000 0,38
655.500
Past comestibil de ou
kg
4.262
3,66
15.600
Gini reform (cot pe an, kg
13.440
2,20
29.568
16.540 x 81,25)
Gunoi de grajd (380 x
kg
308.000 0,06
18.480
81,25)
Total venituri
x
x
x
x
719.148
8.2. Prognoza cheltuielilor
Cheltuiala
UM
Cantitate Pre mediu

Ron
Euroceni
6500
20,0
Total
Ron
130.000
Mii euro
Euroceni
Puicue de 16
Cap.
sptmni (cota parte
pe an, 8000 x 81,25)
Furaje combinate total tone
292
x
x
362.800
d.c. reeta 21-4
tone
11
1,05
11.550
reeta 21-5
tone
281
1,25
351.250
Paie pentru aternut
tone
4
0,40
1.600
Energie electric
KWh
26.000
0,45
11.700
Medicamente i
x
x
x
x
2.970
dezinfectante (15 lei/ou)
Salarii
salariai 2
12.000
24.000
Amortisment
x
x
x
x
16.060
Cheltuieli indirecte (3 %) x
x
x
x
11.120
Total costuri
x
x
x
x
560.250
Cheltuieli sortare
x
x
x
x
15.290
ambalare
Total general costuri
x
x
x
x
575.540
Total general venituri
x
x
x
x
719.148
Profit brut total
x
x
x
x
143.608
Rata profitului
%
x
x
x
24,9
Not: n condiiile unor piee ale materiilor prime i ale produselor foarte variate i instabile,
prognoza veniturilor i a cheltuielilor are o oarecare doz de incertitudine.
8.3. Calculul costurilor de producie, al preului de vnzare i profitului brut pT produsul ou
Indicatori de producie:
Producia de ou medie anual pe gin i an: 289,5
Consum specific de furaje (g/ou): 160
Pierderi prin mortalitate (%): 6
Specificare
% Costuri de producie
Ron/ou
Costul puicuelor de 16 sptmni (130.000 lei cot pe an) 23,2 0,0753
Costul furajelor (160 g/ou)
64,8 0,2103
Paie pentru aternut
0,3 0,0009
Energie electric
2,0 0,0067
Ap potabil
0,1 0,0004
Medicamente
0,5 0,0017
a
42

Salarii
Amortismente
Cheltuieli indirecte
Total costuri de producie
Costuri de sortare marcare ambalare
Costuri totale la poarta staiei de sortare
Producie secundar (past ou, gini reform, gunoi)
Pre real la poarta staiei de sortare
Pre de vnzare
Profit realizat
Rata profitului

DE SUCCES
4,3
2,9
1,9
100
0,0139
0,0093
0,0064
0,3249
0,0088
0,3337
0,0293
0,3044
0,3800
0,0756
24,8
a
43

2.10.1 Exemple Zootehnie - Exemple Si Practici

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2.10.1 Exemple Zootehnie - Exemple Si Practici

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

II. EXEMPLE I PRACTICI

De la oeluri la afaceri exotice .............................................................................................2

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

II. EXEMPLE I PRACTICI

1. De la oeluri la afaceri exotice

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

II. EXEMPLE I PRACTICI

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

II. EXEMPLE I PRACTICI

2. Fermierul care a exportat berbecui de 4 milioane de euro

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

II. EXEMPLE I PRACTICI

3. Avantajele creterii porcului fa de celelalte specii de animale domestice

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

II. EXEMPLE I PRACTICI

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

II. EXEMPLE I PRACTICI

4. De ce sunt mai rentabile fermele de vaci din Frana ?

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

II. EXEMPLE I PRACTICI

5. Cel mai productiv fermier romn este un olandez

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

II. EXEMPLE I PRACTICI

6. Interes tot mai mare n Romnia pentru vacile de carne

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

II. EXEMPLE I PRACTICI

7. Sisteme de cretere a porcilor

In acest sistem cresterea performantelor zootehnice nu sunt deosebite, productia de

Sistemul semiintensiv de crestere

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

II. EXEMPLE I PRACTICI

Productia obtinuta se va comercializa sub forma de carne, specialitati si preparate de carne,

In acest sistem de crestere se obtin performante de productie economice superioare

Sistemul intensiv de crestere

In sistemul de crestere cu circuit inchis intalnim urmatorul flux de productie:

II. EXEMPLE I PRACTICI

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

8. Afacerea ta cu prepelie japoneze: investiie mic, cheltuieli puine i profit

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

II. EXEMPLE I PRACTICI

9. Idei de afaceri: Investeste intr-o ferma de melci

Ferma de melci reprezinta una

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

II. EXEMPLE I PRACTICI

Materialele necesare pentru a infiinta o ferma de crestere a melcilor:

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

II. EXEMPLE I PRACTICI

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

II. EXEMPLE I PRACTICI

Statul roman a sprijinit investitiile

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

II. EXEMPLE I PRACTICI

10. Investete n fermele de vipere: Profit de minimum 12.000 euro anual

Una dintre cele mai

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

II. EXEMPLE I PRACTICI

II. EXEMPLE I PRACTICI

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

11. Ferma cu 400 de oi, o afacere "binecuvantat" de Pate i de exporturi

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

II. EXEMPLE I PRACTICI

Cheltuieli anuale pentru intretinerea unei ferme de oi. SURSA: www.madr.ro