ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de economie teoretica si aplicata

VULNERABILITATI INTERNE ALE ECONOMIEI NATIONALE

PE BAZA TABLOULUI GENERAL, INCEPAND CU 1990 SI PANA
IN PREZENT

Seria B, Grupa 1414:

Molaomer Bianca
Muscalu Eduard
Nae Tamara

1. TRECEREA DE LA ECONOMIA CENTRALIZATA LA ECONOMIA DE PIATA

Trasaturile economiei romanesti in mai bine de patru decenii de guvernare comunista au fost
dominatia proprietatii socialiste, de stat si cooperatiste, monopolul statului in toate ramurile
economiei nationale si ele si-au pus amprenta asupra functionarii intregului sistem economic din
tara noastra, asupra rezultatelor, a eficientei activitatilor economice, atat la nivel microeconomic
cat si la nivel macroeconomic.
Fundamentarea teoretica a trasaturilor si comportamentelor structurale ale sistemului
economiei de piata isi are originea in filosofia liberalismului economic si a proprietatii private
sintetizate in principiul elaborat de Adam Smith: 'Laissez faire, laissez passer, tout va de lui
meme
In Romania statul trebuie sa asigure: comertul liber, protectia concurentei loiale, crearea unui
cadru favorabil valorificarii factorilor de productie, protejarea intereselor nationale in activitatea
economica, financiara, valutara, stimularea cercetarii stiintifice, utilizarea resurselor naturale in
concordanta cu interesul national, ocrotirea mediului, mentinerea echilibrului ecologic,
asigurarea de conditii pentru cresterea calitatii vietii.
Proprietatea privata este garantata si ocrotita de lege. Nimeni nu poate fi expropriat decat
in interes public, cu dreapta si prealabila despagubire al carui cuantum se stabileste de comun
acord cu proprietarul, sau in justitie.
Piata este un factor obiectiv, ea ramane in orice sistem criteriul suprem de reglare a
proceselor economice, fie pe cai spontane, fie prin dirijism sau alte metode de reglare, specific
economiei de piata. Avand in vedere pozitia fata de economia de piata si, mai ales, fata de
interventionismul statal si reglarea protectiei sociale, economistii sunt grupati in mai multe
curente teoretice: liberal, neoliberal, monetarist, keynesist, neokeynesist, marxist, noi economisti
ai ofertei, precum si intr-o mare diversitate de scoli cu nuante proprii.
Obiectivul principal al perioadei de tranzitie la economia de piata in tara noastra il
reprezinta constituirea statului social de drept. Acest obiectiv presupune a situa economia sociala
de piata in centrul conceptiei de reforma. Statul social de drept nu este o negare totala a statului
socialist, ci o continuare a acestuia pe plan social; tranzitia, conform conceptiei unor partide
politice din tara noastra, are ca obiectiv crearea unei economii mixte. Distrugerea averii publice,
a bunurilor materiale create de statul socialist si reducerea protectiei sociale au indepartat tara de
statul social de drept.
Statul social de drept preia sistemul de protectie sociala de la statul socialist si-l
integreaza in cadrul sau, in noul sistem social-economic, in care demnitatea omului, drepturile si
libertatile cetateanului libera dezvoltare, pluralismul politic reprezinta valori supreme, garantate
prin Constitutie.

In Romania incepand cu anul 1990 s-a trecut la dezvoltarea sectorului privat,in paralel cu
incercarea de restructurare si privatizare a intreprinderilor de stat.
In anii 1990-1991 s-au adoptat unele masuri de restructurare si retehnologizare,insa s-a
reusit numai transformarea lor in regii autonome sau companii comerciale.
Concomitent , s-a urmarit descentralizarea economica,privatizarea si incurajarea
investitiilor straine.
Investitiile directe straine pot sa joace un rol crucial in restructurarea si refacerea
economica romaneasca pe o crestere sustinuta. Ele sunt definite ca proprietatea directa sau
indirecta a unei entitati straine de a detine cel putin 10% din actiunile cu drept de vot ale unei
intreprinderi. O investitie directa straina poate insemna o achizitie, o fuziune, o noua fabrica,
extinderea fabricii sau o absorbire. Aceasta definitie este considerata cea mai buna, asa ca va fi
folosita cand vom discuta investitiile directe straine. Sunt si alte beneficii pe care o investitie
straina le-ar putea aduce, ca de exemplu:
- sporirea care reprezinta realizarea cantitatii necesare tuturor pietelor potentiale straine sau
interne
- crearea de noi locuri de munca;
- accesul la noi piete
Din 2001, evolutia dezvoltarii economico-sociale romanesti a dus la recunoasterea
statutului de economie de piata functionala.
In prezent economia Romaniei evolueaza spre liberalizare in care actiuniile agentiilor
economici sunt reglate prin intermediul pietei cu respectarea cadrului legislativ creeat in acest
sens.

2. EVOLUTIA PIB
PIB-ul ca indicator de rezultate macroeconomice,exprima valoarea bruta a productie finale
realizata in decursul perioadei de calcul de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea
in interiorul tarii.
Referitor la productia finala se iau in vedere bunurile si serviciile realizate in decursul
perioadei de calcul si care nu mai sunt folosite pentru producerea altor bunuri.Bunurile finale,
retinute in calcului PIB, sunt destinate a intra direct in consum, fiind vandute consumatorilor
finali.

PIB-ul nu masoara bunastarea unei natiuni ci numai valoarea adaugata produsa anual intr-o
economie.
I.

Prima etapa a economiei romanesti: Anii de scadere (1990 1992)

In 1990 a fost un an in care PIB-ul a scazut, in termeni reali cu 5,6% fata din 1989. PIB-ul pe
cap de locuitor in 1990 a avut o valoare de 37 mii lei/locuitor.
La acel moment ponderea industriei in formarea PIB a fost in valoare de 40,5%. Agricultura
ocupa locul doi dupa industrie in procesul formarii PIB, detinand o valoare de 21,8%.
Transporturile si comunicatiile se aflau pe urmatoarele locuri, in scadere fata de anul anterior.
Consumul populatiei si al administratiilor publice a crescut in acel an pana la 65% din PIB.
In 1991, PIB-ul a fost de 2,2 trilioane lei vechi (28,9 mld. dolari) o noua scadere.
Majoritatea sectoarelor a inregistrat descresteri. Astfel, in sectorul industriei se observa o scadere
fata de anii anteriori, la 37,9%. De asemenea constructiile inregistreaza o valoare de 4,4%, cea
mai mica din anii 90. Sectorul agriculturii completeaza structura PIB cu un procent de 18,9, de
asemenea in scadere.
II.

A doua etapa: Anii de stagnare sau crestere usoara (1993 1999)

Per ansamblu, economia romaneasca a crescut in aceasta perioada de la un PIB de 6 trilioane

lei vechi (19,6 mld. dolari) in 1993, la 545 trilioane lei vechi (35,6 mld dolari). Din nou,
devalorizarea leului poate deruta atunci cand sunt comparate sumele in lei, cresterea in dolari pe
parcursul perioadei de sapte ani fiind insa de 16 mld. dolari. De remarcat faptul ca la mijlocul
perioadei (anii 1995 1997) PIB-ul Romaniei practic a stagnat in jurul valorii de 35 mld. dolari.
In 1998, PIB-ul Romaniei a fost de 338 trilioane lei (38,1 mld. dolari), ramura destinata
serviciilor avand un important rol. Sectorul constructiilor a cunoscut o perioada de regres,
contributia la formarea produsului intern brut fiind de 5,2%. O scadere la formarea PIB s-a simtit
si in sectorul destinat agriculturii, avand o valoare de 16%, cu pana la 2% mai mica fata de anul
anterior.
III.

A treia etapa: Anii de crestere sau formarea bulei economice (2000 2008)

In perioada 2000 2008 PIB-ul Romaniei a urcat de la 80,3 miliarde lei noi (40,2 miliarde
euro), la 503,9 miliarde lei noi (136,8 miliarde euro).
Produsul intern brut creat in anul 2000 a atins valoarea nominala de 796 533,7 miliarde lei si
a fost, in termeni reali, cu 1,6 la suta mai mare dect in anul precedent; in conditiile in care
populatia tarii a continuat s scada.
Potrivit BNR, in anul 2003 economia romneasca a continuat tendintele favorabile din anii
anteriori in privinta cresterii economice, dezinflatiei, controlului deficitului bugetar si reducerii
somajului.
2006 a fost saselea an consecutiv de expansiune economica, Produsul Intern Brut crescand
cu 7,7%, pana la 34,2 mld. lei noi (97,1 mil. euro). La cresterea PIB in 2006 contributia

principala au avut-o serviciile, cu aproximativ 47%, fiind urmate in ordine, de industrie cu o

pondere la cresterea PIB de peste 22%, si constructii cu aproximativ 16%.
Anul 2008 a fost ultimul in care PIB-ul Romaniei a crescut, avansul fiind de 7,1%, pana la
503,9 mld. lei noi (136,8 mld. euro). Cresterea economica, desi limitata drastic in ultimul
trimestru, a fost cu 1,1 puncte procentuale mai mare decat in 2007, fiind sustinuta de marirea
volumului de activitate si, prin urmare, a valorii adaugate brute din agricultura, silvicultura si
piscicultura (+21,4%) si constructii (+26,1%), a caror contributie la formarea PIB a fost de 17%.
IV.

A patra etapa: Anii de recesiune (2009 prezent)

In 2009 Produsul Intern Brut a fost de 491,2 mld. lei noi (115,9 mld. euro), in scadere cu
7,1% fata de 2008. Multi au considerat ca in acest an au fost corectate excesele din anii trecuti, in
care se inregistrase o crestere sustinuta a economiei. Scaderea a fost determinata de reducerea
volumului valorii adaugate brute din toate sectoarele de activitate, cele mai afectate segmente
fiind comertul, repararea automobilelor si articolelor casnice, hoteluri si restaurante, transporturi
si telecomunicatii si constructii, a caror contributie la formarea PIB-ului a fost de 31,1%.
In anul 2010 PIB-ul a inregistrat o usoara crestere,tendinta care se va manifesta si pentru anii
urmatori,inclusiv anul 2014.

Evoluia anual a PIB-ului Romniei

Anul
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014

Volum ( mld. Euro)

35,7
25,1
15,1
22,6
25,3
27,4
28,2
31,3
37,4
33,5
40,3
44,9
48,5
52,6
60,8
79,3
97,2
112,1
137,0
116,3
119,8
136,6
130,2
140
143,9

Variatia (%)
-5,6
-12,9
-8,7
1,5
3,9
7,1
3,9
-6
-4,8
-1,1
2,9
5,5
5
5,2
8,5
4,1
7,9
6,2
7,1
-7,1
-1,2
+2,5
-0,1
+2,9

3. EXPORTURILE SI IMPORTURILE

Evolutia din economia romaneasca in perioada 1990-2000 s-a reflectat si in dinamica si

volumul comertului exterior.
Dupa 1989, exportul in Romania s-a prabusit, acesta ajungand in anul 1993 sa reprezinte doar
40% din nivelul atins in 1989. Dupa 1993 exportul a inceput sa se redreseze, fara sa se atinga
nimelul din 1989, din pacate. In 1999 exporturile au totalizat 8.504,7 miliarde dolari, sporind cu
2,4% fata de anul precedent. Aceasta crestere s-a datorat exporturilor de ingrasaminte chimice,
produse agricole vegetale, lemn brut si produse derivate, nucleari, boilere, masini si dispositive
mecanice, animale vii si produse animaliere etc.
De asemenea, pana in 1993 si importurile au inregistrat o puternica reducere, pentru ca in
perioada anilor urmatori sa inregistreze cresteri semnificative, depasind nivelul anului 1989
substantial. In anul 1999, importul Romaniei a inregistrat o noua scadere cu 12,2% fata de anul
precedent, situandu-se la o valoare de 10,391 miliarde de dolari.
In anul 2000 exporturile au facut un important salt, sporind cu 21,9% fata de nivelul anului
1999, cifra atinsa fiind cea mai mare inregistrata dupa anul 89. 97,4% din totalul exporturilor in
anul 2000 au fost produse industriale. Cresteri insemnante ale exporturilor s-au inregistrat la
articole de imbracaminte si materii textile, produse metalurgice, masini si dispositive mecanice,
masini, aparate si echipamente electronice etc. De asemenea, importurile au inregistrat si ele o
crestere cu 25,6% fata de anul precedent, cele mai importante cresteri inregistrandu-se la masini
si dispositive mecanice, masini, aparate si echipamente electronice, materii textile si articole din
acestea, produse minerale, produse chimice etc.
Pana in anul 2008, atat exporturile cat si importurile au inregistrat o continua crestere,
atingand valori record in anul 2008 ( 48,1 miliarde dolari la export si 80,3 miliarde dolari la
import), insa deficitul comercial a fost urias (32,2 miliarde de dolari).
In anul 2009 s-a inregistrat o noua scadere atat in cadrul importurilor cat si al exporturilor, o
scadere foarte mare, 13,9 % la exporturi si 32,3% la importuri.
Pana in decembrie 2014, importurile si exporturile s-au aflat intr-o continua crestere
exporturile ajungand la o valoare de 57,5 miliarde de dolari iar importurile la o valoare de 64,1
miliarde dolari, deficitul commercial fiind de 6,6 miliarde dolari.

4. INFLATIA

I.

Faze ale inflatiei

Alturi de creterea real a PIB , rata anual a inflaiei constituie un indicator deosebit de
important pentru msurarea performanelor economice ale unei ri . Inflaia , ca semn al
evoluiei negative a economiei , s-a manifestat asemntor n Romnia ca i n celelalte ri din
Europa Central i de Est dup 1989. Astfel , se poate vorbi de inflaie n 3 faze , susinut de
creterea exponenial a masei monetare :
- n prima faz , dominat de liberalizarea preurilor are loc o explozie inflaionist nsoit de
suprasaturaia canalelor de circulaie monetar ;
- n cea de-a doua faz , apar primele rezultate ale reducerii subveniilor bugetare nsoite de
scderea presiunii inflaioniste ;
- n cea de-a treia faz , aplicarea consecvent a mixului de politici fiscalmonetare
antiinflaioniste , susinut de reluarea inflaiei sub 40% anual .

II.

Cauzele inflatiei

Dup decembrie 1989 a existat o mare presiune pentru exporturi i extinderea

importurilor, att de bunuri pentru consum , ct i intermediare . Producia era n scdere ( s- a
introdus saptmna lucrtoare de 5 zile ) , cursul de schimb supraevaluat iar rezervele valutare
erau deficient administrate .
n aceste condiii s-a introdus un plan de stabilizare , susinut de FMI , care nu a reuit
ns s opreasc inflaia . n Romnia inflaia are origine monetar , dar intervine i cauze
structurale , ca aciunea expectaiilor inflaioniste. n legtur cu prima cauz trebuie remarcat c
inflaia s-a meninut la cote ridicate indiferent de dinamica PIB- ului . n tot acest interval
emisiunea de baz monetar a BNR ( fie contrapartid la creterea de active nete externe , fie
credit net suplimentar acordat bncilor comerciale) a fost considerabil.
Alte cauze ale inflaiei : sindicatele care cer mrirea salariilor n conditiile n care nivelul
general al preurilor crete ( metoda grevelor e bine cunoscut n Romnia ) , creterea costurilor
bunurilor importate ( agenii economici nu vor s-i diminueze profiturile i atunci preurile
bunurilor cresc ) , scumpirea resurselor ( condiii n care autoritile au tendina de a bloca libera
formare a preurilor ) .

Indicii preturilor de
consum si rata inflatiei
1990-2014

sursa: INS

III.

Tintirea inflatiei

Dupa Revolutia din 1989 economia Romaniei sufera grave modificari in randul ratelor de
inflatie. Punctul critic atigandu-se in 1993, dar nici in anii urmatori situatia nu s-a modificat
considerabil pana in anul 1997.

Din anii urmatori rata inflatiei incepe

sa inregistreze rate din ce in ce mai mici.
Primul an in care aceasta rata a fost sub 10%
este 2005, prognoza asupra ratei inflatiei a
fost de 7,5-8%, dar a fost depasita.
Rata prognozata a inflatiei pentru
sfarsitul anului 2006 se situeaza cu circa 1,4
puncte procentuale sub nivelul anticipat.

Sursa: BNR

In trimestrul al IV al anului 2007 inflatia

anula estimata este cu 1,8 puncte procentuale
peste cea prognozata in raportul asupra
inflatiei din luna august.
Rata anuala proiectata a inflatiei va fi de
6,7 % la sfarsitul anului curent, respectiv 4,5%
in 2009. Acestea depasesc cu 0,1 puncte
procentuale (2008), respectiv 0,3 puncte
procentuale (2009) valorile publicate in
raportul asupra inflatiei din luna august.
Sursa: BNR

La sfarsitul anului 2010, rata anuala

a inflatiei IPC ajunge la nivelul de 8,2%,
cu 0,4 puncte procentuale peste rata
estimate.
In 2011 rata anuala a inflatiei este cu
1,3 puncte procentuale mai mica decat
cea estimate, iar in 2012 este mai mica
cu 0,5 puncte.

La sfritul trimestrului IV 2013, rata anual a inflaiei IPC a atins un minim istoric (1,55
%), cobornd pn la limita inferioar a intervalului de variaie de 1 punct procentual al intei
de 2,5%.
Rata medie anual a inflaiei va continua s coboare n cursul trimestrului I 2014 i se va
situa, pe ntregul interval de proiecie, ntre un minim de 1,5% i un maxim de 3,2%.

5. SOMAJUL
In 1990, existau un numar de 8.156 mii salariati si 3.577 mii pensionari, numarul
somerilor fiind foarte aproape de zero din moment ce pe vremea lui Ceausescu, termenul de
somaj nu exista decat in teorie.
Intre 1990 si 1994, pe fondul mediului economic extrem de ostil, numarul salariatilor a
scazut cu 1.7 milioane, ajungand la 6.44 milioane, numarul somerilor a ajuns la 1.22 milioane,
iar numarul pensionarilor a crescut cu 1.34 milioane, ajungand la 4.9 milioane.
In acelasi timp, populatia activa a crescut de la 10.8 la 11.2 milioane, iar PIB-ul aferent
anului 1994 nu reprezenta decat 79.1% din cel inregistrat in 1989.
In primii 5 ani de dupa Revolutie, economia a generat: +1.2 milioane someri, 1.7
milioane angajati, + 1.3 milioane pensionari. Putem concluziona ca multi angajati au fost
pensionati pentru a nu intra in somaj, iar cresterea economica din 1993 si 1994 nu a reusit sa
determine scaderea ratei somajului, ci poate doar sa ii incetineasca ritmul de crestere.

Sursa: BNR

Dupa scaderea economica semnificativa din perioada 90-92, economia ajunge din nou pe
crestere, astfel ca in 1996, numarul somerilor a ajuns la 657.000, iar rata somajului era de 6.6%,
numarul somerilor scazand la jumatate in doar doi ani (-570.000 de persoane), respectiv 1995 si
1996.
Tot intre 1995 si 1996, numarul pensionarilor a crescut cu 435.000, iar
numarul salariatilor a scazut cu 500.000, ceea ce inseamna ca politica de pensionare a celor care
nu mai aveau un loc de munca, a functionat de minune.
Pe fondul cresterii economice negative de pe vremea CDR-ului(Conventiei Democrate
Romane), in 1999 numarul somerilor a ajuns la 1.1 milioane, numarul angajatilor a continuat sa
scada, ajungand la 4.76 milioane, numarul pensionarilor a ajuns la 5.9 milioane, iar PIB-ul
reprezenta doar 75.8% din cel aferent anului 1989.
Mai mult, in 1998 numarul pensionarilor l-a depasit pe cel al salariatilor, consecintele
fiind suportate acum, cand sustenabilitatea sistemului national de pensii este pusa sub semnul
intrebarii.
Dupa 2000-2001 Romania a intrat intr-un process de redresare economica, inregistrand o
perioada de crestere , cu toate ca numarul salariatilor a ramas stabil (4,5 milioane in 2005). Rata
somajului a scazut in 2005 pana la 5,9%.

Sursa: BNR

In 2006 rata somajului a scazut la 5,2%, deoarece: numarul angajatilor din randul
somerilor l-a depasit pe cel al concedierilor; aproximativ 50 mii de someri au renuntat sa isi

reinnoiasca cererea pentru ocuparea unui loc de munca, optand probabil pentru a-si cauta de
lucru pe cont propriu sau a pleca la munca in strainatate.
In anul 2009, rata somajului creste pana la 6,9 %, acest lucru datorandu-se aparitiei crizei
la nivelul tarii.
Nivelul somajului din 2012 a atins cote similar cu cele inregistrate in 2009, dupa
izbucnirea crizei. In plus, incepand cu a doua jumatate a anului 2012, acest indice a coborat sub
pragul de 7%, pentru prima data in 3 ani, astfel ca in ultimele 12 luni nu s-a deposit pragul de
725.000 de someri.

Sursa: Eurostat

In anul 2013 populatia activa a Romaniei era de 9,97 milioane persoane, din care 9,24
milioane persoane ocupate si 730.000 someri.
Rata somajului in februarie 2014 a fost de 5,83%, mai mica cu 0.01 puncte procentuale
decat cea din luna ianuarie 2013. Numarul totalal somerilor inregistrati a fost de 528.041
perosane, mai putine fata de ianuarie 2013.

6. CURSUL DE SCHIMB
Cursul valutar sau cursul de schimb este o expresie a raportului valoric dintre monede,
adica pretul unui mijloc de plata strain exprimat in moneda unei tari. Este considerat pretul cel
mai sintetic dintr-o economie, deoarece influenteaza relatiile economice, sociale si politice,
constituind, totodata, un instrument important al politicii economice.
Pana la sfarsitul anului 1989, in tara noastra politica valutara s-a infaptuit in conditiile
monopolului valutar, forma prin care se manifesta conducerea nemijlocita si unitara a intregii
activitati valutare de catre stat. In tara noastra, pana in mai 1991, politica valutara a fost
exercitata de Ministerul Finantelor, in colaborare cu Banca Nationala a Romaniei si cu Banca
Romana de Comert Exterior.
Factori de influenta ai cursului de schimb
In conditiile actuale volatilitatea ratei de schimb se afla sub incidenta unui numar important
de factori. Orice schimbare in contextul economic sau politic intern sau international se reflecta
prin modificari in ratele de schimb valutar.

Rata inflatiei
Rata dobanzii

Balanta de plati
Operatiuni speculative si de arbitraj
Performanta de ansamblu a economie

Unul dintre principalii indicatori care reprezinta o vulnerabilitate pentru economia tarii
noastre este cursul de schimb.
In 2008 leul avea o oarecare stabilitate, iar creditele, achizitionarea bunurilor mobiliare si
imobiliare in valuta erau foarte atractive.
Desi are o crestere de pana la 4 lei/euro, fapt ingrijorator, BNR tinand situatia sub control
coboara din nou euro la 3,5-3,6 lei.
In 2009, inca din primele zile euro trece de pragul de 4 lei, miscarea a fost considerata
dreptatac asupra leului, crescand pana la 4,3 lei.
Nici in urmatorii ani situatia nu sta mai bine.

Valorile medii anuale i de sfrit de an ale cursurilor euro i dolar din 1994 pn n
prezent
Data

EUR

EUR

USD

USD

mediu
(RON/EUR)
4,4446
4,4190
4,4560
4,2379
4,2099
4,2373
3,6827
3,3373
3,5245
3,6234
EUR
mediu
(ROL/EUR)
36.234,38
40.532,11
37.555,87
31.255,25
26.026,89
19.955,75
16.295,57
-

2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
2007
2006
2005

2005
2004
2003
2002
2001
2000
1999
1998
1997
1996
1995
1994

sfritul perioadei
(RON/EUR)
4,4821
4,4847
4,4287
4,3197
4,2848
4,2282
3,9852
3,6102
3,3817
3,6771
EUR
sfritul perioadei
(ROL/EUR)

mediu
(RON/USD)
3,3492
3,3279
3,4682
3,0486
3,1779
3,0493
2,5189
2,4383
2,8090
2,9137
USD
mediu
(ROL/USD)
29.136,55
32.636,57
33.200,07
33.055,46
29.060,86
21.692,74
15.332,93
8.875,55
7.167,94
3.082,60
2.033,28
1.655,09

sfritul perioadei
(RON/USD)
3,6868
3,2551
3,3575
3,3393
3,2045
2,9361
2,8342
2,4564
2,5676
3,1078
USD
sfritul perioadei
(ROL/USD)

7. CONCLUZII
Trecerea economiei romanesti de la cea planificata la cea de piata a fost dificila intrucat
efectele incercarii de macrostabilizare nu s-au observat imediat dupa indepartarea regimului
comunist.
Mai intai, economia a suferit o scadere in aproape toate domeniile, dupa care au urmat
incercari de revenire care insa nu au avut succesul asteptat.
O imbunatatire a situatiei economiei se observa abia atunci cand conducerea tarii
implementeaza strategia ,,pasilor marunti.
Aceasta imbunatatire a durat insa doar pana in anul 2008, an care s-a sfarsit cu o puternica
criza in toate domeniile.
Dupa 1989, mai multe decalaje majore duc la o inflatie majora, care a reprezentat pentru
economia noastra vulnerabilitati. Punctual critic al inflatiei se atinge in anul 1993, de 254,1%,

unde pretul bunurilor de consum a crescut de pana la 200 de ori. In 2005 inflatia scade sub 10%,
iar in 2012 atinge minimul istoric.
In primii 5 ani, numarul somerilor ajunge la 1,2 milioane, iar cel al pensionarilor la 1,3
milioane.
Pensionarii ajung sa depaseasca numarul angajatilor in anul 1998, iar 2 ani de acum innainte,
rata somajului este de 6,9% respectiv 6,8%.
Dupa cum bine stim, detinerea de valuta si iesirea leilor din tara era interzisa in perioada
comunista, iar crearea unui sistem de schimb valutar era dificila.
La inceput cel mai intalnit era dolarul, iar in ultimii ani euro a devenit cea mai preschimbata
moneda, avand oscilatii multe si bruste. Pana in anul 2008, euro avea o oarecare stabilitate, dar
dupa instalarea crizei acesta a inceput sa oscileze destul de mult.

8. BIBLIOGRAFIE
http://www.referateok.ro/referate/1273_1261559519.pdf
http://www.stiucum.com/economie/economie-generala/Tranzitia-romaniei-laeconomia24134.php
http://www.stiucum.com/economie/piata-valutara/Evolutia-cursului-de-schimb-si63261.php
http://www.corectnews.com/business/finante-banci/cum-evoluat-pib-ul-romaniei-ultimii-20-deani
http://www.forbes.ro/ins-in-2013-pib-ul-a-crescut-cu-35_0_10167-15879
http://www.economica.net/inflatie-2014-record-rata-inflatie-ins-cea-mai-micainflatie_94452.html
https://prezi.com/mpfazqbeazn-/somajul-in-romania/
http://www.insse.ro/cms/ro/content/ipc-serii-de-date
http://193.231.20.119/doctorat/teza/fisier/797
http://www.zf.ro/zf-utile/curs-valutar-cursul-de-schimb-al-pietei-valutare-8189477
http://www.bnr.ro/Dezvoltare-strategica-sau-ajustari-frecvente-5434.aspx
http://www.bnro.ro/files/d/Politica%20monetara/Proiectiile_BNR.pdf
http://www.bnro.ro/files/d/Pubs_ro/RapInflatie/2014/RaI201402.pdf

http://www.bnro.ro/files/d/Pubs_ro/RapInflatie/2014/RaI201402.pdf
http://bnr.ro/files/d/Noutati/Prezentari%20si%20interviuri/R20140508Guv.pdf
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/2_ro_annexe_part1.pdf
http://www.anofm.ro/files/Situatie%20somaj%20decembrie%202014.pdf
http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-19046700-bilant-guvernului-banii-europeni-pentruagricultura-dezvoltarea-satelor-absorbiti-mai-bine-decat-fondurile-structurale-coeziune.htm
http://ro.wikipedia.org/wiki/Comer%C8%9Bul_exterior_al_Rom%C3%A2niei
http://www.insse.ro/cms/ro/content/comertul-exterior-al-romaniei
http://ro.scribd.com/doc/49099829/Comertul-Intern-Si-International-Al-Romaniei-Inainte-SiDupa-1990#scribd