Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice

REFERAT
IGIENA SOCIETATII AGROALIMENTARE
APA

TEMA: DETERMINAREA POLUANTIILOR DIN

PROF.COORD : ROSU AURELIA

STUDENT : PETRUSCA GABRIELA
GRUPA : 745 B

An universitar 2014-2015

CUPRINS

Introducere

Poluarea apei

Surse de poluare a apelor

Clasificarea surselor de poluare

Substanele chimice organice din apa de but

10

Cei mai mari poluatori ai apei potabile

Concluzii

12

Bibliografie

13

1.Introducere
Apa este recunoscuta la nivel mondial, ca fiind principala sursa de suport al
vietii pe Pamant. In organism apa intra in compozitia organelor, tesuturilor si
lichidelor biologice. Aceasta contribuie la fenomenele osmotice din plante si are o
deosebita importanta in procesul de fotosinteza.
Apa are o importanta deosebita pentru viata omului, a plantelor si a
animalelor. Fara apa, plantele se ofilesc si mor; animalele erbivore,fara hrana mor
si ele, iar animalele carnivore fara hrana si fara adapost vor avea aceeasi soarta.
Omul nu poate trai fara apa pe care o ia din natura.
Apa din natura trebuie sa fie curata, adica sa nu contina substante
toxice,daunatoare vietii. Apa pe care omul o foloseste pentru baut trebuie sa fie apa
potabila. Apa din jurul fabricilor,fermelor de animale, oraselor mari este poluata.
Ca apa sa devina potabila, omul o trateaza, folosind filtre speciale.
In raurile poluate, plantele sunt primele care dispar,apoi incep sa moara si
animalele cu cea mai mica rezistenta,cum ar fi pesti. Uneori , in urma unor greseli,
se evacueaza in ape reziduuri otravitoare in cantitati foarte mari, ceea ce provoaca
adevarate masacre.
Nevoile zilnice maresc continuu consumul de apa in gospodariile oamenilor.
Respectarea legilor tarii in domeniul ocrotirii factorilor mediului inconjurator este
o indatorire a fiecarui om.
Organizaiile internaionale umanitare consider c apa proaspt, resurs
natural elementar pentru existena uman, va deveni n acest secol motiv de
dispute ntre naiuni; rezervele de ap dulce, de suprafa sau subterane, fiind ntr-o
continu scdere.
3

Masurarea nivelului de poluare al apei se poate face prin diverse metode,

dintre care putem identifica metodele calitative de analiza in teren, care se
deosebesc net de metodele cantitative efectuate cu aparatura performanta in
conditii de laborator.

Cauzele poluarii apei:

- Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari
deliberate a unor poluanti;
- Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane,
mai ales produse petroliere;
- Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza
prin sol fiind transportate de apa, de ploaie sau de la irigatii pana la panza
fretica;
- Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice;
- Deseurile si reziduurile menajere;
- Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de ploaie
si zapada topita;
- Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide;

Factorii care duc la poluarea apei sunt variati si numerosi, totusi ei pot fi grupati in:
factori demografici, reprezentati de numarul populatiei dintr-o anumita zona
direct proportional cu poluarea;
factori urbanistici, corespunzatori dezvoltarii asezarilor umane, care utilizeaza
cantitati mari de apa, ce se transforma in ape uzate menajere ;

 factori industriali, reprezentati de nivelul de dezvoltare economica si cu

precadere industriala al unei regiuni in sensul cresterii poluarii paralel cu
cresterea industriei.
2.Poluarea apei reprezint modificarea n mod direct sau indirect a
compoziiei normale a acesteia, ca urmare a activitii umane.
Poluarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara.
Considerat un fenomen general, poluarea se poate diferenia n mai multe
tipuri:
Poluarea biologic bacteriologic, virusologic, parazitologic, reprezint
tipul de poluare cel mai vechi legat n mod direct de prezena omului.
Poluarea biologic a apelor dulci se datoreaz diverselor microorganisme,
precum i printr-o serie de materii organice de fermentaie.
Consecintele poluarii asupra mediului:
posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor acvatice;
contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica si radioactiva a
legumelor, fructelor sau a zarzavaturilor;
distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce
determina micsorarea capacitatii de debarasare fatade diversi poluanti
prezenti la un moment dat.
Poluarea fizic - se refer n special la poluarea cu substane radioactive. Exist
i o poluare termic i o poluare determinat de elemente insolubile plutitoare sau
sedimentabile, considerat ca fiind cel mai recent tip de poluare, caracteristic
zonelor intens dezvoltate.
depunerile radioactive;
ape folosite in uzine atomice;
deseuri radioactive;
ape termale;
Poluarea chimic este reprezentat de ptrunderea n ap a unor substane
chimice diverse, de la cele organice uor degradabile, pn la cele toxice cu
persisten ridicat.
Poluarea chimic favorizeaz dezvoltarea unor microorganisme sau
distrugerea organismelor cu toleran mic. Unii detergeni anionactivi determin
5

o cretere a numrului total de germeni, cretere favorizat de coninutul de carbon

i a fosfailor ca produi de condiionare.
Mercurul provenit din:
- deseuri industriale;
- inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de
deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente;
- ingerarea accidentala de compusi anorganici;
Azotatii proveniti din:
- ingrasaminte chimice;
- detergenti;
- pesticide organofosforice;
Cadminiul provenit din:
- ape in care s-au deversat reziduri din cadminiu;
- aerosoli
Plumbul provenit din:
- evacuarile uzinelor industriale;
- gazele de esapament ale autovehiculelor;
3.Sursele de poluare a apelor se clasifica dupa mai multe criterii, datoria
diversitatiilor, astfel:
a dup provenien: activiti menajere, industriale, agricultur, transporturi;
b dup aria de rspndire a poluanilor: surse locale (conducte de canalizare,
rampe de descrcare) sau difuze (cnd poluanii se rspndesc pe o arie mai mare);
c dup poziia lor: fixe sau mobile (autovehicule, locuine, instalaii care se
deplaseaz).
Apele uzate rezultate datorit agenilor poluani amintii pot fi: ape
menajere, ape industriale (industria minier, industria metalurgic, industria
chimic i petrochimic, industria alimentar etc.), ape agrozootehnice, ape
meteorice poluate.
Cei mai agresivi ageni poluani sunt: detergenii, ngrmintele, metalele
grele, fenolii, pesticidele, reziduurile petroliere.
Activitatea poluantului depinde esenial de surs i dac sursa este continu
i/sau intens, efectele poluantului vor fi semnificative, iar dac sursa este,
dimpotriv, discontinu i/sau de intensitate mic, efectele vor fi, corespunztor,
6

nesemnificative.
Starea polurii unui ru poate fi determinat rapid recurgnd la studiul
biocenozelor care polueaz acel ru. n ecosistemul acvatic deversarea apelor
industriale poate provoca o perturbare total, cu apariia a trei zone: zona de jet,
zona de tranziie i zona de dispersie. n apropierea locului de deversare dispar
toate speciile de peti, cele mai multe nevertebrate din zooplancton, iar
fitoplanctonul se reduce la bacterii i cianotice.
La dinamica polurii i autoepurrii apelor contribuie o serie de fenomene
ca: difuzia, dispersia i diluia.
Adaptarea i interpretarea ecuaiilor de baz ale acestor fenomene se
datoreaz lui Phelps.
Difuzia este un proces foarte lent, ce se desfoar conform legilor lui Fick.
O mas de lichid descrcat brusc ntr-un curs de ap se mic n aval ca o
mas concentrat. Amestecat cu apa receptorului atinge volume mai mari,
concentraiile substanelor scad.
Dispersia poluanilor duce la micorarea polurii. Pentru c receptorii au,
n general, limi mici, dispersia se face n principal n direcie longitudinal, de
aceea se numete dispersie longitudinal sau amestec longitudinal.
Diluia (gradul de diluie) reprezint raportul dintre debitul receptorului Q
d Q

qi

i debitul apelor uzate qi dup amestecarea complet:

O dat cu evacuarea apei uzate se produce i o diluare a ei, la nceput
parial i apoi complet.
Poluarea apei sufer o reducere substanial fa de valoarea sa iniial datorit
capacitii sale de autopurificare.
Apele uzate epurate sau neepurate, dup evacuare sunt supuse unor procese
de transformare fizic, chimic i biologic, procese care conduc n final la
autoepurarea apei din receptor.
Autoepurarea apei este influenat de natura i concentraia poluanilor, de
7

temperatur i de radiaii ultraviolete, care au efect bactericid sau bacteriostatic.

Se poate vorbi de autoepurare fizico-chimic (neutralizare, sedimentare,
absorbie, floculare) i de autoepurare biologic oxidarea biochimic a materiilor
organice.
Plantele acvatice absorb dioxid de carbon i sruri din ap, dagajnd oxigen.
Animalele acvatice rein unii poluani, contribuind la autoepurarea apei, dar devin
nocivi pentru alte animale i pentru om. Aceste fenomene se petrec mult mai intens
n apele de suprafa dect n cele subterane.
Fenomenele de poluare a apei pot avea loc:
- la suprafa (ex. poluare cu produse petroliere);
- n volum (apare la ageni poluani miscibili sau n suspensie).

4.Clasificarea surselor de poluare a apei se face dup mai multe criterii:

Aciunea poluanilor n timp; dup acest criteriu distingem urmtoarele surse
a) continue (ex. canalizarea unui ora, canalizrile instalaiilor industriale )
b) discontinue temporare sau temporar mobile (canalizri ale unor instalaii
8

i obiective care funcioneaz sezonier, nave, locuine, autovehicule, etc)

c) accidentale (avarierea instalaiilor, rezervoarelor, conductelor etc)
Proveniena poluanilor. Acest criteriu mparte sursele de
poluare a apei n:
surse de poluare organizate,
surse de poluare neorganizate
sursele de poluare organizate sunt urmtoarele:
-surse de poluare cu ape reziduale menajere;
-surse de poluare cu ape reziduale industriale.
sursele de poluare neorganizate sunt urmtoarele:
- apele meteorice;
- centrele populate amplasate n apropierea cursurilor de ap ce pot
deversa:reziduuri solide de diferite proveniene si deeuri rezultate dintr-o utilizare
necorespunztoare.
5.Substanele chimice organice din apa de but i influena lor asupra sntii
Apa potabil poate fi poluat cu o mare diversitate de substane chimice organice
care influeneaz negativ organismul omului.
Se pot meniona: hidrocarburi aromate n primul rnd benzenul, hidrocarburi
policiclice aromate benzpiren, derivai clorurai, acrilamida etc.
Poluanii organici din ap sunt de o foarte mare diversitate, n concordan cu
numrul mare de substane sintetizate de industria actual .
Exist i compui organici naturali toxici, cum sunt toxinele cianobacteriilor
(hepatotoxice, neurotoxice sau iritante cutanate etc.) care au fost gsite chiar i n
conducte de alimentare cu ap potabil.
Compuii chimici de sintez apar n apele de suprafa i pot fi puin sau
deloc eliminai n cadrul proceselor de potabilizare, ajungnd n reelele de
alimentare a populaiei. n Romnia, situaia este ngrijortoare:
~ n oraele de la Dunre 86% din probele de ap de reea indic depiri ale
concentraiei maxime admise la insecticide organoclorurate.

~ n 64% dintre fntni sunt depite concentraiile maxime admise pentru

insecticide organoclorurate, iar n 73% dintre cazuri sunt depite concentraiile de
erbicide tiazinice.
Benzenul este o hidrocarbur cancerigen. Provoac modificri hematologice,
incusiv leucemie. Are i proprieti mutagene.
Clorura de vinil este un derivat clorurat cu cea mai mic concentraie admis.
Este un compus puternic cancerigen, cele mai expuse organe fiind: ficatul, creierul,
plmnii sau ganglionii limfatici.
Dicloretan este un compus extrem de toxic, cancerigen i mutagen. Este i cel
mai periculos pentru sntate.
Enoli in cea mai mare parte din poluarea industriala ca si din descompunerea
subtantelor vegetale. Un alt efect nedorit este cel al formarii clorfenolilor, care
afecteaza grav gustul apei la concentratii infime de 1: 20.000.000.
Produsele petroliere - au in general densitate mai mica decat a apei si plutesc la
suprafata ei, formand membrane plutitoare, impiedicand oxigenarea apei.
Cercetatorii atribuie substantelor petroliere din apa un rol mutagen si
cancerigen. In prezenta acestor substante in apele poluate se dezvolta si o flora
microbiana specifica.

6.Cei mai mari poluatori ai apei potabile

1. Agricultura intensiv duce la poluarea rezervelor de ape subterane din regiunile
respective cu nitrai i pesticide, insecticide, fungicide, substane extrem de
periculoase pentru sntate.
2. Industria chimic polueaz apa cu substane chimice periculoase, cu capacitatea
de a se acumula n sistemele biologice i n lanul alimentar (bioacumulare) i nu
pot fi descompuse n mediul nconjurtor (sunt persistente). Apele reziduale
industriale provin de la diferite ntreprinderi industriale ca urmare a folosirii apei n
scopuri tehnologice sau la salubritate i/sau rcire.
3.Depozitele de gunoaie: diferii poluani se scurg n rezervoarele de ape subterane:
acizi, poluani organici, metale grele, etc. Incinerarea gunoaielor municipale
10

periculoase i a deeurilor medicale contribuie la degradarea sntii i a calitii

mediului. Practic incinerarea face o redistribuire a substanelor toxice n aer, ap i
pe pmnt.
4. Sistemul de distributie a apei potabile
Apa poate fi poluat i din evile deteriorate:
- dac evile conin plumb, atunci acest metal otrvitor poate ajunge n apa
potabil;
- apa din pnza freatic poate fi poluat dac evile de canalizare sunt blocate sau
nu funcioneaz n mod corespunztor;
- tevile din cupru sau cele din fier acoperite cu cupru nu ar trebui folosite cnd
valoarea PH-ului este mai mica de 7 iar nivelul COT (carbon organic total) mai
mare de 1.5 mg/l ap. n aceast situaie este foarte posibil ca o cantitate
otrvitoare de cupru s fie splat de evi i conducte din cauza coroziunii rapide.
n cantiti mari, cuprul reprezint un risc asupra sntii, n special la copii.
- nveliul corodat al evilor de fier duce la apariia fierului n apa potabil.

5.Duritatea apei
n ciclul natural al apei, substanele minerale sunt splate de apa de ploaie, n
special substane cum ar fi oxidul de calciu (varul), ghipsul i sulfatul de magneziu.
n funcie de componentele solului i de cantitatea de ap din ploi, acestea se
regsesc n cantiti variabile n ap. O cantitate mare de minerale prezente n ap
indic un nivel mare a duritii apei, prin urmare apa mineral este o ap dur ce nu
poate fi considerat ca ap bun de but.
6. Utilizrile casnice: fac s ajung n apa subteran prin intermediul exfiltrrilor
din tancuri septice sau canalizrii neetane apele uzate fecaloid-menajere.
7. Apele reziduale comunale rezult din utilizarea apei n locuine, instituii
publice, bi, spltorii, spitale, scoli, hoteluri, uniti comerciale i de alimentaie
public etc. Principala lor caracteristic const n ncrcarea lor microbian. Unele
ape reziduale, comunale mai ales, n ultimul timp, sunt ncrcate i cu substane
chimice utilizate n gospodarie (detergeni).

11

CONCLUZII

Este usor sa ne dam seama ca sanatatea noastra poate fi grav afectata.

Anumite uleiuri deversate in mare contin produse cancerigene.
Cei care nu au o sursa individuala de apa ce nu necesita tratare si nu au alimentare
centralizata cu apa potabila sau aceasta ajunge la ei in stare necorespunzatoare
calitativ, s-au dezvoltat sisteme de uz casnic de potabilizare a apei.
Ansamblul consecintelor ecologice ce rezulta din poluarea biosferei cu
mercur constituie un semnal de alarma pentru a se pune capat comportamentului
iresponsabil al civilizatiei industriale cu privire la calitatea apei.
Controlul poluarii este o problema majora a omenirii. Zone intinse pot
deveni in curand de nelocuit si multe plante si animale pot disparea.Opinia publica
forteaza in zilele noastre guvernele si intreprinderile sa combata poluarea.

12

Bibliografie

1. http://www.lefo.ro/iwlearn/vali/word/Metode%20de
%20determinare%20a%20calitatii%20apei
%20marine.doc
2. http://www.mirabilys-magazin.ro/terapii/apa-izvorulvie%C5%A3ii-%C5%9Fi-al-s%C4%83n%C4%83t
%C4%83%C5%A3ii-2

13

3. http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/poluareaapei/

14