Salariul si factorii de

influenta

Muscalu Eduard
Nitescu Dragos
Paltin Radu
Raduta Andreea

Salariul si factorii de influenta

Pe piaa muncii, la fel ca pe oricare alt pia, salariul este rezultatul interaciunii dintre cererea i
Page
1

oferta diferitelor abiliti sau aptitudini. Indivizii, ca purttori ai ofertei de munc, urmresc a
obine, n schimbul serviciilor prestate, cel mai bun pre. La rndul lor, ntreprinztorii sunt
interesai n a-i apropia acele caliti specifice necesare n activitatea de producie la un pre ct
mai convenabil.
Salariul reprezint n ultim instan expresia contribuiei pe care ntreprinztorii apreciaz c o au
salariaii, prin intermediul bunurilor realizate, la satisfacerea preferinelor anticipate ale
consumatorilor.
Dreptul la salariu - apreciat ca fiind corolar al dreptului la munc - constituie o prerogativ
fundamental a individului, acest lucru fiind evideniat i de Declaraia Universal a Drepturilor
Omului: oricine muncete are dreptul la un salariu echitabil i suficient care s-i asigure lui i
familiei sale o existen conform cu demnitatea uman". Salariul minim este salariul considerat ca
fiind suficient pentru satisfacerea necesitilor vitale ale salariailor, innd cont de dezvoltarea
economic i cultural a fiecrei ri.
Introducerea i meninerea acestuia are la baz dou argumente principale. Primul este acela de a
diminua srcia extrem cu care se confrunt o parte din populaie. Cel de-al doilea are n vedere
reducerea controlului patronului asupra nivelului salariului.
Intr-o societate modern, fora de munc nu este omogen i drept urmare contribuia ei n cadrul
activitilor din societate este diferit de la un individ la altul. Exista activiti la care pot participa
numai indivizi cu o pregtire profesional excepional. Asadar, este firesc ca nivelul salariilor pe
care l vor obine astfel de indivizi s fie foarte ridicat.
Cu alte cuvinte, se pot desprinde o serie de factori care influeneaz nivelul salariilor pe categorii
de salariai i n interiorul acestora. Cei mai importani factori de influen sunt urmtorii: diferene
de calificare, grade diferite de dificultate a activitilor din cadrul societii, preferinele indivizilor
cu privire la o profesie sau alta sau la un loc de munc sau altul, tipul pieei de munc, existena sau
inexistena discriminrii n funcie de sex, vrst, culoare, gradul de imobilitate al pieii muncii,
prevederile legale n vigoare .a.
Desigur, situaiile sunt diferite de la ar la ar, de la etap la etap, pe zone geografice n cadrul
fiecrei ri etc. Unii factori acioneaz cu intensitate mai mare, alii pot sa nu actioneze deloc. De
aceea, pentru fiecare situaie n parte este necesar o analiz concret, care s permit desprinderea
tuturor factorilor deaciune, precum i a intensitii acestora.
Dintre factorii care conditioneaza dinamica salariilor , cei mai importanti sunt:
Evolutia costului sau a valorii fortei de munca determina o miscare in acelasi sens, dar nu de
aceleasi dimensiuni, a marimii salariilor. Cresterea mai inceata a salariilor in raport cu cresterea
Page
2

valorii fortei de munca determina nemultumiri ale salariatilor, declanseaza si amplifica miscarile lor
revendicative.
Productivitatea muncii. Cu cat productivitatea muncii este mai mare, cu atat posesorii fortei de
munca se considera mai indreptatiti sa primeasca un salariu mai mare;
Raportul intre cererea si oferta de forta de munca.
Oferta de forta de munca se caracterizeaza prin cateva trasaturi particulare:
1. Posesorii fortei de munca au o mobilitate mica. Ei nu-si pot deplasa cu usurinta familiile si
gospodaria dintr-o localitate in alta, ci sunt atasati mediului economic-social din care provin; oferta
depinde de varsta, sex, starea sanatatii etc.
2. Oferta de forta de munca depinde de conditiile de munca si de mediu in care aceasta se va
desfasura;
3. Oferta de forta de munca este perisabila. Posesorul fortei de munca nu o poate conserva pentru a
astepta conditii mai bune de salarizare;
In ultimele decenii,ca urmare a tehnologizarii si automatizarii proceselor de productie, in aproape
toate tarile lumii, cererea de forta de munca a ramas in urma ofertei.
Dinamica preturilor.
La o crestere generala a preturilor, determinata de inflatie sau alte cauze, salariatii reactioneaza
pentru cresterea corespunzatoare a remunerarii. Aceasta se face,fie prin indexarea salariului, fie prin
initierea unor acte revendicative ale salariatilor.
Salariile n sectorul public i situaia pe judee: administraie, sntate, educaie
Sectorul public concentreaz peste un sfert din salariai.
Numrul mediu al salariailor a fost anul trecut de 4.443,6 mii persoane cu doar 0,7 mii n plus fa
de anul precedent. n schimb, la finalul lui 2013, creterea era perceptibil, fiind consemnate (din
motive sezoniere) 4.801,1 mii persoane (cu 23,9 mii mai mult fa de finele lui 2012, adic o
jumtate de procent n plus).
Ponderea salariailor din societile cu capital privat a crescut de la 72,0% n 2012 la 73,4% n 2013.
Simplificat, ne apropiem tot mai mult de o structur cu trei sferturi de angajai n privat i un sfert la
stat.
Pe cele trei segmente mari din sectorul public (nvmnt, sntate i administra ie publicexclusiv forele armate i asimilai), numrul mediu de salariai a fost de 867,5 mii adic un salariat
din cinci.

Page
3

De remarcat diferenele destul de mari ntre costurile salariale i ctigurile brute ale angaja ilor din
sectorul public, n funcie de sectorul de activitate ( cam 4,7% pentru administra ia public, 27,8%
pentru nvmnt, valoarea teoretic corect, i 41,7% pentru sntate).

n schimb, raportul net/brut este n toate cazurile undeva peste 72%, ceea ce duce la situa ia n care
veniturile nete din administraia public sunt cu peste 50% peste media naional. Totodat,
veniturile salariale din sntate se afl cu 8% sub aceeai medie, adic mai mici dect n nv mnt
(-3% fa de medie) dei costul pe persoan angajat apare mai mare n statistica oficial.
Situaia pe judee
Cele mai mici ctiguri salariale s-au nregistrat n judeul Harghita (1.130 lei lunar) iar cele mai
mari n Bucureti (2.304 lei lunar).
Practic, salariile din Capital sunt duble fa de cele ale minoritarilor majoritari. Exprimarea n
moneda unic ne d ( la cursul mediu de 4,4190 lei/euro pentru 2013) aproape exact de 1,5 euro pe
ora lucrat n mijlocul rii i 3 euro pe ora lucrat n buricul ei.
n opt judee ctigul salarial mediu net a fost sub 1.200 lei lunar sau 40 de lei pe zi (Bihor, Bistri aNsud, Maramure, Covasna, Harghita, Vaslui, Neam i Vrancea cu trei insule mari de srcie n
Ardealul de Nord, zona Harcov i n Moldova.
n alte opt judee, ctigul salarial mediu net a fost peste 1.500 lei lunar sau 50 de lei pe zi (Cluj,
Sibiu, Arge, Prahova, Ilfov, Bucureti, Gorj i Timi). Cte unul de fiecare regiune n Nord-Vest,
Centru, Sud-Vest i Vest, cte dou n Sud-Muntenia i Bucureti-Ilfov i nici unul n regiunile de
Nord-Est i Sud-Est.
Page
4

Restul judeelor, adic majoritatea, au nregistrat valori ntre 1.200 lei lunar i 1.500 lei lunar,
respectiv 40 -50 lei/zi, valori care arat care este venitul din munc al celei mai mari pr i a
romnilor. Media naional de 1.579 lei se situeaz n afara acestui interval deoarece a fost tras n
sus de valorile mult mai mari din regiunea Capitalei.

Situatia salariului minim in Romania

ncepnd cu anul 2000, timp de 16 ani, cuantumul salariului minim brut pe ar n Romnia a avut
un trend ascendent, n fiecare an nregistrndu-se creteri ale acestuia, n multe cazuri chiar i n
dou trane anuale.
Codul Muncii este cel care aduce informaii n ceea ce privete stabilirea valorii salariului minim pe
economie.
Astfel, art. 164 din Codul Muncii precizeaz c salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat,
corespunztor programului normal de munc, se stabilete prin hotrre a Guvernului, dup
consultarea sindicatelor i a patronatelor. n cazul n care programul normal de munc este, potrivit
legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de baz minim brut orar se calculeaz prin raportarea
salariului de baz minim brut pe ar la numrul mediu de ore lunar potrivit programului legal de
lucru aprobat.
La alin. 2), Codul Muncii aduce precizri conform crora angajatorul nu poate negocia i stabili
salarii de baz prin contractul individual de munc sub salariul de baz minim brut orar pe ar.
Altfel spus , conform aceluiai mai sus amintit articol, angajatorul este obligat s garanteze n plat
un salariu brut lunar cel puin egal cu salariul de baz minim brut pe ar. Aceste dispoziii se aplic
i n cazul n care salariatul este prezent la lucru, n cadrul programului, dar nu poate s i
desfoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepia grevei.
Page
5

Iat mai jos evoluia salariului minim in Romania, ncepnd cu anul 2000:

Page
6

Page
7

Dup cum se poate observa din situaia de mai sus, salariul minim brut pe ar a suferit modificri
chiar i de 3 ori pe an (cum este cazul anului 2000). Fiecare modificare n schimb a fcut referire la
o cretere a acestuia. Mai mult dect att, doi an la rnd (2009 i 2010), n baza H.G. 1051/2008,
salariul minim brut pe ar a rmas la aceiai valoare de 600 lei.
Pentru anul 2015, salariul minim brut pe ar va crete n dou trane, aa cum ne-am obinuit nc
din 2014.
H.G. 1091/2014 precizeaz c, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2015, valoarea salariului minim
crete de la 900 la 975 lei brut, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore n medie pe lun
n anul 2015, reprezentnd 5,781 lei/ora.
n schimb, ncepnd cu 1 iulie 2015 valoarea salariului minim va fi majorat din nou, de la 975 lei
brut la 1.050 lei, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore n medie pe lun n anul 2015,
reprezentnd 6,225 lei/ora.
Page
8

* Care este situatia in alte state din UE sau Europa?

n anul 2006, salariul minim impozabil n rile din Uniunea European era:
- nu au salariu minim impus prin lege: Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia i Suedia [22];
- sub 300 de euro pe lun: Letonia (129), Lituania (159), Slovacia (183), Estonia (192), Polonia
(234), Ungaria (247) i Republica Ceh (261);
- ntre 400 de euro i 700 de euro pe lun: Portugalia (437), Slovenia (512), Malta (580), Spania
(631) i Grecia (668);
- peste 1.200 de euro: Frana (1.218), Belgia (1.234), Marea Britanie (1.269), Olanda (1.273),
Irlanda (1.293) i Luxemburg (1.503).
Salariul minim in tarile Europene in 2015 (EUR/luna)

n anul 2013, salariul minim de 71 Euro n Moldova era mai mic dect n India (74 Euro), China (98
Euro), Indonezia (139 Euro), Rusia (119 Euro) i nu cu mult mai mare dect n Bangladesh (49
Euro) sau Laos (59 Euro), care au cele mai joase salarii minime n Asia.
n Germania, mult timp nu a existat un salariu minim pe economie. Pentru prima dat acesta a fost
introdus ncepnd cu 1 ianuarie 2015, prin intrarea n vigoare a legii salariului minim
(Mindestlohngesetz, pe scurt MiLoG) din 3 iulie 2014. Noua lege prevede un salariu minim de
8,50 pe or. Vor exista i excepii, cum ar fi tinerii sub 18 ani i fo tii omeri, n primele ase luni
de la reangajare. Lucrtorii sezonieri, cum ar fi cei n agricultur, sunt scutii de la plata cheltuielilor
sociale n limita a maxim 70 de zile pe an. n sectorul construciilor din Germania exist
reglementri speciale, convenite anual ntre sindicate i patronate. De exemplu la nivelul anului
2014 salariul minim pentru un muncitor calificat era de 13,95 pe or n vechile landuri federale
(Germania de Vest).
Page
9

Veniturile francezilor i puterea lor de cumprare au crescut de-a lungul secolului al XX-lea i de-a
lungul anilor 2000, dar ntr-o manier inegal, care a accentuat inegalitile economice ntre
gospodrii. n medie, salariile persoanelor ce lucrau n sectorul privat cu norm ntreag au atins n
2007 2.979 euro brut, sau 1.997 euro net pe lun, fa de 3.266 euro brut, adic 2.182 euro net lunar
pentru bugetari. Veniturile provenite din proprietatea mobiliar sau imobiliar nu reprezentau dect
9% din venitul primar brut al gospodriilor, dar aceast parte este deosebit de variabil de la o
gospodrie la alta.
n 2007, 7,2% din francezi dispuneau de un venit cu 50% mai mic dect venitul median (pragul de
srcie definit n Frana), dei jumtate din ei erau angajai, adesea, cu jumtate de norm i pe
baza salariului minim interprofesional garantat (SMIC). SMIC privete 3,4 milioane de persoane n
iulie 2008 i era echivalent cu 9,40 euro brut pe or n 2012). De la 200 la 300.000 de persoane nu
aveau, n 2009, un domiciliu fix, n principal, n Paris i n marile orae.
n 2007, Indicele Dezvoltrii Umane al Franei era de 0,961, care plaseaz ara pe locul al optulea n
lume. Totui, n acelai an, Frana nu era dect a dousprezecea ntre rile Uniunii Europene
dup PIB pe cap de locuitor n dolari americani la rata de schimb de atunci, dei ocupa locul al
aptelea n 1987, scdere ce se explic, n principal, printr-o slab cretere a PIB-ului francez
n rile nordice exist doar nelegeri sectoriale ntre sindicate i patronate.
* Identificarea problemelor in domeniul respectiv.
Marea problema este de fapt ca n Romnia salariaii primesc 31% din PIB, pe cnd n UE
primesc 50% din PIB spune Daniel Daianu intr-un comunicat de presa publicat de Ziarul
Financiar in 17 decembrie 2015.
Salariul minim este o problema controversata nu de ieri de azi. Cercuri de afaceri se opun unei
asemenea masuri recuzand principial interventia statului in economie. Alt argument, intr-un fel
inrudit, priveste functionarea pietelor: cresterea salariului minim ar limita accesul pe piata; salariile
trebuie sa gaseasca nivele de echilibru fara restrictii, la intersectia intre cererea si oferta de munca.
Pietele au insa imperfectiuni. Iar piata muncii nu face exceptie; exista pozitii dominante, structuri
monopsoniste (asimetrii de putere), ce impiedica o functionare concurentiala adecvata.
Salariul minim face parte dintr-o legislatie ce s-a dezvoltat in secolul XX pentru a imblanzi pietele.
Insa, cum organizatii (sindicate) au aparut pentru a proteja lucratorii si acestea pot deveni structuri
inchise, ce protejeaza grupuri de salariati in detrimentul altora este disputa intre insiders (cei
Page
10

din interior) si outsiders (cei din afara sistemului). In multe tari din UE, in SUA, Australia,
Noua Zeelanda, etc. exista salariu minim. Legislatia muncii, chiar si atunci cand are intentii dintre
cele mai bune, poate avea insa efecte indezirabile. Cum se spune, diavolul este in detalii.
Cat sa fie salariul minim in Romania este de examinat inclusiv din perspectiva relatiei cu venitul
minim garantat. Trebuie discutat in continuare despre contributiile la asigurari, care maresc costul
cu munca. Este cunoscut ca numeroase companii folosesc salariul minim ca vehicul pentru a plati
fiscului cat mai putin. Aceasta se vede in ponderea veniturilor fiscale in PIB, care este foarte scazuta
(27-28% din PIB in timp ce media din UE este peste 40%) si care exprima evaziune fiscala si
evitare a platii taxelor si impozitelor (tax avoidance), dimensiunea economiei subterane. Judecarea
chestiunii salariuluiui minim trebuie sa distinga deci intre un context economic cu relatii clare si
transparente intre stat (fisc) si platitorii de taxe si impozite si unul cu evaziune fiscala pe scara larga,
cu o cultura a non-platii.
Pledoaria pentru cresterea salariului minim porneste de la un nivel foarte scazut in Romania cu ani
in urma; acum este peste 200 euro lunar. Numai Bulgaria are un nivel inferior in UE, sub 190 euro;
salariul minim este de 360 euro in Letonia, de 380 in Estonia, de 333 euro in Ungaria, iar in
Polonia este cca. 400 euro. In tarile vestice nivelul este mult mai ridicat (in jur de 1500 euro), dar si
nivelul de dezvoltare economica este mult mai inalt. Comparatia cu economii emergente din Asia si
America Latina are relevanta limitata daca avem in vedere structura de productie si nevoia de a
realiza avantaje competitive noi. Cu salarii mici si foarte mici, Romania poate ramane impietrita in
retele de productie traditionale. Argumentul ca factori de productie inferiori calitativ (ex:
infrastructura) trebuie compensati cu forta de munca ieftina duce cu gandul la relatia intre
productivitatea muncii si productivitatea totala a factorilor de productie. Pe de alta parte, in
Romania se fac investitii ce valorifica forta de munca cu calificare superioara, priceperea multor
lucratori in industria IT si alte sectoare cu tehnologie peste medie. Mai este de observat ca, desi
salariul minim a crescut in ultimii ani avand reverberatii pe scala salariilor, dinamica exportului nu
a fost lovita; aceasta sugereaza schimbari pozitive in structura de productie, orientare mai
accentuata a resurselor catre sectoare de tradables.Deci, este bine sa fie evitate verdicte.
Intensitatea utilizarii fortei de munca conteaza si un salariu minim excesiv afecteaza numarul de
lucratori in intreprinderi ce utilizeaza multa forta de munca. Este de notat aici ca, in conditiile in
care salariul minim a crescut puternic in ultimii ani, o evolutie ascendenta a avut si numarul celor

Page
11

platiti oficial cu salariul minim; ca si cum salariul minim crescut a fost contracarat prin cresterea
numarullui de lucratori platiti cu salariul minim.
Controversa privind salariul minim poate oculta insa veritabila problema pe piata muncii autohtona.
Elefantul in incapere este altul; este vorba de distributia PIB-ului intre detinatorii de active
(capital) si salariati. 31-32% din PIB cat au primit salariatii in Romania, in anii din urma, fata de
cca. 54% din PIB detinatorii de capital, este una dintre cele mai disproportionate relatii in UE in
Bulgaria, raportul era in 2012 de 38 la 48,4% (date Eurostat), iar in Ungaria, ponderea profiturilor a
fost de cca.40% din PIB in acel an. In UE 15 (tarile mai dezvoltate) salariile au avut in anii din
urma o pondere de peste 50% din PIB, in timp ce ponderea profiturilor a fost in jur de 38%.
Raportul in cazul Romaniei este de-a dreptul neverosimil pentru o economir europeana, care si face
parte din Uniune. Este drept ca ultimele decenii au consemnat o scadere a ponderii veniturilor din
munca in PIB in lumea industrializata (arata studii ale OCDE, FMI, etc). Dar cifra pentru Romania
este de mirare. Numarul liberilor profesionisti, mare parte din populatie ce traieste in mediul rural
avand venituri extrem de mici, numarul mare de pensionari dintre care numerosi sunt inca pe piata
muncii si au salarii mici, numarul de PFA (persoane autorizate), ce, de facto, sunt salariati, manageri
care sunt platiti prin contracte de consultanta si alte modalitati, pot intra intr-o ecuatie explicativa.
Dar dezechilibrul este oricum iesit din comun. Marea problema pe piata muncii, in Romania, merge
dincolo de chestiunea salariului minim.
Mai este un aspect ce merita atentie. Daca atat de mult din valoarea adaugata anuala ia calea
castigurilor capitalului, cum se face ca atat de numeroase intreprinderi gafaie in materie de
profitabilitate, cel putin in contabilitatea oficiala? Si aceasta in conditiile in care impozitul pe profit
(cota unica) este la un nivel rezonabil fata de ce intalnim in majoritatea statelor din UE. Este de
presupus ca se folosesc procedee ce minimizeaza castigurile impozabile in timp ce mare parte din
venitul net este externalizat prin preturi de transfer si alte mijloace. Si anii de criza accentueaza o
asemenea conduita.
Este corecta observatia lui Florin Citu si a altora ca salariul minim din Romania,ca procent din cel
mediu (43% in 2015), este comparabil cu ce se observa in alte state din UE ( in Cehia si Estonia,
40%; in Spania, 41% tot in 2015). Dar aceasta stare de fapt este de judecat in raport cu ponderea
salariilor in PIB. Aici este o problema distributionala majora. De ce plecarea migratia masiva din
ultimul deceniu nu a influentat mai mult dinamica salariului amplifica un puzzle. Si nu numai

Page
12

legislatia muncii are de dat un raspuns, ci mai ales politica economica in ansamblu, politicile
companiilor.
Exista argumente pro si contra ridicarii salariului minim la 1200 lei. Dar este nevoie si de o analiza
mai ampla privind relatia intre salarii si productiivitatea muncii, nivelul salariilor in Romania din
perspectiva modelului de dezvoltare, a nevoii de a evita capcana venitului mediu (middle income
trap), de a realiza convergenta reala si structurala cu tarile dezvoltate din UE.

Calculul salariului unui angajat

Sume referitoare la angajat
Salariul brut
Bonuri de masa
Sporuri impozabile
Reineri angajat
CAS individual 10.5 %
omaj 0.5 %
Asigurri de sntate 5.5 %
Deducere personal funcie de baz
Impozit pe salariu
Sporuri NEimpozabile
Salariul net

1050
0
0
110
5
58
300
92
0
785
Page
13

Sume referitoare la angajator

Reineri angajator
CASS 5.2 %
omaj 0.5 %
CAS Conditii normale 15.8%
FNUASS 0.85 %
Fond de risc si accidente 0.4 %*
Fond creane salariale 0.25 %

55
5
166
9
4
3

Pentru ca salariatul sa fie platit cu 785 RON net, angajatorul cheltuieste 1292 RON.

Bucuretiul, Cluj-Napoca i Timioara sunt oraele n care angajaii romni vor primi cele mai mari
salarii n 2016, arat datele Comisiei Naionale de Prognoz. Astfel, salariul mediu al angajailor din
Capital va ajunge n 2016 la valoarea de 2.813 lei net pe lun, cu 65% peste media nregistrat la
nivel naional i n cretere cu 7% fa de nivelul nregistrat n Bucureti n 2015.
Dup municipiul Bucureti i judeul Ilfov (unde salariul trece de 2.300 de lei net), cele mai mari
salarii vor fi obinute n 2016 de ctre angajaii din Cluj, unde salariul mediu va ajunge la 2.166 de
lei net (cu 7,8% mai mult fa de nivelul din 2015), din Timi, unde salariul mediu net va ajunge la
2.136 de lei pe lun (cu 7,5% mai mult fa de 2015) i din Arge, unde media salarial va fi de
2.050 de lei net (cu 7,3% peste nivelul din 2015).
Extinderea fabricilor de componente auto i invesiile din zona serviciilor, n special din IT, au
generat o competiie mai mare pe piaa muncii din Cluj i din Timi, ceea ce a determinat o cretere
a salariilor, ntruct companiile din zon gsesc din ce n ce mai greu candidai.
Salariul minim crete la 1.250 de lei din luna mai
Peste 1,1 milioane de salariai romni care primesc n prezent salariul minim pe economie vor
ctiga 917 de lei net ncepnd cu luna mai a acestui an, adic cu 140 de lei lunar n plus fa de
nivelul din prezent, odat cu creterea salariului minim pe economie.
Dup discuii cu sindicatele, guvernul a decis n ultima edin din 2015 s majoreze salariul minim
de la nivelul actual de 1.050 de lei brut pe lun (adic 777 de lei net) la 1.250 de lei brut pe lun
(adic 917 lei net) ncepnd cu luna mai.
Guvernul ar fi propus sindicatelor mrirea salariilor bugetarilor n medie cu 19%, dar cu o condi ie dur: cre terea
salariului minim brut cu trane anuale de cte 25 de lei, astfel nct acesta s ajung la 1.350 lei doar n 2020, au
declarat pentru Profit.ro surse guvernamentale.
Creterile salariale n medie de 19% vizeaz 1,2 milioane de bugetari, iar majorarea salariului minim are efect
asupra a 5 milioane de angajai din economie.

Page
14

ncepnd cu 1 mai, salariul minim trebuie s urce la 1.250 de lei, n baza unei hotrri deja aprobate de Guvern.

Solutii si efecte ale masurilor propuse de noi

Atragerea investitorilor privati si cresterea investitiilor guvernamentale in provincie pentru a creea
noi locuri de munca, acestea in timp ducand la cresterea productivitatii si in cele din urma la
cresterea salariilor.
Cresterea in continuare a salariului minim pe economie, chiar daca acesta se apropie din ce in ce
mai mult in unele regiuni de salariul mediu.

Page
15

Page
16