Sunteți pe pagina 1din 7

Efectul Placebo

Dictionarele de specialitate definesc efectul placebo ca fiind ansamblul manifestarilor


clinice care apar la un bolnav sau la o persoana sanatoa si careia i s-a administrat, in scop
terapeutic sau experimental, o substanta neutra din punct de vedere farmaceutic. Prin
administrarea substantei neutre dispar att durerile, care de multe ori sunt manifestari subiective
ale unei boli, cat si unele eruptii cutanate, unele simptome ale bolilor reumatice.
Exista cteva explicatii psihologice si fiziologice care explica mecanismul din spatele efectului
placebo, cum ar fi asteptarea, conditionarea, motivarea.
Deasemenea, exista anumiti factori care pot influenta modul in care actioneaza fenomenul
placebo, cum ar fi tipul de persoana, relatia doctor- pacient, mediul de tratare, boala de care
sufera acesta, etc.
Desigur, exemplele de placebo sunt nenumarate si nu se limiteaza doar la medicina, ci se extind si
in viata de zi cu zi. Tot ceea ce mobilizeaza asteptarile si convingerile persoanei despre sanatate
poate actiona ca placebo, in egala masura acest lucru putind fi si o operatie chirurgicala.
Gandirea pozitiva si increderea in medic nu doar modifica starea de spirit a pacientului, ci pot
determina organismul sa treaca prin schimbari reale, care sa duca la insanatosire. Atunci cand se
manifesta efectul placebo, in zona din creier numita nucleus accumbens, o zona asociata cu
recompensele, cu bucuria, dar si cu dependenta, are loc o crestere spectaculoasa a cantitatii
neurotransmitatorului dopamina. Cercetatorii de la Universitatea din Michigan, SUA, au
demonstrat ca modul in care un pacient raspunde la o pastila inerta folosita pe post de analgezic
este legat de cat de activ devine acest nucleus accumbens atunci cand persoana anticipeaza faptul
ca va avea un beneficiu. De altfel, specialistii Universitatii din Michigan au fost primii care au
reusit sa arate ca gandul la un medicament este suficient pentru a face organismul sa elibereze
analgezicele lui naturale, endorfinele. Dar, nucleus accumbens nu e singura regiune a creierului
implicata in efectul placebo.
Doctorul Dragos Popa afirma ca schimbari importante au fost observate si in talamus, in cortexul
cingulat anterior, cortexul prefrontal si orbitofrontal.
Fiecare dintre aceste zone are functia sa. De exemplu, cortexul prefrontal, centrul ratiunii, se
activeaza chiar si atunci cand pacientul se asteapta doar ca durerea sa ii scada in intensitate, ca un
efect al administrarii unui anumit medicament. In plus, se pune in miscare un intreg mecanism
care reducere activitatea zonelor din creier responsabile cu detectarea durerii .
In latina, placebo inseamna voi face pe plac . De partea cealalta avem nocebo, care valorifica
gandurile negative. De pilda, atunci cand citim un prospect si aflam efectele secundare, ni le
inducem involuntar.
Un exemplu simplu ar fi: Ai o durere si ti se spune ca daca iei o anumita pastila te vei
face bine. Daca crezi acest lucru si iei pastila, n cteva ore sau zile (depinznd de tipul
afect iunii) te vei face bine. Dar pastila este doar zahar neavnd nici un strop de efect clinic
1

(mai mult dect un pic de ciocolata ). Si atunci ce te-a vindecat?


Raspunsul este: propria minte.
Exist cteva explicatii psihologice si fiziologice care explic mecanismul din spatele
efectului placebo:
Asteptarea este un fenomen psihologic cunoscut. Coca-Cola e mai bun daca e din alta tara ,
ciocolata e mai bun daca e mai scumpa . Afecteaza chiar si vederea, astfel nct vedem mai
degraba ce vrem sa vedem dect ce e de fapt acolo. Daca ni se spune ca primim un analgezic
puternic vom simti efectele unui analgezic puternic
Motivatia, este normala pentru orice bolnav. Dorinta de a te face bine e un motor puternic pentru
vindecare n acelasi fel n care urmarea stricta a medicatiei si dorinta puternica de vindecare au de
obicei o corelatie pozitiva cu ameliorarea propriu-zisa a problemei.
Conditionarea e ce le-a facut Pavlov cinilor lui. Oamenii nvata sa asocieze pastilele (sau
ceaiurile) cu vindecarea si astfel n urma tratamentului (sau n urma a ceea ce i s-a spus ca e
tratamentul) vei avea reactia asteptata.
Opioidele endogene sunt chimicale cu functii anaglezice produse n creier. Studiile au aratat ca
productia de endorfine este crescuta n cazul pacientilor care iau analgezice false. De asemenea,
daca se injecteaz a un drog care blocheaza productia de endorfine va fi blocat si efectul placebo.
Asadar efectul opioidelor a fost demonstrat ca avnd rol n crearea impresiei de ameliorarea a
durerii.
Desigur, exemplele de placebo sunt nenumarate si nu se limiteaza doar la medicina, ci
se extind si in viata de zi cu zi.
Caracterele generale ale efectului placebo
Efectul placebo a fost descoperit ntr-o clinica n care se ncerca un nou medicament pentru
banala raceala .Unor pacienti li se administra noul medicament, iar altora pilule din zahar. Al
doilea grup reprezenta grupul de control. Se urmarea eficacitatea medicamentului. Rezultatul a
fost unul surprinzator: dupa cateva zile de tratament, pacientii din ambele grupuri s-au vindecat
aproape n egal masura.
Substantele folosite pe post de placebo ( amidon, zahar, sare, vitamina C, calciu carbonic sau
orice alt substanta neutra ) sunt folosite n testarea medicamentelor noi. Studiile facute n acest
sens includ trei grupuri de control: primul grup primeste un medicament deja cunoscut, al doilea
grup produsul nou, iar al treilea o substanta placebo.
Rolul autosugestiei este extraordinar in procesul de nsanatosire. Efectul placebo este una din
cauzele vindecarii psihice. Se fac experimente, inclusiv in Romnia, pentru stabilirea valorii unui
medicament, incluznd si aceast component psihologic .
Se sustine faptul ca aproximativ 30% dintre pacienti se vindeca fara sa aiba nevoie de un efect
farmacologic, utilizand pilulele magice .Este absolut normal, gndindu-ne ca intervine puterea de
convingere.
Efectul nu duce la o vindecare 100% .El poate fi obtinut in primele zile de tratament, apoi
poate scadea n intensitate.
2

Se stie ca n cazul bolilor cronice precum diabetul, tratamentele permanente au, n afara
efectelor pozitive, si alte reactii nu tocmai benefice partilor organismului neafectate de boala . n
aceste cazuri, efectul psihologic al medicamentelor este mult mai eficient decat in cazul
substantelor chimice, asimilate de corpul uman.
Factorii de care depinde efectul placebo
Bolnavul
Studiile au aratat ca unele persoane raspund prin manifestari clinice la administrarea unor
substante neutre ( persoanele placebo-sensibile sau placebo-reactive reprezinta 1/3 din totalul
populatiei ). Alte persoane nu prezinta nici un fel de manifestari clinice la administrarea
substantelor Placebo, ele fiind numite persoane placebo-nonreactives i reprezinta 2/3 din
populatie.
Dintre persoanele care raspund la substantele placebo, unele reactioneaza favorabil, n sensul ca
se simt bine, alte reactioneaza negativ. Diferentierea in functie de reactie nu tine de personalitate,
ci e de natura conjuncturala (o persoana poate fi placebo-reactiv ntr-o zi si placebo-nonreactiv
peste cteva saptamni sau invers). Totusi, prin aplicarea unor tehnici proiectives si a unor teste
de personalitate s-a constatat ca trasaturi precum extroversia, sociofilia, sugestibilitatea,
conformismul sunt corelate cu un grad crescut de reactivitate la substantele Placebo, n timp ce
alte trasaturi ca: introversia, sociofobia, rigiditatea, susceptibilitatea si nencrederea se opun
aparitiei fenomenului Placebo, corelnd cu aparitia unor reactii non- placebo.
Boala
Cercetarile au demonstrat ca efectul vizeaza indirect boala, substantele actionnd asupra
simptomelor si nu asupra etiopatogenezei.
n afectiunile cu un grad mai mare de subiectivitate, afectiuni psihogene, substantele
Placebo au efecte mai bune, iar n afectiunile cu un nivel inferior de organicitate efectul este
redus. Cea mai mare frecventa de reactie se ntlneste n cazul durerilor (cefalee, mialgii) care
sunt reversibile. Beneficiul produs de o substanta Placebo este echivalent cu efectul unui
analgezic.
n psihopatologie, procentul cel mai mare de ameliorare prin efect placebo se nregistreaza n
manifestarile somatoforme hipocondrice si n simptome ca: anxietatea, depresia
exogena , insomnia si astenia. n general, ntreaga fenomenologie neurotica se poate ameliora
prin administrarea substantelor Placebo, cu amendamentul ca n patologia neurotica efectul
Placebo este invers proportional cu intensitatea manifestarilor clinice, cu durata bolii si cu
cantitatea de medicamente primite anterior.
Terapeutul si relatia cu pacientul
O relatie pozitiva intre cei doi intareste efectul placebo. Efectul terapeutic al substantei depinde
nu numai de increderea pacientului in medicamente, ci si de increderea medicului in substanta
administrata.
3

Forma farmaceutica a medicamentului


Observatiile clinice au aratat ca :
- substantele administrate sub forma de injectii sunt mai eficiente dect cele administrate oral;
-substantele administrate intravenos sunt mai eficiente dect cele administrate intramuscular;
-pilulele au un efect placebo mai puternic dect solutiile, iar acestea sunt mai puternice dect
tabletele.
- substantele colorate sunt mai eficiente dect cele necolorate;
- -substantele amare sunt mai eficiente.
Ce se intampla in creier?
Gandirea pozitiva si increderea in medic nu doar modifica starea de spirit a pacientului, ci pot
determina organismul sa treaca prin schimbari reale, care sa duca la insanatosire. Atunci cand se
manifesta efectul placebo, in zona din creier numita nucleus accumbens, o zona asociata cu
recompensele, cu bucuria, dar si cu dependenta, are loc o crestere spectaculoasa a cantitatii
neurotransmitatorului dopamina. Cercetatorii de la Universitatea din Michigan, SUA, au
demonstrat ca modul in care un pacient raspunde la o pastila inerta folosita pe post de analgezic
este legat de cat de activ devine acest nucleus accumbens atunci cand persoana anticipeaza faptul
ca va avea un beneficiu. De altfel, specialistii Universitatii din Michigan au fost primi care au
reusit sa arate ca gandul la un medicament este suficient pentru a face organismul sa elibereze
analgezicele lui naturale, endorfinele. Dar, nucleus accumbens nu e singura regiune a creierului
implicata in efectul placebo. Doctorul Dragos Popa afirma ca Schimbari importante au fost
observate si in talamus, in cortexul cingulat anterior, cortexul prefrontal si orbitofrontal. Fiecare
dintre aceste zone are functia sa. De exemplu, cortexul prefrontal, centrul ratiunii, se activeaza
chiar si atunci cand pacientul se asteapta doar ca durerea sa ii scada in intensitate, ca un efect al
administrarii unui anumit medicament. In plus, se pune in miscare un intreg mecanism care
reducere activitatea zonelor din creier responsabile cu detectarea durerii .
Desi functiile creierului in efectul placebo nu au fost inca lamurite pe deplin, nimeni nu poate
contesta stransa legatura dintre pastila de zahar si dopamina. Studiile care se vor realiza in viitor
vor avea ca primi beneficiari bolnavii de Parkinson si de depresie, in cazul carora cantitatea de
dopamina din anumite regiuni ale creierului este scazuta. De altfel, mai multe studii facute in
Statele Unite ale Americii au aratat ca 75% din eficacitatea antidepresivelor se datoreaza tocmai
efectului placebo.
Nocebo
O atitudine pozitiva , asociata cu efectul placebo, ne poate nsanatosi. De partea cealalta ,
gndurile negative, asociate cu efectul nocebo, ne pot mbolnavi. Astfel, dac a citit i prospectul
medicamentelor si v a autosugestionati asupra efectelor adverse, este foarte posibil sa le
experimentati.
Puterea de sugestie este foarte importanta n lupta cu boala. Pastilele cu zahar sau injectiile cu
ser fiziologic s-au dovedit de nenumarate ori eficiente n tratamentul unor boli, n ciuda faptului
4

ca ele nu au nici un efect terapeutic.


A fost demonstrat ca succesul acestei terapii neconventionale se datoreaza unor mecanisme
psihologice de autosugestie care definesc efectul placebo. El are, potrivit noilor cercetari, un frate
geaman, care nu este nici pe departe la fel de benefic pentru sanatatea noastra : efectul nocebo.
Potrivit oamenilor de stiinta , si gndurile negative ne influenteaza sanatatea, producnd ceea ce
ei au numit efectul nocebo.
Ne putem induce aceste gnduri negative citind, de exemplu, efectele secundare inscriptionate pe
prospectul medicamentelor, potrivit unui articol publicat de revista New Scientist. n acest mod,
putem ajunge sa experimentam simptomele care ne-au ramas ntiparite n minte si sa influentam
rezultatul tratamentului, semnaleaza cercetatorii.
Efectul nocebo poate fi observat zilnic n practica medicala . "Aproximativ 60% dintre pacientii
care urmeaza sedinte de chimioterapie au simptome neplacute chiar nainte de a primi
tratamentul. Uneori se ntmpla cu cteva zile nainte de a merge la spital, alteori chiar n drum
spre spital", potrivit psihologului Guy Montgomery, de la Facultatea de Medicin Mount Sinai, din
New York.
Potrivit unui alt studiu, bolnavii care sunt convinsi ca nu vor supravietui unei interventii
chirurgicale chiar au un risc mai mare de a deceda pe masa de operatie.
Cateva mituri despre placebo
- Numai medicamentele pot juca rolul de placebo. Fals: Tot ceea ce mobilizeaza
asteptarile si convingerile persoanei despre sanatate poate actiona ca placebo, in egala masura
acest lucru putind fi si o operatie chirurgicala.
Placebo actioneaza numai asupra simptomelor fizice. Fals: El actioneaza asupra celor mai
diverse afectiuni, incluzind aici si artrita, astmul, dereglari ale circulatiei singelui si obezitatea.
Cind placebo slabeste durerea, medicii emit adesea concluzia ca boala a fost imaginara, insa nu
existat boli imaginare. Pentru pacientul care simte durerea aceasta este intotdeauna reala.
Reactia la placebo este foarte slaba. Fals: Placebo stimuleaza endorfinele (hormoni
naturali, secretati de diverse glande ale corpului si care ajung la creier prin intermediul singelui).
Acestea sint niste anesteziante naturale de o suta de ori mai puternice decit morfina. In afara de
aceasta, placebo poate neutraliza actiunea multor medicamente cu actiune puternica.
Actiunea placebo este totdeauna folositoare. Fals: Actiunea placebo depinde de asteptari
si convingeri. Atunci cind pacientii cred ca li se da un medicament cu efecte secundare
daunatoare, ei pot primi aceste efecte secundare o data cu medicamentul.
Numai persoanele isterice, superficiale si sensibile reactioneaza la placebo. Fals: Nu
exista nici un fel de dovezi ca unii oameni reactioneaza mai puternic decit altii. Placebo
actioneaza asupra tuturor oamenilor.
In placebo exista totdeauna o minciuna. Fals: Efectul placebo se poate manifesta chiar si
atunci cind pacientii stiu ca li se da o tableta din zahar. In cercetarile intreprinse de Scoala
Medicala John Hopkins, 15 pacienti care au urmat un tratament ambulatoriu impotriva unei stari
patologice de agitatie au primit cite o tableta de zahar o data pe saptamina. Li s-a spus deschis ca
5

acestea sint pilule din zahar si ca ele le ajuta multor oameni. 14 dintre cei 15 pacienti au spus ca
agitatia lor a scazut considerabil. Noua dintre ei au legat rezultatele obtinute de administrarea
tabletelor. Sase dintre ei erau siguri ca in tablete erau continute si niste substante active. Trei s-au
plins de efecte secundare: au inceput sa vada mai slab, sa-si simta gura uscata (asemenea efecte
secundare se observa la administrarea unor preparate psihotropice).
Efectul placebo se adauga medicamentului cand relatia dintre medic si pacient este foarte
buna, cand medicul este un tip optimist si induce si un optimism terapeutic pacientului. Un alt
element prin care factorul psihologic va actiona este cel prin care reusim dincolo de niste
recomandari seci, automate, sa modificam comportamentul bolnavului fata de propria lui
sanatate, pentru ca 80% din bolile din care se moare in ziua de astazi, sunt boli generate de
comportamente nocive fata de sanatate: fumatul, alcoolul, sedentarismul, tulburarea somnului,
alimentatia defectuoasa.

Bibliografie

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Placebo
2. https://ro.scribd.com/doc/128624710/Efectul-Placebo
3. https://www.scribd.com/doc/2453088/Psihologia-medicamentului-efectul-placeboIatrogeniile
4. http://frecventa-sufletului.ro/2015/03/11/efectul-nocebo-pericolul-unui-efect-placeboinversat/