ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

PROIECT LA MANAGEMENTUL
INTREPRINDERILOR AGROALIMENTARE

Prof.coordonator:
Asist. univ. drd. Raluca Ignat

Studenti:

Bucuresti
2009-2010
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

ANALIZA DIAGNOSTIC LA SC ELIS SRL

Prof.coordonator:
Asist. univ. drd. Raluca Ignat

Studenti:

Bucuresti
2009-2010
CUPRINS:
Pag
Capitolul I
Analiza diagnostic a domeniului financiar
1.1 Analiza dinamicii i structurii patrimoniului firmei..................... .......................................3
1.2 Analiza dinamicii i structurii veniturilor i cheltuielilor ....................................................6
1.3 Analiza fondului de rulment ................................................................................................7
1.4 Analiza vitezei de rotaie a activelor circulante ...................................................................9
1.5 Analiza lichiditii i solvabilitii .....................................................................................11
1.6 Analiza rentabilitii ..........................................................................................................13
1.7 Puncte forte i puncte slabe pentru domeniul financiar......................................................14
Capitolul II
Analiza diagnostic a domeniului comercial
2.1Piaa......................................................................................................................................16
2.2 Produsele.............................................................................................................................16
2.3 Preul...................................................................................................................................16
2.4 Furnizorii, beneficiarii i concurenii..................................................................................18
2.5 Activitatea promoional.....................................................................................................18
2.6 Puncte forte i puncte slabe pentru domeniul comercial.....................................................19
Capitolul III
Analiza diagnostic a domeniului tehnic i tehnologic
3.1 Amplasamentul SC AGROALIMENTARA SA.................................................................20
3.2 Cile de acces i mijloacele de transport.............................................................................20
3.3 Resursele energetice i utilitile.........................................................................................20
3.4 Descrierea procesului de producie.....................................................................................20
- Organizarea produciei
- Echipamentele i procesele tehnologice
- Capacitatea de producie
- Calitatea produselor
- ntreinerea i repararea utilajelor
- Igiena i protecia muncii
3.5 Puncte forte i puncte slabe pentru domeniul tehnic i tehnologic.....................................24
Capitolul IV
Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane
4.1 Structura i dinamica personalului......................................................................................26
4.2 Remunerarea i motivarea personalului..............................................................................27
4.3 Productivitatea muncii........................................................................................................28
4.4 Condiiile de munc............................................................................................................28
4.5 Puncte forte i puncte slabe pentru domeniul resurselor umane.........................................29

Capitolul V
Analiza diagnostic a domeniului managementului
5.1 Puncte forte i puncte slabe pentru domeniul managementului..........................................30
Bibliografie

Analiza diagnostic la S.C ELIS S.R.L.

I Analiza diagnostic a domeniului financiar

1.1 Analiza dinamicii si structurii patrimoniul firmei
Tabel nr. 1 Dinamica elementelor din activul bilatier contabil
An
Active circulante
Stocuri
Creante
Disponibilitati

2006
210490
113138
70332
27020

2007
237143
153461
79564
4118

2008
360889
292855
33252
34782

Tabel nr. 2.1 Denumirea elementului bilantier Indicele anului 2007 fata de 2006
Active circulante
Stocuri
Creante
Disponibilitati

112,66%
135,64%
113,12%
15,24%

Din analiza datelor rezulta ca activele circulante au inregistrat o crestere de 12,66%,

aceasta crestere datorandu-se cresterii creantelor cu 13,12% si cresterii stocurilor cu 13,12%.
De asemenea scaderea disponibilitatilor banesti a determinat aceasta crestere a activelor
circulante relativ mica.
Tabel nr .2.2 Denumirea elementului bilantier Indicele anului 2008 fata de 2007
Active circulante
Stocuri
Creante
Disponibilitati

152,18%
190,83%
41,79%
844,63%

Analizand datele din tabelul de mai sus, observam ca entitatea a inregistrat o crestere de
aproximativ 50% a activelor circulante datorata cresterilor de 90,83% a stocurilor si de

744,63% a dispobilitatilor. Scaderea considerabila a creantelor a determinat scaderea activelor

circulante.
Principalele rate de structura ale activului
Datele sunt prezentate n tabelul nr.3
Tabelul nr.3 Analiza ratelor de structur ale activului
Specificatie

simbol

2006

Structura

2007

Structura

2008

Structura

Imobilizari

Inn

lei
0

%
0

lei
0

%
0

lei
0

%
0

necorporale
Imobilizari corporale
Imobilizari financiare
Active imobilizate
Stocuri
Creante totale
Disponibilitati banesti
Active circulante
Ct. de regularizare si

Inc
If
In
St
Cr
Db
Ac
Ra

1351496
0
1351496
113138
70332
27020
210490
0

86,52
0
86,52
7,24
4,50
1,72
13,47
0

1668689
0
1668689
153461
79564
4118
237143
0

87,55
0
87,55
8,05
4,17
0,21
12,44
0

2839351
0
2839351
292855
33252
34782
360889
0

88,72
0
88,72
9,15
1,03
1,08
11,27
0

At

1561986

100

1905832

100

3200240

100

asimilate - activ
TOTAL ACTIV
In=Inn+Inc+If
Ac=St+Cr+Db
At=In+Ac+Ra

Fig.1 Evolutia activelor circulante si imobilizate

CONCLUZII:
Rata activelor imobilizate=In/At msoar gradul de investire a capitalului fix.
Nivelul ei este ridicat datorita ponderii mare a dotarilor tehnice, echipamente, utilaje si
instalatii. Rata activelor imobilizate creste in 2008 la 88,72% fata de 86,52% in 2006 datorita
achizitionarii de imobilizari corporale. Nivelul acestei rate este influentat nefavorabil de
nregistrarea cheltuielilor lunare cu amortizarea care diminueaza

valoarile ramase ale

activelor imobilizate.
Rata imobilizarilor necorporale=Inn/At are un nivel neglijabil.
Rata imobilizarilor financiare=If/At ca urmare a inexistentei imobilizarilor
financiare, nivelul acestei rate este de asemenea neglijabil.
Rata activelor circulante=Ac/At exprim ponderea n totalul activului a capitalului
circulant.
2008 fata de 2007 : Ca urmare a cresterii ponderii disponibilitatilor banesti in anul 2008 fata
de 2007 si o scadere a ponderii stocurilor si a creantelor totale se inregistreaza o usoara
scadere a ratei activelor circulante in 2008 fata de 2007.

2007 fata de 2006: Stocurile sunt in crestere. Rata activelor circulante scade in 2007 fata de
2006 cu 1%, datorita scaderii semnificative a ponderii disponibilitatilor banesti in 2007 fata
de 2006 si a fluctuatiilor creantelor in 2007 fata de 2006.
Rata stocurilor=St/At ponderea stocurilor n total activ este in crestere in perioada
analizata, cunoscnd o usoara crestere n anul 2007 si 2008.
Rata creantelor=Cr/At creantele au scazut permanent in valori absolute, cu influent
pozitiva asupra gradului de lichiditate.
Rata disponibilitatilor=Db/At este influentat de raportul dintre durata medie de
ncasare a creantelor si durata medie de achitare a obligatiilor, care este nefavorabil.

1.2 Analiza dinamicii veniturilor si cheltuielilor

1.2.1 Dinamica veniturilor
Tabelul nr 4 Dinamica veniturilor
Venituri

Dinamica

Dinamica

Din exploatare
Financiare
Totale

2007/2006
120,13%
879,31%
120,15%

2008/2007
125,23%
961,56%
125,35%

Veniturile sunt reprezentate de cresteri ale beneficiilor economice pe perioada

exercitiului financiar sub forma intrarilor si iesirilor de active sau a reducerilor de pasive care
au ca rezultat diminuari ale capitalului propriu.Veniturile totale au avut o evolutie favorabila
intreprinderii crescand in 2007 cu 20,15% fata de 2006 si cu 25,35% in 2008 fata de 2007.
1.2.2 Dinamica cheluielilor
Tabelul nr 5 Dinamica cheltuielor
Cheltuieli

Dinamica

Dinamica

Din exploatare
Financiare
Totale

2007/2006
119,37%
148,15%
119,66%

2008/2007
123,16%
239,41%
124,63%

Cheltuielile sunt diminuari ale beneficiilor economice pe perioada exercitiului

financiar sub forma iesirilor sau scaderilor de active sau a cresterilor de passive care au ca
rezultat diminuari ale capitalului propriu.Intreprinderea a inregistrat valori mai mari ale
cheltuielilor totale in 2007 fata de 2006 insa in comparatie cu valoare cresterii veniturilor
totale, aceasta crestere este benefica.In 2008 situatia este similara, se inregistreaza o crestere a
cheltuielilor totale de 24,63% fata de 2007.
1.3 Analiza fondului de rulment
Echilibrul financiar reflecta respectarea la nivelul societatii a principiilor de finantare
consacrate n literatura de specialitate.
Aprecierea echilibrului financiar se realizeaza prin intermediul indicatorilor de
echilibru : fond de rulment (FR), nevoie de fond de rulment (NFR) si trezoreria neta (TN).
Tabelul nr.6 Nivelul indicatorilor de echilibru
Nr

Indicatori

Formula

1
2
3

Imobilizari nete
Stocuri
Creante+Ct. de regularizare si asimilate-

In
St
Cr

4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17

activ
Disponibilitati banesti
Db
Conturi de regularizare si asimilate - activ
Ra
Capital propriu
Cpr
Credite pe termen mediu si lung
Itml
Capital permanent
Cpm
Creante pe termen scurt
Its
Furnizori si asimilate
Fz
Alte obligatii de exploatare
Ob
Conturi de regularizare si asimilate - pasiv
Rp
Pasiv total = Activ total
Pt = At
Fondul de rulment
FR
Fondul de rulment propriu
FRp
Necesar de fond de rulment
NFR
Trezoreria neta
TN
Cpm = Cpr + Itml
FR = Cpm In

2006

2007

2008

lei
1351496
113138
70332

lei
1668689
153461
79564

lei
2839351
292855
33252

27020
0
263823
1021866
1285689
0
5421
131466
3998
1561986
2064
2009
620
1444

4118
0
362369
1247368
1609737
0
10842
225876
1037
1905832
6780
2
261
6518

34782
0
392261
1621868
2014129
0
10262
165425
1783
3200240
9467
-6098
6480
2987

FRp = Cpr In
NFR=(St+Cr+Ra)-(Fz+Ob+Rp)
TN=FR-NFR=Db-Its

Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depseste valoarea
imobilizrilor nete si este destinat finantarii activelor circulante. Pe ntreaga perioad
analizat fondul de rulment este pozitiv si inregistreaza o crestere continua, ca urmare a
faptului ca societatea a contractat credite pe termen mediu si lung. Ca urmare a faptului ca
societatea a avut contractate credite pe termen mediu si lung, fondul de rulment propriu nu are
aceeasi valoare cu fondul de rulment global, fondul de rulment propriu inregistreaza o
tendinta de scadere continua in perioada analizata.
Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezint partea din activele circulante ce
trebuie finantate din surse stabile permanente. Nivelul indicatorului cunoaste o tendinta de
crestere la nivelul anului 2008 ca urmare a cresterii substantiale a creantelor si a stocurilor
societatii.
Trezoreria net (Tn) reprezint diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de
fond de rulment. n perioada analizata indicatorul nregistreaza o tendinta de scadere in 2008
fata de 2007 determinata de cresterea NFR.
Nevoile de finantare ale ciclului de exploatare sunt suportate din datoriile de
exploatare si o parte a resurselor stabile situatie care corespunde principiului gestiunii
financiare potrivit cruia la necesitti permanente se aloc surse permanente, care reflecta
echilibrul financiar al societatii.

Echilibrul financiar este sustinut pe seama subventiilor pentru investitii, a

imprumutului pe termen lung si a autofinantarii (amortizare + profit net).

1.4 Analiza vitezei de circulatie a activelor circulante

Ratele de gestiune reflecta duratele de rotatie a activelor imobilizate si circulante prin
cifra de afaceri exprimate n nr. de zile si redate n tabelul nr.
Fig. 4 Evolutia activelor circulante

Tabelul nr.7 Indicatorii vitezei de circulatie a activelor circulante

Nr
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Indicatori
Cifra de afaceri
Imobilizari nete
Stocuri
Creante
Disponibilitati banesti
Active circulante
Furnizori si asimilate
Rotatia imobilizarilor nete
Durata de rotatie a activelor

Formula
Ca
In
St
Cr
Db
Ac
Fz
Ca/In
(Ac/Ca)x360

10
11

circulante
Durata de rotatie a stocurilor
Durata de ncasare a creantelor

(St/Ca)x360
(Cr/Ca)x360

2006
2007
2008
UM
1451607 1686692 2104994 lei
1351496 1668689 2839351 lei
113138 153461 292855
lei
70332
79564
33252
lei
27020
4118
34782 mii lei
210490 237143 360889
lei
282297 296095 1176027
lei
1,07
1,01
0,74 rotatii
52,20
50,61
61,71
zile
28,05
17,44

32,75
16,98

50,08
5,68

zile
zile

12 Durata de rotatie a disponibilitatilor

13
14

banesti
Durata de achitare a furnizorilor
Rotatia activului total

(Db/Ca)x360

6,70

0,87

(Fz/Ca)x360
Ca/At

70,01
0,92

63,19
0,88

5,94

zile

201,12
zile
0,65 rotatii

RIn=Ca/In
RAc=(Ac/Ca)*360
RSt=(St/Ca)*360 RCr=(Cr/Ca)*360
1,2
1

Rotatia imobilizarilor nete

0,8
0,6
0,4

Rotatia activului total

0,2
0

2006

2007

2008

RDb=(Db/Ca)*360
RFz=(Fz/Ca)*360
RAt=Ca/At
Rotatia activului total=Ca/At reflecta gradul de rennoire a activului total prin cifra
de afaceri. Numarul de rotatii a acestuia n perioada analizata reflecta o tendinta nefavorabila
prin scaderea numarului de rotatii in 2008 fata de 2007
Rotatia imobilizarilor nete=Ca/In -imobilizarile nete, avnd pondere semnificativa n
activul total . Viteza de rotatie a imobilizarilor nete este mica, cu o tendinta de scadere
continua.
Durata de rotatie a activelor circulante nregistreaza un nivel nesatisfacator, cu
tendint de scadere n anul 2007 urmata de o crestere accentuata in anul 2008. Durata medie
a unei rotatii scade in anul 2008 fata de anul 2007 de la 61,71 zile la 50,61.
Durata de rotatie a stocurilor nregistreaza o tendinta de crestere, avand un nivel
satisfacator pe ansamblul perioadei analizate.

Durata de ncasare a creantelor scade n anul 2008 fata de 2007 de la 16,98 zile la
5,68 , situndu-se sub limita considerata normala (30 zile), cu influente pozitive asupra
trezoreriei.
Durata medie de achitare a furnizorilor nregistreaz o tendint de crestere n anul
2008, la 201,12 zile de la 70,01 zile, cunoscand o scadere in anul 2007 la 63,19 zile. Nivelul
acestei rate nu se ncadreaza n limita unor decontri normale (30 zile).
Raportul dintre durata medie de ncasare a creantelor si durata medie de achitare a
furnizorilor este nefavorabil societatii.
Decalajul nefavorabil dintre durata medie de ncasare a creantelor si durata medie de
plata a furnizorilor influenteaza negativ trezoreria nete disponibila, determinand societatea sa
atraga noi surse pentru acoperirea golurilor de trezorerie.

1.5 Analiza lichiditatii

Analiza lichidittii societatii urmreste capacitatea acesteia de a-si achita obligatiile
curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade

de lichiditate, precum si

evaluarea riscului incapacittii de plata.

Tabelul nr.8 Indicatorii de lichiditate
Nr
1
2
3
4
5
6
7
8

Indicatori
Stocuri
Creante
Disponibilitati banesti
Active circulante
Datorii pe termen scurt

Formula
St
Cr
Db
Ac=St+Cr+Db
Dts=Its+Fz+O

2006
113138
70332
27020
210490
282297

2007
153461
79564
4118
237143
296095

2008
292855
33252
34782
360889
1176027

Rata de lichiditate curenta

Rata de lichiditate rapida
Rata de lichiditate imediata

b
Ac/Dts
(Cr+Db)/Dts
Db/Dts

0,74
0,34
0,09

0,80
0,28
0,01

0,30
0,05
0,02

0,8
0,7

Rata de lichiditate curenta

0,6
0,5
Rata de lichiditate rapida

0,4
0,3
0,2

Rata de lichiditate imediata

0,1
0

2006

2007

2008

Fig. 6 Evolutia lichiditatii

RLC=Ac/Dts
RLR=(Cr+Db)/Dts
RLI=Db/Dts
Rata de lichiditatea curent - compar ansamblul activelor circulante, cu ansamblul
datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). La aceast rat nivelul asiguratoriu este 1,2,
nivel care nu este atins n perioada 2006 2008.
Rata de lichiditatea rapid - exprim capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe
termen scurt din creante si disponibilitati bnesti. Nivelul acestei rate, n perioada analizat,
este in scadere, fiind situata sub nivelul asiguratoriu de 2/3.
Rata de lichiditatea imediat - apreciaz msura n care datoriile exigibile pot fi
acoperite pe seama disponibilittilor bnesti. Nivelul asiguratoriu pentru aceast rat este de
1/3. Se constata scaderea nivelului acestei rate la nivelul anului 2007, urmata de o crestere la
nivelul anului 2008, ceea ce inseamna o imbunatatire a capacitatii de onorare a obligatiilor pe
termen scurt din disponibilitati.

1.6 Analiza rentabilitatii

Exprima eficienta utilizarii resurselor materiale si financiare n activitatea de
exploatare la nivelul societatii n perioada analizata.
Tabel nr.9 Nivelul ratelor de rentabilitate
Nr.
1

Specificatie
Venituri din exploatare

Simbol
Ve

2006
2007
2008
1538035 1847771 2314091

Um
lei

Nr.
2
3
4
5
6
7
8
9

Specificatie
Cheltuieli de exploatare
Profit din exploatare
Profit curent
Profit net
Capital propriu
Activ total
Rata rentabilitatii veniturilor
Rata rentabilitatii resurselor

10
11

consumate
Rentabilitatea economica
Rentabilitatea financiara

Simbol
2006
2007
2008
Che
1513660 1806951 2225609
Pe = Ve-Che 24375
40820
88482
Pc
8820
17986
35655
Pn
3998
15046
29892
Cpr
263823 362369 392261
At
1561986 1905832 3200240
rv = Pe / Ve
15,81
22,05
38,27
rc = Pe / Che 16,13
22,54
39,75

Um
lei
lei
lei
lei
lei
lei
%
%

re = Pe / At
rf = Pc / Cpr

%
%

15,60
33,43

21,41
49,63

27,64
90,87

re=Pe/At rentabilitatea economica

rf=Pc/Cpr rentabilitatea financiara
rv = Pe / Ve - rentabilitatea veniturilor
rc = Pe / Che - rentabilitatea resurselor consumate
n perioada 2006-2008 nivelul ratelor de rentabilitate este nesatisfacator, exceptie
facand rentabilitatea financiara.
Rentabilitatea veniturilor exprima eficienta valorificarii produselor si serviciilor
oferite de unitate. Indicatorul inregistreaza o crestere continua in perioada analizata.
Rentabilitatea costurilor msoar eficienta consumului de resurse umane si
materiale; se situeaz la un nivel sczut, nregistrnd aproximativ aceeasi evolutie ca si rata
rentabilitatii veniturilor.
Rentabilitatea economic reprezint remunerarea brut a capitalurilor investite pe
termen lung, att proprii ct si mprumutate. Rentabilitatea economic trebuie s fie la nivelul
ratei minime de randament din economie (rata medie a dobnzii) si al riscului economic si
financiar pe care si l-au asumat actionarii si creditorii unitti. Rata rentabilitatii economice
nregistreaza un nivel relativ constant in perioada analizata, avand insa valori reduse.
Rentabilitate financiar msoar randamentul utilizrii capitalurilor proprii. Rata
rentabilittii financiare trebuie s fie superioar ratei medii a dobnzii. Rata rentabilitti

financiare are o tendinta de crestere continua determinata de cresterea mai agresiva a

rezultatului net in comparatie cu capitalul propriu.

1.7 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul financiar

PUNCTE TARI

Structura activelor corespunde obiectului de activitate al societatii.

Existenta unei marje de siguranta financiara determinata de un surplus de surse

permanente.

Structura financiara corespunzatoare.

Evolutie satisfacatoare a soldurilor intermediare de gestiune.

Nivel bun al ratelor de lichiditate curenta si rapida.

Solvabilitate patrimoniala ridicata.

Pozitia societatii intr-o zona favorabila privind riscul de faliment (risc redus de
faliment).

PUNCTE SLABE

Nivel scazut al rentabilitatii.

Exista intarzieri privind incasarea creantelor.

Durata de rotatie a creantelor si furnizorilor nu se incadreaza in limitele normale.

Gradul de uzura morala si fizica ridicat al bazei materiale.

Gradul de innoire a mijloacelor fixe este redus.

Obligativitatea ajustarii tarifelor pentru prestarile dde servicii in domeniul gestionarii

resurselor pe baza acordului de imprumut.

Evolutia stocurilor si creantelor nu se incadreaza in limitele de eficienta.

Sustinerea partiala a rentabilitatii activitatii desfasurate prin subventii.

II Analiza diagnostic a domeniului comercial

2.1 Piata interna

Potrivit statisticilor, romanii mananca zilnic cel putin o paine care cantareste intre 300
si 400 grame, spre deosebire de americani, canadieni sau britanici, de exemplu care au un
consum cuprins intre 85 si 160 grame paine pe zi (consumul este mai mare in mediul urban, in
mediul rural utilizandu-se in consum cu functionalitate similara, mamaliga).
Piata interna de panificatie este estimata, in prezent, la circa doua miliarde euro.
Principalii concurenti sunt Vel Pitar, Titan, Boromir si Dobrogea Grup.
Obiectivul acestei entitati este de a produce si comercializa paine. Livreaza la 25 de
magazine din oras aproximativ 6500-8000 paini pe zi. Comenzile cresc de sarbatori.

2.2 Produsele
2.3 Pretul
PRODUCIA LUNAR LA SC.ELIS.SRL ( preurile sunt fr tva )
Tabel nr.10
PRODUS
Chifle
Franzel
Hot dog
Pine feliat
Pine graham
Pine
Pine
Pine form
Pine graham
Pine mpletit
Pine mpletit
Pine rotund
Pine form feliat

100g
270g
50g
420g
200g
250g
420g
420g
420g
270g
420g
420g
420g

CANTITATE
( BUCI )
285
52582
545
9800
2886
37242
4188
20
130
8555
986
387
3394

PREUL PRODUSULUI
( RON/BUC )
0,30
0,61
0,15
1,27
0,67
0,58
1,10
1,5
1,26
0,75
0,94
1,05
1,27

Societatea comerciala ELIS produce , n cea mai mare parte , franzele numrnd 52.582 de
buci pe lun la preul de 0,61 Ron/bucata. Imediat dup producia de franzele ,pe un loc second
se afl pinea de 250g ntr-o cantitate de 37.242 buci la preul de 0,58 Ron/bucat.
Ca poziie n clasamentul produciei urmeaz pinea feliat de 420g cu o cantitate de9800
de buci la preul de 1,27Ron/bucat , urmat de pinea mpletit de270 g cu 8555 de buci la
preul de 0,76 Ron/bucat i de pinea de 420 g cu 4188 de buci la preul de 1,10 Ron/bucat.

Celelate produse de fabricaie ,indiferent de numrul lor , de cantitatea msurata sau de pre ,
se ncadreaza sub 4000 de buci .
De asemenea, tabelul urmator prezinta cei 25 de distribuitori carora SC ELIS SRL
distribuie produsele sale .

CANTITATEA LIVRAT ZILNIC FIECRUI MAGAZIN

Tabel nr.11
NR.CRT
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25

DENUMIRE
MAGAZIN
Tuslaru
Seracom
Rizopet
Iordache
Uram
Ana Geo
Transmar
Fraher
Lisa
Transmar
Clavcor
Rubleanu
Cronos 1
Viosa
Combela
Petcu
Prest
Com
Levend
Magda
Dom
Tody Car
Cormar
Cronos E3
Alka Prest
Amos
Constantin
Company

DISTANA FA
DE SC.ELIS.SRL
( km )
2,5
2
2,8
2,5
1,4
2,2
3
4
2,7
1,2
1,9
1,1
0,3
1
0,97
1,7

CANTITATE LIVRAT
( buc )

6
4,3
1,8
1,5
1
3,2
3,3
2,7
0,7

210
150
180
280
330
470
450
200
150

TOTAL
Sursa : date furnizate de Sc.Elis.Srl.

250
200
100
175
100
180
500
600
300
280
165
110
500
200
120
350

6550

Societatea comerciala Sc.Elis.Srl produce , in medie, o cantitate care variaz ntre 6500 si 8000
de pini pe zi. La ocazii speciale , precum srbtori i comenzi , producia poate ajunge i la
20.000 de pini pe zi.

2.4 . Furnizori , beneficiari si concurenti

Pornind de la deviza : TOT CE SE FABRIC SE VINDE ! , societatea folosete
fina de calitate superioar (tip 650 ) , vitaminizat cumprat de la marii productori precum
cei din Constana Dobrogea Onix , Medgidia-Cereal Impex i Galai , precum i
ameliorator , drojdie , sare iodat utlizate conform standardelor Uniunii Europene .
Beneficiarii sunt locuitorii din zonele magazinelor unde se comercializeaza painea
produsa de SC. ELIS SRL.
Principalii concurenti sunt:
SC. Dobrogea Grup
SC. Dobre si Fii
SC. Boromir

2.5 Activitate promotionala

Activitatea promotionala se manifesta prin reclamele facute in standurile
supermarketurilor, prin reclame radio,prin reduceri de pret sau promotii in preajma
sarbatorilor, cand la achizitionarea unui numar de paini poti primi un cozonac, sau la un
numar mai mare de produse de patiserie achizitionate se poate da un numar de paini.De
asemenea, la lansarea unui nou produs de patiserie exista un numar de 2ore pe zi, timp de
3zile cand poti primi un produs gratis pentru degustare.
SC .ELIS.SRL se implica, de asemenea, si in situatii mai putin fericite cand furnizeaza
necesarul zilnicpentru o casa de copii din judet. Este o modalitate de a arata ca nu ai uitat de
unde ai plecat si ,desi in competitie pe piata cu ceilalti producatori , un spirit de antrenare in
ajutorarea celor mai putin norocosi , ceea ce poate reprezinta o secventa din identitatea
spirituala a poporului roman.

2.6 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul comercial

Entitatea isi face singura distributia, livrand la cele 25 de magazine din oras .Dispune de
masini proprii pentru distributie si una pentru alimentare cu materii prime, reducand astfel
cheltuielile cu transportul de la furnizorul de faina.Intreprinzatorul pleaca mereu de la ideea
ca daca poti face ceva pentru tine ca firma ta sa prospere mai mult, trebuie sa stii ca banii
obtinuti nu vor ramane mereu aceeasi daca nu sunt reinvestiti. De asemenea, numarul zilnic
de paini livrate poate si usor depasit,nu numai in zilele din preajmasarbatorilor cand
comenzile oricum cresc, ci rapunzand cu seriozitate si rapiditate cerintelor telefonice primite
de la distribuitorii din baza de date.
Contabilitatea este mereu finalizata la timp, neavand nici o plangere in acest domeniu.Totul
se realizeaza conform cerintelor Uniunii Europene, actele zilnice:avize de livrare a marfurilor,
chitantele si bonurile de casa fiind mereu la zi.

III.Analiza diagnostic a domeniului tehnic si tehnologic

3.1 Amplasament
Societatea are sediul in strada Avram Iancu, nr.73, Tulcea, Romania
Telefon: 0240/516456

3.2 Cai de acces si mijloace de transport

Conform adresei de mai sus firma isi are sediul in judetul Tulcea, cea mai facila cale
de acces find cea terestra prin mijloace de transport in comun sau particulare.
3.3 Resursele energetice si utilitatile
S.C Apa Nova Tulcea S.R.L- alimentare cu apa si canalizare
S.C Electrica S.R.L-energie electrica
Societatea dispunde de generatoare electrice proprii pentru realizarea programelor
sale in conditii de calitate precisa.
3.4 Descrierea procesului de productie
3.4.1 Organizarea productiei
Entitatea dispune de propria linie de productie.
SC ELIS SRL a investit in linia tehnologica de ultima generatie, complet automatizata,
de la operatia de mixare pana la procesul de ambalare. Produsele realizate pe aceste linii sunt

de calitate superioara (prospetime indelungata, culoare si forma constante), productivitatea

este marita, iar costurile sunt mult scazute.
De asemenea, entitatea a beneficiat de investitii majore. Gama de fainuri este obtinuta
din procesarea materiilor prime de cea mai buna calitate, in conditiile stabilite de normele in
vigoare.
Produsele de morarit si panificatie prezinta particularitati de la o grupa la alta, in ceea
ce priveste marcarea, ambalarea si depozitarea.
Marcarea se realizeaza prin:
litografie (la produsele ambalate in pungi, pachete)
etichete (la produsele ambalate in cutii, saci)
Ambalarea se face in functie de tipul produselor in:
pungi
pachete de hartie pergaminata, metalizata
celofan
polietilera
cutii de carton
lazi de lemn captusite cu hartie de ambalaj
saci (de iuta, de hartie)
Depozitarea se face in spatii de depozitare curate, uscate, bine aerisite, departe de
produsele ce emana miros pronuntat; in timpul pastrarii trebuie sa asigure:
temperatura de 15-18 C
umiditate relativa a aerului de 65-75 % (exceptie fac pastele fainoase: 60-65 %).
In produsele de morarit si panificatie pot sa apara modificari calitative (mucegairea,
uscarea, gust acru, sarat, miez filant) cauzate fie de materia prima, de nerespectarea procesului
tehnologic, fie de manipularea, transportul si mai ales conditiile necorespunzatoare de
pastrare.

Pentru a evita aparitia acestor modificari calitative, se impun:

respectarea disciplinei tehnologice;
asigurarea parametrilor specificide pastrare (temperatura, umiditate specifica);
asigurarea conditiilor de igiena sanitara;
exercitarea unui control riguros asupra modului cum isi mentin

3.4.2 Procesul tehnologic

Procesul tehnologic presupune parcurgerea urmatoarelor etape :
-

cernerea fainii prin site vibratoare cu magneti, ce asigura retinerea impuritatilor

magnetice (acesta este un punct critic de control)

dozarea mecanizata a materialelor (faina,apa, drojdie,sare) in functie de sortimentul

de paine ce urmeaza a fi produs (se produc patru tipuri de paine: franzela, feliata,
rotunda si graham)

malaxarea materiilor prime, se face cu un malaxor intensiv, ce asigura omogenizarea

componentelor amesteculului (malaxorul are doua viteze, la prima viteza timpul
necesar omogenizarii fiind de 5 minute, iar la cea de-a doua viteza de 7 minute)

rasturnarea mecanizata a aluatului cu ajutorul rasturnatorului

aluatul trece prin masina de divizat, unde in functie de sortiment de stabileste gramajul
painii (la un ciclu de productie acest proces dureaza 15 minute)

premodelarea (rotund pentru toate sortimentele) cu ajutorul masinii ciuperca

predospirea, se face intr-un predospitor cu cupe si dureaza intre 5-8 minute

modelarea (pentru rotund se face manual, iar pentru franzele se face automat)

dospirea finala 44-50 de min (in functie de gramaj, cu cat este mai mic gramajul cu
atat dureaza mai mult)

coacerea, dureaza 22-25 de minute in functie de gramaj si sortiment

racirea

pentru painea feliata urmeaza, felierea si ambalarea; felierea se realizeaza cu ajutorul

unor cutite automate, insa painile snt actionate in masina si preluate de catre un
lucrator.

depozitarea in lazi

livrarea
Adunand timpii acestor procese, rezulta un timp de productie de aproximativ 100 min,

la un ciclu de productie.
3.4.3 Capacitatea de productie
Entitatea produce zilnic aproximativ 6500-8000 paini/zi si depaseste aceasta productie

3.4.4 Calitatea produselor

Calitatea superioar este o caracteristic esenial n producia de pine, deoarece
existena acesteia este unul din elementele determinante pentru dobndirea recunoaterii
firmei i asigurarea competitivitii produselor.
Cu grij deosebit pentru detalii, pstrnd savoarea reetelor tradiionale, SC ELIS
SRL folosete materii prime de cea mai bun calitate, ambalaje adaptate cerinelor de igien i
pstrrii prospeimii produselor o perioad ct mai ndelungat, specialiti calificai la
standarde europene, controlul strict al calitii produciei - toate pentru a oferi delicatese
potrivite gusturilor oricrui consumator.

3.4.5 Intretinerea si repararea utilajelor

Activitatea

de

ntreinere

se

efectueaz

de

ctre

personalul

serviciului mecano-energetic prin revizii i curri zilnice ale instalaiilor

de transport pneumatic a finii i ale tuturor utilajelor din seciile de
producie. Sarcina de supraveghere a acestei activiti i revine persoanei
responsabile pentru serviciul mecano-energetic.
Gradul ridicat de automatizare a cuptoarelor-tunel cu band
presupune efectuarea unor operaii de ntreinere atent. n luna
februarie2004, la recomandarea inginerului ef pentru serviciul mecano-

energetic, ca urmare a constatrilor cu privire la randamentul sczut al

arztoarelor, au fost solicitate oferte pentru aceste piese firmelor de
specialitate.
Reparaiile echipamentelor de lucru i ale pieselor utilajelor se
efectueaz de personalul atelierului mecanic, care are n dotare:
- un strung SN 315;
- o frez vertical;
- o main de roluit (ndoire tabl cu grosime sub 2mm);
- o maina de ndoit tabla Apcant;
- aparate de sudur;
- dou polizoare.
Reparaiile motoarelor electrice, care au puteri cuprinse ntre 0,1555KWh, se efectueaz n cadrul atelierului electric de bobinaj.

3.4. Igiena si protectia muncii

Pentru ncadrarea muncii n condiiile normale de igien i protecie,
n cadrul societii sunt prevzute urmtoarele msuri:
- n zonele cu probabilitate mare de apariie a concentraiilor de praf de
fina

este interzis accesul cu surse deschise de foc. Aceast msur

previne accidentele de munc datorate combustiei prafului de fin cu o

concentraie de 1,5-2kg/m3 n prezena unei surse de cldur de 800900oC;
- legarea la pmnt a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea
acumulrii de electricitate static;
- capsularea motorului electric al cerntoarelor de fin;
- dotarea seciilor de producie cu instalaii pentru evacuarea prafului de
fin i a bioxidului de carbon rezultat n urma fermentaiei, precum i cu
hote de absorbie a cldurii la gurile cuptoarelor;
- predospitoarele i dospitoarele sunt prevzute cu panouri lateralede
protecie, pentru a nu permite accesul n spaiul utilajelor n micare;

- exploatarea i supravegherea cuptoarelor este executat de personal

specializat. De asemenea, stingerea accidental a flcrii de la arztoare
este semnalizat optic i acustic.
3.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic
Puncte forte
Un punct forte al firmei il reprezinta faptul ca investitiile substantiale si constante in ultimii
ani in dezvoltarea capacitatilor de productie, logistica si facilitate de depozitarea propriile
produse a devenit una dintre cela mai moderne din oras si faptul ca respecta normale Uniunii
Europene incadreaza firma , mica la lansare in randul celor mai moderne din tara noastra.
SC ELIS SRL a investit nc de la nceputul activitii zeci de milioane n centrelele de
productie i magazinele achiziionate. Au fost cumprate linii tehnologice moderne, dintre
cele mai cautate pe piata. Cldirile au fost renovate i adaptate normelor europene. A fost
creat un sistem rapid de distribuie ce acoper tot orasul si o comuna din cadrul judetului, iar
producia a fost diversificat pentru a rspunde cerinelor consumatorilor.
Societatea a investit n linii tehnologice de ultim generaie, complet automatizate,
ncepnd cu operaia de frmntare,un cuptor nou in tara noastra,un generator propriu i pn
la procesul de ambalare. Produsele realizate pe aceste linii sunt de calitate superioar
(prospeime ndelungat, culoare i forma constante), iar productivitatea este crescut.
Gama de fainuri folosite este de calitate superioara, achizitionate si folosite in
conditiile stabilite de normele in vigoare.
Puncte slabe
In domeniul tehnic si tehnologic ,societatea functioneaza conform normelor impuse de
Uniunea Europeana si de toate celelalte autoritai avizate sa supravegheze buan
functionare.Fiind al doilea reprezentant al judetului, SC ELIS SRL detine primulloc la
tehnologiile utilizate.

IV. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI RESURSELOR UMANE

4.1. Structura si dinamica personalului
Structura personalului pe categorii de varsta este prezentata in tabelul de mai jos:
Tabel nr.12

Anul

Categorii de varsta
Persoane
9
15
8
31
11
20
10
41
13
25
14
52

Sub 30 ani
Intre 30-50 ani
Peste 50 ani
Total
Sub 30 ani
2007
Intre 30-50 ani
Peste 50 ani
Total
Sub 30 ani
2008
Intre 30-50 ani
Peste 50 ani
Total
Sursa:date furnizate de Sc Elis Srl
2006

Cantitate
%
28,7
46,5
24,8
100
45,1
13,9
41,00
100
67,6
18,00
14,40
100%

Conform tabelului, numarul angajatilor sub 30 de ani si intre 30-50 de ani a crescut
direct proportional cu numarul angajatilor peste 50 de ani . Ponderea cea mai ridicata a
salariatilor intre 30-50 de ani a fost in anul 2008, astfel putandu-se dovedi priceperea si
experienta salariatilor in domeniul panificatiei si moraritului. Ponderea persoanelor tinere a
crescut de la 28,7% in 2006 la 67,6% in 2008.
Salariatii cu varsta peste 50 de ani detin un procent relativ scazut in randul angajatilor.

Structura personalului pe sexe la Sc Elis Srl

Tabel nr.13
Specificare
2006
31

Perioada
2007
2008
41
52

Total personal din care

:
Femei
12
17
Barbati
19
24
Sursa:Date furnizate de Sc Elis Srl

34
18

Modificari relative (%)

2008/2006
2007/2006
1,67%
1,32%
2,83%
0,94%

1,41%
1,26%

Din structura personalului pe sexe, ponderile oscileaza, cand femeile au ponderea cea
mai mare, cand barbatii detin locul majoritar,desi predominanta este partea feminina; acest
lucru se datoreaza faptului ca lucrarile si operatiile din timpul. Atat numarul persoanelor de
sex feminin cat si cele de sex masculin a crescut in perioada analizata.

Structura personalului dupa nivelul de pregatire este prezentata in tabelul de mai jos :
Tabel nr.14
Specificare

Perioada
2007
2008
41
52

2006
Total personal din
31
care:
Cu studii superioare
5
5
Cu studii medii
14
21
Altii
12
15
Sursa:date furnizate de Sc Elis Srl

6
31
15

Modificari relative (%)

2008/2006 2007/2006
67,74
32,25
20,00
25,83
0,71

75,00
0,71

Dupa cum se observa si din tabelul nr. predomina personalul cu studii medii, iar cel cu
studii superioare este relativ constant. Majoritatea personalului cu studii se regaseste in randul
personalului economic si alte specialitati. Personalul fara nici o calificare au o pondere din ce
in ce mai mica , fapt datorat tendintei unitatii spre performanta alaturi de persoane calificate,
iar cele necalificate efectueaza cursuri pentru calificare.

4.2. Remunerarea si motivarea personalului

Remunerarea personalului de la Sc Elis Srl se face in functie de responsabilitatile pe
care fiecare angajat le are.
Incurajeaza initiativa personala oferind oportunitati deosebite de invatare si crestere,
intr-un mediu ce recompenseaza performanta individuala. Angajatii au sanse egale de
promovare, performanta si potentialul de crestere al fiecaruia fiind criteriile unice de selectie
in Sc Elis Srl/
Pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal, precum i cele lucrate n
zilele de smbt, duminica i de srbtori legale, personalului societii i este acordat timp
liber corespunztor n urmtoarele 30 de zile, sau conform unui acord verbal inainte de orele
suplimentare prevazute produse contra muncii prestate.
n cadrul societii, salariul este acordat in doua transe:una pe data de 5 a lunii in curs
si partea a doua pe 25 a aceleasi luni.
Adaosurile i sporurile de care beneficiaz personalul societii sunt urmtoarele:
-

sporul pentru timpul lucrat n timpul nopii are o valoare de 25% i

se acord persoanelor care lucreaz n schimbul de noapte cel puin jumtate
din programul de lucru

n cadrul ntreprinderii SC ELIS SRL, motivarea personalului se face prin:

salarizarea corespunztoare muncii depuse;

acordarea de bonusuri ( de exemplu: pentru angajaii care vin la munc smbta sau
duminica, li se acord pe lng salariul de baz i o remunerare pentru orele
suplimentare, costul unei ore de munc suplimentar fiind dublat fa de cel iniial ;
totodat, de srbtori angajailor li se acord prime );

promovarea angajailor ;

motivare nesalarial

evaluarea posturilor

4.3. Productivitatea muncii

Exist mai multe moduri de determinare a productivitii muncii, ns toate exprim
raportul dintre volumul rezultatelor create prin folosirea unei uniti de resurs in cazul
determinrii productivitii muncii, una din modaliti o constituie raportarea produciei
anuale de pine (exprimat n tone) la numrul de salariai ai societii.

4.4. Conditiile de munca

Pentru ncadrarea muncii din seciile de producie ale societii n condiii normale de
igien i protecie, sunt prevzute urmtoarele msuri:
- seciile de producie sunt prevzute cu vestiare i grupuri sanitare;
- n zonele cu probabilitate mare de apariie a concentraiilor cu praf de fin este interzis
accesul cu surse deschise de foc;
- legarea la pmnt a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumulrii de
electricitate static;
- dotarea seciilor de producie cu instalaii de evacuare a prafului de fin i a bioxidului de
carbon rezultat n urma fermentaiei,precum i cu hote de absorbie a cldurii la gurile
cuptoarelor;

- exploatarea i supravegherea cuptoarelor este executat de personal specializat. De

asemenea, stingerea accidental a flcrii de la arztoare este semnalizat optic i acustic.

4.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

In domeniul resurselor umane s-au produs mutatii semnificative atat de ordin
cantitativ, dar mai ales de ordin calitativ, respectiv:

cresterea semnificativa a productivitatii muncii la nivelul fiecarui salariat

motivarea salariatilor pe criteriul competentei si disponibilitatii la adaptare in raport cu

schimbarile promovate in managementul intern al societatii
Raporturile managementului cu salariatii sunt de o maniera care poate fi apreciata ca

armonioasa prin definirea si delimitarea riguroasa a responsabilitatilor partenerilor (prin

prevederile din Codul de conduita al companiei) , acest fapt constituind o baza solida pentru
grefarea unui climat de lucru in echipa.

V Analiza diagnostic a domeniului managementului

5.1 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul managementului

Puncte forte
Datorita politicii de management si marketing aplicate societatea are o evolutie ascendenta ,
punctele slabe fiind aproape insesizabile.
a) Societatea a fost divizata la inceputul lui 2008 in 2 brutarii, centre de productie cu
laboratoare de patiserie conform normelor cerute de Uniunea Europeana si a mai achizitionat
o noua masina 4X4 pentru transportul materiilor prime .Astfel a crescut rentabilitatea si
utilizarea activelor a devenit mult mai eficienta in urma specializarii firmei pe parte de
morarit si panificatie.
b) SC ELIS SRL acorda importanta si clientilor care necesita o alimentatie speciala datorita
diverselor afectiuni si celor care isi doresc o alimentatie bogata in substante nutritive si cu un
aport caloric redus. Incepand cu 1iulie 2009 ,societatea si-a diversificat gama de produse
oferind pe langa painea graham,paine neagra si fara sare.
c)Datorita aparaturii moderne detinute si a tehnologiilor folosite de acestea, societatea are
posibilitatea urmririi eficiente a calitii produselor, acesta fiind o preocupare constant atat
pentru intreprinzator cat si faptul ca se efectueaza controale ale igienii si calitatii periodic.
d) Produsele sunt sigure din punct de vedere alimentar.
e) Notorietatea brand-ului obinut n primul rnd prin preocuparea de a iei n ntmpinarea
dorinelor clienilor este mereu reinoita prin chestionare la locul de vanzare celor mai fideli
clienti
f)Societatea detine in judetul Tulcea o cota de piata de 45-50%,fiind al doilea reprezentant
local.
g) Reteaua de distributie s-a extins la 4 de magazine proprii., toate fiind modernizate sau
renovate, dupa caz , in ultimii 2 ani.
h)Donatiile zilnice de produse casei de copii si la cerinta azilului de batrani din judet.

Puncte slabe
Desi aproape insesizabile, punctele slabe exista si trebuie evidentiate pentru a putea fi
imbunatatite.
a)Datorita investitiilor realizate in extinderea retelei de distributie firma a inregistrat in 2008
un profit operational aflat sub estimarile initiale.
b) Reteaua de magazine proprii nu cuprinde decat o comuna a judetului,restul distributiei fiind
realizata in cadrul orasului.
c) A crescut pretul produselor finite, ceea ce a condus la cheltuieli mai mari din partea
firmei.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Desi politica de distributie adoptata de firma S.C. Elis S.R.L. da rezultate bune si
permite firmei sa fie o prezenta puternica pe piata, in domeniul panificatiei, exista o serie de
posibilitati de crestere si imbunatatire a activitatii firmei, urmarind aceeaai linie in distribuirea
produselor sale.
Prima propunere se refera la foraa de vanzare a firmei, agentii din departamentul
vanzari ochii si urechile firmei. Toata vanzarea, toate rezultatele reprezinta in mod direct
calitatea muncii acestora. De aceea vom propune:
Ridicarea nivelului calitativ al fortei de vanzare (alegerea unui personal
calificat, caracterizat de o energie inepuizabila, o mare incredere in sine, nevoie de cunoastere
ridicata, o stare de spirit care sa-i determine sa considere orice obstacol o provocare) si o mai
buna motivare a agentilor de contact existent in firma;
Organizarea si controlul activitatii agentilor de vanzari cat mai eficient de catre
supervizor;
Organizarea periodica de seminarii de perfectionare a pregatirii agentilor.
Propunerile urmatoare sunt strans legate de cele de dinainte (de mai sus), in
sensul ca realizarea cerintelor primei parti implica si realizarea cerintelor din partea a doua si
care inseamna:
Cresterea continua a distributiei extensive, adica gasirea in permanenta de noi
clienti pentru produsele firmei in detrimentul concurentei;
Renuntarea la serviciile de transport efectuate cu masinile proprii si
externalizarea acestei functiuni prin incheierea unui contract cu o firma specializata de
curierat rapid pentru reducerea costurilor si cresterea gradului de satisfactie a distribuitorilor
prin receptionarea marfurilor intr-un timp scurt.
Cresterea volumului activitatii intensive, adica marirea vanzarilor pe fiecare
reprezentanta sau distribuitori;
Se recomanda, de asemenea, o colaborare mai stransa intre Serviciul Marketing
si Departamentul Vanzari dar si cu departamentul tehnic (cercetare dezvoltare noi produse) si
Directia Productie.

BIBLIOGRAFIE

Note de curs

Date furnizate de Sc ElisSrl

Voicu Radu, Radulescu Carmen Valentina, Managemnetul unitatilor

agroalimentare,ASE , Bucuresti 2003

Manole Victor, Stoian Mirela, Dorobantu Horia-Marketing