Sunteți pe pagina 1din 12

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE ECONOMIE

STUDIU DE CAZ MICROSOFT -UN CAZ DE MONOPOL

REALIZAT DE: BORDEA ANDREEA GUSAT MIRELA POP ALEXANDRU VASILE STEFANIA

2012

CUPRINS

1.Microsoft-un caz de monopolpg.3 2. Metode de combatere a monopolului Microsoft....pg. 5 3. Politica Antitrust Microsoft.pg. 6 4. Analiza financiara....pg. 8

Microsoft caz de monopol


O ntreprindere este considerat ca fiind un monopol, dac ea este singura firm care vinde un produs patentat i dac acest produs nu are substitute apropiate. Deoarece un monopol nu are concureni evideni, poate decide propriul pre. Spre deosebire de o firm concurenial care este acceptatoare a preului pieei, monopolul este fixator al preului pieei. O asemenea capacitate modific relaiile dintre pre i costurile firmei. O ntreprindere concurenial ia preul pieei ca ceva dat din afar (exogen) i determin cantitatea oferit n aa fel nct acest pre s fie egal cu costul su marginal. n caz de monopol, preul este superior costului marginal. Deci, costul suportat de Microsoft pentru a imprima o copie suplimentar a programului Windows este de doar civa dolari, dar preul pieei pentru pachetul Windows este mult superior costului marginal. Microsoft se afla in continuare in pozitia de monopol , deoarece alte firme nu au mijloacele necesare pentru ptrunderea pe aceast pia i pentru a concura eficace cu monopolul n cauz. Microsoft detine monopolul pe urmatoarele piete: 1. Pe piata IM

Microsoft a cumparat recent Skype cu 8.5 miliarde de dolari. Ce a reusit sa faca Microsoft cu ocazia acestei achizitii? Conform OPSWAT Microsoft a reusit sa detina astfel monopolul pe piata IM. Windows Live Messenge detine 40% din piata IM si Skype 27.39%. Astfel daca adunam cele doua numere reusim sa ajungem la un procent de 68%. Este de remarcat ca in acest moment Google detine doar 3.5% si Yahoo 15.11%. 2. Pe piata produselor de securitate

In 2006, Symantec si McAfee au fost tintele pricipale ale unei noi strategii monopoliste de marketing a Microsoft, de atunci. Gigantul software facea mutari succesive care sa conduca la scoaterea fostilor sai parteneri de pe piata de securitate, pe care o domina in momentul de fata. In lipsa companiilor Symantec si McAfee, Microsoft ramane singurul jucator major intrun mediu concurential unde va putea cumpara orice concurenta sau o va conduce la faliment cu oferte superioare. La nivelul ofertelor de pret se poarta si confruntarea cu Symantec si McAfee, mai precis la nivelul de "predatory pricing". Conceptul de "predatory pricing" echivaleaza cu strategia de
3

piata a unei companii care-si vinde produsele in pierdere, subaprecierea coborand artificial preturile concurentei pana la a scoate competitorii de pe piata si a impiedica intrarea altora noi. Astfel, OneCare avea pretul de 49.95 dolari pentru 3 PC-uri, adica 16.65 dolari pentru fiecare in parte desi era vandut pe Amazon cu 6.65 dolari pentru un computer. Prin comparatie cu pachetul de securitate Microsoft, Symantec si McAfee ofereau produse la 89.99, respectiv 69.99 dolari pentru trei computere. Pentru ca a regandit preturile repartizand valoare pe luni de folosire a licentei fata de oferirea unei licente globale, Microsoft putea sa-si vanda produsele cu 50% mai putin decat Symantec si cu 30% fata de McAfee. Mai mult chiar, preturile pentru pachetul Antigen se situau si la 60% din ofertele similare ale competitorilor directi si asta mai ales cand Antigen include cinci engine-uri antivirus si nu doar unul singur.

3.

Pe piata sistemelor de operare

Microsoft, cel mai mare productor de software din lume, a lansat astzi (29 Februarie 2012) la Mobile World Congress din Barcelona versiunea beta (test) pentru public a noului sistem de operare Windows 8. Windows 8, cel mai nou sistem de operare al companiei Microsoft, este aici. Ateptat cu nerbdare de ctre utilizatorii din ntreaga lume, Windows 8 va putea fi descrcat de utilizatori ncepnd din aceast sear. Varianta final este ateptat n luna octombrie. Windows 8 va putea rula, att pe desktopuri i laptopuri, ct i pe tablete sau alte dispozitive portabile mai mici care sunt echipate cu procesoare ARM. Microsoft are n prezent o cot de pia de doar 5% pe piaa sistemelor de operare pentru smartphone-uri, n timp ce Symbian, iOS i Android au mpreun peste 75%. Mai mult de 90% dintre PC-urile din ntreaga lume nc folosesc sisteme de operare Windows. Conform datelor StatCounter, Windows 7 a depit XP pe piaa sistemelor de operare, avnd 44% fa de 35%. Pentru Romnia datele companiei arat c XP are 53%, iar Windows 7, circa 40%. Windows 8 beta va putea fi descrcat ncepnd de astazi doar de ctre utilizatorii de laptopuri i PC-uri, varianta pentru tablete urmnd a fi disponibil pe parcursul acestui an. Prin Windows 8 am redefinit modalitile n care oamenii interacioneaz cu PC-urile cu scopul de a transforma aceast experien ntr-o extensie natural a device-ului, fie c utilizatorul folosete o tablet, laptop sau all-in-one. Windows 8 Consumer Preview vine cu o abordare fr compromisuri a modului n care utilizatorii folosesc PC-ul, a declarat Steven Sinofsky, preedinte, Divizia Windows i Windows Live, Microsoft Corp.

De la versiunea Developer Preview prezentat n septembrie 2011, menit a dezvlui platforma de programare, Windows 8 a fcut progrese din toate punctele de vedere. De la introducerea experienei de utilizator pentru touch, tastatur i mouse, la mbuntirea platformei de dezvoltare, Consumer Preview vine cu performane crescute, calitate i stabilitate. Datorit noilor funcionaliti, acum putem vorbi de o vedere de ansamblu a capabilitilor Windows 8. Windows 8 Consumer Preview marcheaz versiunea beta a Windows Store, populat cu o varietate de aplicaii Metro, att ale Microsoft, ct i ale dezvoltatorilor independeni. n versiunea Consumer Preview, aceste aplicaii pot fi descrcate gratuit. Windows Store ofer recomandri personalizate, iar Windows 8 ofer utilizatorilor posibilitatea de a folosi aplicaii i setri pe multiple PC-uri, acetia putnd descoperi i ncerca aplicaii mult mai simplu, n timp ce dezvoltatorii au oportunitatea de a dezvolta aplicaii pe oricare din aceste platforme. Conectare la cloud prin intermediul PC-urilor Windows i device-urilor Windows Phone 7 Windows 8 Consumer Preview ofer integrare cu content-ul important utilizatorului, de pe diverse servicii Web utilizate de acesta. Autentificarea opional cu un cont Microsoft ofer acces la diverse funcionaliti, inclusiv posibilitatea de a importa toate setrile, de a folosi un spaiu de stocare n cloud, comunicare pe e-mail, calendar i contacte, precum i conectarea la o gam larg de servicii. Legtura cu cloud-ul funcioneaz pe toate PC-urile ce ruleaz Windows, precum i telefoanele Windows Phone 7.

2. Metode de combatere e monopolului Microsoft


LEGEA CONCURENTEI Practici anticoncureniale Art. 5 (1)Sunt interzise orice nelegeri exprese sau tacite ntre agenii economici ori asociaiile de ageni economici, orice decizii luate de asociaiile de ageni economici i orice practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect restrngerea, mpiedicarea ori denaturarea concurenei pe piaa romneasc sau pe o parte a acesteia, n special cele care urmresc: a)fixarea concertat, n mod direct sau indirect, a preurilor de vnzare ori de cumprare, a tarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor, precum i a oricror alte condiii comerciale; b)limitarea sau controlul produciei, distribuiei, dezvoltrii tehnologice ori investiiilor; c)mprirea pieelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriu teritorial, al volumului de vnzri i achiziii ori pe alte criterii;

d)aplicarea, n privina partenerilor comerciali, a unor condiii inegale la prestaii echivalente, provocnd n acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj n poziia concurenial; e)condiionarea ncheierii unor contracte de acceptare de ctre parteneri a unor clauze stipulnd prestaii suplimentare care, nici prin natura lor i nici conform uzanelor comerciale, nu au legtur cu obiectul acestor contracte; f)participarea, n mod concertat, cu oferte trucate la licitaii sau la orice alte forme de concurs de oferte; g)eliminarea de pe pia a altor concureni, limitarea sau mpiedicarea accesului pe pia i a libertii exercitrii concurenei de ctre ali ageni economici, precum i nelegerile de a nu cumpra de la sau de a nu vinde ctre anumii ageni economici fr o justificare rezonabil. Art. 6 Este interzis folosirea n mod abuziv a unei poziii dominante deinute de ctre unul sau mai muli ageni economici pe piaa romneasc ori pe o parte substanial a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncureniale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activitii economice ori prejudicierea consumatorilor a)impunerea, n mod direct sau indirect, a preurilor de vnzare sau de cumprare, a tarifelor ori a altor clauze contractuale inechitabile i refuzul de a trata cu anumii furnizori sau beneficiari; b)limitarea produciei, distribuiei sau dezvoltrii tehnologice n dezavantajul utilizatorilor ori consumatorilor; c)aplicarea, n privina partenerilor comerciali, a unor condiii inegale la prestaii echivalente, provocnd n acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj n poziia concurenial; d)condiionarea ncheierii unor contracte de acceptare, de ctre parteneri, a unor clauze stipulnd prestaii suplimentare care, nici prin natura lor i nici conform uzanelor comerciale, nu au legtur cu obiectul acestor contracte; e)practicarea unor preuri excesive sau practicarea unor preuri de ruinare, n scopul nlturrii concurenilor, sau vnzarea la export sub costul de producie, cu acoperirea diferenelor prin impunerea unor preuri majorate consumatorilor interni; f)exploatarea strii de dependen n care se gsete un alt agent economic fa de un asemenea agent sau ageni economici i care nu dispune de o soluie alternativ n condiii echivalente, precum i ruperea relaiilor contractuale pentru singurul motiv c partenerul refuz s se supun unor condiii comerciale nejustificate.

3.Politica Antitrust Microsoft


6

Primul conflict al gigantului Microsoft cu autoritatile a aparut la inceputul anilor `90. Guvernul american a inceput sa manifeste interes fata de operatiunile Microsoft inca din 1991, an in care Federal Trade Commission (FTC) a declansat o ancheta pentru a stabili daca Microsoft abuzeaza de pozitia de monopol pe care o detine pe piata sistemelor de operare. Comisia FTC a hotarat in urma unui vot strans sa inchida investigatia, insa Departamentul de Justitie (DOJ) a deschis propria ancheta, care a condus la declansarea unui proces in care SUA acuza Microsoft de practici monopoliste. Procesul a fost declansat in mai 1998 de catre DOJ si 20 de state americane. Principala acuzatie a fost ca Microsoft a abuzat de pozitia de monopol pe piate sistemelor de operare si a folosit practici anticoncurentiale prin includerea browser-ului Internet Explorer in pachetul de vanzare a sistemelor Windows. Companiile rivale care dezvoltau si comercializau alte aplicatii pentru navigarea pe internet au reclamat practica Microsoft drept anticoncurentiala, pentru ca Internet Explorer era livrat gratis tuturor utilizatorilor de Windows, in timp ce produsele concurente trebuiau cumparate separat. Reprezentantii Microsoft au sustinut pe toata perioada procesului ca Internet Explorer este doar o caracteristica a produsului Windows si nu un produs in sine. De asemenea, au existat acuzatii ca gigantul lui Bill Gates, pe langa faptul ca ofera gartis propriul browser, a mai si programat sistemul de operare Windows astfel incat sa dezavantajeze celelalte produse din aceasta categorie. Departamentul de Justitie a mai acuzat compania si de presiuni asupra producatorilor de calculatoare personale care au fost fortati sa includa Internet Explorer ca parte a instalarii sistemului de operare Windows. Microsoft s-a aparat public prin campanii publicitare agresive in care afirma ca aceste actiuni in justitie sunt un atac la adresa inovatiei, dezavantajeaza utilizatorii si sunt in fapt opera companiilor rivale care sunt geloase pe succesul produselor Microsoft. In noiembrie 1999, judecatorul care a condus audierile a decis ca dominatia Microsoft pe piata sistemelor de operare pentru calculatoare personale constituie in fapt un monopol si ca actiunile companiei au dezavantajat clar concurenta, aminteste NewsIn. Ulterior, in aprilie 2000, instanta a hotarat ca practicile monopoliste de care se face vinovata compania vor fi oprite prin divizarea Microsoft in doua entitati separate, dintre care una va produce sisteme de operare si cealalta restul aplicatiilor software. Microsoft a facut apel la decizia din 2000. Departamentul de Justitie, aflat sub administratia George W. Bush, a anuntat in septembrie 2001 ca nu mai doreste divizarea Microsoft si ca va opta pentru alte sanctiuni antitrust. In luna noiembrie a aceluiasi an, DOJ a ajuns la o intelegere cu Microsoft, prin care compania se angaja sa faca publice codurile sursa folosite la realizarea programelor proprii, permitand astfel altor companii sa dezvolte aplicatii compatibile cu sistemele de operare Windows.

Procesul antitrust intentat lui Microsoft a fost criticat ca fiind un atac nejustificat la adresa unei companii care are o cota de piata mai mare decat a concurentilor doar pe motiv ca este mai competitiva si ofera utilizatorilor produse de o calitate superioara. De asemenea, au existat voci care au desemnat acest proces ca fiind rezultatul unei aliante intre structurile guvernamentale si companiile rivale Microsoft, alianta menita sa dezechilibreze piata libera prin coercitie guvernamentala. O alta critica adusa actiunii impotriva Microsoft a fost ca singurele monopoluri care trebuie desfiintate sunt cele de natura coercitiva si eventualul monopol Microsoft nu se inscrie in aceasta categorie. Microsoft a avut probleme si cu autoritatea antitrust a Comisiei Europene. Astfel, comisarul UE pentru probleme de concurenta, Mario Monti, a acuzat, in martie 2004, practicile anticoncurentiale ale Microsoft si a amendat cu jumatate de miliard de euro gigantul mondial. Uniunea Europeana a hotarat, in 2004, ca Microsoft sa fie sanctionata cu o amenda de 497 de milioane de euro pentru practici anticoncurentiale. Sanctiunea financiara a fost insotita de impunerea obligatiei ca, pana la 15 decembrie 2005, Microsoft sa faca publica o documentatie completa despre sistemul de operare Windows, oferind companiilor concurente protocoalele necesare pentru dezvoltarea de aplicatii compatibile cu Windows. Mai mult decat aceasta sanctiune, gigantul american este obligat sa isi vanda sistemul de operare Windows fara programul Media Player si sa divulge documentatia tehnica necesara crearii Windows producatorilor de software concurenti. Nemultumiti de constrangerea de a-si livra secretele tehnologice si de a intrerupe practica de la baza strategiei Microsoft, aceea de a vinde sistemul Windows, cu care opereaza noua calculatoare din zece, cu programe preinstalate, printre care Media Player, Internet Explorer, grupul din SUA facuse, la acea vreme, recurs la curtea de justitie europeana. In 2009 Comisia European a anunat c a ajuns la o ncheiere amiabil n cazul anchetei mpotriva Microsoft, pe tema browserelor de internet. Grupul american s-a angajat s permit celor care au cumprat Windows s aleag ntre 12 browsere de internet. Decizia va deveni operaional n martie i va avea un termen de valabilitate de cinci ani n spaiul economic european. De pe urma ei, vor avea de ctigat milioane de consumatori, apreciaz comisarul european Neelie Kroes. Microsoft va permite clienilor s aleag ntre 12 programe de utilizare a internetului, puse la dispoziie de mai multe companii, ntre care cel propriu - Internet Explorer, Safari al companiei Apple sau Google Chrome. Grupul american a evitat astfel o nou amend din partea executivului comunitar. Microsoft a fost penalizat, pn n prezent, cu 1,68 miliarde de euro pentru nclcri ale reglementrilor comunitare privind concurena.

4.Analiza financiara
8

Anul fiscal 2011 a fost un an al lansrilor pentru segmentul de business Information Worker: Office 2010 n limba romn n septembrie, Lync Server 2010 n noiembrie, Office 365 beta n aprilie i nu n ultimul rnd, disponibilitatea comercial a Office 365 n iunie 2011. Cererea pentru soluii de productivitate s-a materializat att n cifra de afaceri ct i n cot de pia ctigat: Cota de pia a suitei Microsoft Office a crescut cu 3%; Soluiile de mesagerie (bazate pe Exchange Server 2010) i de colaborare n organizaii (bazate pe Sharepoint Server 2010) au ctigat un avans de cot de pia de 1%, respective 3%, n special n rndul IMM-urilor; Lync Server 2010 (mesagerie instantanee, conferine audio, video i Web, soluie VoIP si de partajare aplicaii/documente/desktop de la distan) a nsemnat vnzri de 4 ori mai mari dect anul trecut; Peste 200 de clieni de Office 365/Business Productivity Online Suite i peste 900 de conturi de evaluare Office 365 din aprilie 2011.

Windows n anul fiscal 2011, cota de pia a Windows a crescut cu aproximativ 4,5% pentru PCurile noi. Acest lucru se datoreaz eforturilor campaniei Fii Detept (www.fii-destept.ro), iniiativ intrat n cel de-al doilea an i prin intermediul creia consumatorii beneficiaz de oferte pentru PC-uri cu Windows 7 preinstalat, ca rezultat al parteneriatului dintre Microsoft i cei mai importani retaileri i productori de calculatoare. Tot n acest an fiscal, adopia Windows 7 n Romnia a ajuns la aproximativ 32%. Lansarea Internet Explorer 9 n martie a dus la un market share de aproximativ 4%, fiind descrcat de aproximativ 500.000 de ori. Tot n acest an fiscal am lansat i primul serviciu comercial n cloud specific Windows Business Group Windows Intune, o soluie cloud pentru monitorizarea i administrarea calculatoarelor n cadrul companiilor mici i mijlocii. n doar dou luni, peste 100 clieni testeaz deja serviciul. Microsoft Dynamics

n anul fiscal tocmai ncheiat, Microsoft a lansat n Romnia noua generaie de soluii de business Microsoft Dynamics: Microsoft Dynamics CRM 2011, Microsoft Dynamics NAV 2009 R2 i Microsoft Dynamics AX 2009 - soluii CRM, respectiv ERP flexibile, concepute pentru a rspunde oricrei cerine de business i pentru a mbunti eficiena angajailor. Pentru ultimele 12 luni, Microsoft raporteaz o cretere cu 50% a numrului de clieni noi de soluii ERP i o dublare a numrului de clieni noi de soluii de CRM prin proiecte importante n toate segmentele comerciale de clieni. Serviciul n cloud CRM Online a fost foarte bine primit pe pia, cu peste 600 de conturi de evaluare deschise n cele 5 luni de la lansarea serviciului n Romnia. Servers and Tools n anul fiscal 2011, cota de pia a Windows Server a crescut cu 2% n raport cu echipamentele hardware de tip server noi vndute n pia o pia aflat n declin in aceast perioad . Cota de pia a Windows Server crete echilibrat n toate segmentele. Vnzrile Windows Server Foundation, soluia de server pentru reele mici, s-au triplat n ultimele 12 luni organizaiile mici beneficiaz prin aceast investiie de reele funcionale, securizate i cu un grad ridicat de protejare a datelor. Ultimele 12 luni au nsemnat i o investiie semnificativ a Microsoft pe piaa de Private Cloud, n special n segmentul companiilor mari: Peste jumtate dintre cele mai importante 100 de organizaii din Romnia folosesc tehnologia de virtualizare Hyper-V 20% dintre top 100 au participat n proiecte pilot de evaluare de soluii de Private Cloud bazate pe Hyper-V i System Center.

Pregtirea dezvoltatorilor prin iniiativele coala de Cloud i Campania Afacerea Ta, Faima Ta i colaborarea cu companiile de software locale au condus la peste 100 de subscripii Windows Azure pltite aplicaii n cloud disponibile clienilor romni. Windows Phone n anul fiscal 2011, Microsoft a continuat colaborrile comerciale de success cu operatorii de telefonie mobil, realiznd tranziia de la dispozitive Windows Mobile 6.5 la noile terminale Windows Phone 7, cu un set complet nou de funcionaliti, aplicaii i servicii. Terminalele Windows Phone 7 au fost foarte bine primite de clienii romni, Microsoft dispunnd de 1-3 modele n oferta celor mai mari trei operatori (Orange, Vodafone, Cosmote), precum i oferte ce au inclus LG Optimus 7, HTC 7 Mozart, HTC Trophy 7, Samsung Omnia 7.

10

Cteva rezultate: 93% dintre clieni sunt extrem de satisfcui de Windows Phone i 9 din 10 ar recomanda aceste dispozitive prietenilor, membrilor de familie i colegilor de la serviciu; Peste 42.000 de dezvoltatori nregistrai i 1,5 milioane de descrcri ale uneltelor de dezvoltare pentru Windows Phone 7; Peste 20.000 de aplicaii/jocuri disponibile utilizatorilor Windows Phone 7; IDC i Gartner estimeaz c smartphone-urile Windows Phone vor avansa pn n 2015 pe locul al doilea dup cota de pia, iar o contribuie semnificativ a acestei dinamici este adusa de aliana cu Nokia.

Pentru perioada urmtoare, departamentul License Compliance al Microsoft Romnia are ca prioriti extinderea consultanei Software Asset Management n rndul IMM-urilor i reducerea cazurilor de piraterie n rndul comercianilor de calculatoare, pentru a oferi produse originale, de calitate clienilor notri i a asigura un cadru concurenial corect pentru companiile care comercializeaz produsele Microsoft. Microsoft Corporation a anuntat nregistrarea unui venit de 17.37 miliarde dolari in al 3 lea trimestru incheiat pe 30 septembrie 2011, suma aflata in crestere cu 7% fata de aceeasi perioada a anului anterior. INDICELE HERFINDAHL-HIRSCHMAN. Un indicator care tine seama de distributia dupa marime a firmelor este indicele Herfindahl-Hirschman. Se defineste ca suma patratelor cotelor de piata ale firmelor, cotele de piata fiind considerate numere ntregi. Acesta se calculeaza dupa formula:

H=

P2i,

unde n este numarul de firme din industrie, iar Pi este ponderea firmei i n vnzarile (sau productia, efectivul de lucratori etc.) totale pe o piata cu n firme. Indicele H-H reflecta att numarul de firme, ct si marimea lor relativa. H = (0.92)2 + (0,07)2 + (0,01)2 = 0.8464+0.0049+0.001
11

H =0.8523 => H=85.23% (Concentrarea pe piata)

12

S-ar putea să vă placă și