iS

^PIOANA

JMPERIALA

MARK ROBSON

PIOANA.
JMPERIAIA,
Traducere de Lavinia Brani$te

CORINTeens

Pentru Ruth (senior),

mama, bunica, strabunica,
femeie infeleapta, vrajitoare a cuvantului $i prietena.

Toate astea la doar 35 de ani... $i un pic de TVA!

PERSONAJELE
IN SHANDRIM, CAPITALA SHANDARULUI

FEMKE Tan2r2 spioanS talentata, care lucreazS pentru

imparatul Shandarului. Maestri a deghizarii.

SURABAR General al legiunilor shandeze. Devine

impirat dup& moartea imparatului impostor, lordul
Vallaine.

SHALIDAR Membru al Societ&tii Asasinilor $i vechi

du$man al lui Femke.

LORDUL VALLAINE Lord vr&jitor al Ochiului Interior.

Cunoscut pentru in$el&torie $i fapte malefice. I$i
folose$te puterile de vrajitor pentru a se da drept imparat,
dupa ce ll omoarS pe adevaratul conductor, cu ajutorul lui
Shalidar.

VAMMUS Comandantul unei legiuni shandeze. Un

militar supraponderal, cu idei prea preten^ioase pentru
concilia sa.

LORDUL FERRAND Maestru al spionilor. Mentorul lui

Femke. Disparut, presupus mort de doi ani.

LADY ALYSSA O iluzie. Adic& un alter ego al lui

Femke. O tanara r&s%at&, cunoscut^ ca fiind fiica unui

bogat lord negustor dintr-un ora$ de pe coasts. Adev&rata
lady Alyssa o tanarS neatrag&toare. Fiica retrasa a unui
lord negustor din ora$ul de coasts Channa.

VERSANDE MATTHIASON Proprietar al Potirului de

Argint", un han elegant din centrul Shandrimului.

RIKALA Croitoreasa $i prietena a lui Versande Matthiason.

REYNIK Tan&r soldat proasp&t admis in legiunea de

elita a generalului. Unui dintre cei numai doi astfel de
legionari de elita care n-au implinit inc& optsprezece ani.

LORDUL DANAR Un tan2r chipe$ $i petrec^re^ de la

curtea imperial! Singurul fiu al lordului Tremarle, un

puternic lord conservator. Cunoscut la curtea shandeza ca

fiind un aventurier, face o pasiune pentru lady Alyssa, alter
ego-ul lui Femke.

LORDUL TREMARLE Lord conservator shandez cu

mare influen^. Tatal lordului Danar.

LORDUL KEMPTEN Lord conservator shandez. Regent

al imperiului shandez in lipsa imp&ratului Surabar.

SIDIS C&pitan in legiunea de eliti a imparatului. O

inso^ete pe Femke in cal&toria in Thrandor.

KALHEEN Servitor supraponderal din palatul regal din

Shandrim. Inclinat spre exager&ri, un povestitor neobosit.
O insoe$te pe Femke in cal&toria in Thrandor.

PHAGEN Servitor de la palatul regal din Shandrim. Slab

$i introvertit. O insoe$te pe Femke in cSlitoria in
Thrandor.

LADY KEMPTEN Sofia lordului Kempten, o doamn&

delicate. Soful s&u i se adreseazi afectuos cu Izzie".

IN MANTOR, CAPITALA THRANDORULUI

MALO Regele Thrandorului. Un b&tran bland, obi$nuit

sa domneasci peste un regat pa$nic, dar care a avut de
infruntat recent invazii atat din nord, cat $i din sud.

KRIDER $efiil personalul domestic al regelui Malo.

VELD AN Majordom-$ef in palatul regal din Mantor.

LORDUL SHANIER Subordonat al lordului Vallaine,

care $i-a in$elat st&panul conducand dinadins armata
shandez^ in sudul Thrandorului, unde aceasta a fost
distrusa

BARONUL ANTON Prieten vechi $i apropiat al regelui

Malo. Potential urma$ la tron, inainte sa fie ucis.

CONTELE DREBAN Nobil insipid de la curtea regale

din Thrandor.

ENNAS Nume folosit de un spion imperial, coleg al lui

Femke. Trimis de imp&ratul Surabar s-o ajute pe Femke.

LORDUL BRENDEN Nobil thrandorian. Reprezentatul

acuz&rii in procesul lui Femke.

COMANDANTUL SATERIS Comandant al primei

legiuni shandeze. Reprezentant al ap&r&rii la procesul
lui Femke.

PENNOLD Alchimist chemat ca martor la procesul lui

S HANDAR

Femke.

SHANDRIM

vu ?

, .EPIATRA

BARONULUI

C&2L

R PADURE 4

de

DmisiUNiA

JSJCASTELUI

Vest a*

IaWa* <rv4!

PODULLEVAN

T HRANDO
R

PORTULl
iVAN

A *V A ^ -

KI*U*4.V
|MAEA.A/

K*wA*
W*V>hi*

>A
>2*-

teuVr

PROLOG

P
unefi mana pe omul acela! Va fi arestat pentru tradare.

PUSTIUL TERACHIM

Pref de o secunda, Shalidar u luat prin surprindere. Se

a$teptase sa-1 intalneasca pe imparat. In schimb, generalul Surabar statea in biroul imparatului $i arata acuzator cu degetul
spre el. Cei doi gardieni care intrasera in camera impreuna cu
Shalidar intarziara sa rispunda la ordin. Instinctul de supraviefuire i experienfa bogata li dadura avantajul de care avea
nevoie. Cat ai clipi din ochi, Shalidar se rasuci, lovindu-i fillgerator cu mainile pe cei doi gardieni, care se prabu$ira ma- inte
sa apuce sa se mi$te. Fari sa se opreasca, scoase un cufit i-l
arunca spre general.

Timpul p2ru ck incetine$te cand dadu drumul lamei. In clipa

in care se desprinse de mana lui, o vazu pe fata spion, Femke,
scofand un cufit din cizma. Pe fafa ei se citea un amestec ciudat
de durere $i ambifie, iar ochii ei gri-albastrui ll inghefara.
Generalul Surabar se dadu la o parte, evitand lama aruncata spre
el, dand dovada de o uimitoare agilitate pentru varsta sa
inaintati.

Aproape in acelai timp, Femke i$i lansa cufitul, iar Shalidar

plonja afarS prin u$a deschisa.

Cubital trecu atat de aproape, incat ll sim^i vajaind pe langa

el. Se infipse vibrand in tocul u$ii, cu un pocnet, convin- gandu1 pe asasin ca fusese aruncat cu o forfa mortala. Timp de mulfi
ani, nimeni nu mai fusese atat de aproape de a-1 omori. Mai rau
decat atat, cufitul fusese azvarlit de o tanara care abia trecuse
pragul dintre copilarie $i varsta matura.

Asasinii erau in mod normal uciga$ii nevizufi ne$tiufi $i

nea$teptafi. Loviturile erau planificate cu atenfie, pentru ca
asasinul sa nu fie prins. Erau intotdeauna factori neprevazufi
care sfidau $i cea mai buna planificare, dar Shalidar avea fler
pentru improvizafii. Era eel mai bun in domeniu $i numai cei
mai bogafi i$i permiteau sa apeleze la serviciile lui. Astazi nu
era planuita nicio lovitura, dar Femke reu$ise cumva sa
rastoarne situafia in favoarea ei. Tanara li intinsese o cursa,
motiv pentru care avea sa puna la cale o razbunare dureroasa la
momentul potrivit. Deocamdata ll interesa doar sa scape cu bine

din palat.

Ca o umbra care se ascunde de lumina, Shalidar o lua la fiiga

pe coridor. Pa$ii lui nu faceau niciun zgomot $i alerga atat de
uor, incat parea ca se scurge pe holuri. Dupa cateva cotituri,
asasinul se opri sa se uite in urma $i sa asculte. Nu erau semne
ca ar fi fost urmarit, dar nu vru sa-$i asume riscuri inutile.

Shalidar era cunoscut in palat, dei pufini tiau cu ce se

ocupa. Majoritatea credea ca e o garda de corp sau un con- silier

al imparatului. Pastrarea secretului era esenfiala, intru- cat, daca
adevaratul lui rol in palat ar fi ie$it la iveala, ar fi devenit
nefolositor pe post de arma.

Lui Shalidar li fulgerau prin minte tot felul de ganduri pe

masura ce-$i analiza situafia. Tesatura complicate de inelaciuni i istoria amestecului sau in chestiunile imperiale erau
acum distruse, ceea ce-1 mania peste masura. Furia li mistuia
maruntaiele, dar ii stapani emofiile $i se concentra.

Se parea ca generalul Surabar preluase puterea in Shan- dar,

veste extrem de proasta pentru tofi asasinii. Aversiunea
generalului fafa de uciga$ii platifi era bine cunoscuta. Credea
cS numai soldafii aveau voie sa ucida, de nevoie, pe campul de
lupta $i ca omorul nu era o indeletnicire pentru cei care adunau
avere de pe urma viefilor altora. Ar fi indicat ca Shalidar sa
piece din capitala cat mai repede posibil. Poate chiar ar trebui si
ia in considerare parasirea Shandarului.

Shalidar desconsiderase intotdeauna grosolania $i meto- dele

evidente ale militarilor, dar respecta reputapa generalului
Surabar de eficienfa $i rigurozitate. Cu un numir imens de trupe
in ora$, menfinand ordinea publica dupa recentele tul- burari,
generalul Surabar avea puterea sa-i facS viafa dificila lui
Shalidar.

 Ar fi timpul sa-mi vid de drum, opti, risucind fara sa-$i

dea seama brafara de argint partial ascunsa sub maneca. Dar am
ceva de rezolvat mai intai.

Cu pas iute, Shalidar se strecura pe coridoare catre cea mai

apropiata ieire. In cateva minute ie$ise din palat i se indrepta
spre cea mai apropiata poarta care dadea in ora$. Soldatul de la
poarta abia se uita in direcfia lui cand uciga$ul parasi teri- toriul
palatului datoria lui era sa-i impiedice pe intru$i sa intre in
palat, nu sa-i fina pe oameni inauntru.

Odata ie$it pe strazi, Shalidar incetini pasul, de parca ar fi

fost la plimbare, amestecandu-se in forfota obinuita a ora$ului.
Era plin de soldafi peste tot, mai ales in grupuri mici, de la ase
pana la zece persoane, patruland in cSutarea oricarui semn de
conflict. Shalidar ii planifica ruta astfel meat si evite zonele
oraului in care tulburarile erau la ordinea zilei. Ni- ciunul
dintre soldafi nu-1 baga in seama cand trecu pe langa patrulele
lor. Strada dupa stradi, mergea dinadins dinspre zona centrala a
ora$ului catre inima cartierului militar.

in mod normal, Shalidar $i-ar petrece cateva zile pregatind o

lovitura, dar acum nu-$i permitea luxul acesta. Cuno$tea in
amanunt planul re$edinfei urmatoarei sale victime, altfel ar fi
fost obligat si abandoneze asasinatul. Chiar $i a$a, riscul la care
se supunea era considerabil, dar n-avea ce face. Persoana pentru
care lucra acum, comandantul Vammus, cunotea prea multe
despre activitafile lui recente. Daca generalul ar fi facut presiuni
asupra lui, Shalidar $tia ca Vammus avea sa vor- beasca. Acesta
nu grease cu nimic, dar pentru Shalidar era in plus, o sursa
periculoasa de informal de care ar trebui si scape inainte ca
generalul sa ajungi la el. Nu se punea pro- blema de con$tiin$
sau regret. Era vorba doar de afaceri. Dar exista o mica
problema. Comandatul locuia impreuna cu alfi comandanfi in
re^edinfa generalului.

Nu va avea decat o singuri ansa pentru lovitura. Indrizneala faptului pe care era pe cale si-1 savareasca li aduse un
zambet crud pe buze, in timp ce-$i imagina cum ar vedea lucrurile colegii sii asasini: o lovitura cu specific de legenda. I$i
ridici maneca dreapta $i privi lung imaginea stilizata a dragonului de pe brafara de argint. Da", se gandi. Va fi o crima
demna de dragon."

Shalidar nu cuno$tea niciun alt asasin care sa se aventu- reze

in casa generalului Surabar in plina zi, si-1 omoare pe unui
dintre comandanfii sai $i apoi sa spere ca va scapa basma
curata. Totu$i, comandantul Vammus facuse aceste lucruri
posibile $i chiar in mod foarte direct. Comandantul aranjase sa
se instaleze in camera care permitea eel mai u$or acces din toati
casa. Procedase astfel ca sa faciliteze intalnirile secrete cu
Shalidar intr-un loc in care nimeni nu s-ar fi gandit la a$a ceva.
Daci totul mergea bine, duplicitatea comandantului se va
intoarce acum impotriva lui.

Shalidar se apropie de casa pe aleea care despirfea re$edinfa

generalului de locuinfa aliturata. Nu ziri pe nimeni, iar asasinul
escalada repede gardul malt al gridinii, fiind atent sa se uite pe
deasupra zidului $i sa se asigure ca gradina era goali inainte sa
se aburce. Pe partea aceasta a casei se afla o feres- truica, iar
Shalidar $tia ca $ansele ca cineva sa se uite $i si-1 vadi in
aceste purine secunde erau mici.

De pe zidul gridinii $i pani la pervazul ingust care inconjura casa era o distanfi de un pas mare, iar in lumina zilei saltul era u$or de apreciat. Shalidar sari fari ezitare, con$tient ca
succesul depindea acum de cat de rapid $i de silenfios era, dar
i de o dozi moderata de noroc.

Asasinul inainti clitinandu-se pe pervaz cat de repede putu,

trecu de un coif dificil $i inainta pe latura din spate a casei.
Odati ajuns acolo, Shalidar se inalfa i se apuci de glaful
ferestrei comandantului. Degetele gisiri de ce si se apuce, i$i
facu vant $i se ridica, lisandu-i fiiri zgomot toata greutatea pe
antebraf, odata ce ajunse suficient de sus.

Comandantul Vammus era singur, scrijelind concentrat cu

pana pe un pergament. Era atat de absorbit de munca sa, incat
nici nu-1 observi pe Shalidar pana cand asasinul nu des- chise
incet fereastra.

Ochii comandantului se miriri de surprizi.

Sha..., incepu si zici, ridicandu-se din scaun.

Privirea pitrunzitoare a lui Shalidar ll facu pe Vammus si nui poati termina de rostit numele. Shalidar sari de pe pervaz $i
aterizi pe ticute iniuntru, apoi duse un deget la buze i ariti spre
u$i. Dupi cum se a$tepta, Vammus intoarse capul si se uite

incotro indica Shalidar. Asasinul se folosi de mo- mentul acesta

ca si se apropie $i, cu o mi$care experti, apuci i rasuci rapid
gatul nefericitului comandant, rupandu-i-1.

Shalidar se clatini cand ll opri pe Vammus sa se prabu$easca

pe podea $i ll injuri in barba pe comandantul mort pentru ca nu
se menfinuse in forma. Fostul sau angajator era atat de gras,
incat ar fi fost un chin sa conduca oameni intr-o campanie de
infanterie. Lui Shalidar i se parea surprinzator ca un general renumit precum Surabar accepta si aiba un ofifer ca Vammus in
subordinea sa. Gras $i incompetent", i$i zise Shalidar strambandu-se. Daca n-ai fi definut atatea informafii, Surabar poate
mi-ar fi mulfumit ca te-am ucis."

Atent sa nu faci niciun zgomot inutil, Shalidar trase trupul

comandantului langa ua $i o deschise un pic. Nu era nimeni pe
palierul de sus, dar se auzeau voci conversand intr-una din
camerele din stanga $i altele la parter. Pref de o clipa, Shalidar
se intreba daca era nevoie ca moartea comandantului sa para un
accident. Era foarte pufin probabil ca generalul sa se lase
pacalit, a$a ca de ce s-o faca? Ar fi putut sa se strecoare afara pe

fereastrS acum $i nu 1-ar fi vizut nimeni, dar capul scarilor era

atat de aproape, iar lui Shalidar nu-i placea sa fie negli- jent.
Corpul rostogolindu-se in jos pe trepte ar fi creat o di- versiune
excelenta, mascand zgomotele evadarii sale.

Deveni tot mai hotarat. Deschise u$a $i ll trase uor pe

Vammus catre capatul scarilor. II impinse cu putere, iar trupul
comandantului cazu gramadi pe trepte, cu o serie de su- nete
infundate $i bufnituri rasunatoare, provocand exclamafii $i
zgomote de pa$i grabifi.

Shalidar se mi$ca repede. Se strecura intr-o clipita inapoi pe

u$a $i o inchise meet dupa el. Dupa cateva secunde, ieise deja
pe fereastri $i cobora pe pervazul de dedesubt.

Nimeni in afari de Surabar n-avea sa-$i imagineze c lui

Vammus i s-a intamplat altceva decat sa se impiedice $i sa cada
pe scari, dar Surabar era inca la palat. Zarva dinauntru ll facu pe
Shalidar sa zambeascS. Lovitura fiincfionase ca unsa. Dragonul
acfionase din nou.

CAPITOLUL 1
se $tie ca sunt doar pe post de regent pana cand se pre- zinta un
candidat mai potrivit.

Maiestate, spuse Femke, facand o reverenfa adanca $i

plecandu-i capul, permitefi-mi sa sugerez ca nu ar fi bine sa va
anunfafi intenfiile viitoare, altfel vefi fi asaltat de nobili, mari
sau mici, care vor pretinde cu tofii ca sunt candidafi nu- mai
buni pentru mantie. De ce nu luafi titlul $i abia apoi, la timpul
potrivit, sa-1 cedafi celui mai potrivit candidat? Daci nimeni nu

va va cunoa$te intenfiile, avefi $anse mai mari sa descoperifi

cum sunt in realitate.

Bine, Femke! Logica ta e sinatoasa. Unora dintre comandanfii cu care am lucrat le-ar prinde bine o doza din jude-

cata ta. A$a sa fie. Du-te. Impra$tie vorba ca imparatul Surabar a

preluat controlul $i lucrurile sunt pe cale sa se schimbe.

Da, Maiestate. Cu placere.

Inainte sa piece, Femke inconjura biroul pentru a-$i recupera primul pumnal din umarul lordului vrajitor, Vallaine,
acum mort. Chiar $i a$a, ochii lui Vallaine emanau o rautate
nelinititoare. Femke se gandi sa lase pumnalul acolo unde era,

dar nu-$i dorea ca noul impirat s2-i observe nelini$tea. Se

apleca $i smulse lama din umarul vrajitorului.

rea bine, voi accepta mantia de imparat, dar vreau sa

Sangele se aduna in rana, dar nu se scurse; dovada finala ca

inima lui Vallaine se oprise. Vrajitorul rezistase surprinzStor de
bine la otrava ei in timpul luptei. Lui Femke ii trecuse prin cap
ca ar putea sa foloseasca vrajitoria ca s-o pacSleasca din nou,
dar de data asta nu se mai prefacea. Vrajitorul era mort.

In trecut, omorul ii provoca lui Femke un sentiment profund de vinovafie. Era ingrozitor sa iei viafa altcuiva, iar tanara
spioana fusese deseori bantuita in vise de cei pe care-i ucisese.
Lista victimelor ei nu era lunga, dar fiisesera ocazii in care uciderea era o necesitate. Femke nu ezitase niciodata sa-$i asume
responsabilitatea. Dar cand ii lua viafa lordului Vallaine nu simfi
nicio vina. Privind trasaturile deformate ale vrajitorului, Femke
se gandi ca daca raul ar putea sa se manifeste sub forma unei
persoane, atunci Vallaine se potrivea perfect.

Planurile necinstite ale lui Vallaine de a catiga puterea suprema in Shandar fiisesera inteligente. El $i Shalidar pacalisera
intregul palat cu inelaciunile lor. Shalidar il ucisese pe
adevaratul imparat din Shandar pentru Vallaine. Vrajitorul i$i
folosise apoi puterile pentru a-^i modifica trasaturile zbarcite,
astfel incat sa-1 poata inlocui pe impirat fara ca nimeni sa-i dea
seama. Inca nu se $tia unde ascunseseri corpul adevara- tului
imparat. Femke avu nevoie de luni intregi pentru a alcatui
puzzle-ul ^i a da in vileag deghizarea lordului Vallaine, dar
astazi pusese capat uneltirilor vrajitorului $i il facuse pe
Shalidar sS fiiga. Imperiul shandez avea in fafa un viitor mai
luminos, caci mantia imperials intrase in posesia generalului
Surabar. Dac exista cineva care ar fi putut imblanzi intri- gile
sSlbatice de la curtea shandeza, atunci acesta era generalul",
reflecta Femke.

Femke parasi biroul imparatului, iar Surabar il ajuti pe soldatul de la picioarele sale sa se ridice ^i-i spuse sa mobilizeze
toata forfa de pazi a palatului pentru cautarea lui Shalidar.

 Femke, pofi sa trimifi un medic sa vada de baiatul asta?

intreba Surabar peste umar, aratand spre soldatul incon$tient.
Probabil e in regula dar cineva trebuie sa aiba grija de el.

Sigur, Maiestate, raspunse ea. Trase cu putere $i scoase

eel de-al doilea cufit din tocul de lemn al u$ii, ascunzandu-1 la
locul lui, in maneca. Mi due chiar acum.

In seara aceea a fost atat de obosita, incat abia a putut trage

paturile peste ea sa se inveleasca. Dupa evenimentele tensionate ale diminefii, urmasera o dupa-amiaza i o seara in care se
agitase prin ora$, impra$tiind ve$tile despre in$elatoria lui
Vallaine $i preluarea puterii de catre Surabar catre cei mai eficienfi barfitori $i colportori de zvonuri din Shandrim, capi- tala
Shandarului. Cand Femke ii inchise ochii, colfurile gurii i se
ridicara intr-un u$or zambet de satisfacfie, gandindu-se la tot ce
facuse in ziua aceea. Toata lumea va crede ca generalul il
demascase pe Vallaine. Ea ramanea in continuare ano- nima $i
avea si se retragi inca o data incet in fundal locul perfect
pentru un spion. Femke spera ca imparatul Surabar sa se
foloseasca de abilitafile ei a$a cum o facuse $i ultimul

imparat. Ii placea cu adevarat munca ei.

A doua zi de dimineafa, vetile zbarnaiau pe strazile din Shandrim.

Nu era decat un singur subiect de conversafie, iar Femke era
mulfumita si observe ca purine voci exprimau impresii negative
despre Surabar in postura de nou imparat. Inainte sa se intoarca
la palat, Femke petrecu o ora plim- bandu-se pe strazi, ascultand
discufiile.

Generalul era in biroul in care tanara il vizuse ultima dati cu

o zi inainte, dei cu greu putea fi recunoscut. Dulapiorul cu
biuturi disparuse, iar scobitura din perete folosita de fo$tii
imparafii pentru a-i ascunde pe spioni era acum umpluta cu
rafturi incarcate cu randuri ordonate de carfi $i pergamente.

Biroul fusese mutat in a$a fel incat si stea cu fafa la u$a, for- mand
o bariera pentru persoana care intra. Toate celelalte scaune
fiiseseri indepartate, iar tablourile $i decorafiile, inlo- cuite cu o
selecfie de arme stralucitoare, toate a$ezate cu pre- cizie
militara. Nu exista niciun dubiu asupra trecutului celui care
ocupa camera.

Cand Femke intra, facu o plecaciune i arunca o privire

rapida de jur imprejur pentru a inregistra modificarile inainte si$i indrepte atenfia catre zambetul de intampinare al imparatului.

 Ei bine, ce parere ai? intreba el glumef.

Sa fiu sincera, Maiestate, ma simt de parca tocmai a$ fi

intrat intr-o curte marfiala $i urmeaza sa fiu judecata, rispunse
Femke, ridicand din umeri in semn de scuza.

Perfect! spuse el hotarat. In mare, asta e ideea. Ma bucur

sa vad ca ai curajul sa fii sinceri. Sper ca o sa ramai a$a.

Surabar o privi patrunzator in ochi. Expresia de pe chipul lui

era u$or de interpretat tofi cei apropiafi trebuiau si-i fie loiali
pana la ultima suflare. Femke i$i incepuse bine relafia cu noul
imparat, dar nu tia cu ce ochi ii vedea Surabar pe spioni. Se
tia ci nu-i placeau asasinii. Daca ar fi simfit la fel $i fafa de
spioni, atunci Femke ramanea fara slujba.

Spune-mi, Femke, ai mai auzit ceva de Shalidar de ieri

incoace?

 Nu, Maiestate. Am fost prea ocupata ca sa ma mai gandesc sa-1 urmiresc. Sa infeleg ci oamenii Maiestafii Voastre nu
1-au gasit?

Surabar se incrunta i se bitu pe barbie cu aratatorul, iri- tat.

O cantiri din priviri pentru o secundi, masurandu-i cor- pul
suplu, finuta dreapta $i ochii inteligenfi $i lumino$i. Ii miji
ochii, intrebandu-se daci pirul blond, pana la umeri, era

adevarat sau era o peruca foarte convingatoare. Probabil a doua

varianta, se hotiri.

Fata avea stofa de spion perfect. Era istea0, mdemanatici i

mortala in lupta. Nu era nici inaiti, nici scunda. Avea nasul drept,
cu nimic ieit din comun. Nu avea pomefi proemi- nenfi, ca
frumusefile clasice, dar era ceva deosebit in simetria trasiturilor
ei. Acest echilibru ii facea chipul incredibil de adaptabil. O
unealta foarte folositoare, i$i dadu el seama.

A fost vazut ie$ind din palat dupa ce a parasit grabit

scurta noastri intalnire de ieri, spuse generalul in cele din urma.
Nimeni nu 1-a mai zarit de atunci. Se pare ca i-a facut o vizita
comandantului Vammus la inceputul dupa-amiezii, ca sa-i aduca
omagii.

 Presupun ca nu comandantul v-a informat personal de

aceasta viziti, observa Femke, tresirind uor.

Vammus a suferit un accident neplacut. Martorii 1-au

auzit cazand pe scari, dar nimeni nu 1-a surprins strigand. Cand
a ajuns jos, avea gatul rupt. Sunt aproape convins ca era mort
inainte ca trupul si i se rostogoleasca pe scari.

Sunt sigura ci avefi dreptare, Maiestate. Shalidar e re-

numit in anumite cercuri pentru abilitafile sale. N-ar vrea sa lase

in urma detalii nerezolvate. Daci Vammus definea informal
despre activitifile lui Shalidar in interiorul palatului, acesta ar
avea grija sa-1 reduca la ticere. Pare un caz clar de crimi.

Gandurile lui Femke se indreptara pref de o clipi catre

mentorul sau. Lordul Ferrand il urase pe Shalidar. Asasinul ii
fusese candva coleg $i prieten apropiat, dar Shalidar i$i tradase

pregatirea in spionaj. Ii vanduse statutul onorabil de spion de

incredere pe aurul pe care oameni malefici erau dispui sa-1
plateasci pentru angajarea unui uciga profesionist. Astfel,
Ferrand ii devenise du$man pe vecie. Femke se simfea tradati

in acela$i fel. Doar gandul la uciderea pentru bani ii intorcea

stomacul pe dos.

Mi-am zis ca trebuie sa $tii, de vreme ce Shalidar ar putea

sa te considere $i pe tine un detaliu nerezolvat, adaugS
generalul, urmarindu-i cu atenfie reacfia. Se pare ca asasinul a
fost prta$ la inelatoria lui Vallaine, de$i alegerea sa de a lucra
cu comandantul Vammus a fost una ciudata. Era clar c Shalidar
manipula lucrurile in palat in interes propriu. I-ai stricat
planurile, aa ca trebuie sa fii foarte atenta. O sa-i pun pe
oamenii mei sa-1 caute cu orice ocazie, dar, daca ne gan- dim
cat de u$or a patruns in re$edinfa mea din districtul mi- litar $i
cat de bine cunoa$te palatul, trebuie sa ramai cu ochii-n patru.

Pe moment, Femke a fost $ocata. Nu se gandise ca ar fi putut

deveni o finta a asasinului. Se intalnisera de cateva ori in ultimii
ani. Se parea ca Shalidar era implicat in toate. Femke avea o
puternica banuiala ca el il ucisese pe unui din- tre pufinii ei
prieteni adevirafi din palat, in urma cu un an. De asemenea,

barbatul facuse aluzii ca ar fi $tiut ceva despre disparifia

misterioasa a mentorului ei in anul dinainte. Femke i$i
exprimase dezgustul fata de el de-a lungul timpului, enervandu-1 de cate ori avea ocazia, ceea ce nu-i aducea decat
purine satisfacfii, dar cateodata ii oferea o placere de moment.

Era periculos sa calci pe nervi un asasin, dar exista un anumit grad de protecfie oferit de Crezul Asasinilor. Tofi mem- brii
Societafii Asasinilor depusesera un juramant ci nu vor ucide
niciodatS de pl&cere. Crimele erau o afacere. Dar acum situafia
era diferita. Femke nu numai c era enervanta, dar ajunsese sa
se amestece in treburile serioase ale lui Shalidar. Nu avea sa uite
cat de aproape fusese cufitul ei de a-1 lovi $i era foarte pufin
probabil s-o ierte ca-i distrusese ^ansele unui viitor prosper in
palat. Daca Vammus ar fi ca$tigat mantia

imparatului, recompensele pentru Shalidar ar fi fost uria$e, Cand

i$i didu seama de vulnerabilitatea ei, Femke simfi dintr-odata o
tensiune intre omoplafi. Era dificil sa-$i stapa- neasca impulsul
incon$tient de a-$i roti umerii ca sa-i rela- xeze muchii, dar
era hotarati sa nu-1 lase pe general sa-i observe disconfortul.

Odata ce digera teoria lui Surabar, judecata incepu sa susfina

o noui ipotezi, iar tulburarea i se mai diminua.

Sunt destul de in siguranfa pentru moment, spuse Femke

ganditoare. Daci Shalidar ar fi vrut sa se razbune, ar fi lovit
repede, cum a facut i cu Vammus. Cu trupele Ma- iestafii
Voastre scotocind prin ora$ dupa el, Shalidar va sta deoparte o
vreme. Daca a fi in locul lui, a$ ramane in umbra pana cand
vanatoarea ar mai slibi. Apoi m-a$ intoarce pentru lovitura.

Generalul Surabar analizi logica lui Femke pentru o clipa,

apoi ridica din umeri.

S-ar putea sa ai dreptate, recunoscu. Totu$i, n-o sa-fi

strice sa iei cateva masuri in plus. Nu vreau sa stai in palat. Dute in ascunzatoarea din ora$ pe care o consideri cea mai sigura.
Vino la raport in fiecare zi saptimana asta, dar la ore di- ferite. O
sa-fi scriu un orar de care ar trebui sa tim numai noi doi. Nu
intra sau ie$i din palat prin porfi previzibile. Mica-te la
intamplare prin ora$ sunt sigur ca $tii mecanismul.

 Mulfumesc, Maiestate. O sa am grija sa fiu atenta.

Mi gandesc si-fi incredinfez o misiune speciala care sa te

fini departe de Shalidar o vreme, adauga generalul, in timp ce
ochii i se indreptara automat spre un teanc de documente perfect
ordonate de pe birou. Dar o sa-fi explic asta dupa ce- remonia
oficiala de incoronare de maine.

Maine! exclama Femke. Asta o sa-i ia pe nobili prin

surprindere. Nu vor anticipa o ceremonie atat de curand.

 Prima regula a luptei, spuse ranjind Surabar. Inarhicul

trebuie finut in garda. Daca pofi si-fi iei prin surprindere
du$manii $i si nu-i la$i sa-fi anticipeze mi$carile, vor fi intotdeauna in defensive. Nu numai ca ceremonia va avea loc maine,
dar, ca general al legiunilor, ma voi asigura ca intreaga zona in
care va avea loc incoronarea sa fie impanzita de trupe. Nobilii
nu vor putea nici sa se mi$te fara se impiedice de soldap. Ma
indoiesc ca vor incerca ceva prostesc atata vreme cat sunt
inconjurat de sute de trupe loiale.

Femke rase zgomotos. Aveau sa fie cafiva nobili frustrafi $i

nelini$tifi la ceremonia de a doua zi. Nu se va gasi niciun asasin
in intregul imperiu atat de nebun incat sa incerce o lovitura pe
nepusa masa, in prezenfa atator soldafi. Tacticile generalului
pareau excelente, de$i ar trebui i el sa fie atent pentru un timp,
eel pufin pana cand nobilii care puneau pro- bleme vor fi
identificafi $i convin$i ca domnia sa e indreptafita sau vor fi

finufi sub control.

Se pare ca va descurcafi cu toate, Maiestate, spuse Femke

cu o voce inca evident vesela. Ar trebui sa $tifi ca sta- rea de
spirit pe strazile din Shandrim in legatura cu venirea Mariei
Voastre la putere este una pozitiva. Oamenii cred c-afi reu$it sa
anihilafi planurile lordului Vallaine de unui singur. Sunt sigura
ca o sa va amuze unele variante mai exagerate despre cum i-afi
pus la cale prabu$irea. Mai important este ca nu trebuie sa va
ingrijorafi in legatura cu oamenii de rand. Se speculeaza mult
despre ce vefi face in legatura cu planurile re- cente de a recruta
personal pentru legiuni din randurile ora$enilor. $i, dupa
infrangerea noastri militara in Thrandor, oamenii sunt curio$i sa
vada cum o sa va descurcafi cu situafia diplomatic^ actuala. La
urma urmei, noi eram invadatorii. Se $tie ca nu putem sta
degeaba, sperand ca regele Thrandorului sa uite de incursiunea
noastra. Daca nu facem ceva cat de

repede, razbunarea va urma in mod inevitabil. Locuitorii par mai

degraba curio$i decat ingrijorati. Se pare ca oamenii au deja
incredere, intr-o oarecare masura, in judecata Mariei Voastre.

Surabar dadu aprobator din cap, cu privirea pierduta, in

vreme ce se gandea la implicate celor pe care fata i le adu- sese
la cuno$tinfa. Pref de o clipa, batu darabana cu o mana pe birou,
dar nu ramase mult timp cazut pe ganduri.

Ar mai trebui sa $tiu $i altceva? intreba.

 Nimic care sa prezinte interes, Maiestate. Avefi vreo

misiune pentru mine azi? Vreun zvon pe care afi vrea sa-1
lansez sau vreo informafie pe care afi vrea s-o obfin?

Nimic in mod deosebit, Femke. Continua, te rog, sa

asculfi cu atenfie zvonurile care circula. Nu cred ca, pentru
moment, e nevoie sa intare$ti speculate. Voi incepe sa fur- nizez
informal catre populate dupa incoronarea de maine. Ve$tile
despre eveniment se vor raspandi destul de repede atunci cand
nobilii i$i vor primi invitafiile in dupa-amiaza asta. Tu doar fii
atenta $i fine-te deoparte pentru moment. Mi-ar plicea sa vii
maine la ceremonie. Ai haine potrivite ca sa te dai drept nobila?

Femke ridica u$or o spranceana $i zambi.

Glumifi? intreba ea. O sa ma amestec printre ei, Maiestate. Am mai facut asta $i inainte. Sunt bine cunoscuta ca
fiica unui lord din una din cetifile de pe coasta. Participarea mea
nu va cauza nicio problema.

$i chiar e$ti fiica unui lord? intreba zambind Surabar.

Incep sa cred ca ma pot a$tepta la orice din partea ta, Femke.

Nici vorba, Maiestate, raspunse ea razand. Dar imi place

sa joc rolul asta.

 Bine.

Generalul scoase o bucati de pergament din sertarul biroului, ii inmuie pana in calimari $i nota o lista cu ore, cu un
scris clar $i ordonat. I-o dadu lui Femke pe deasupra mesei.

aA

Poftim. Inva^-o pe dinafara i distruge-o. Intalnirea de

maine este seara, ca sa-mi po^i raporta informatii de la cere-

monie. Incearca sa-fi dai seama care dintre aristocrat imi vor
sprijini domnia $i cat de mult o vor face.

La ce ora va avea loc ceremonia, Maiestate?

Incoronarea va incepe la al doilea clopot dupa miezul

zilei. Am invitafii pentru tofi nobilii locali. Am luat lista din una
din evidence lui Vallaine. Paranoia lui mi-a fost de aju- tor se
pare ca-i urmarea pe tofi, intr-o oarecare masura. Am aici o
invitafie $i pentru tine. Ce sa scriu pe ea?

Voi fi acolo sub numele de lady Alyssa, Maiestate,

raspunse Femke, zambind senina $i neribdatoare.

Surabar scrise numele pe invitafie $i i-o inmana. O privi cum

face o reverenfa, se intoarce $i iese din incapere. Barba- tul

zambi cand se gandi la sarcina pe care o avea in minte pentru ea.
Da", i$i zise. Femke va fi perfecta pentru rol. E mai tanara
decat mi-ar placea, dar e mai mult decat suficient de abila."

Femke i$i petrecu noaptea aceea in lux. Era necesar sa fie aproape
de palat $i voia sa-$i restabileasca identitatea de fiica rasfafata a
unui nobil bogat, a$a ca se cazi la Potirul de Ar- gint", una
dintre cele mai scumpe case de oaspefi din Shan-

drim. Inainte de asta, Femke se abatu un pic de la drum ca sa se

schimbe in haine potrivite i sS aranjeze expedierea unor bagaje
la casa de oaspe^i pentru mai tarziu, in aceeai zi.

Shandrim era un ora vechi. Fusese capitala Shandarului mca

dinainte de marea expansiune a imperiului. In centra se

gaseau cladiri vechi de cateva secole, dar zone intinse fiisesera

demolate $i reconstruite atunci cand fusese inalfat actualul palat
imperial. Constructor^ se folosiseri de aceasta ocazie pentru a
largi strazi principale, pentru a reduce densitatea clidirilor $i a
degaja central ora$ului. Dimpotriva, zonele mirginae ale
Shandrimului erau pline de case ingrimadite, cu strazi intunecate
$i inguste. Organizafiile criminale inflo- reau $i se aflau in
competifie, facand sectoarele mai sarace periculoase pentru cei
fara bagare de seama.

Femke cuno$tea indeaproape fiecare strada $i alee laturalnica. Refeaua ei de informatori $i agenfi era extinsa. Alte
persoane ii ofereau case sigure $i locuri de depozitare a echipamentului i a costumafiilor in care se deghiza. In cea mai
apropiata dintre acestea se gisea tot ce-i trebuia pentru rolul ei
de tanari nobila.

O peraca de par brunet, buclat $i impletit intr-un stil elaborat,

combinata cu un machiaj ingrijit $i haine minunat croite au
schimbat atat de mult mfa^area lui Femke, incat numai aceia

care o $tiau foarte bine ar fi putut s-o recunoasci. Expresia

semeafa exersati cu atenfie i aerul indiferent com- pletau
deghizarea. Femke nu putu si nu zambeasca mul^u- miti in timp
ce privea rezultatele in oglindi.

Lady Alyssa era unui dintre alter ego-urile ei preferate. Nu

putea sa spuna exact de ce-i plicea atat de mult sa joace rolul
tinerei nobile atragatoare, dar enervante. Faptul ci Alyssa traise
intotdeauna in lux era parte din motiv, de$i asta nu ex- plica
atracfia. Femke mai pozase de multe ori in personaje bogate $i
se bucurase de un confort similar. Poate era bucu- ria secreti de a
vedea cat de scandalizafi erau ceilalfi de egois- mul total al
Alyssei. Era ceva delicios de neobrizat in insistent ei ca stapanul
de la Potirul de Argint", Versande Matthiason, sa-i aduci
personal Alyssei bagajele, iar fiica

acestuia s-o serveasci pe post de camerista personala in tim- pul

$ederii sale acolo.

Potiral de Argint" era una dintre cele mai vechi cladiri din
Shandrim, ceea ce-i dadea caracterul care le lipsea altor hanuri
scumpe din central oraului. Camera ei era frumos decorata, iar
Femke i$i permise luxul de a merge desculfa pe covoral moale
i gros. Totul fusese aranjat cu bun gust. Ta- blourile in care
erau reprezentafi nobili i cai se potriveau ar- monios cu mobila
scumpi din lemn inchis la culoare $i cu ro$ul $i verdele profund
al covoarelor $i draperiilor. Cuver- turile erau de un alb laptos,
cu flori frumos brodate, dand pa- tului un aspect proaspat $i
imbietor. Cear$afurile fiisesera perfect intinse $i inveleau
impecabil salteaua generoasa.

Era greu si gase$ti lucrari de care sa te plangi, dar in rolul ei

de lady Alyssa, Femke $tia ca era atat necesar, cat $i de

a^teptat ca ea sa faca asta. II puse pe Versande sa dea jos de pe

perete unui dintre tablouri, susfinand ca i se parea ca unui dintre
domnii de acolo ii ranjea batjocoritor oriunde s-ar fi dus. De
asemenea, ii cera sa ia o vazi cu flori, pe care o des- crise ca
fiind vulgara. De fapt, fusese unui dintre cele mai fru- moase
aranjamente pe care le vazuse, dar Alyssa era cunoscuti pentru
firea ei agasanti, iar Femke nu voia sa dezamageasca.

Versande indeplini totul fara sa puna intrebiri, intracat $tia ce

reputafie avea lady Alyssa, atat ca oaspete dificil, cat $i ca
posesoare a unui portofel foarte adanc. Era tot timpul dispus sa
treaca cu vederea factorii care provocau neplaceri i excentricitafile oaspefilor sai atunci cand ace^tia plateau bine.

Femke se relaxa in luxul camerei sale i a^tepta pana cand

restul nobililor primira invitafiile la incoronare. Cu o inima
rautacioasa, continua sa faca cereri sacaitoare pe parcursul mtregii dupa-amiezi. Era u^or sa se justifice: intrefinea imagi- nea
personajului, dar era de asemenea delicios de placut.

Mai intai se bucura de o baie fierbinte, care, bineinfeles,

trebuia sa fie exact la temperatura ceruti, necesitand cateva
modificiri: apa trebuia si fie mai intai fierbinte, apoi rece, apoi
din nou fierbinte. Dupa asta se $terse cu prosoape moi, care au
fost incilzite mai inainte, a$a cum insistase ea. Apoi comanda o
tocani indiani $i primi cu incantare o fierturi mi- nunat de
aromati, serviti cu prijituri calde i o porfie gene- roasi de fri$ci.
Pana $i Alyssei i-ar fi fost greu sa giseasci motiv de
nemulfumire in toate astea, hotiri Femke, in vreme ce lichidul
fierbinte dizolva prajitura pufoasi de pe limbi.

La scurt timp dupi ce termina, se auzi o u$oari bitaie in u$i,

iar fata care ii adusese tocana intra.

- A fost pe gustul domniei voastre? intreba timidi, luand

tava cu capul plecat.

A fost adecvat, mulfumesc, rispunse Femke cu dispref.

Spune-mi, fetifo, avefi un croitor aici? Cred ca o sa am ne- voie
de o noua finuti pentru maine, a$a ca voi cere sa mi se faci una
in noaptea asta.

O rochie pana maine? lasi sa-i scape fata, cu un ames- tec

de neincredere i groaza in voce. Nu cred ca exista cineva aici

care si poati face asta, doamna mea. Dar o si1 intreb pe tata,
poate $tie el pe cineva.

O, sunt siguri ci tie, declari increzitoare Femke. Pare o

persoani destul de competenti. La urma urmei, trebuie sa fi fost
i alfii care au avut nevoie de serviciile unui croitor. Nu cred ci
sunt singura care are trebuinfi de haine din cand in cand.

 Da, doamna mea. O si merg si intreb imediat, doamna

mea.

Fata cea mici a lui Versande ie$i facand tulburati o reverenfi. Omul avea, fari indoiali, cuno^tinfe, caci dupi numai o ori
o croitoreasi bitu la u$a Alyssei.

Femeia micufa i vanjoasa, cu un chip pe care cu greu se

citea ceva, lucra repede i aproape fara sa fina seama de rangul sau pozifia pe care le avea lady Alyssa. In momentul in care
Alyssa ridica glasul ca sa se planga de vocea rastita $i de
maniera directs a femeii, croitoreasa cea micufa se opri $i o
privi ferm.

Vrefi o rochie noui pana maine sau nu? intreba.

 Pai... bineinfeles cS vreau...

Foarte bine, o intrerupse brusc croitoreasa, daca a$a stau

lucrurile, atunci facefi cum va zic $i nu-mi provocafi neplaceri,
ci altfel plec de aici imediat. Va garantez ca nu mai gasifi pe
altcineva dispus sa vi faca o rochie in mai pufin de o zi $i, chiar
daca reu$ifi, nu ar avea indemanarea mea. Deci cum rimane?

Femke fu cu adevarat surprinsi de atitudinea micufei femei

$i ii dadu seama ca-$i gasise na$ul. Nu avea prea multe de
ca$tigat daca facea in continuare pe nobila infepata, a$a ca
incuviinfa resemnata din cap $i se lasa trasa $i impunsa fira sa
scoata un sunet, in timp ce croitoreasa ii lua o mie de masuri.
Nu mai erau $i alfii in camerS s-o vada atat de umilita, iar
Femke se indoia ca femeia va vorbi despre asta. Nu pirea genul
care si barfeasca.

Femeia susfinea ci e cea mai buna croitoreasa din Shandrim

$i refiizi si i se spuna ce sa faci.

 O sa va fac o rochie i o sa va placa sau nu. Prea pufin

conteaza asta pentru mine. Pot sa-mi vand intotdeauna produsele, spuse semef.

Cu masurile lui Femke notate pe o placufa de ardezie, femeia

se grabi sa iasi din incapere, lasand-o pe Femke sa se

intrebe cu ce fel de ve$mant se va intoarce a doua zi.

Tanara n-ar fi trebuit s-$i faca griji; femeia nu se laudase degeaba. Rochia era uimitoare. Era facuta din mitase de un ro$uinchis, completata perfect cu o broderie minufioasa din fir de
argint. Linia decolteului, corsetul frumos cusut $i lu- cratura din
jural gatului $i de la maneci erau rafinate. Era de necrezut ca
ceva atat de frumos a putut fi creat in mai pufin de o zi.

O, uau! exclama uimita. E incredibil! Pot s-o incerc, va

rog?

 Cu manierele astea, putefi, raspunse croitoreasa, in mod

evident multumita de efectul pe care-1 provocase munca ei.

Cum se face ca n-am mai auzit de domnia voastra pana

acum? intreba Femke, ie$ind pentru o clipi din pielea personajului sau, fara sa-$i dea seama.

Ei bine, nu lucrez chiar pentru oricine, tanarS domni^i.

Prietenii $i-au catigat dreptul la serviciile mele, iar Versande a

fost un prieten bun de-a lungul anilor.

Va rog, am fost extrem de nepoliticoasi cu domnia

voastri, iar pentru asta imi cer scuze. A$ putea sa va intreb cum
v mimi^i, fiindci mi-ar placea foarte mult sa va mai co- mand
haine pe viitor? Sunte{i un geniu.

Pute^i intreba, lady Alyssa, $i nu voi refuza o cerere atat

de cinstiti. Numele meu este Rikala, dar daca va spun numele nu

inseamna ca dreptul la serviciile mele va este ga- rantat.

Rikala o ajuti pe Femke sa se imbrace, inchizand cu griji

randul dublu de nasturi mici, care se intindea pe toata lungimea
spatelui. I se potrivea perfect, iar Femke se admiri in oglinda.

E frumoasi, Rikala. Mul^umesc, mulfumesc mult de tot.

Cat va datorez? Oricare ar fi preful, rezultatul e pe misuri.

 Ave^i griji de munca mea, lady Alyssa, raspunse Rikala.

Voi $ti daci n-ai procedat astfel. Ii pute^i achita

costurile lui Versande. Sunt siguri ca va cere un pre corect. Sa

ave^i o zi buni.

Incredibil", se gandi, risucindu-se din nou in faa oglin- zii.

Oricate a$ afla despre Shandrim, ma a$teapta mereu cate o
surpriza."

Pentru a demonstra ci este demna de increderea Rikalei,

Femke ceru o trisuri cu care sa se deplaseze pe scurta distan^a

catre palat in dupi-amiaza aceea. De$i nu avea mai mult de

un minut de mers pana la por^i, Femke sim^i ca Alyssa ar tre-

.a

bui sa-$i faca intrarea cu un fast pe misura noii sale ^inute. In

plus, vistieria impiratului plitea pentru ca ea sa fie o taniri
domni^a bogati, a$a ci sim^ea ca e de datoria ei si-i joace rolul
cum trebuie.

Cand a ie$it din trasura la poarta palatului imperial, nu

pu^ini au fost cei care s-au oferit s-o ajute sa coboare treptele. O
mul^ime de lorzi $i lady soseau pentru ceremonia de incoronare. To^i erau imbrica^i cu ce aveau mai bun pentru
aceasta ocazie, dar niciunul nu trecu cu privirea elegan^a uimitoare a lui lady Alyssa. Nu era corect ca ochii sa fie a^inti^i
asupra ei, de vreme ce i$i petrecea mare parte a vie^ii mcercand sa treaca neobservata, $i totu$i era acolo, in central
atenpei, bucurandu-se din plin de fiecare secundi. Fiind atat de
marcanti, Femke reu$i sa devini invizibili. To^i ii vor re- marca
prezen^a, dar nu vor vedea decat o frumoasi nobili.

 Gardi de ceremonie, mormii Nelek din cealalti parte a

cortului. Stitea picior peste picior pe mormanul lui de paturi, cu
o parte din armuri intr-o mani $i o carpi in cealalta. Dupa cinci
ani in legiunea de elita a generalului, mi pune garda de
ceremonie. Dar solda^ii ce au? De ce nu pot si-$i lustraiasci ei
cataramele $i si stea drep^i?

Reynik zambi pentru sine. Unii oameni nu erau nicio- dati

multumiti. Gandul ca toata nobilimea din Shandrim avea sa-1
vada ii gadila orgoliul de a face parte din for^ele speciale ale
generalului. Era o onoare sa fii ales pentru aceasta legiune. Doar
ca^iva noroco$i erau lua^i direct de la antrenamentele de baza
pentru infanterie, iar compendia pentru cele cateva lo- curi
disponibile in fiecare an era acerbi. Reynik era unui dintre cei
doar doi membri din intreaga legiune care nu-$i sarbatoriseri
inca cea de-a optsprezecea aniversare, deci rea- lizarea era cu
atat mai speciali.

Tanirul se uiti pre de o clipi la imaginea sa reflectati in

plato$a pe care o lustruia. Chiar $i deformati de suprafafa
curbati a metalului, Reynik era incantat sa observe ci fa^a care il
privea nu mai era cea a unui biiat. Programul de pregitire intensi
prin care trecuse il maturizase atat fizic, cat $i mental. Exuberant
copilireasci se mai citea inci in trasaturile sale numai cand

zambea.

Nimeni nu catadicsi sa rispundi mormiitului lui Nelek.

In schimb, birba^ii se striduiau si-$i lustruiasci armura de ceremonie cat puteau de bine. Capul de coloani i-ar pedepsi

imediat daca ar gasi $i eel mai mic cusur uniformelor lor. Nicio
persoani cu capul pe umeri nu 1-ar supira. In ceea ce-i privea pe
solda^i, capul de coloana era un zeu. Rezulta ca se- cundul era
un semizeu, deci $i acesta trebuia ascultat fari re- zerve.

Comandan^ii, generalii $i nobilii care se implicaseri in

chestiuni militare erau vazu^i in mare ca ni$te pauni care i$i
etaleazi cozile, plini de sine, dar rupp de realiti^ile dure ale
vie^ii militare din prima linie. Cu toate acestea, Reynik avea o
perspective unici asupra rangurilor ofi^ere^ti. Atat tatil, cat $i
unchiul sau fuseseri comandan^i ai legiunilor. Acum, ci trecuse
prin pregitirea de baza pentru infanterie i prin cea

avansati pentru postul actual, Reynik putea si-$i dea seama cat
de vaste trebuiau sa fie cuno^tin^ele ofi^erilor. Pentru el, tatil $i
unchiul erau cei mai profesioni$ti solda^i pe care ii $tia $i
scopul sau era sa le calce pe urme i si urce pana in varful
ierarhiei. Voia cu disperare si-$i faca tatil mandra.

Reynik fusese antrenat cu fine^e din momentul in care cei

dintai pa$i. Tatil siu a fost primul care 1-a invi^at cum si bati
pasul $i apoi cum si-$i balanseze bra^ele ca un soldat in mar$,
facand ca totul si pari o joaci de copii, care lui Reynik i-a plicut
la nebunie. Pe misuri ce cretea, $i jocurile deveneau mai
complicate. Harjonelile dintre tati $i fiu de care s-a bu- curat nu
au fost ca ale majorititii copiilor. Daci al^i ta^i pur $i simplu se
rostogoleau pe podea ca si se amuze, tatil lui Reynik introducea
treptat tehnici de lupti fari arme, de- prinzandu-1 subtil pe fiul
siu cu aptitudini pe care mul^i adul^i se chinuiau si le
stipaneasci.

Cat fusese copil, lui Reynik ii plicuse si-$i asculte tatil $i

unchiul dezbitand tactici $i strategii militare. Cand se gandea

acum la acele discu^ii, ii era u$or si^i dea seama cat de diferiti trebuie si fi fost viziunea unui ofi^er fa^i de cea a unui
soldat obi$nuit. Daci unchiul siu n-ar fi fost ucis in urmi cu mai
bine de doi ani, acum s-ar fi bucurat $i mai mult si asculte
aceste dezbateri.

Furia ii facu pre de o clipi loc in inima lui Reynik, la

gandul uciderii unchiului siu. Fusese de fa^i cand se intamplase. Unchiul n-avusese nicio $ansi de scipare. Nu fusese nicio
amenin^are, nici un motiv plauzibil, nicio provocare care si
poati justifica omorul cu sange rece. Acum Reynik, viral $i
unchiul siu jucau ceva in mijlocul strizii, iar in clipa urmitoare
un striin a apirat de niciieri, 1-a injunghiat pe unchiul lui Reynik
in piept i a dispirat pe o alee din apropiere.

Reynik a apucat si vadi in fugi chipul uciga$ului. $tia ci navea sa-1 uite niciodati. L-a urmirit pani pe alee, dar doar capva
pa$i. Strigitele de ajutor ale virului siu 1-au oprit din drum,
sfaiat de nehotirare. Uitandu-se acum inapoi, era clar ci decizia
de a-$i sus^ine virul innebunit de durere fusese cea corecti. Daci
1-ar fi urmirit pe uciga$, ar fi fost pu^in proba- bil ca Reynik sa
supraviefuiasci unei confruntiri cu el.

Din cate spunea tatil siu, uciga$ul era aproape sigur un

asasin. Nu era, deci, surprinzitor ca autorita^ile nu reu$iseri
niciodati si puni mana pe el. Chiar $i acum, Reynik cerceta
figurile oamenilor in locuri publice, in speran^a ci-1 va vedea pe
criminal $i-l va putea aduce in fa{a justi^iei, de$i $ansele erau
foarte mici.

 In reguli, solda^i! Vreau si vi vid plini de viafa!

Vocea puternici a secundului intrerupse reveria lui Reynik.

To^i siriri in picioare $i luari pozi^ia de drep^i la margi- nea
paturilor.

Uniforma de ceremonie. Inspec{ie. Afari. ACUM! La urmitorul

semnal, pornim in mar$ spre palat. Fi$i sprinteni. N-avem toati
ziua la dispozipe.

m&m

CAPITOLUL 2
ine e tipa aid? $opti lordul Danar cu o voce joasa $i

conspirativa.

Micul grup de nobili tineri din jurul sau urmari cu priviri

subtile incotro se uita Danar $i remarca o tanara atractivS intro rochie regala, de un ro^u-inchis. Unui dintre barbafi tu$i
incet.

O partida fascinanta pentru tine, Danar. Lady Alyssa are

o reputa^ie interesanta


Interesanta? In ce fel, Sharyll? Vorbe$te, omule, n-am
mai auzit pana acum de lady Alyssa $i nici n-am vazut-o la
curte.

Poate ca te-a evitat special, Danar. Ai o reputa^ie de

pradator cand vine vorba de doamne, spuse unui dintre ceilal^i, razand incet.

Nu, ma indoiesc, zise Sharyll, scuturand u$or din cap.

Lady Alyssa e un element care apare intamplator in Shandrim.

Sunt momente cand vine la evenimente oficiale sau petreceri
particulare timp de o saptamana sau doui, apoi n-o mai vezi cu
lunile. Cand apare iar, se poarta de parci n-ar fi fost deloc
plecat5. Nu tie nimeni unde se duce $i cum se tine la curent
cu barfele de la curte. E o enigma.

A, ador provocirile, murmura Danar, inci urmirind-o cu

privirea pe Alyssa prin sala mare.

 Ei bine, n-a? fi zis, judecand dupa cateva dintre domnitele cu care ai ales sa-fi impar^i afecfiunea in ultima vreme!
Acum n-ai putea sa mai spui cS ultima ta cucerire a fost o
provocare, nu? S-a finut ca raia de tine din primul moment

in care ai aritat ca te intereseazi. In ochii lui Sharyll se citea

amuzamentul in timp ce observa privirea intensi a lui Danar.
Lady Alyssa e foarte diferiti de ce serve$ti tu de obicei. S-ar
putea spune ci este unica tocmai pentru ci nu se implici in
rela^ii, e imposibil de prins. Se zice c-ar fi singura fiica a unui
lord negustor bogat dintr-una din ceta^ile de pe coasti, dei nu
mi-a fost confirmat din care anume. E plina de bani, dar e
capricioasi $i se tine departe $i de cele mai firave avansuri
romantice. E ca $i cand ai incerca sa aduni cea^a dimineii intr-

un borcan, Danar n-o s-ajungi niciieri.

Tanarul lord i$i indepirti privirea de la lady Alyssa i il fixi

pe prietenul sau, care ranjea. O expresie amuzati ii lumini
trasaturile $trengire$ti i chipe$e i, firi si-$i dea seama, i$i
trecu degetele prin pirul negru ticiune. Danar chi- coti, iar
zambetul ii accentui gropi^ele copilire$ti $i ii aprinse o luminita
in ochii de un albastru intens.

 Asta e o provocare cireia nu pot sa-i rezist. Pe zece seni

de aur c-o si pi$easci alituri de mine in mai pu^in de o
saptimani, declari el.

S-a facut, accepti Sharyll firi ezitare. Deja pot si simt

greutatea aurului in buzunarul meu. I^i arunci banii pe geam,
prietene. Vechiul tiu farmec nu va face minuni cu lady Alyssa.
O si te citeasci imediat. Te pregate$ti si fii invins, Danar, $i o si
radem bine pe seama ta $i o si bem un butoia$ de bere cand o si
pliteti.

Ceilal^i tineri nobili radeau infiindat, dar Danar nu-i bigi in

seama, preferand si se uite din nou in mulfime dupi Alyssa, cu
mintea plini de idei despre cum ar trebui s-o abordeze.

in adunarea din sala mare a palatului imperial se gaseau to^i

membrii inaltei societal din Shandrim. Toate numele sonore se
invarteau printre coloanele inalte ale silii, dar, departe de a fi
civiliza^i $i cu inima u$oari, murmurul conversa^iei adipostea
un amestec potential exploziv de emo^ii. Grupuri pline de furie
stiteau alituri de grupuri exaltate i bucuroase. Expresiile de pe
chipurile lor variau de la sobrietate pana la extaz, de la
nerabdare pana la incruntari prevestitoare. Femke se bucura ca
Surabar hotirase sa trimiti for^e armate nume- roase. Sim^urile
ei ii strigau ca evenimentul era un dezastru pe cale sa se
desfa$oare.

Pistrandu-$i chipul senin, Femke se strecuri prin mul^ime,

facand ca privirile sa se intoarci dupa ea oriunde ar fi mers. Era

u$or sa joci un rol de lady daca aritai ca ea. O binecuvanti din

nou in ticere pe Rikala. Cu reverence subtile catre lorzii mai

in varsta $i inclinari din cap catre cei tineri, Femke stribitu sala

mare pe intreaga lungime, uitandu-se dupa grupuri care

pareau ca pun ceva la cale. Ca^iva se aritau ostili fa^a de noua

incoronare,
dar, din cate ii $tia pe acetia, capita convingerea . .
a
. . .. ca nu vor face nimic prostesc. In ciuda faptului ca in
mijlocul

nobilimii curgea suficienta fiere incat sa genereze o mie de

tentative de asasinare, Femke incepu sa se relaxeze.

Poate ci pana la urmi o si apuc si mi bucur de eve- niment,

i$i zise ea incet.

Pe Femke o ingrijorau eel mai mult nobilii conservatori, acei

lorzi care erau de pirere ci aristocra^a se transmitea pe linie de
sange. N-ar fi primit niciodata cu bra^ele deschise un impirat
apar^inand castei militare, chiar daci era general. Surabar nu se
trigea din randurile nobilimii $i nicio Casi" nu-i putea sus^ine
pretinderea mantiei de impirat. Nobililor conservatori nu le pisa
ci Surabar era potrivit si carmuiasci. Pentru ei, era doar

un pretendent la mantie $i n-aveau sa renun^e pani cand cineva

cu sange albastru nu o va purta in locul lui.

In ciuda presim^irilor rele, Femke nu detecta iminen^a

vreunei ac^iuni in sala. Anun^ul incoronarii venise prea repede
$i fusese prea surprinzator pentru a lasa loc de tentative de
complot. Planul lui Surabar de a-i lua pe nobili prin surprindere incepuse bine.

Cand Femke il vazu pe lordul Danar facandu-$i loc prin

mul^ime catre ea, oftS in sinea ei. N-avea pe unde sa scape, i
el se apropia ca o molie atrasa de lumini.

 Dintre toate locurile in care putea sa se duci, trebuia sa

vina spre mine! bombani ea incet.

Nu putea sa-$i gaseasca o scuza rapida, apoi sa iasa iute.

Femke va trebui sa negocieze politicos avansurile lui inevitabile, pe cat de diplomat posibil. Danar era un afemeiat notoriu. De asemenea, era fiul eel mare al lordului Tremarle, unui
dintre cei mai puternici lorzi din Shandrim. Drept ur- mare, in
ciuda unei dorinfe nebune de a-i trage una intre pi- cioare, facu
o reveren^a i il privi in ochii alba$tri i scanteietori cu
respectul cuvenit rangului sau. Apropierea sa rapida i
plecaciunea ridicol de adanca pentru un aristocrat o ficura sa i
se strepezeasci dinpi chiar inainte ca el sa deschida gura sa
spuna ceva.

 Bine te-am gasit, doamna mea, spuse, afi^and un zambet clar rezervat pentru domni^e.

Intr-adevar, lord Danar, e o zi numai buna pentru intalniri, nu-i a^a?

 M-ai pus in inferioritate, doamna mea. In timp ce tu imi

cuno$ti, evident, numele, eu n-am avut incS phlcerea de a-1 afla
pe al tau.

Haide, lord Danar, nu incerca sS-mi spui ca din grupul de

seama de tineri lorzi cu care erai cand am intrat in salS n-a

$tiut niciunul si-{i spuni numele meu. Mi-e greu sa cred asta,
adauga ea pe un u$or ton de dojani. A fi zis ca micar lordul
Sharyll $i-ar aminti de mine, am avut o conversa{ie mai lunga in
urmi cu nici ase luni.

Ai demascat talharul din start, recunoscu el ridicand din

umeri, folosindu-$i zambetul copiliresc despre care tia ci face
ravagii. Vai, voiam doar si aud numele de pe buzele tale,
doamna mea, cici mi intrebam daci nu cumva mi-au intins o
cursa. Nu e neobi$nuit pentru prietenii mei sa faci glume $i sunt
sigur ci, daci te uifi la grupul pe care 1-ai pomenit, vei vedea ci
ne urmiresc indeaproape.

Femke ii privi $i cateva capete se intoarseri repede, ficand-o

si radi. Se folosi de ocazie ca si se mai uite o dati prin mulpme,
dar nu erau semne de pericol iminent. Femke i$i intoarse aten^ia
citre lordul Danar $i, dei enervati ci o intrerupsese din munca
ei, sim^i un fior de atrac^ie. Lui Femke i-ar fi plicut si fie curtati
de lordul Danar in alte im- prejuriri, de$i $tia ci este un
fiistangiu. Dar nu $i-ar risca iden- titatea fabricati pentru un flirt

frivol cu ocazia acestui eveniment.

Eu sunt Alyssa, spuse Femke, lisand inten^ionat deoparte tidul de lady", a$a cum se cuvine cand vorbeti cu un
lord mai in varsti.

Lady Alyssa, repeti Danar cu o alti pleciciune politicoasi. Ciudat, se pare ci Sharyll nu numai ci $i-a amintit de tine,
dar a i ales si-mi spuni numele tiu adevirat. Crezi ci-mi joaci o

festi $i mai mare? Sau poate... o, fie ce-o fi! O taniri i frumoasi
lady ca tine probabil ci nu e interesati de uneltirile i jocurile
tinerilor de la curte.

0 tanari $i frumoasi lady ca tine"? $i ce inseamni asta

mai exact, lord Danar? intrebi Femke cu sprancenele ridi- cate,
uitandu-se pentru o secunda pe deasupra umirului siu

pentru a observa grupurile de nobili din spatele lui, dupa care il

privi iar in ochi.

Nimic riu, te asigur, raspunse el repede, fari sa observe ci

ea era atenta $i-n alti parte. Doar ca am observat ca nu iai
ciutat pe cei de-o seama cu tine cand ai intrat in sala. Intradevir, rar am mai vizut pe cineva sa se simti atat de bine in
compania propriei persoane.

Bine observat, domnul meu, dar atunci de ce ai ales si-mi

invadezi spa^iul intim? Se $tie ca nu-mi place compania
barba^ilor, aa ca ar trebui sa ai un alt motiv decat propria
singuritate. Un pariu, poate? Un rimi$ag cu acei prieteni
uneltitori?

Danar fii surprins de spiritul ei de observa^ie, dar avu griji si

nu lase se vadi. Alyssa era mai istea^i decat femeile pe care le
curta in mod obi$nuit, iar asta ar fi o schimbare interesanti.
Decise ci ar fi o plicere rari si petreaci timp in compania unei
femei care era atat atrigitoare, cat $i cu mintea ageri.

Nici gand, lady Alyssa! Nu voi nega faptul ca ceilal^i miau spus de lipsa ta de preocupare fa^i de curtenitori, iar asta,
intr-adevir, mi-a starnit interesul. Dar nu provocarea unei
poten^iale cuceriri m-a adus citre tine. Este vorba de eterna mea
ciutare a unui suflet pereche. Partenera mea per- fecti, daci
doreti. Am ciutat aproape toati via^a, dar vai!, inci n-am avut
noroc... doar daci...

La inceput, Femke fii tentati si-$i bage degetul pe gat ca si

arate ce credea despre replica asta. Dupi aceea, instinctul o
impinse si se manifeste verbal, dar se stipani i rispunse cu o
replici in^elitor de blanda.

A, femeia perfecti pentru lordul Danar! Din cate am

auzit, acea domni^i ar fi intr-adevir greu de gasit, spuse, profitand de ocazie ca sa-1 inconjoare de parci ar fi cercetat un

animal in pia^i, dar de fapt folosindu-se de asta pentru a arunca

din nou o privire in mul^ime.

Danar ii facea sarcina mult mai dificili decat ar fi trebuit si

fie.

Mi indoiesc ci eu m-a incadra, mai spuse, inchein- du-$i

cercul.

 Serios? $i cum ai ajuns la aceasti concluzie? intrebi

Danar, cu vocea debordand de curiozitate.

Generalizand. In trecut, ai avut gusturi pentru un anu- mit

tip de femei, domnul meu. A putea spune ci multe dintre ele au
insu$iri fizice deosebite, care mie imi lipsesc. De asemenea, au
cam aceea$i perspectivi a statutului lor in so- cietate i$i
doresc si se mirite bine $i si procreeze. Pot si spun cu toati
sinceritatea ci am purine in comun cu aceste doamne.

Danar rase de sinceritatea ei $i de observa^iile juste.

Categoric, eti diferiti. Dar nu e neaparat un lucru riu si

fii diferit. Cine poate spune ci n-am ciutat printre femei care nu
mi se potrivesc deloti E$ti atrigitoare, singuri $i de$teapti de
ce n-a$ vrea si te cunosc mai bine?

Lui Femke ii trecu prin cap o duzini de replici tiioase, dar

chiar cand si deschidi gura si-i serveasci rispunsul ales, ziri cu

coada ochiului ceva ce-i ingheti sangele in vine.

Imi cer scuze, lord Danar, nu doresc si fiu nepoliti- coasi,

dar oricat de mult mi-ar plicea si continui aceasti con- versape,
tocmai mi-am dat seama ci a sosit lordul Kempten. Te rog si mi
ier^i, am de discutat cu el treburi urgente, care nu pot a$tepta.
Poate ne intalnim alti dati si ne continuim discu^ia?

Femke i$i dori imediat si^i poati retrage ultimele cuvinte.

De ce ii dadea lui Danar ocazia s-o caute? Ce fusese in min- tea

ei?

 Pii... desigur. Daca dore$ti, raspunse Danar, care aproape

ca nu mai $tia ce sa spuna. Credea ca facuse progrese $i totui,
dintr-odati, ea il didea la o parte. Ce spusese? Con- versa^ia
fusese inofensivi $i lady Alyssa parea o persoana caldi in
compara^ie cu imaginea pe care i-o zugriviseri prietenii lui.
Acum fata abia a$tepta si piece de acolo.

Dore$ti sa te ocupi de afaceri acum, doamna mea? Ceremonia e pe cale sa inceapi. N-ai putea si...?

Dar Femke deja se pregatea sa piece i nu se opri sa-1 asculte. Ultima observape a lordului Danar despre ceremonie era
corecti. O fanfari triumfali de trompete anun^a sosirea lui
Surabar $i vestea, de asemenea, sosirea girzilor sale armate. O
coloani mare de solda^i intri pe u$i in fa^a generalului,
miriluind prin centrul salii mari citre scena din capitul opus,
creand in trecere un culoar central prin mul^ime. In marul
solda^ilor, coloana se impirti uor. Unui cate unui, birbapi
plecau din fruntea coloanei, pentru a ocupa pozipi stabilite
dinainte. Cu o precizie rafinati, milimetrici, se formari doui
randuri stranse de solda^i care priveau spre interior, intr-o
etalare ame^itoare a paradei militireti. Astfel, se crei un culoar
de trecere lat de vreo trei pa$i, prin care generalul urma si
inainteze.

Nu acum, domnul meu. Si nu uita^i ce voia^i si spune^i

pani data viitoare cand ne intalnim, zise hotirati Femke peste
umir $i dispiru, abia schifand o reveren^i. Ochii ii erau a^inti^i
asupra lordului Kempten i se ruga meet si ajungi la el la timp,
firi a crea vreun incident care si-i atragi aten^ia. Nu era sigur ci
incerca si-i ia via^a lui Surabar, dar cand Femke ii vizuse chipul

pentru o clipi, avusese o pre- sim^ire. Invi^ase de mult si se

increadi in astfel de instincte.

Femke era pe partea cealalti a randurilor de solda^i care se

formau, aa ci nu-$i putea surprinde prada. Daci nu ar ajunge

in capatul opus al silii mari inainte ca alaiul sa-i blocheze calea,

atunci n-ar avea nicio putere si intervini in orice ar fi incercat
lordul Kempten. Aplecandu-se $i strecurandu-se prin mul^imea
de nobili, Femke se scuza aproape la fiecare risu- flare, dar nu se
opri din inaintare. La un moment dat, pirea ci se va impotmoli in
spatele liniei de solda^i, dar in cele din urma, cu o ultima
manevri, i$i facu loc pe langi un grup de doamne, aparent
absorbite de precizia militarilor i de armu- rile lor strilucitoare,
$i reu$i sa se strecoare prin fa{a coloanei $i sa treaci de partea
cealalta a silii.
A

La naiba! Unde s-a dus? bombani Femke. In ultima parte

a traseului ei, in care fusese obligate sa-$i croiasca drum prin
mul^ime ca un $arpe, se concentrase mai mult la cum sa
traverseze sala i-l pierduse din ochi pe lordul Kempten.

Nu poate sa fie prea departe.

Inil^andu-se pe varfuri, Femke se uiti in mul^ime dupa el,

dar fari succes. II vizu, in schimb, pe generalul Surabar, care
intrase in sala $i inainta cu pas regal prin culoarul de solda^i,
inca in formare.

Mintea lui Femke analiza sute de posibilita^i. Ce a$ face

daca a$ fi in locul lui Kempten?", se gandi, incercand si-$i
lini$teasci bitiile inimii. Ii bubuia atat de tare in piept, incat n-ar
fi fost surprinsi daci cei din jur ar fi inceput si se plangi

de zgomot. Inci n-a avut timp si plinuiasci nimic compli- cat i,

dupi expresia pe care o avea mai devreme, e $i ne- lini$tit, $i
hotirat. Haide, Femke, gande$te! E un traditionalist cu o
reputape de om care se pne de cuvant in orice afacere ar incheia.
Daci pune ceva la cale, are de gand si ac^ioneze singur, nu e
genul care sa intre intr-o conspira^ie. E posibil si fie implica^i $i
al^ii, dar cred ci ansele sunt slabe. Daci a$ incerca sa1 omor
pe Surabar i daci a fi un birbat cum e Kempten, cum a$ faceo?"

Erau prea mul^i solda^i de fai. Lordul Kempten avea

purine op^iuni daci voia sa nu devini chiar el un martir. Atunci
i$i didu dintr-odati seama.

O, prostul de el! exclami incet $i incepu si-$i croiasci

drum printre oameni pentru a ajunge cat mai aproape de locul
prin care avea sa treaci Surabar.

Asta e", se gandi innebuniti. Are de gand si se martirizeze. Cei mai probabil intr-un atac cu pumnalul, pe care 1-a
otrivit, ca sa fie sigur. Nu-i de mirare ci pirea nelini$tit!"

Ce era de facut? Intrebarea ii ardea in minte. Daci lordul

Kempten avea sa incerce un atac sinuciga$ asupra generalului
Surabar, cum si1 impiedice? Femke ar fi putut cu greu si
justifice uciderea lui doar pe baza intui^iei. $i oricum nu voia si
1 omoare. Totu$i, daci n-ar reu$i si ia misuri $i atacul lordului Kempten asupra lui Surabar va avea succes, atunci ea ar fi
responsabili. Era o dilemi care devenise i mai puternici in
momentul in care il pierduse din vedere.

Dintr-odati, acea parte a problemei se rezolvi. Femke il ziri

pe lordul Kempten in apropiere. Evident, se afla in par- tea din
fa$ a mul^imii. Fa^a lui ca de ceari era de un cenuiu palid, iar
la tample ii apiruseri mici broboane de transpira^ie.

In momentul in care-1 vizu, Femke tiu ci instinctele ei erau

intemeiate.

Surabar nu era departe. Nu mai avea timp si se gandeasci.

Femke trebuia si faci ceva $i trebuia s-o faci acum. Ii didu
seama imediat ci uciderea lordului Kempten nu era o optiune.
Chiar daci ar fi reu$it si faci asta fari si fie obser- vati de cei
care se aflau in jural ei in mulpme, ii spusese in mod prostesc
lordului Danar ci se ducea si stea de vorbi cu Kempten $i
probabil ci acesta inci o urmirea. Chiar daci Danar era un flirt
enervant, nu era prost. Daci Kempten ar pica mort in mul^ime,
ar pune totul cap la cap.

Fira sa se opreasca pentru a-$i gandi urmatoarea mi$care,

Femke i$i scoase un pieptan din pir $i-$i facu loc repede printre oameni pana cand ajunse exact in spatele lordului Kempten.
II impunse u$or cu un capit al pieptinului in zona rinichilor, in
partea de jos a spatelui, i ii $opti in ureche:

Nu va micati, domnul meu, sau va omor chiar aici.

Pieptanul pe care il n in spatele domniei voastre are ascuns in
el un ac inmuiat intr-o otravi mortala. Va rog si nu ma obliga^i
sa-1 folosesc. Daca o s-o fac, moartea domniei voastre nu va
servi niciunei cauze.

 Ce...? Cum...? Lady Alyssa? ingiima el.

Sssst! il potoli Femke, avertismentul ei $optit abia

auzindu-se in urechea lui. Sta^i nemi$cat pana cand trece
Surabar. Apoi mergem la o mica plimbare.

N-avuri mult de ateptat, cici generalul se apropia. Surabar

trecu pe langi ei cu un pas mare{ i cumpinit, iar Femke zambi
cand i$i didu seama ci generalul facuse o mi$care cu- rajoasi

acceptand mantia imbracat complet in ^inuti militari, inclusiv cu

armuri. O precau^ie inteligenti, se gandi. Avea sa-i infiirie pe
lorzii conservatori, atrigandu-le $i mai mult aten^ia asupra
mediului din care provenea, dar asta nu putea fi evitat.

In reguli, domnul meu, opti Femke, aplecandu-se peste

umarul lordului Kempten. Acum, si mergem. Vi rog, fari miciri
brute. Nu vreau si vi infig ista in spate din gre$eali; ar fi jenant
si vi otrivesc aici. Niciunul dintre noi n-ar dori si se intample
asta, nu-i a$a?

Lordul Kempten dadu u$or din cap in semn ci nu. Indru- mat
de mana lui Femke aezati pe spatele siu, ie$i repede din randul
de solda^i $i pitrunse in mulfime. Cei doi se mi$cari incet prin
adunarea de nobili, avand griji si nu faci nimic ce i-ar fi putut
distrage de la inaintarea generalului Surabar.

Femke il ghida pe lordul Kempten spre zona laterala a silii $i

gandurile ii alergau. Era la cheremul ei, dar ce ar fi trebuit si
faca acum cu el? Se gandi sa-1 incuie intr-o incipere pana cand
ar putea si i-1 predea lui Surabar. Asta ar fi fost solu^ia cea mai
logici, dar Femke tia ci, daci lordul Kempten avea si
mirturiseasci, atunci Surabar nu va arita mili. Lordul Kempten ar
muri cu siguran0, ca $i cand 1-ar fi otrivit ea. Surabar era cinstit,
dar Kempten plinuise si1 asasineze pe viitorul impirat.
Aceasta era o ofensi capitala. Femke nu voia sa mai aibi inci o
moarte pe con$tiini. Exista vreo cale de a rezolva asta fari
virsare de sange?

Zona de langi peretele lateral al silii mari era mai pu^in

aglomerati, iar cand vocea puternici a Inaltului Preot din
Shandar se auzi pronunfand frazele de inceput ale ceremoniei de
incoronare, mare parte a nobilimii adunate se mi$ci mai inainte,
ca si vada $i si asculte. Cum oamenii erau aten^i la partea din

fa0 a silii, era u$or si1 indrepte pe lordul Kempten cu vorbe

optite inapoi, citre cea mai apropiati ie$ire. U$a era incuiati.
Femke ar fi fost surprinsi daci nu ar fi fost aa. Generalul
Surabar n-ar fi permis azi nicio scapare evi- denti in asigurarea
pazei. Sigura cale de a ie$i din sali era pe la intrarea principali,
care era in momentul acela inconjurati de zeci de solda^i. Nu
aveau ce si faci. $i nici nu se punea problema si piece inainte de
sfaritul ceremoniei.

Domnul meu, o si ne a$ezim cat se poate de aproape de

ie$irea principali. Vom pleca imediat dupi ce noul impirat va
parisi sala. Vi asigur ci nu doresc si vi fac niciun riu. Dimpotrivi,
de fapt, dar trebuie si discutim in lini$te inainte de a vi lasa si
pirisi^i palatul.

 Ai de gand si mi la$i si plec, Alyssa? N-are nicio logici.

Credeam ci o si mi predai girzilor. Categoric, e$ti plina de
surprize, taniri domniei. Cum ai tiut ce voiam si

fac? intreba lordul Kempten intr-o $oapti infiorati care se auzi

destul de tare.

Femke ii ficu semn sa taca fara si-$i mi$te buzele $i apoi

dadu uor din cap catre scena inil^ati din capatul indepartat al
silii.

Fi^i atent la ceremonie, domnul meu. Suntem urmarit i

nu vreau sa starnesc suspiciuni. Sa spunem deocamdati ca am
doi ochi $i-i folosesc. A^i ie^it in eviden^a. Nu voiam sa vi
risipi^i via^a degeaba. Shandarul are nevoie de domnia voastra
$i de al^ii asemenea. Vom vorbi mai incolo.

Ultimele comentarii migulitoare fuseseri rostite cu inten^ia

de a-1 ajuta pe lordul Kempten si se relaxeze. $i avuri efectul
dorit. In timp ce se indreptau spre spatele salii, Femke il zirise
pe lordul Danar, care i$i facea loc cu coatele prin mul^ime ca sii urmareasca. Femke blestemi ca pentru sine neplacerea acestei
intalniri. Danar era u$or de remarcat, pentru ci era mai inalt
decat majoritatea celor prezenp $i pentru ca era singura persoani
din sala care se uita in mod evident in alta parte decat citre sceni.
Avea nevoie sa scape fari alte interven^ii i complica^ii inutile
din partea urmaritorului siu.

In timp ce vocea monotoni a Inaltului Preot recita formalita^ile mare^e ale ceremoniei, minutele se dilatau in min- tea
lui Femke i-i dideau senzapa ci evenimentul n-avea si se mai
termine. $i apoi, dintr-odati, vocea nu se mai auzi. Preotul se
apleci, ridici incet diadema simpli a impiratului $i o a$eza pe
capul lui Surabar, intr-un ropot de aplauze. Apoi ii puse pe umeri
mantia regala, adeviratul simbol al puterii in Shandar, $i-i
inchise catarama ornamentati. De data aceasta aplauda toati
lumea, dar nici pe departe cu entuziasm.

Acum, ca-i fiisesera incredin^ate simbolurile carmuirii sale

ca impirat, Surabar ^inu un discurs scurt in care facu un rezumat al in$elaciunilor $i tradarilor lordului vrijitor Vallaine.

Imparatul dinaintea lui ascultase proste$te de sfaturile lui Vallaine

$i ii incredin^ase controlul asupra catorva legiuni. Lordul
vrajitor trimisese o armata numeroasa in Thrandor, sus^inand ca
$tia dinainte viitorul, dintr-o viziune pe care o avusese.
Garantase ca armata va pune stapanire pe capitala, Mantor, cu o
condi^ie: ca for^ele shandeze sa fie conduse de un anume lord
Shanier. Vallaine spera ca va putea catiga puterea in Thrandor
pentru propriile sale interese, dar inter- pretarea pe care o diduse
viziunii sale se dovedise a fi incorecta. Lordul Shanier 1-a
inelat, iar rezultatul a fost macelarirea armatei shandeze $i
caderea in dizgra^ie al lordului Vallaine.

Surabar povesti apoi cum Vallaine il ucisese in secret pe

adevaratul imparat i cum i$i schimbase infa^i^area folo- sinduse de magie, pentru a-i lua locul, punand astfel pe as- cuns mana
pe putere in Shandar. Abuzurile vrajitorului $i ambi^iile lui
disproportionate au fost trecute in revista repede, apoi au urmat

cateva declara^ii generale despre cum inten^iona Surabar sa

vindece unele dintre ranile pe care Vallaine le provocase in
relafia cu vecinii lor, thrandorienii.

Pacea, spuse el hotarat, este mereu de preferat razboiului. Razboiul ar trebui sa fie intotdeauna ultima op^iune, ar
trebui sa fie folosit numai cand toate celelalte mijloace de negociere au dat gre$. Ca soldat cu mul^i ani de experien^a, pot sa
spun cu autoritate ck razboiul poate aduce cateodata noi teritorii pentru imperiu $i poate subjuga popoare, dar durerea $i
pierderile implicate in ob^inerea acestor ca$tiguri rareori merita
preful platit in viefi omene$ti. Sper ca domnia mea ca imparat sa
oglindeasca aceste pireri i ca Shandarul sa pros- pere sub
carmuirea mea ca un imperiu pa$nic.

Dupa discurs urmara aplauze politicoase. Femke sim^ea ca

printre nobili erau capva care raspundeau acestor cuvinte cu

mai multi cildura decat le-ar fi plicut si recunoasca. Dar, de$i

Surabar incepuse pe o noti pozitiva, va avea nevoie de mai mult
decat de cateva vorbe pentru a impiedica tentativele inevitabile
de inliturare a mantiei de pe umerii sii.

In sunetul trompetelor, Surabar se retrase prin culoarul de

solda^i care se inchidea cu precizie in urma lui, realcituind
coloana $i mar$iluind afari din sali, dupa el. Cand ultimii
solda^i pirasiri sala mare, Femke il impunse pe lordul Kempten
sa-i urmeze. In loc sa se indrepte spre coridorul principal catre
ie$irea oficiali, Femke il trase pe Kempten intr-un pasaj lateral
$i il duse in inima palatului. Odata scipap de mul^ime, Femke
incerci u$a de la unui din birourile admi-

nistra^iei palatului. Se deschise. Intrucat toati lumea era cu ochii pe

procesiunea noului imparat, $ansele de a fi deranja^i aici erau
scizute.

Odata afla^i iniuntru, Femke il inviti pe lordul Kempten sa ia

loc, in vreme ce ea se a$eza pe marginea biroului, a carui
mil^ime facea ca ea sa-1 priveasci de sus pe lord. Era un avantaj mic, dar didea iluzia de autoritate. Avusese ceva timp la
dispozi^ie cat durase ceremonia pentru a pune la cale un plan,
a$a ca Femke trecu direct la atac. Adevirul, sau micar o parte
din el, i-ar u$ura foarte mult munca.

Uita^i, lord Kempten, sa lisim deoparte orice ganduri

neplicute de a ne rani unui pe celilalt, bine? propuse Femke,
apisand degajata cu degetul mare ultimul dinte al pieptinului.
Un ac ascu^it apiru deodati din celilalt capit, sco^and un sunet
metalic. Era bine ca el sa vada ca nu minpse. II puse langi ea, pe
birou, $i se a$eza picior peste picior, intr-o pozi^ie relaxati.

 Sunt siguri ci vi dai seama ce s-ar intampla daca v-a$

numi triditor. Daca a$ chema girzile $i a$ pune si fi^i perchezi^ionat chiar acum, ar gasi o armi. Daci presupunerea

mea este corecti, testele vor arata apoi ca aceasti arma este
otraviti, la fel ca pieptanul meu.

De unde $tii toate astea? N-am mai spus niminui, nici

micar so^iei mele.

Nu conteazi. Ascultati-mi. Din fericire, in momentul

acesta, imparatul pleaci urechea la ce am eu de spus $i sunt o
mul^ime de lucruri despre el pe care nu le $ti^i. A^i fost
nesabuit astizi. Curajos, dar totu$i nesibuit. Ar fi o pierdere fara
sens sa renunfa^i la via$ incercand si-1 lmpiedica^i pe Surabar
sa devini imparat. Fiul eel mare al domniei voastre create
repede, dar nu e inca pregitit sa va ia locul, domnul meu. Va rog
sa nu vi mai gribi^i sa face^i din nou pe marti- rul. Adevirul este
ci Surabar nu vrea si fie imparat. Nu inten^ioneazi si pistreze
mantia prea mult.

 Cum? $i atunci de ce, pentru numele lui Shand, a luat

mantia? intrebi Kempten neincrezitor.

Incerca^i si priviti altfel, domnul meu: pe cine v-afi

a$tepta si vede^i luand mantia, daci nu pe Surabar? il imboldi
Femke.

 Pii, nu tiu exact. Sunt cateva Case care ar putea pretinde in mod legitim mantia...

Exact! il intrerupse Femke. Mai precis, domnul meu, sunt

cateva Case Nobile care s-ar taia intre ele in buci^i pentru a
pune mantia pe umerii unuia dintre lorzii lor. Ar iei o baie de
sange. Shandarul are acum nevoie de pace, nu de $i mai multe
crime. Am suferit pierderi drastice in timpul in- vaziei
neinspirate din Thrandor. Ultimul lucru care ne trebuie este si
reducem numirul Caselor Nobile prin pornirea unui conflict de
succesiune sangeros. Cand generalul Surabar 1-a demascat pe
tridator, pe Vallaine, a decis, pentru binele Shandarului, si preia
puterea pentru atata timp cat e necesar ca si restabileasci
ordinea. Apoi va decide care dintre Case

este cea mai mdrepta^iti si pretindi mantia. Din cate am in^eles,

odata ce va stabili care dintre familiile de nobili are candidatul
eel mai merituos $i mai capabil, inten^ioneazi si abdice in
favoarea persoanei alese. Trebuie si recunoa$te^i, domnul meu,
ci sunt nobili care, de$i revendici mantia, ar fi ni$te conducitori
dezastruoi ai Shandarului.
A

Da, e adevirat, recunoscu Kempten. In^eleg logica, dar

crezi sincer ci Surabar va renun^a la mantie? Puterea poate
deveni un drog care creeaza dependent.

Surabar e deja general de ca^iva ani, domnul meu. E

obinuit sa-$i exercite puterea asupra multor oameni. Din cate
$tiu, n-a abuzat niciodata de aceasti responsabilitate $i e bine
cunoscut faptul ci e un om de cuvant. Cred ci-$i va respecta
inten^iile pani la capit. A preluat mantia format de imprejuriri.
Nu pot si dezvilui mai multe despre circumstance, dar vreau si
vi gandi^i foarte bine la ce am spus. Vi rog, gata cu tentati- vele
de asasinat. De asemenea, vi sfatuiesc si pistra^i secrete
inten^iile impiratului. Surabar va ciuta eel mai puternic candidat

dintre cei care vor apirea. Daca intervenit in acest pro- ces $i ii
dat la iveali intenfiile, vor fi consecin^e cumplite atat pentru
domnia voastri $i familia domniei voastre, cat i pentru
imperiu. Nu trebuie si spune^i niminui. Daci se descoperi ci
planurile lui pirisesc buzele domniei voastre, atunci ve^i muri
imediat, impreuni cu intreaga Casi. Ap fost avertizat, lord
Kempten. Acum o si vi conduc inapoi citre una dintre ie$irile
laterale ale palatului. Vi sugerez sa-1 suspne^i pe impiratul
Surabar $i si-i incuraja^i $i pe al^ii sa faci la fel. Cei care vi vor
asculta au $anse sa beneficieze din plin de asta, mai ales daci
fac parte din una din Casele mari.

Dupi cateva minute, Femke privi cum lordul Kempten iese

ganditor printr-una din por^ile pentru servitori $i fu mul^umiti
ca el in^elesese suficient din discursul ei cat si

devini prudent. Fari indoiali ci el sim^ea o mare u$urare $tiindu-se scutit de moartea rezervati triditorilor. Intamplarea o si-i
rimani proaspiti in minte cativa vreme. Femke ii ci- tise
rispunsurile. Era convinsi ci se va retrage i-l va urmiri pe
Surabar o vreme, inainte si faci din nou vreo mi$care im- potriva
lui. Femke va trebui si1 informeze pe impirat de ris- curile pe
care le prezenta lordul Kempten, dar era siguri ci putea si-1 faci
si vadi beneficiile solu^iei ei. Daci lordul Kempten ii luase
discursul in serios, atunci interceptarea lui de astizi s-ar putea
dovedi mai importanti pentru viat:a impiratului Surabar, atat
timp cat avea si se afle la putere, decat ceremonia de incoronare.

Lordul Danar privi dezamigit cum lady Alyssa se strecura afari din
sala mare inaintea lui. Voia si incerce si reia con- versa^ia cu ea,
dar, din cauza imbulzelii, ii era imposibil s-o ajungi din urmi.
Strecurandu-se printre grupuri cat de poli- ticos putea, era nevoit
si se opreasci $i si se {ini ^an^o, cici mul^imea de trupuri se
ingrimidea pe coridorul ingust. Inil^andu-se pe varfuri, incerca
si vadi in fa^i pe deasupra celorlal^i. Pe lady Alyssa n-o ziri
niciieri, iar lordul Kempten dispiru odati cu ea.

O zarvi ce cuprindea $i zinginitul unor arme il facu si se

impingi inainte. Firi si bage in seami nemul^umirile $i protestele, se strecuri $i avansi pentru a afla ce se intampla. Spre
surprinderea lui, in curfile din fa^a palatului se didea o bitilie in
toati regula. Nou investitul impirat i solda^ii sii fiiseseri fortat
si se retragi $i si se lipeasci de zidul din fa^i al palatului. Erau
lnconjurat $i depi$i^i numeric, dar se pirea ci se ^ineau tare
printre luptitorii de rand care se agitau in jural lor.

Niciunul dintre nobili nu avea arme la vedere $i niciunul nu

pirea dispus si^i scoati arma, chiar daci o tinea asupra sa,

ascunsi. Aproape la fel ca in sala mare, reac^iile nobililor in fa{a

acestei situa^ii erau amestecate. Unii se aritau ocati deadeviratelea, al^ii erau evident mulfumi^i, iar al^ii incer- cau si
se deta$eze de rebeliunea de moment. Dar niciunul dintre ei nu
se arunci in lupti in numele noului imparat.

Lui Danar ii pasa prea pufin de soarta imparatului Surabar.

Omul putea sa traiasci sau sa moari. Vor fi o mul^ime de nobili
pregiti^i sa poarte mantia in locul lui. Judecand dupi evenimentele curente, eel pu^in unui dintre ei avea de gand si preia
conducerea. Lui Danar nu-i pisa. Gandurile lui erau in alti parte
$i era complet dezinteresat de politica momentului.

Ce treabi avea Alyssa cu Kempten?", se intreba el, inci

uitandu-se dupi ei prin mul^imea de oameni care mai ie$eau
prin por^ile largi din fa^a palatului. Doar nu incuraja o relate
romantici." Se scuturi. Nu fi ridicol", ii spuse hotirat.
Kempten nu e genul care si faci asta. E eel mai loial fami- list
din ca^i existi. E primul care condamni orice infidelitate
sivar$iti de vreunul dintre noi. $i atunci de ce stiteau atat de

aproape cand vorbeau? Alyssa pirea ci-1 cuprinsese cu bra^ul.

Se poate ca ea si prefere compania birba^ilor mai in varsti?"

Danar scruti valurile de oameni i se uiti dupi rochia ei

roie, in timp ce avea griji si nu fie atras in inciierare. Nu vizu
rochia nicaieri. Pirea ci astizi urmarirea Alyssei se va in- cheia
aici. Oricum, se hotiri ca va ca$tiga pariul, nu de dra- gul
rimi$agului in sine, ci pentru ci era atras de aceasti taniri
misterioasi. A$a cum il asigurase Sharyll, era o enigmi. Danar
nu mai fusese niciodati atat de intrigat de o femeie. Priete- nii
sii spuseseri ci e o pradi imposibil de cucerit; dar, presu- punand
ci n-a fost ucisi in aceasti rizmeri^i ridicoli, instinctele ii
spuneau ci inci mai avea o $ansi.

 Poate ci mi-ai scipat printre degete azi, Alyssa, dar o si te

gisesc, i$i promise, bombinind in $oapti. O si te gisesc.

CAPITOLUL 3
porni atacul. O mulfime numeroasa de barba^i, to^i im- braca^i
obi$nuit, de parca ar fi fost servitori sau lachei, zabovea langa
por^ile palatului, aparent a$teptandu-$i stapanii sa iasa din
cladirea principals. Nimeni nu $i-a dat seama decat dupa aceea
ca niciunul dintre ei nu purta vreo livrea specifica.

Sincronizarea atacului a fost exacta. Imparatul era prea departe de u$ile intrarii principale pentru a se putea intoarce
inauntru. In momentul in care prima arma a fost scoasa, oamenii
din legiunea de elita a generalului au $i reac^ionat.

IN FORMATIE IN SPATELE MEU! strigi coman-

dantul.

Ordinul veni cat se poate de clar, iar solda^ii stransera

randurile in momentul in care se lansa atacul inamicilor deghiza^i. Nu ezitara deloc. Daca solda^ii erau surprin$i, nu lasau
si se vada. Cu aceea$i precizie de care daduserS dovada $i in
timpul ceremoniei, Reynik $i ceilal^i se aezara intr-o formate
in formS de V, cu varful intarit indreptat direct catre

.A

atacul inamic. Imparatul i Inaltul Preot erau in siguran^a,

proteja^i de cele douS randuri.

Fusese o alegere excelenta, ckci grupul de atacatori se

impr&$tie in momentul in care lovi. Mare parte din inamici

in intamplare, Reynik statea chiar langa imparat cand se

pur $i simplu se rSzlefiri i rico$ar& spre partea din fa# a Vului. Dupi cateva secunde, se impnl$tiau fari vreo organizare
precise de-a lungul liniilor de solda^i, in grupul de aparare.

Reynik era pozi^ionat in interiorul laturii stangi a V-ului,

care se intindea pana la zidul exterior al clidirii principale a
palatului. Astfel, tot ce putea sa faca era si ramana pe pozi^ie, sa
priveasci $i si a$tepte, in vreme ce masa de atacatori se impingea in laturile exterioare ale V-ului. Palmele ii transpiraserS, iar inima ii batea tare in piept, in timp ce confiizia din aer
era alimentatS de zanganitul armelor izbite una de alta, de
strigitele de luptS i de tipetele celor raniti sau pe moarte.
Dintre toate locurile in care ar fi putut s-$i ca$tige prima experien# de luptS, nu se gandise niciodati c aceasta va avea loc
pe domeniul palatului imperial.

Reynik nu era sigur daca ar trebui sa spere c-$i va incruci$a sabia cu cea a du$manului sau daca acesta va fi pus pe
fiiga inainte de a fi nevoie ca arma lui si fie pitati de sange. Se
inghesuiau $i se impingeau pentru a ca$tiga teren, cici ina-

micul ii ingramadise inapoi cu toata for#, dar forma^ia in formi

de V se tinea tare pe pozi^ii, iar imparatul se afla in si- guran#,
in mijloc.

Din instinct, Reynik se uita peste umar la imparat, si vadi

cum reac^iona la acest inceput violent al domniei sale. In ciuda
mantiei imperiale, Surabar era general din cap pani-n picioare.
Chipul ii era calm in vreme ce observa scena, iar sabia o tinea
trasi, gata si o foloseasca. Pe fa# nu i se citea nicio urmi de $oc
sau surprizi. Reynik remarci doar un in- teres deta$at,
profesional.

Inaltul Preot, dimpotrivi, arita atat scandalizat, cat $i ingrozit. Tinea pumnii incle$tati pe toiagul de ceremonie aurit, pe
care il stransese cu putere la piept, in semn de alinare. Cand il
vizu pe preotul inspiimantat, Reynik incepu si

zambeasci, dar abia daci apuci si schi^eze surasul, ci fa{a ii

lnghe^i pe dati. De dupi colful clidirii, nu departe de flancul
drept, slab apirat, apiru un alt grup de birba^i, aruncandu-se
inainte intr-un atac pe via^i i pe moarte. Grupul era compact i
era departe de a pirea prietenos.

Maiestate! strigi Reynik, aritand citre dumanii care se

apropiau.

Strigitul siu fusese suficient de puternic incat si-i atragi

aten^ia lui Surabar, iar impiratul i$i intoarse capul si se uite in
direc^ia in care arita Reynik. Nu aveau timp si schimbe
formatia. Reynik $tia ci ar fi nesocotit un ordin direct daci $i-ar
fi modificat pozi^ia in V, dar flancul drept avea nevoie de
intiriri, iar flancul stang rezista $i fari el.

Noul grup de luptitori se izbi de flancul drept, impingand

imediat linia citre interior $i facand o mici bre$i in ea. Ca^iva
birba^i pitrunseri printre solda^i $i il atacari pe impirat. Inainte
si ajungi la el, Reynik ii intercepti intr-un atac maniacal pe cont
propriu. Din gatlejul lui iei un strigit spontan de lupti in
momentul in care, cu o lovituri de sabie, reu$i si dea la o parte
lama conducitorului. Firi si-i piardi avantul, lisi jos bra^ul $i se
arunci asupra grupului, impri$tiind tru- purile ca pe popice.

Contraatacul neortodox distruse sim^ul coeren^ei in grupul

inamic. Inainte de a avea vreo $ansi si-i revina, Surabar deja
ucisese doi dintre ei. Nu i se vedea deloc varsta inain- tati in
loviturile fluide de sabie $i in mi$cirile rapide.

Reynik se lovi atat de tare de conducitor, incat i$i scipi sabia.

Se ridici in picioare, dar n-o vizu niciieri. Astfel, se vizu nevoit
si infrunte ca^iva luptitori numai cu un pumnal i cu armura de
ceremonie, care si1 protejeze. Timp de o frac^iune de secundi,
se intrebi daci nu cumva cariera lui

military avea si fie cea mai scurti din familie. Apoi, instinc- tele
de supravie^uire preluari din nou controlul.

Dintr-o singuri mi$care, Reynik scoase $i arunca pumna- lul

de la Centura catre eel mai apropiat adversar. De$i el fusese
rapid, pinta lui fusese i mai rapidi. Birbatul se dadu la o parte
din calea lamei care stripunse aerul, dar lui Reynik nici ci-i pisa.
Aruncarea fusese totu$i buna la ceva, servise pe moment drept
diversiune. Reynik i$i urmiri pumnalul, lansandu-se de-a
rostogolul prin spa^iul deschis printre du$- mani de aruncatura
sa. Auzi ceva vajaind in aer $i sim^i im- pactul metalic al lamei
in timp ce trecea printre cei doi barba^i. Dar in urma loviturii nu
sim^i nicio durere, lama fusese respinsi de armura sa. Reynik nu
statu deloc pe ganduri $i ^ni in picioare langa Inaltul Preot.

Smulse cu putere toiagul de ceremonie din stransoarea

acestuia $i se intoarse si-$i intampine inamicii cu ba^ul auriu,
deja in mi$care in mainile sale. Toiagul era mai u$or $i mai lung
decat ar fi preferat Reynik, dar se potrivea perfect ne- voilor

sale. Daca atacatorii fiisesera surprin$i de primul atac sinuciga$ al lui Reynik, de eel de-al doilea au fost de-a dreptul
ocai. Totu$i, pentru prima data in timpul scurtei lupte, tanirul
soldat era increzitor in sansele sale.

Reynik primise pentru prima data un toiag cioplit la var- sta

de cinci ani $i era expert in luptele cu astfel de arme deja de
ca^iva ani. Tatil sau sus^inuse dintotdeauna ca in lupte stranse,
mai ales impotriva mai multor oponen^i, toiagul era o armi mai
eficienta decat sabia. Reynik se incredea in ju- decata tatilui sau
i hotiri sa demonstreze ca avea dreptate.

Nu era locul pentru mi$cari fanteziste. Cu o eficienta brutali, Reynik incepu sa-i doboare unui dupa altul pe luptitorii
inamici, aruncand cat colo sabiile de parci s-ar fi plimbat printro padure $i erau doar crengi in calea sa. Oamenii erau total
nepregiti^i pentru versatilitatea armei cu doui capete, iar Reynik
lovea iar $i iar, ^intind catre par^i vulnerabile ale cor- pului,
ranind $i lasand incon$tien{i ca^iva luptitori, intr-o sue- cesiune
rapidi. Pe misuri ce ace$tia cideau, Surabar inainta repede $i
catiga avantaj. Nu le didea timp nici si respire. Faceau un duo
formidabil.

Inci doi dintre colegii lui Reynik, care se aflau pe flancul

stang, observand in cele din urmi bre$a, se aliturari impira- tului
in lupta sa impotriva ultimilor doi inamici rimai. Flancul drept
se recuperi repede dupi impactul initial al atacului. Caliti^ile
superioare in lupti ale solda^ilor de eliti se sim^eau din plin
asupra adversarilor. De$i erau mai numeroi, ataca- torii i$i
pierduri curajul cand se convinseri ci tactica lor de surprindere
17
7

diduse gre$. Lupta nu mai duri mult. Inamicii i$i diduseri seama
repede ca nu ii vor invinge pe solda^ii exper^i. Cateva minute
mai tarziu, erau in plini retragerea.

Frumos toiag, Eminen^a Voastri. Imi cer scuze ci 1-am

vopsit, comenti Reynik cu o figuri serioasi, inmanandu-i degajat
preotului simbolul ceremonial deteriorat.

17
8

Sfin^ia Sa era inci intr-o stare puternici de $oc i nu putu

face altceva decat si ia toiagul cu o expresie uimiti pe fa^i.

Cum te nume$ti, soldat? intrebi impiratul Surabar, fari

sa-i poati ascunde in intregime amuzamentul provocat de lipsa
de polite^e a tanirului.

Reynik, Maiestate.
17
9

 Mul^umesc, Reynik. Ai luptat bine.

Femke i$i completi raportul citre impiratul Surabar.

Impiratul nu era convins ci eliberarea lordului Kempten fusese o

mi$care inteligenti, dar o ascultase firi si comenteze. Dupi ce se
gandi mai atent la problemi, se hotiri si sus^ini planul lui
Femke. Era mult mai u$or si monitorizeze

18
0

activit&tile lordului Kempten daci $tia ce fel de amenin^are

reprezinti. Rimanea de vazut daca jucase vreun rol in organizarea atacului de dupa ceremonie, dar, avand in vedere ca$i
birba^i capturasera, imparatul era sigur ci detaliile despre orice
fel de implicare vor ie$i repede la iveali.

Vom vedea cu timpul daca ai facut alegerea potriviti,

spuse, apoi trecu repede la alte treburi.

Femke nu pomeni nimic in raport despre avansurile lordului

Danar, subiectul n-avea de-a face aproape deloc cu si- guran^a
impiratului $i era mai bine ca unele lucruri sa rimani personale.

18
1

 Femke, urmitoarea ta misiune e in Thrandor. O si mergi

in calitate de ambasador cu drepturi depline la palatul regal din
Mantor i o si incepi un proces de pace cu regele Malo. Nu e
nevoie si-^i mai spun cat este de importanti aceasti misiune.
Este vitali pentru viitorul imperiului.

In Thrandor! Eu? exclami Femke. De ce eu, Maiestate?

Nu $tiu aproape nimic despre Thrandor. Nu am experien0 in
diploma^e. Cu siguran^i ave^i la dispozi^ie mul^i oameni care
sunt mult mai potrivi^i pentru rolul de ambasador.

18
2

Impiratul zambi i didu meet din cap.

Ai mai multi experien^i decat crezi, rispunse. E adevirat

ci sunt unii care $tiu mai multe despre Thrandor. De asemenea,
existi oameni mai experimental in diploma^ia in- terna^ionali,
dar posezi aptitudini specializate pe care niciunul dintre aceti
oameni nu le mai are. Ai putere de observa^ie i te pricepi de
minune si citeti caracterul oame- nilor, $tii si sco^i la iveala
informal $i e$ti cat se poate de discreti. Mai mult, eti o
supravie^uitoare. Am vizut asta de prima oari cand ne-am
intalnit. L-ai intrecut pe Shalidar, un asasin de varf, priceput la
in$eliciuni $i prefacitorii. Pu^ini ar

18
3

putea sa se laude cu toate astea. Am convingerea ci-{i pot

incredin^a aceasti misiune, Femke. Nu ma dezamigi.

O sa fac tot ce-mi sti in putin^i, Maiestate.

18
4

 Asta e tot ce pot si cer. Sunt sigur ci tot ce-^i sti in putin^i
va fi suficient de bun. Cat timp vei fi in Thrandor, a vrea si faci
mai mult decat si intinzi o mani pentru impicare $i pace. Vreau
si aduni informal despre regele din Thrandor i consilierii sii
apropiap. Orice po^i si afli despre felul in care regele din
Thrandor ii conduce ara va fi folositor in procesele viitoare de
negociere. Informative despre cum ne-au infrant decisiv
armatele vor fi primul obiectiv pe lista ta, dar orice intrigi i
zvonuri de la palat vor fi, de asemenea, folositoare.

In^eleg, Maiestate. Am cateva intrebiri practice, daci se

poate, zise, incercand si dea impresia ci e increzitoare, cand de
fapt era nelinititi in legituri cu sarcina descurajatoare care o
a$tepta.

18
5

 Sigur ci da, spune.

Prima intrebare e simpli: cand plec?

Poimaine, de cum se crapi de ziui. Cu cat vei porni mai

repede, cu atat mai bine, rispunse birbatul. Ai nevoie de catva
timp ca si organizezi cilitoria, dar trebuie si pleci repede. Vreau
si ajungi acolo inainte ca thrandorienii si se gan- deasci la
moduri de rizbunare. Probabil ci au pus deja la cale o
18
6

contralovituri, dar simt ci e pu^in probabil s-o i aplice. Trebuie

si te asiguri ci ei m^eleg ci Vallaine e mort $i ci nu inten^ionez
si-i urmez exemplul agresiv. Si pui accent pe trecutul meu. Asta
o si-i faci si se gandeasci de doui ori inainte si contraatace.
Vreau si $tie ci Shandarul rimane puter- nic, dar, dupi
schimbarea domniei, politica imperiului este aceea de a-$i apira
grani^ele i de a oferi in acela$i timp po- sibilitatea unor rela^ii
de prietenie $i corner}: intens.

18
7

Femke didu aprobator din cap. Va fi bucuroasa sa transmits

un mesaj ca acesta.

Voi merge singurS, Maiestate, sau voi fi inso^ita de o

delegate?

18
8

 Nu, nu singura, dar nu cred ck va fi necesara o delegate

completa. O sa numesc doi oameni din personalul palatului sa te
inso^easca in calitate de servitori $i doi soldati care sa-^i
asigure protec^ia. Un grup mai mare ar atrage aten^ia $i s-ar
mica prea meet. Daci sunte^i numai cinci, ve{i putea cSlatori
repede $i nu ve{i fi percepu^i ca o amenin^are.

Prea bine, Maiestate. Am o ultima intrebare. A{i spus ca

ar trebui sa ma prezint cu daruri in fa^a MaiestS^ii Sale, regele
Thrandorului. V-a^i gandit la ceva anume sau ar trebui si mi
ocup eu de asta? intrebS Femke.

18
9

Surabar rase.

Nu-{i face probleme, o liniti el. O sa pregatesc eu darurile potrivite. Vor trebui sa fie substantiate, daci vrem sa le
aratam ca imperiul este serios in legatura cu tratativele de pace.
O sa vorbesc la trezorerie sS-^i dea tot ce-fi trebuie.

Mul^umesc, Maiestate, o sa merg sa-ncep pregatirile.

Sunt o mul^ime de lucruri de facut. Inainte sa devin ambasa19
0

doare, trebuie sS ma asigur ca lady Alyssa iese cum se cuvine

din Shandrim.

Duci o via^a complicate, observa Surabar cu un zam- bet.

Oricum, aceasta calatorie te va tine departe de Shalidar o vreme.
Sper sa-1 arestez pana te intorci sau macar sa-i dau suficient
timp sa-i piara nevoia de razbunare

19
1

In sinea ei, Femke sim^ea ca Shalidar nu va renun^a la ideea

de a se razbuna pe ea pentru ca se amestecase in planurile lui,
dar asasinul avea un caracter ciudat. Orice era po- sibil. Un
lucru era sigur, totu$i: Femke era hotirati sa-$i tini garda sus, in
cazul in care Shalidar ar fi facut vreo micare.

19
2

Acum, ci ordinele erau clare, Femke pirisi biroul impiratului $i se intoarse la Potirul de Argint". Lady Alyssa nu era
deloc potriviti sa fie ambasadoare a Shandarului. Aceasti sarcina o va obliga pe Femke sa joace un rol cu totul i cu totul
diferit. Ce pacat", se gandi. Ultimele doui zile in pielea capricioasei domnie fuseseri distractive.

Cand ajunse la han, Versande Matthiason se afla in micul

spa^iu de recep^ie. Femke nu se putu ab^ine sa nu se risfe^e cu
cateva ultime mofturi, a$a ca, inainte si-$i anun^e iminenta
plecare, ii innebuni pe hangiu $i pe angaja^ii sii cu tot felul de
nimicuri. Versande reu$i si-$i pistreze calmul atunci cand Alyssa
anun^a ca va pleca in curand, dar Femke ii dadu seama dupa
relaxarea trisiturilor chipului sau ca era u$urat. Cuferele sale nu
se vor mai umple cu grimezi de bani, dar era clar ca Versande
sim^ea ca indurase destul pentru o singuri viziti.

19
3

Nu mai avea rost ca Alyssa sa ramana la Potirul de Argint"

$i Femke nu voia ca plecarea Alyssei din Shandrim sa aibi loc in
aceea$i zi cu cea a ambasadoarei in Thrandor. Chiar $i o zi
distan^a era pu^in, dar nu prea avea de ales. De vreme ce ambasadoarea nu va arita ca Alyssa, era pu^in probabil ca cineva si
faci legitura. Totu$i, daci ar pleca in seara asta, ar ridica suspiciuni, cici, de$i Alyssa era capricioasi din fire, foarte rar se intampla si porneasci dintr-odati la drum lung. A$a ca Femke se
mai bucuri de o noapte de lux in pielea domnitei Alyssa.

Erau multe de facut. Alyssa trebuia vazuti parasind ora$ul i

ideal ar fi fost ca $i ambasadoarea si fie vizuti sosind. Cu toate
astea pe cap, Femke nu-i mai enervi mult pe Versande i pe
oamenii sai inainte si se schimbe in haine mai obi$nuite i si se
strecoare afara neobservati, pentru a-$i vizita cateva dintre
cuno$- tin^ele din centrul Shandrimului. Avu nevoie de cateva
ore ca si aranjeze totul a$a cum ii convenea. Femke se intoarse
la Potirul de Argint" la lasatul serii, mulfumita ci totul era
pregitit.

19
4

 V-a ciutat un tanir, doamna mea. A lisat astea $i m-a rugat

sa vi transmit complimentele sale, impreuni cu rugimintea de a
cina cu el in seara asta, ii spuse Versande in timp ce fata intra in
holul hanului.

Birbatul ii inmani un buchet de flori mic, dar aranjat cu

19
5

mult gust. Impreuni cu florile primise $i un bile^el:

Draga Alyssa,
A

Imi pare rau ca n-am avut ocazia sa ne terminam

conversafia mai devreme. Am putea-o relua, oare, la
cina? Am sa te a$tept in sala de mese a hanului la
cea- sul al optulea.
Al tau,
Danar

Femke mormii u$or.

De parci via^a n-ar fi i aa destul de complicati,

bombini ea.

19
6

 S-a intamplat ceva, doamna mea? intrebi Versande. Pot si

vi ajut cu ceva?

Da, Versande, pop. Sunt siguri ci ai remarcat cine a lisat

astea. Lordul Danar va ajunge aici in scurt timp. $i-a ex- primat
dorin^a de a cina cu mine $i a$teapti si mi intalneasci in sala de
mese la ceasul al optulea. Cand sosete, anun^i-1 amabil pe
lordul Danar ci sunt indispusi. O si iau o gustare u$oari in
cameri mai tarziu.

19
7

 Da, desigur, doamna mea, mcuviin^i Versande, mclinandu-se incet. In^eleg pe deplin.

Femke se indoi ci aa stiteau lucrurile, dar nu se apuci si mai

explice. Era de ajuns ca Versande si-1 ^ini la distan^i pe lordul
Danar.

Inci ceva, Versande.

19
8

 Da, doamna mea?

Sub nicio formi sa nu-i spui lordului Danar ci plec maine

diminea$. Daci afli, ar putea insista si mi vadi $i nu vreau si fiu
deranjati in seara asta. Ai in^eles?

19
9

 Da, doamna mea. O precau^ie logici, doamna mea. O s-o

trimit pe Soffi sus imediat, si vadi ce vre^i si manca{i. Trag
nidejde ci ve(i dormi bine.

A doua zi de diminea^i, Femke se trezi devreme $i i$i stranse

lucrurile. Abia mijiseri zorile cand cobori la recep^ie si-$i
pliteasci nota. Nu o surprinse faptul ci Versande era deja acolo.
Se intrebi daci omul ista dormea vreodati.

20
0

 Buni diminea^a, Versande. Sper ci nu ai avut nepliceri

aseari, spuse Femke, cat putu de arogant.

Nimic care si nu se poati rezolva in lini$te, doamna mea,

o asiguri Versande. Lordul Danar a fost un pic... supirat ci nu a{i
putut cina cu el, dar nu a provocat deranj in- util. Presupun ci
vre(i si vi achita^i nota?

Femke mcuviin^i din cap cu o sclipire trengireasci in ochi,

20
1

intrebandu-se ce o fi insemnat un pic supirat".

Ei bine, doamna mea, v-am facut socotelile. Sper ci v-a^i

simtit bine la noi.

Da, multumesc, Versande. Camera a fost cat se poate de

adecvati. Tu i angaja^ii tii a{i fost foarte amabili, rispunse fata,
ficand eforturi si nu-i spuni ci de fapt camera fusese excelenti i
serviciile n-ar fi putut fi mai bune.
20
2

Totu$i, cat se poate de adecvati" i amabili" erau cu- vinte

de inalti apreciere venite din partea cuiva ca lady Alyssa.
Versande nu se simp, ofensat, mai ales la tarifele pe care le
practica.

Femke se uiti la suma totali $i, fari si clipeasci in fa^a

prefului exorbitant, incepu si numere monedele de aur i argint.
In sinea ei, era scandalizati de cat ceruse Versande

20
3

pentru un schimb de cearafiiri, $ederea in apartament pentru

doua nop^i, pu^ina mancare u$oara i ceva bautura. Era in- clus
i onorariul Rikalei pentru rochie, dar Femke era sigura c a
pre^ul trecut de Versande pe nota
e r a m u l t u m f l a t f a d e eel pe care avea sa-1
primeasca Rikala. Femke il trimise pe Versande sus, ca sa-i
aduca personal gentile, partial ca un ultim moft din partea
Alyssei, partial ca un semn personal de protest fa^a de nota de
plata astronomica. Era hotarati sa-1 exploateze cat se putea
pentru banii respectivi.

Femke aranjase ca doi servitori s-o mso^easca la ie$irea din

han. Sosira cu armasarii exact la timp, cand ceasul batea de $ase.
Fara sa scoata o vorba, incarcara gentile Alyssei i ii ^inura
calul pani incileca. Fira sa se uite inapoi, Femke porni la drum,
lasandu-1 pe Versande in u$a hanului, aparent deja uitat.

Schimbul se petrecu fara probleme. Femke strabatu oraul

cilare, mergand pe strazile dinspre est, apoi parasi Shandri- mul.
Intr-un punct de intalnire stabilit dinainte, se intalni cu alta
cuno$tinl de-ale ei, care ii aduse haine, o peruca i ma- chiajul
20
4

pe care il indicase, impreuni cu un cal odihnit. Era u$or sa-$i

schimbe mfa^i^area suficient de mult incat sa nu fie recunoscuta
ca Alyssa $i sa faci un ocol amplu al ora$ului, calare.

Femke intra din nou in Shandrim prin cartierul de sud $i se

duse direct catre palat. Primi ultima instruc^e in biroul
imparatului. Acesta adauga foarte purine indica^ii la cele din
ziua precedenta, apoi facu o trecere in revista a darurilor pe care
le alesese pentru regele din Thrandor $i-i spuse numele celor
care aveau sa cilStoreasci impreuna cu ea. In final, informal se
dovedi a nu fi pe deplin precisa, caci a doua zi di- minea^a, cand
veni timpul si piece, unui dintre cei doi servitori era prea bolnav
ca sa poata calitori $i a trebuit sa fie

20
5

inlocuit. Servitorul ales sa mearga in locul lui para $ocat de

intreaga poveste, dar reui sa se pregateasca suficient de repede
incat intarzierea sa fie minima.

De vreme ce misiunea era una de durata, Femke se hotari sa

cSlatoreasca sub numele ei adevarat. Solda^ii $i servitorii naveau de unde sa $tie ca nu exista nicio ambasadoare shan- deza
pe nume Femke, a$a ca era sigura ca nu vor demasca o

impostoare. In plus, astfel era indepartata problema de a fi mereu

concentrate la numele fictiv. Dupa ce inlocuitorul ser- vitorului
bolnav ii a$eza bagajele pe calul de povara, se pre- zentara to^i
scurt $i Femke ii conduse pe strazile ora$ului.

20
6

 Putem sa ne cunoa$tem cum trebuie in vreme ce ca- lirim,

spuse pe un ton autoritar. Vom avea timp suficient pentru asta
pana ajungem in Mantor.

Dupa douS saptimani de drum, Femke reflecta la aceste

cuvinte cu o strambaturS. Spioana nu se sim^ise niciodata
confortabil pe cal. De$i era o cSlarea^a competenta, nu-i facuse
niciodata placere $i nu se incumeta prea des. Dupa cinci zile de
la plecarea din Shandrim, fiindul o durea atat de tare, meat restul
cSlStoriei deveni o torturS fizica, mrauta^ita de cei patru
inso^itori ai sai.

20
7

Cei doi solda^i, Sidis $i Reynik, erau re^inu^i i se purtau ca

doi profesioni$ti. Sidis de^inea rangul de cap de coloana, in
timp ce Reynik era un umil legionar. Femke i$i forma repede
impresia dk Reynik ascundea o personalitate placuta sub scutul
rece pe care il afi$a, dar in fa^a lui Sidis nu se va purta altfel
decat ca un soldat profesionist. Soldatul mai in varsta era o
persoana distanta, care n-avea timp pentru civili. Era clar ca
Sidis nu voia sa se afle in aceasta misiune. Se sim^ea ca i cand
ar fi dadicit copii, o slujba nepotrivita pentru un mi- litar cu
rangul $i experien^a sa. Nu dupa mult timp, Femke

20
8

ajunsese s-$i doreasca si-i poata indeplini dorin^a evident# de a

se intoarce la legiunea sa.

De parca re^inerea celor doi solda^i n-ar fi fost de ajuns,

Femke trebuia sa suporte $i ciuda^eniile celor doi servitori,
Kalheen $i Phagen. Cei care li se aliturase in ultimul moment,
Phagen, era atat de ticut, incat ziceai ca e mut. In cele din urmS,
Femke renunfi sa mai incerce sS-1 angajeze pe

tanarul slibu^ in vreo conversable. In eel mai bun caz, reuea si

scoatS de la el raspunsuri din unui sau doua cuvinte. Parea
suficient de inteligent $i de capabil, dar era atat de introver- tit,
incat cele mai mari eforturi ale lui Femke de a-1 include in
conversa^ii dadura gre$.

20
9

Singura ocazie in care Phagen $i-a oferit serviciile in tim-

pul cSlitoriei a fost atunci cand i-a dat seama ca Femke su- . . .. a .

ferea de dureri acute din cauza $eii. In seara celei de-a cincea

21
0

zile, a abordat-o discret dupa ce au a$ezat tabara $i i-a dat o

alifie pentru posterior. Aceasta ii provocS o senzape de

amor^ire care ii facu atat de bine, meat lui Femke ii dadura

21
1

lacrimile in semn de mul^umire. Dupa asta, deveni mult mai

dispusa sa-i ierte firea reticenta.

Kalheen era opusul lui Phagen. El avea tot timpul ceva de

zis. Sa-i intrerupi monologurile sau povestirea amintirilor se
dovedi la fel de greu ca a-1 face Phagen sa spuna mai mult decat
Da, doamna mea" $i Nu, doamna mea". La inceput, asta
fusese bine. Cateva dintre istoriile lui Kalheen erau amu- zante
21
2

 evident, mult exagerate, dar au ajutat ca timpul sa treaca mai

repede. Vocea lui joasa era expresivS, iar ritmul $i construct
pove$tii dovedeau calita^i care le lipseau multor barzi. Totu$i,
fiecare istorisire aducea cu sine o alta $i apoi o alta, intr-un $ir
nesfar$it. Ceea ce deveni obositor dupa numai o zi.

21
3

In timp ce Phagen era slab ca un b^, Kalheen era mai degraba grasu^. In locurile de popas, Kalheen parea c-$i gase$te
intotdeauna doar muncile care il solicitau fizic eel mai pu^in.
Asta nu era o problema, cici ceilal^i trei barba^i, impreuni cu
Femke, erau in formS $i dispu$i sa faca lucrurile in locul lui, dar
dupa cateva zile, pe Femke incepu s-o irite faptul ca el evita cu
neruinare efortul fizic de cate ori avea ocazia.

La douS zile dupi ce ieisera din Shandrim, tanara era gata

sa-i sugrume pe to^i insofitorii ei, dintr-un motiv sau altul. Daca
n-ar fi fost atat de important in men^inerea imaginii ei de
ambasadoare, s-ar fi descotorosit de ei. Totu$i, echipa aceasta
fusese aleasa special pentru ea $i nu avea timp s-o schimbe, a$a
ci stranse din din^i $i le indurS ciuda^eniile.

21
4

 Slava lui Shand! ofta ea cand trecurS de culmile din

nordul Mantorului $i vazu ora$ul pentru prima data. Stai un pic,
spuse, intrerupand inten^ionat ultima poveste a lui Kalheen. Sa
ne recapitulim planul inainte si intrim in ora$.

Trasera de fraie $i se uitara la ea. Sidis afi$a o expresie de

plictiseala dezinteresata, Kalheen parea iritat pentru ca i se
curmase istorisirea $i Reynik era atent altundeva. Tanarul soldat
se tot uita la Sidis, de parcS ar fi a$teptat sa-i spuna daca s-o
asculte sau s-o ignore. Singurul care pirea sa fie concen- trat era
Phagen. Parea stanjenit de lipsa de polite^e a celorlal^i. Dei nu
spuse nimic, o fulgerare de manie ii strabatu ochii cand se uita la
ei.

21
5

In regula, o sa fiu scurta. Cand intram in ora$, ne indreptam direct spre palat. Daca e nevoie, intreba^i cum se
ajunge acolo, dar nu va lisati atrai in conversa{ii. Pe cat posibil, privi^i doar in fa0, trebuie si dam impresia de discipline $i
seriozitate. Nu e nevoie si vi reamintesc ca suntem aici in
numele impSratului, pentru a discuta cu regele acestui ^inut. Eu
nu sunt singurul ambasador aici. Fiecare dintre noi va

21
6

trece astSzi prin fa^a oamenilor din Thrandor, a$a ca hai sa le

aratam ca ne aflam aici cu treburi importante. Sidis, Kalheen $i
Phagen ma vor insoti in audien^a in fa^a regelui. Reynik, daca p
se permite sa ie$i in ora$, a$ vrea sa mergi sa cumperi lucrurile
despre care am discutat. VS rog pe to^i si sta^i cu ochii larg
deschi$i $i urechile ciulite. Ii vom raporta impara- tului tot ce
putem afla despre ace$ti oameni $i despre obice- iurile lor, caci
vor fi informal folositoare. Nu suntem aici intr-o misiune de
capa $i spada, a$a ca nu face^i nimic nebu- nesc. E clar pentru
toata lumea cum trebuie sa procedeze?

Barba^ii incuviin^ara to^i din cap, iar Femke se uita in ochii

fiecaruia. To^i raspunsera acestei priviri cu o incredere care o
mul^umi.

Prea bine, sa-i facem o vizita regelui din Thrandor.

21
7

Cei doi solda^i dadura pinteni cailor $i o luara inainte,

Reynik ^inand steagul alb de pace astfel incat sa fluture deasupra lui in vantul u$or. Femke era imediat in spatele lor, iar la
urma venira cei doi servitori, care trageau dupa ei cei capva cai
de povara.

Thrandorienii au fost surprin$i sa vada oameni din Shandar

vizitandu-le capitala sub semnul steagului alb. To^i i-au urmarit
din momentul in care au sosit. Garzile de la poarta ora$ului n-au
vrut sa-i lase pe Femke $i pe ceilalti sa pStrunda fara escorta. Au
insistat ca Sidis $i Reynik sa renun^e la arme inainte sa intre,
dar Femke se gandise dinainte la asta. Cei doi solda^i i$i predara
sabiile $i arcurile fari impotrivire. Avura parte de o scurta
intarziere, cat soldapi din Thrandor mersera sa aduca patru
barba^i cSlare, care sa inso^easca grupul din Shandar.

21
8

Drumul final pana la palat duri ceva timp. Caii mersera la

pas, dar ora$ul se intindea pe intreg dealul, iar palatul regelui se
gasea in varf. Femke nu intoarse capul pe tot parcursul

21
9

drumului, dar era cu ochii in patru $i acumula in minte informal

despre structura ora$ului.

Amplasarea in varf de deal a acestuia era diferita de cea a

Shandrimului. Rela^ia dintre avu^ie $i pozi^ionarea pe panta
dealului u$ura distinc^ia de clasa. Pe masura ce urcau in ora,
casele deveneau tot mai luxoase. Femke se intreba ce parere
aveau cei din zonele rau famate de aceasta situate. Ho^ii ar $ti in
care case se gasesc prazile cele mai mari, dar daca o pa- trula ar
fi gasit in zonele mai inalte ale ora$ului pe cineva care nu-$i
avea locul acolo, atunci asupra acestuia avea sa fie arun- cata
automat vina pentru orice nelegiuire. Nu semana deloc cu
Shandrim, unde boga^i $i saraci traiau deopotriva in toate
cartierele ora$ului. In capitala shandeza, oamenii cei mai
sarmani puteau adesea fi vazu^i plimbandu-se pe strazile
boga^ilor. Structura Mantorului prezenta avantaje pentru
men^inerea ordinii, dar lui Femke i se pSru ciudata $i descurajanta.

22
0

Catre varful dealului, zari trei barba^i intrand intr-una dintre

locuin^ele mai mari. Pentru o secunda, ar fi putut sa jure ca eel
din mijloc era Shalidar. O strabatu un fior, dar imediat i$i veni in
fire. $ansele ca Shalidar sa fie aici, in Mantor, $i sa se plimbe
prin fa^a ei erau extrem de reduse. Asemanarea era remarcabila,
dar nu putea sa fie decat o coincident. Barba- tul $i asocia^ii sai
se strecurara in cladire, iar Femke se certa in sinea ei ca se
speriase a$a uor.

Concentreaza-te, Femke, i$i porunci cu asprime. N-ai

timp pentru prostii.

22
1

Cand au ajuns la palat, s-au confruntat cu obi$nuitele intarzieri administrative. Mai intai, la poarta principals, garzile
regale au insistat sa-1 cheme pe capitan inainte sS-i escorteze in
interiorul zidurilor palatului. Cand urcarS treptele mari, Femke
se minuna de coloanele grandioase ale fa^adei. Scarile

22
2

de piatra urcau printre douS randuri de arbu$ti ornamentali cu

diferite forme, apoi treceau pe sub ni$te panouri cu insemne
regale, atarnate de bare orizontale sub acoperi$.
A

Inainte sa urce treptele dintre cele douS coloane aflate de-o

parte $i de alta a intrarii principale, o privire aruncatS in urma o
rSsplSti cu o panorama uimitoare a ora$ului intins in vale.
Contemplarea acestui peisaj fii intrerupta de un om pe nume
Krider, imbracat imaculat $i odios de formal, care ii intampina
la u$a. Ii puse lui Femke intrebari despre natura vizitei sale,
apoi insists ca cele trei mici cufere cu daruri din partea
impSratului Surabar sa fie golite $i cercetate aminun^it. Acestea
au fost dupa aceea umplute la loc i inapoiate. Krider
supraveghe totul cu precizie maxima, dupa care le dadu
instruc^iuni altor angaja^i mai tineri ai casei regale sa-i conduct
pe Femke $i pe mso^itorii sai in sali de ateptare adec- vate.
Fata i ceilal^i profitara de ocazie ca sa se spele i sS se
schimbe din hainele de cSlatorie in ^inute mai formale pentru
intalnirea cu regele.

22
3

Delega^ia shandeza n-a fost scapatS din ochi nicio secunda.

De cand au intrat in Mantor $i pana cand au ajuns in biroul de
audience al regelui, au fost supraveghea^i de catre cineva la
fiecare pas. Dupa aceea, Femke i$i dadu seama cS nu era
deranjata de monitorizarea constanta, ci de faptul cS niciunul
dintre chipurile acelea nu zambea, nici nu se arata bucuros s-o
intalneasca. Femke simp pu^ini caldura cand se afla pentru
prima data in prezen^a regelui, dar chiar $i atunci senti- mentul
era supravegheat.

Majordomul-$ef, Veldan, ii escorta pe Femke $i pe cei trei

ale$i sa poarte darurile citre biroul de audience. Veldan era o
persoana re^inuta, dar nu ostila. Pentru el, Femke era pur $i
simplu o alta persoanS pe care trebuia s-o recomande regelui.

22
4

 Maiestate, dati-mi voie s-o prezint pe lady Femke, ambasadoare a Shandarului, anun^S Veldan.

A$teptarea se terminase, iar stomacul fetei se stranse de

emo^ie $i nerSbdare.

22
5

N-ar trebui sS fiu agitata", i$i spuse incet. In biroul

-impSratului Surabar intru firS sa am re^ineri nicio clips. Nici
acum nu e altfel."

Era altfel, evident, dar Femke i$i controls sentimentele $i

zambi cu toatS prietenia de care putu fi in stare in momentul in
care intra in biroul regelui. Spre u$urarea ei, acesta ii intoarse
zambetul cu ceea ce pSrea a fi o buna dispozi^ie autenticS.
Regele Malo nu era singur, iar cand facu reve- ren^a, Femke
profits de ocazie pentru a scruta incSperea.

22
6

 Bine a^i venit, lady Femke. Intotdeauna ne face plScere

sS primim un emisar de pace de la vecinii notri cei mai apropia^i. Ce va aduce in umilul meu regat? intreba regele.

Tonul sau era prietenos, plin de cSldurS presSratS cu pu^ina

ironie.

Femke ii studie chipul, care parea binevoitor $i in^elept.

Regele Malo i$i purta bine varsta. PSrul argintiu desSvarea
22
7

coroana simplS, din aur. StStea drept, ochii sclipindu-i de inteligen^a. Femke ii dadu seama ca acesta nu era locul potrivit
pentru minciuni inutile.

Un sfituitor apropiat, doua gSrzi inarmate la uS $i un

tanSr care ar putea sa fie fiul regelui, a$ezat intr-o parte", remarcS ea. $i Veldan", adSugS ea $i incheie astfel lista pe care
o ficuse in gand, ^inand seama de pa$ii din spatele ei.

22
8

 Maiestate, Maiestatea Sa Imperials, Surabar, noul impSrat al Shandarului, vS salutS $i vS oferS aceste daruri drept
despSgubire pentru recenta invazie nejustificatS a teritoriului
suveran al MaiestS^ii Voastre. Dore$te sS-$i cearS iertare din
partea imperiului $i sS caute o cale de a inaugura o nouS erS

22
9

a comertului i a cooperarii cu Thrandorul, spuse ea, mandra ca

reu$ise ca in voce sa i se simtS atat increderea, cat $i cSldura.
La un semn al fetei, Sidis, Kalheen $i Phagen inaintara $i deschisera cuferele pline de comori pe care le aveau asupra lor.

Femke observa cu mul^umire cum regele ridica pu^in din

sprancene, semn ca era cu adevarat surprins de con^inutul
micilor cufere. Crezuse ci probabil Krider sau unui dintre
ceilal^i servitori ii facuserS o trecere in revista a con^inutului
cuferelor. Dar probabil ca nu", concluziona fata. Doar daca nu
cumva regele joaca teatru mai bine decat ma pricep eu sa citesc
chipuri."

Observa ca regele se uita lung la tanarul cu par balai care

statea intr-un capat al incaperii. O mica inclinare a capului il
facu pe rege sa zambeasca. MS intreb despre ce e vorba." In
mintea lui Femke se derula o mul^ime de posibilita^i. Din acea
privire, tanarul parea a define o pozi^ie prea inalta pentru a fi
fiul regelui. Ar putea oare sa fie lordul Shanier, vrajitorul care
fusese mai inteligent decat lordul Vallaine $i distrusese armata
23
0

shandeza invadatoare? Dar pare mai tanar decat mine!" Femke

$tia cS. i ea parea mai tanara de douazeci de ani, cat avea de
fapt, doar daca nu incerca in mod volun- tar sa-$i ascunda
varsta. Poate ca la fel era i cu acest barbat. Pare prea tanar
pentru a fi o amenin^are, ceea ce-1 face cu atat mai periculos",
se gandi. Tinere^ea se dovedea adesea un mijloc folositor de a
induce in eroare atunci cand trebuia sa-i mascheze abilitSfile,
a$a ca simp o oarecare empatie fa^a de tanirul vrajitor, daca asta
era.

Cum era ea insa$i o maestra a deghizarii, Femke putu sa

aprecieze beneficiile tinere^ii aparente a lui Shanier, dar $tia ca
era posibil ca ea sa nu vadi adevarata lui infa^are. Timp de luni
de zile, lordul Vallaine ii pacalise pe to^i, inclusiv pe Femke, $ii facuse sa creada ca el e imparatul Shandarului.

23
1

Daca zvonurile erau adevirate, Shanier avea puteri vrijitore$ti chiar

$i mai mari decat cele ale lui Vallaine. Cine $tie de ce era in
stare?

Lady Femke, accept cu bucurie aceste daruri din par- tea

impiratului Surabar $i in eel mai scurt timp o sa va dau un
rispuns in legatura cu propunerea sa de pace. Ultimele luni au
fost dificile pentru noi to^i, dar Thrandor a incercat dintotdeauna sa pistreze pacea cu vecinii. Le-a$ face un mare
deserviciu supu$ilor mei daca a refiiza acum o astfel de propunere. Fi^i bineveniti in palatul meu. Veldan va va g3.si camere potrivite. Sunt sigur ca sunte^i obosi^i dupa cilitorie $i
in^eleg ca n-a^i avut timp sa vi odihnit dupa ce a^i intrat in
ora$. Merged s-o face^i acum. Vorbim din nou maine. Mi-ar
plicea sa aud mai multe despre imparatul Surabar $i a$ apre- cia
$ansa de a afla despre planurile sale de pace $i comer}: in- tens.

23
2

 Desigur, Maiestate, rispunse Femke, inca zambind. Vi

mul^umesc pentru primirea cilduroasi. Gestul e cat se poate de
generos, date fiind nedrepta^ile recente care vi s-au ficut de
catre poporul meu. Sunt in serviciul Maiesta^ii Voastre pe toati
durata $ederii mele aici, de$i ma tem ca de data aceasta nu voi
rimane prea mult timp. Maiestatea Sa Imperiali, imparatul
Surabar, dore$te si audi rispunsul in legituri cu oferta de pace,
iar eu trebuie si mi supun.

Regele Malo inclini din cap aprobator i i$i ^uguie pu^in

buzele inainte si rispunda.

23
3

In^eleg. $i eu mi-a$ dori acela$i lucru daci a fi in locul

siu. Totu$i, pentru moment, fi^i bineveniti. Vi puteri plimba in
voie prin palat $i prin cur}:ile sale, cici nimeni nu vi va face
niciun riu in interiorul zidurilor. Totu$i, daci domnia voastri sau
vreunul dintre inso^itori dori^i si vi aventura^i in ora$, atunci
insist si lua^i o escorti pentru propria

23
4

siguran^a, in^elegeti? Printre oamenii mei se afla $i cei care au

pierdut recent persoane dragi. Sangele inca le clocotete la
gandul razbunarii. Sa nu le dam anse inutile celor care ar putea
face ceva prostesc dintr-un impuls de nestapanit.

E o masura de precau^ie cat se poate de in^eleapta, Maiestate. Pe maine, raspunse Femke, facand inca o data o reverend
adanca, apoi se intoarse $i ie$i pe u$a pe care Veldan se grabi sa
i-o deschida.

Majordomul-$ef o conduse in aripa de vest a palatului i-i

arata cateva camere la primul etaj, care erau mai luxoase decat
tot ce vazuse Femke pana atunci. Nici macar in rolul Alyssei nu
se bucurase de un apartament ca acesta.

23
5

Zona de locuit era uria$a, cu scaune i mese frumoase,

aranjate in incapere intr-un stil lejer. Ornamente bogate i
tablouri splendide impodobeau pere^ii, in timp ce podeaua era
complet acoperita cu un covor moale, gros $i cu modele
complicate. Se mai aflau acolo doua biblioteci in^esate cu multe
volume legate in piele, o masa de scris i un $emineu mare.
Inauntru erau surcele, iar o cantitate generoasa de bu$- teni era
a$ezata intr-o taini^a special facuta in peretele de alaturi.
Lampile cu ulei, puse atat pe etajerele din col^uri, cat i pe alte
suprafe^e disponibile, promiteau ca vor da multa lumina in
timpul serii, iar in cameri se mai observau vaze ge- neroase cu
flori $i boluri cu fructe, impreuna cu alte mici gustari.
Dormitorul $i baile erau inca $i mai somptuoase. Femke se
abtinu cu greu sa nu rada cand Veldan o intreba daca incaperile
erau pe gustul ei.

Sunt cat se poate de confortabile, mul^umesc, Veldan,

raspunse fata, atenta sa-$i pastreze vocea calma i chipul netulburat. A vrea sa fac o baie, daca se poate. Ai putea aranja sa
vina cineva sa-mi aduca apa fierbinte, te rog?
23
6

 Nu trebuie adusi, lady Femke. Avem ca^iva oameni

de$tep^i in Mantor. Unui dintre ei a ca$tigat rangul de cava- ler
acum ca{iva ani, cand a dezvoltat un sistem de pompare a apei
calde prin evi direct in camerele de baie. O sa trimit pe cineva
sa puna in func^iune pompa pentru domnia voastri i baia ar
trebui sa se umple in cateva minute.

Mul^umesc, Veldan. O sa privesc procedeul cu interes.

Daca aceasti pompa se dovedete a fi pe cat de eficienta zici,
mi-ar plicea sa-1 intalnesc pe acest cavaler. Crezi ca ar ac- cepta
sa monteze o instable $i in palatul imperial din Shandrim? Sunt
siguri ca Maiesti^ii Sale Imperiale i-ar plicea ca personalul
angajat in palat si nu mai umble de colo-colo cu gile^ile cu api.

23
7

 Cine $tie, doamna mea, cine $tie? spuse Veldan cu un

zambet ironic. Daca mai dori^i i altceva, trage^i de sfoara
clopo^elului din col^.

Inca ceva, te rog, Veldan, adiugi Femke repede, cici

majordomul se intorsese si piece. Unde sunt caza^i ceilalti din
delega^ia mea?

23
8

 Sunt in anexa de sud, doamna mea. Camerele de oaspe^i

de acolo nu sunt echipate la acelai standard ca aces- tea, dar vi
asigur ci nu le va lipsi nimic, rispunse Veldan.

Privind injur prin camera ei, Femke nu se indoi de spu- sele

lui.

Sunt siguri ci vei avea grija de ei intr-un mod admi- rabil,

Veldan. Doar ci mi gandeam ci mi-ar plicea si mai vorbesc cu ei
23
9

din cand in cand. Pe parcursul $ederii noastre aici, va mai trebui

si le dau instructiuni legate de pregitirea drumului de intoarcere,
spuse fata cu o voce caldi. Apoi, pe un ton ironic de $oapti
conspirativi, adiuga: Mai ales in ceea ce prive$te lista de
suveniruri de cumparat.

24
0

 Desigur, raspunse Veldan, evident amuzat de mirturisirea ei. Doar suna{i din clopo^el. Servitorul domniei voastre va
va indruma intr-acolo daca i-o ve^i cere.

Mul^umesc frumos, Veldan, mi-ai fost de mare ajutor.

24
1

 Cu multi plicere, lady Femke.

Veldan pleca, iar Femke se minuni din nou de dimensiu- nea

cizii uriase din marmuri, ingropati in podea. Ar fi putut mai
degrabi sa inoate decat sa faca o baie, decise, cu un fior de
nerabdare. Era surprinsa ca ceva atat de greu putuse fi montat la
un etaj superior, dar cu siguran^a se potrivea in decor. Intregul
palat fusese impodobit la scari mare.

24
2

Din obi^nuin^a, Femke cerceti camerele in cautare de intriri

camuflate, ascunzitori pentru spioni $i cii de scipare. Spre
surprinderea ei, nu gisi vreun semn de puncte de supra veghere.
Ori regelui nu i se parea potrivit si-$i monitori- zeze oaspe^ii,
ori punctele de spionaj erau atat de bine camuflate, incat ea nu
le putea localiza. Dupa ce arunci inca o privire, Femke renun^a
la a doua varianta i ajunse la con- cluzia ca re^eaua de spionaj
a regelui, daca ar fi avut, intr-adevar, una, nu opera la acela$i
nivel ca in Shandrim. In- triga ^i comploturile ficeau parte din
stilul de via$ shandez.

Femke fii incantata de rezultatele cautirilor sale. Munca ei

aici avea si fie mai u$oari. Firi o re^ea organizati de spionaj de
care si se loveasci, thrandorienii ii inmanaseri cheile palatului
i-i spuseri: Haide, ia tot ce-}:i trebuie".

Reynik era dezamigit ci nu-1 intalnise pe rege. Dupi un drum

atat de lung, i se pirea umilitor si fie exclus de la eve-

24
3

nimentul principal. Inci nu era sigur daca facuse bine ci-i

atrisese aten^ia impiratului Surabar in timpul luptei de dupi
ceremonia de incoronare. Muncise atat de mult ca si intre in
legiunea de eliti a generalului. $i acum, cand inci nici nu

24
4

apucase si se acomodeze, fusese smuls din randul trupelor ca sa

faci pe escorta pentru domni^a ambasador.

Ambasadoarea Femke era o persoani suficient de plicuti.

Reynik $tia ci nu era vina ei ci el se afla aici, dar era frustrat cii incepuse cariera in legiunea generalului cu o astfel de
misiune. Ca^iva dintre colegii sii solda^i il invidiaseri pentru
ocazia de a vedea Mantorul. Asta va duce inevitabil la conflicte la intoarcere, ceea ce n-avea cum si fie bine, mai ales ci
era proaspit recrut. Tot ce putea si spere era ci din aceasti
cilitorie va ca$tiga o experien^i care se va dovedi utili in vii- tor.

Sidis fusese un tovara$ de cilitorie dezastruos. Din cauza

bitranului cap de coloani, cu fa^a lui acri, nimic n-avea cum si
fie distractiv. Reynik era de pirere ci, daci Sidis ar fi fost mai
prietenos, ambasadoarea ar fi fost $i ea o companie mai plicuti.
Astfel, cele doui siptimani fiiseseri o torturi lenti. In plus, Sidis
nu voise si se antreneze cu armele, a$a ci Reynik se sim^ea
in^epenit i nemultumit.
24
5

Servitorii il conduseri pe Reynik prin palat pani la locul unde

urma si fie cazat. Palatul era un labirint. Cu siguran^i s-ar ritici
pe aici, se gandi posomorat. Totu$i, cand se deschise u$a de la
camera lui, Reynik nu-i putu refine un zam- bet. Era mai
luxoasi decat tot ce cunoscuse in Shandar. Poate ci, pani la
urmi, cilitoria asta n-o si fie atat de rea", se gandi.

24
6

CAPITOLUL 4
A

plecat? Unde a plecat?

Lordul Danar era iritat de chipul placid al lui

Versande Matthiason. Hangiul parea imperturbabil in faa furiei
sale. Ca o stanci la firm in timpul furtunii, lisa valurile de manie
sa se reverse asupra lui $i, daci micarea asta 1-ar fi modelat in
vreun fel, atunci n-ar fi ficut decat si-i netezeasci trisiturile
fe^ei.
24
7

 Nu sunt sigur unde a plecat lady Alyssa, domnul meu. Nu

e treaba mea s5 le pun intrebari oaspe^ilor despre de- plasarile
lor, dar am observat ca gentile pe care le-a luat cu ea erau pline.
Daci ar fi si fac o presupunere, a spune ca a parisit ora$ul i ci
e in drum spre casi, raspunse calm Versande.

A pirisit ora$ul! exclami Danar.

Ridica atat de mult din sprancene, incat aproape ca ii

24
8

ajunsera pani la linia parului i fiecare trasatura a chipului siu

expresiv arita neincredere.

Cand a plecat?

In diminea^a asta. Devreme. Imi pare rau, lord Danar.

24
9

Alyssa fiigise din nou de el. Mai intai reu$ise si se sustragi

eforturilor lui de a o vedea dupa incoronare. Acum il facuse de

ras in fa^a lui Versande. $i apoi, ca o insulti in plus, umi- linfa
avea sa-1 mai coste zece seni de aur, cand prietenii lui vor
descoperi ca fata a plecat.

25
0

 Ai idee cand se va intoarce? intreba el, cu foarte pu^ini

speran$ in voce.

Versande clitini din cap.

25
1

 Ma tem ca nu, domnul meu. Cand lady Alyssa a plecat, na zis nimic despre cand va reveni.

Asta pare a fi una dintre tendin^ele generale ale Alyssei,

mormii Danar. A plecat in diminea^a asta, zici? Atunci, poate ca
a$ putea s-o ajung din urmi, adiugi, mai mult pentru sine decat
pentru hangiu. Mul^umesc, Versande. Daca mai auzi ceva de
lady Alyssa, a$ fi recunoscitor sa primesc veti despre ea.

25
2

 In^eleg, domnul meu. Daca aud pe unde este, o sa va

trimit vorbi. Daca va e de ajutor cu ceva, sa $ti^i ca Alyssa i
servitorii sai au luat-o in jos, pe Bulevardul de Est.

Danar mcuviin^a din cap, apoi se intoarse $i iei incet din

han, cu chipul ganditor. Oare se amigea singur? Chiar stabilise o
legatura cu Alyssa sau era doar imagina^ia lui? Era obinuit ca
femeile sa le$ine la picioarele lui chiar in clipa cand se arita
interesat de ele. Era enervant $i totui ciudat de reconfortant ca
Alyssa nu se lisa cuceriti atat de u$or. Ar trebui s-o urmireasci?
Nici nu $tia din ce ora$ vine, dar cu si- guran$ in ora$ele de pe
coasti ar exista cateva femei care corespundeau descrierii
Alyssei i rangului sau. Ar putea incerca sa-i ia urma. Daca i-ar
pierde-o pe drum, ar putea intreba in urmitorul ora$. Va fi
Alyssa impresionati de insistent lui de a o urmiri sau el se va
dovedi a fi doar o pacoste de evitat? Era o dilemi grea. Danar
inca n-o cuno$tea pe Alyssa suficient de bine incat sa faca o
evaluare echilibrati.

25
3

 Oricum a$ proceda, trebuie sa ma hotirisc acum. Daca

mai aman mult, ii voi pierde urma, murmuri. Se opri $i privi
ticut in gol pentru o clipa. N-are rost, trebuie sa fac ceva. Daca o
las sa piece, atunci poate ci n-o s-o mai vid niciodati.

25
4

Nu vreau sa ma intreb ce-ar fi fost pentru tot restul vie^ii. Bine sau
rau, trebuie sa ma due dupa ea.

Strazile erau aglomerate. Se apropia momentul clopotului de

la miezul zilei. In curand avea sa se aglomereze $i mai mult,
caci oamenii se intrerupeau din muncile lor $i ie$eau sa caute de
mancare pentru pranz. Mergeau de colo-colo, fie- care in treaba
lui. Nu era timp de sporovaiala, iar cei care se angajau in
conversa^ii vorbeau in propozipi scurte. Toata lumea se grabea
sa faca ceva. Danar se hotarase, a$a ck se amesteca in mul^ime
$i se puse pe treaba.

25
5

Lasa mesaje pentru prieteni $i rude ca va lipsi din ora$ o

vreme, apoi aduna cateva obiecte de care avea nevoie in
cilatorie. Nu mai drume^ise prea mult i n-o facuse niciodata
singur. Nu mai campase $i nici nu cuno$tea caile pe care urma
sa le apuce. Mai tarziu in dupa-amiaza aceea, cand iei din
re$edina tatilui sau $i o porni pe Bulevardul de Est, ba- gajele
ii erau saracacioase, echipamentul, prost ales $i planul, cat se
poate de neconvingator. Avea o perspective ingusta nu-i
dadea seama de neajunsuri $i era concentrat exclusiv pe scopul
sau.

Cand a plecat din Shandrim, vremea era frumoasa, sporindu-i iluzia ca aceasta calatorie va fi o aventura minunata.
Avea un cal bun din grajdul tatSlui sau, o sabie ascu^ita $i o
gramada de bani. Se sim^ea pregatit sa infrunte orice. Ironia
facu insa ca in momentul in care el parasi ora$ul, indrep- tanduse spre est, Femke sa se intoarca prin sud.

Femke era la palatul din Thrandor de doua zile cand vraja luxului se
25
6

rupse brusc.

Doamna mea, doamna mea, spuse Kalheen gafaind, dupa

ce dadu buzna in apartamentul ei fara sa anun^e.

25
7

 Unde-^i sunt manierele, Kalheen? izbucni Femke cu

vocea grava, plini de dojanl Sluje$ti de destula vreme incat sa
tii c nu intri niciodata intr-o camera fira sa ba^i la u$a, mai
ales in cea a unei femei.

Femke era foarte surprinsa ci servitorul incSlcase un protocol

atat de simplu. DacS lui i se parea ca putea fi familiar cu ea
pentru ca timp de trei saptamani calatorisera impreuna, atunci
Femke era gata sa fie dura cu el pentru a elimina ime- diat astfel
de pireri gre$ite.

25
8

Imi pare nlu, doamna mea, spuse el rasufland din greu,

straduindu-se sa-$i revina dupS ce alergase catre camera ei. Lui
Femke ii era greu sS-i imagineze cat de mult alergase Kalheen,
caci nu cuno$tea inc5 planul palatului. Nu era in forma, deci
presupuse ca nu fugise mult. Promit ca o sa tin seama de
maniere pe viitor, dar acum e prea important ca si mai pierd
vremea $i cu polite^urile. A avut loc o crima, doamna mea, aici,
in palat.

O crimS, Kalheen? Cine? intreba Femke.

25
9

I se ridicase pSrul ceafa. Instinctul ii spunea cS n-aveau sS-i

placa ve$tile lui Kalheen.

Baronul Anton, doamna mea. A fost gasit mort in camera

lui in diminea^a asta, dar e ceva i mai rau de-atat...

Spune repede, Kalheen, ce e?

26
0

 ToatS lumea crede c3 domnia voastra 1-ap ucis, harai el.

De fapt, cand spun toat5 lumea" nu ma includ i pe mine,
evident. Nici Phagen, Sidis $i Reynik nu cred asta, dar thrandorienii zic ca domnia voastra 1-a^i ucis. Un grup de solda^i
vine incoace sa va aresteze. De aceea am alergat. Trebuie sS
fugifi, doamna mea. Acum, trebuie sS fugifi. Daca va prind,
cine $tie ce vS vor face?

26
1

Era panicat $i vorbea repede, iar cuvintele deveneau $i mai

greu de in^eles, cSci pieptul lat i se mil^a $i cobora din cauza
efortului depus.

Femke nu se sperie. Inspira adanc $i numarS meet pani la

cinci, in gand. Disciplina func^iona.

26
2

 Mulfumesc, Kalheen, dar inci nu sunt pregatiti sa fug,

spuse calm. N-am sivar$it nicio nelegiuire $i cu siguran^i n-am
omorat pe nimeni. Am fost aici, in camera mea, toata noaptea,
deci de ce cred ei ci eu sunt de vina?

Au gasit bro$a domniei voastre in pumnul incletat al

baronului i un cu^it in stil shandez lnfipt in pieptul siu. Era
bro$a pe care a^i purtat-o ieri la rochia verde.

26
3

 Aa deci, mai mult declara ea decat intreba. Sa vedem

despre ce-i vorba, nu?

Femke se indrepta spre dormitor, apoi catre garderoba uria$i

in care i$i atarnase hainele. Rochia verde era pe ume- ra$ul eel
mai din fa^a, unde o a$ezase cu o seara inainte, dar nici urma de
bro$a, iar rochia era uor rupta in locul in care bijuteria fusese
prinsa de material. Cineva smulsese bro$a din rochie, dar
Femke se indoia ca fusese baronul Anton. Cine ii fiirase bro$a
voia sa-i intindi o cursa. Mai rau, cand ii verified Centura
pentru cu^ite, vazu ci lipsea un cupt. Mane- rele erau lucrate
intr-un stil shandez greu de confiindat. Daca in urma cu cateva
minute ideea de a evada i se piruse pros- teasca, dintr-odata
parea sa fie mult mai buna.

26
4

Femke $tia ca n-ar putea niciodata si-$i dovedeasca nevinova^ia din interiorul unei temni^e sau, mai rau, atarnata intr-o
spanzuratoare. Daca fiigea, va pirea vinovata, dar eel pu^in va
avea libertatea de a-$i ciuta adversarul necunoscut $i de a
incerca sa-i descopere motivele. $tia doar foarte purine despre
sistemul juridic thrandorian $i inci $i mai purine despre cum va
fi tratat un diplomat strain acuzat de uciderea

26
5

unui nobil de seami, prieten al regelui. O trecu un fior gandindu-se cate variante existau i decise sa nu a$tepte si afle.

Incuie u$a, Kalheen, ii ordoni. Mi s-a intins o cursi. Ai

dreptate, trebuie si ies de aici $i nu cred ca ajung departe daci o
iau pe coridoare.

Femke fugi in sufragerie $i se duse la fereastri. Deschise

partea mai mare a ferestrei $i se apleci in afari o clipi, studi- ind
rata de scipare pe care o avea in minte. Era una pericu- loasi. Nu
se ateptase sa fie nevoiti si piriseasci in grabi palatul
thrandorian $i totui, din obi^nuin^i, apucase si caute toate
variantele de ie$ire. Fusese cea mai buni micare pe care o
f&cuse. Nu era pentru prima dati cand planurile ei se dovediseri folositoare.

26
6

Femke nu coborf imediat pe fereastri, ci se intoarse repede in

dormitor i riscoli printre lucrarile ei. In$faci un mic racsac i
aranci mai multe articole in el. Bani thrandorieni, doui
schimburi de haine, mica ei colec^ie de cupte i des- chizitori de
lacite, impreuni cu o cutiu{i din lemn pentru bijuterii in care i$i
pnea provizia de otravuri, in flacoane minuscule de metal, bine
inchise, ascunse sub fiindul fals. O bitaie puternici in u$a
sufrageriei ficu ca inima si-i bati pu- ternic in piept. Nu mai
avea timp. Trebuia si piece.

Ii aranci racsacul pe umeri, i$i schimbi pantofii de curte cu

ni$te ghete scurte $i fugi pe fereastra deschisi. Rochia nu era
potriviti pentru genul acesta de activitate, dar acum nu mai avea
ce si faci. Kalheen o ajuti si-$i menpni echilibral cand se urci pe
pervaz. Ea se intoarse pentru o clipi. Ob- servi ci servitoral
voinic trisese deja zivoral u$ii.

26
7

 Incearci si-i intarzii cat pop de mult. A$ fi recunoscitoare pentru tot timpul pe care mi-1 pop ca$tiga, $opti fata.

O si fac tot ce pot. Mult noroc, doamna mea, raspunse.

26
8

Pervazul era ingust. Rucsacul pe care il avea pe umeri o

impiedica si stea cu spatele la perete, a$a ca trebuia si se deplaseze cu fafa la zid, fari si vadi aproape nimic. Marginea rochiei ii falfaia in jurul gleznelor i o distrigea, cici vantul trigea
de material cu degete invizibile. Trebuia si treaci de patru
pervazuri inainte de ajunge jos. Era ingrijorati si nu fie vizuti din
interior in timp ce le traversa, dar avu noroc. Camerele pe langi
care trecu erau toate goale i, cand ajunse in punctul din care
trebuia si coboare, nu erau semne ci cei care bituseri la u$i se
uitau deja in afari dupi ea.

Femke i$i intinse gatul si priveasci peste umir. Copacul din

apropiere piruse mult mai aproape de perete cand il vizuse de la
fereastra apartamentului siu. Acum, distan^a dintre pervazul pe
care se afla $i cea mai apropiati creangi ii didu senzapa ci ar
avea nevoie de aripi ca si stribati cu bine golul care le despir^ea.

26
9

Se opri si se gandeasci ce oppuni avea, dar acestea erau limitate. De$i se afla doar la primul etaj, aripa de vest fusese
construiti la scari mare, iar camerele erau extrem de inalte. Daci
s-ar fi lisat si atarne cu mainile agitate de pervaz, tot ar mai fi
avut vreo ase metri pani la pimant. De la o aa inilpme, ar fi
riscat si-$i rupi un brat sau un picior. In eel mai bun caz, s-ar
alege doar cu vanitii $i durere, dar nici pe acestea nu $i le putea
permite.

Ar mai fi fost varianta si continue si meargi pe pervaz, si

intre pe o fereastri $i si spere ci poate evita si fie descoperiti pe
coridoare pani cand va gisi scirile pe care si coboare pani la
parter. Dar cu ataxia oameni care o ciutau, riscurile implicate
erau de neacceptat.

27
0

Nu-i rimanea decat si se arunce in copacul din apropiere.

Nici nu voia si se gandeasci. Va putea oare siri atat de departe?
Daci nu va reu$i si se prindi, va avea o a doua $ansi

27
1

cu crengile de mai jos sau i$i va lua prea mult avant $i aces- tea
nu-i vor putea impiedica pribu$irea?

Femke nu se temuse niciodati de moarte $i uneori curajul

...

ei mergea pana la nesibuire. Ca i acum. Inchise ochii $i se

concentri. Pentru o clipa, timpul piru ci incetine$te, iar inima
mai avea pupn $i i se urea in gat, dar se ghemui si^i ia elan.
Adrenalina ii curgea in vene, in timp ce corpul i se balansa,
pregitindu-se pentru salt. Trupul i se inclini, iar Femke siri din
ghemuire $i se azvarli cu spatele in aer, cu toati puterea de care
era in stare. Se risuci la jumitatea saltului $i se intinse ca un
trapezist care incearci si apuce bara ce se apropie rapid.

27
2

Siritura ii iei perfect. Mainile ii gisiri creanga la care dorea

si ajungi, dar, spre groaza ei, aceasta era prea groasi ca si se
poati apuca a$a cum trebuie. Odati prinsi de craci, trupul i se
balansi, dar nu reu$i si se pni bine i se lovi cu pi- cioarele de
copac. Risucindu-se a doua oari la jumitatea saltului, ca o pisici
ce se redreseazi inainte de impact, Femke reu$i si se indrepte cu
fa^a in jos, tocmai la timp pentru ca trupul ei si se loveasci de o
creangi de dedesubt. Ramura o izbi in plin de-a lungul
abdomenului, atat de puternic incat simp cum ii iese tot aerul
din plimani. Valul de durere i se rispandi in corp, iar ochii i se
umeziri.

Atarnati de creangi, Femke nu avu timp si^i giseasci

echilibrul. Inainte si^i revini de pe urma impactului, se
risturni i cizu cu picioarele inainte. Se apuci disperati cu
mainile i picioarele, apoi reu$i si gaseasci ceva stabil pe care si
se sprijine $i ii restabili echilibrul. Pentru moment, era din nou
in siguran^i, dar, daci rimanea prea mult timp expusi in copacul
desfrunzit, cineva avea si o observe. Trebuia si treaci de zidul
exterior al palatului i si intre in ora$ daci voia si rimani liberi
suficient de multi vreme cat si-$i dovedeasci nevinovipa.
27
3

Mu$chii abdomenului ei invinept protestau pe misuri ce

cobora cu atenpe din copac, dar n-avea timp si faca o pauzi.
Cand sari de pe creanga cea mai de jos, se auzi un strigit de la
fereastra apartamentului siu de la primul etaj. Era urmiriti. O lui
la fugi spre zidul exterior, percepand vag ppete de rispuns care
veneau de la parter, de undeva din dreapta ei.

Ajunse la baza zidului. Acesta se mal^a imens deasupra ei.

La prima vedere, parea neted, dar Femke ficuse mai inainte o
plimbare prin curtea palatului i $tia ci nu era peste tot la fel.
Erau multe locuri de-a lungul lui cu suficiente cripituri in zidirie
care sa-i permiti unui curator agil sa-1 escaladeze fara probleme.
Trebuia doar si giseasci o astfel de zoni, $i asta repede.

27
4

Un alt zgomot ii starni din nou teama care-o cuprinse ca o

gheari. Femke se intoarse $i, pre}: de o secundi, inghe#. Girzile
regale alergau citre ea. Se aflau inci la distant, dar se apropiau
repede. Zgomotul care ii diduse fiori nu venea insi dinspre girzi,
ci dinspre cainii imen$i i fioro^i care alergau alituri.

Stai pe loc, il auzi pe unui dintre oameni strigand.

Opre$te-te sau dam drumul cainilor.

27
5

Femke nu eziti. Acpona imediat, fugind cat putea de repede

de girzile care se apropiau. Era imposibil sa nu-i bage in seami,
dar se concentri sa giseasci o porpune din zid pe care sa se poati
ci^ira. Instinctul ii spuse la inceput ci girzile voiau doar s-o
picileasci. Era improbabil si dea drumul cainilor, asmupndu-i pe
un ambasador. Dar era oare siguri ci statutul siu diplomatic ii va
face si se gandeasci de doui ori? Din nefericire, se pirea ci in
momentul acesta girzile nu aveau de gand si ia in calcul
imunitatea diplomatici.

Femke uiti de durerea provocati de ciderea in copac $i alergi

de-a lungul zidului, binecuvantandu-i in gand pe ar- hitect i pe
gridinari ci nivelaseri atat de bine peluzele. Gisi

27
6

exact portiunea pe care o cauta. Siri, i$i infipse degetele in

prima cripaturi $i se trase in sus cat putu de departe de pSmant.

Tocmai i$i gasise primul suport bun pe care sS-$i sprijine

piciorul $i se ridica tot mai sus pe zid cand douS lucruri care ii
distraseri atenpa se intamplara in acelai timp. Mai intai, un
marait energic, caci colpi unui caine ii zgariaseri piciorul. O
durere puternica ii izbucni deasupra gleznei, dar duliul nu putu
sa se apuce bine i se desprinse de ea. Animalul avu nevoie de
un moment ca si aterizeze $i si se lanseze intr-un nou atac, timp
in care un nou acces de disperare o impinse pe Femke sS se
inal^e $i mai sus pe zid. In aceea$i clipi in care cainele ataca, o
sSgeata de arbaleta se izbi de zid in dreapta ei i fu impro$cata
de buca^ele de lemn i piatrS.

N-o omori, idiotule! striga cineva. Regele vrea sa-i punS

intrebari. $i o sa-i fie greu daci e moarta! Repede. Prinde-o
inainte sa treaci de zid.

27
7

Femke ar fi zambit daci n-ar fi strans din dinp din cauza

efortului de a se ca^ara. Glezna $i abdomenul o dureau. Ochiul
drept i se zbStea $i-i lScrima abundent, caci fusese lovit de o
bucapci de piatni cand sageata se zdrobise de zid. Oricum,
nimeni nu avea s-o mai prinda de partea aceasta a gardului i o
veselie puternica puse stapanire pe ea pe masura ce se apropia
de siguran^a temporary.

Cu un ultim elan, Femke incaleca zidul i se uita inapoi la

garzile care erau acum la baza acestuia.

27
8

 Venip jos, domni^a ambasador. Daca parasip teritoriul

palatului, n-o sa va mai pot proteja, striga la ea gardianul pe care
Femke il recunoscu ca fiind eel care le ordonase celor- lalp si nu
traga.

Femke se gandi ci e probabil eel mai inalt in rang dintre cei

prezenp.

27
9

 Si ma protejap? Am fost atacati de caini $i s-a tras asupra

mea $i numip asta protecpe? spuse ea razand. Nu, mulfumesc, o
si-mi incerc norocul afari.

Regele nu vrea decat si stea de vorbi cu domnia voastri,

insisti gardianul. Va rog, coborap de pe zid. Promit ca vi voi
escorta personal in camera de audience.

28
0

 $i dupi aceea binuiesc ci mi vep escorta de asemenea din

camera de audience in temni^i. Nu cred, adiugi ea sar- castici.
Mi s-a inscenat o crimi. N-am de gand si stau prin preajmi $i si
vid deznodimantul logic al pove$tii. Trans- mitep-i salutarile
mele regelui. Spunep-i ci intenponez si aflu cine 1-a ucis pe
baron. Cand o si am informapa asta, atunci o si vin si vorbesc cu
el.

Nu facep asta, zise gardianul pe un ton de nu for^ap

nota".

28
1

Femke nu-1 bigi in seami. Se lisi de partea cealalti a zidului

pani atarni doar de varfurile degetelor, apoi i$i didu drumul.
De$i aterizi u$or $i i$i amortizi ciderea printr-o ros- togolire,
ocul lovirii unui trotuar de piatri ii zgudui corpul. Durerea o
stribitu din cap pani in varful picioarelor, dar tia ci n-are timp
si-$i ingrijeasci rinile.

Porni mai departe $chiopitand, in ciutarea unei ascunzitori

pe strizile din apropiere. Sim^ea cum sangele i se scurge in jos
pe picior, pani in gheati. Nu putea rimane mult timp in spapi
deschise. Girzile regale vor ie$i in curand in numir mare $i vor
lua imediat la rand strizile din partea de sus a ora$ului. Un
avantaj era acela ci garzile nu $tiau ci era riniti, a$a ci se a$teptau si fugi mai departe decat intenpona ea.

28
2

Erau mai purine strizi in vecinitatea palatului decat in

Mantor, dar instinctele lui Femke ii spuseri ci urmiritorii se
a$teapti ca ea si fugi ca un iepure speriat. Nu vor scotoci cu
prea mare griji in partea de sus a ora$ului. Femke voia ca in

28
3

cele din urmi sa se amestece printre oamenii de la poalele

ora$ului, dar pentru moment ar fi fost bucuroasi si-$i giseasci o
ascunzitoare care s-o ajute si scape de primele ciutiri ale
urmiritorilor.

Erau doar purine re$edinte dintre care putea alege, cici toate
erau mari $i aezate la distan^i una de alta. Casele aveau gridini
enorme, ceea ce putea fi un avantaj. $i strizile pustii ii erau de
folos. Pani acum, Femke nu vizu nici ppenie, ceea ce insemna ci
nimeni n-ar fi putut spune ci a zirit-o trecand.

Daci stiteai si te gande$ti, era ciudat ci in oraul de jos era

forfoti la ora asta. Vanzitorii i$i scoseseri probabil deja mirfurile, intinse in pie^ele de vechituri care se aflau peste tot pe
acele strizi, strigand $i facand semne ca si atragi atenpa citre
tarabele lor. Via^a in oraul de sus inainta intr-un ritm mai lent.
Cei care locuiau eel mai aproape de palat avea venituri sigure
sau averi familiale care nu-i obligau si se invarti de colo-colo ca
s-o scoati la capit. Aici, eel mai agitat moment al zilei era seara,
cand bogafii se adunau ca si se distreze la pe- treceri sau la alte
28
4

intalniri. Diminea^a i-o petreceau reve- nindu-$i $i strangand

dupi aceste petreceri, dar asta nu insemna ci bogapi ignorau
ceea ce se intampla in jural lor. Femke tia ci trebuia si fie cu
bigare de seami oriunde s-ar fi dus in acest ora$.

Si intre prin efracpe intr-o casi ar fi fost i mai periculos. In

mod normal, inainte s-o faci, Femke urmirea casa o vreme, de
preferini cateva zile. Comportamentul tipic al lo- catarilor
furniza informafii esenpale daci voia si intre i si iasi
neobservati, dar acum nu avea timp pentru astfel de pregitiri.
Singura varianti care ii rimisese era aceea de a se ascunde intr-o
depending. Un grajd sau un atelier, un opron sau un umbrar
oricare ar fi fost bun, oferind o ascunzitoare rapidi $i eficienti.

28
5

Din instinct, Femke se opri $i se uiti in jur. Simpirile ii

spuseri ci era urmiriti de o pereche de ochi $i, de$i hotiri ci de
vini era doar hiperactivitatea acestora, intuipa ii intiri senzapa
ca in apropiere o pi$tea un pericol $i mai mare.

Renunfi sa se gandeasci la asta pentru moment. Orice pericol

era relativ. Prioritatea ei era si-$i pistreze avansul fa^i de girzile
regale $i asta nu avea si fie atat de simplu, mai ales ci chiopita.
De toate celelalte urma si se ocupe pe drum. Ris- curile erau
inevitable; acesta nu era decat primul.

28
6

Femke gisi ceea ce ciuta la capva zeci de metri de zidul

palatului. O casi impresionanti, cu gridini frumos ingrijite, avea
alituri o mici anexi de aproape patru metri lungime $i doi $i
jumitate lipme. Femke se uiti din nou repede impre- jur, si vadi
daci o urmirete cineva, siri peste gardul gridinii, care ii venea
pani la mijloc, $i $chiopiti pani la ua micii construcpi.

U$a era incuiati, dar asta nu era o problemi. Era simplu si

deschidi lacitul i si intre iniuntru. Cu o expresie ticuti de
durere pe fa0, i$i didu jos rucsacul de pe umeri i cotrobii in el
pani gisi un peraclu potrivit. Tropotitul copitelor care se
apropiau din direcpa palatului ii didu o motivate in plus si se
gribeasci. Timpul se scurgea repede. Girzile regale se
mobilizaseri mai repede decat anticipase. Graba combinati cu
durerea provocati de rini ficeau ca o operate simpli si pari ci
dureazi o ve$nicie.

28
7

Femke sim^i cum ii curge transpira^ia pe frunte in timp ce

se chinuia si desfaci mecanismul incuietorii. $tia ci apasi in
punctul care trebuie, dar incuietoarea nu voia si cedeze. Tanira
spioani se gisi intr-un moment agonizant de indoiali, pe misuri
ce caii se apropiau la pas, dar in cele din urmi mecanismul rigid
al incuietorii cedi $i se deschise cu un harait moale. Femke
descuie repede u$a $i intri. Din fericire,

28
8

balamalele fuseserS unse mai bine decat zavorul, iar u$a se

deschise incet, apoi se inchise la fel. Cateva momente mai
tarziu, Femke incuie ua pe dinauntru $i ofta uurata. Era pu^in
probabil ca urmaritorii si deschidi u$i incuiate in prima faz3 a
cautiJrilor.

Dac5 eti intr-o situate tensionatS, nimic nu poate fi mai

r&u decat o incuietoare neunsa care sa-fi strice ziua", il cita ea
pe mentorul sSu i se gandi cu placere la lectiile pe care le luase
cu el. Cata dreptate avusese! Ce ar spune Ferrand daci ar putea
s-o vada acum? Aceasti misiune se ar&tase de la bun inceput a
fi neobi$nuitS, dar Femke nu putea s5 nu se intrebe cum o relate
sincera ajunsese s5 fie un dezastru total atat de repede. Nu
existase niciun indiciu ci ceva ar fi fost in nere-

gull Thrandorienii n-o primiseri chiar cu bra^ele deschise, A

28
9

dar se purtaseri civilizat. In pupnul timp pe care il petrecuse in

palat, Femke nu observase nimic ce putea sugera ci omo- rul era
ceva obi$nuit in politica thrandoriani. Ferrand ar fi tiut ce si
faci. El pirea tot timpul ci are situapa sub control, indiferent de
circumstance. Ce anume ii provocase e$ecul? Femke inci navea idee ce se intamplase cu mentorul ei, iar acesta era unui
dintre misterele cele mai discutate in Shandar. Nici chiar
impiratul Shandarului nu $tiuse ce se intamplase cu spionul siu
$ef, dar Femke era siguri ci bitranul siu prieten ii triise deja
ultimele clipe.

Ferrand fusese intotdeauna un excentric in comunitatea

spionilor. Mulp dintre ace$tia i$i duceau via^a rimanand
cenu$ii $i anonimi, adunand in lini$te informal, in fundal.
Foarte rar se intampla ca Ferrand si nu fie in centrul atenpei. Era
un lord puternic i un personaj de frunte in inalta socie- tate
shandezi, de$i pupni tiau ci era de asemenea un maes- tru al
deghizirilor. Timp de mul^i ani fusese eel mai bun spion al
impiratului, iar Femke fusese norocoasi si-i fie elevi.

29
0

Gandurile acestea melancolice o ficuri si ofteze zgomotos.

Va avea timp de astfel de amintiri odata trecut pericolul care o
pi$tea acum. Locul in care se ascundea pe moment era un pariu
imens. Daca girzile regale aveau caini de urmirire, atunci nu
putea sa scape. Adipostul nu avea o alti u$i prin care ar fi putut
si fuga, ceea ce era contrar tuturor celor invifate de ea. Cainii de
atac care o urmiriseri in interiorul palatului nu apar^ineau unei
rase cunoscute pentru capacitatea de a mirosi urmele, deci
Femke nu se sim^ea ameninfati de ei. Totu$i, nu $tia ce alte resurse mai aveau girzile la dispozifie.

In adipost era intuneric, dar nu bezni. Raze mici de lumini

pitrundeau prin lateralele ferestrei acoperite cu un oblon. Dupi
cateva minute, Femke sim^i ci ochii incep si i se adapteze la
29
1

lumina slabi $i cipiti incredere ci se poate mica firi si se

impiedice din greeali de ceva. Ar fi dezas- truos si faci acum
vreun zgomot.

Din cate se putea vedea, adipostul era folosit atat ca atelier,

cat i ca depozit pentru echipamentul de gridinirit. Unelte de
gridini cu manere lungi erau a$ezate fhimos intr-un suport in
dreapta u$ii, in timp ce pe un banc de lucru erau expuse o
mulfime de unelte de tamplirie, toate in$irate cu griji in diverse
carlige ^i rafturi, aflate sub fereastra obloniti din stanga.

29
2

In capitul indepirtat al micului adipost stitea la pandi o formi

ciudati, butucinoasi $i acoperiti de umbre, ca un mare mon- stru
ghemuit, gata si sari la atac. Femke inghe^i pentru o clipi, apoi
i$i reveni in simpri. Singurul lucru de care se putea teme aici era
si nu fie descoperiti de girzile regale.

Avand griji si nu faci vreun zgomot, pi$i incet citre umbri.

Bajbaind cu mainile, ii didu seama ci era ceva tare, infa$urat
intr-o carpi moale i inchisi la culoare. Dintr-odati, inghe^i din
nou. Auzi pe cineva cum bate la u$a casei, apoi

29
3

sunetul unor ghete care se apropiau pe cirarea din fa{a

adapostului.

Femke auzi vag pe cineva intreband:

Buna ziua, cu ce va pot ajuta?

29
4

 Buna diminea^a, domnul meu, cautam o femeie care a

fost vizuti ultima data indreptandu-se in aceasti direcpe. E slabi,
bruneti...

Femke ii pnu risuflarea. In timp ce-1 asculta pe gardian

vorbind cu proprietarul casei, auzi cum cineva incerca ma- nerul
uii atelierului. Acesta ficu un zgomot puternic, cici persoana se
hotiri si tragi tare de u$i, sa verifice daca era intr-adevir incuiati
sau numai u$or prinsi sau blocata diniuntru cu vreun obiect.

29
5

Ghemuiti la pamant, Femke ridici incet marginea materialului din fa^a ei $i se forfi sa priveasca in intunericul de dedesubt. Panza acoperea o stivi de cherestea tiiati. Spre incantarea
ei, in marginea din dreapta era suficient spapu incat ea sa se
poati strecura sub material $i sa se ascundi de o eventuali
inspecpe. Abia indriznind sa respire, i$i risuci cor- pul $i intri in
micul spafiu. Abia se a$ezi, cand se auzi un scar^ait, iar lumina
inundi adipostul prin fereastra laterali. Persoana care incercase
ua fusese suficient de suspicioasa incat si smulgi obloanele de
lemn ale ferestrei atelierului. Daci Femke nu s-ar fi ascuns,
gardianul ar fi prins-o ca pe un $arpe intr-o groapi.

Hei, fii atent! Nu-i nevoie si for^ezi obloanele alea, au

inchizitori sus $i jos. Sper ci nu le-ai rupt.

29
6

Imi pare riu, domnul meu, se scuzi o voce de birbat, de$i

tonul nu reflecta scuzele. Aici nu e nimeni, sergent, spuse
aceea$i voce.

Sunetul pa$ilor care se retrigeau o facu pe Femke si expire

incet a u$urare.

29
7

 Ei bine, domnul meu, daci o vedep pe ambasadoare, va

rog sa anuntti imediat girzile regale. Va sfituiesc cat se poate de
serios sa nu o aborda^i sau sa o re^ine^i cu for^a, poate fi
periculoasi, spuse respectuos sergentul.

Da, desigur, domnule sergent, cu siguran^a a$a voi face.

Mult succes cu ciutirile.

29
8

Femke zambi i ii schimbi in linite pozi^ia pani se a$ezi

cat putu de confortabil in spa^iul ingust. Corpul plin de vanitii o
durea in multe locuri, dar, pe misuri ce sunetele urmiritorilor se
indepirtau repede, Femke ii didu silin^a si ignore durerea $i se
concentri la planificarea urmitoarei sale mi$ciri. Primul impuls
a fost acela de a a$tepta lisarea intu- nericului. In timpul acesta,
girzile vor fi descurajate de ciuta- rea nefructuoasi $i vor fi mai
relaxate. Cat despre unde ar trebui si meargi mai departe, asta nu
putea decide. Mintea ei oscila intre posibilitip i le analiza pe
fiecare in parte.

Trecuri cateva minute incet $i in lini$te, iar Femke in- cepu

si simti cum o mole$eali somnoroasi pune stipanire pe ea. Aerul
inchis i intunericul de sub panzi i$i facuri vraja, ii amortiri
mintea $i incet-incet incepu si nu mai $tie de ea, pani cand un
sunet brusc o facu si tresari alarmati. Era zgo- motul unei chei
care se risucea in incuietoarea u$ii atelierului.

29
9

Femke rimase complet nemi$cati, rugandu-se cu disperare ca

persoana care intri in atelier si n-o descopere. Se auzi un
scar{ait uor, u$a se deschise $i in incipere pitrunse mai multi
lumini. Dupi o scurti pauzi, vocea lordului care vorbise cu
gardienii se auzi moale, dar pe un ton clar:

In regula, domniei ambasador, po^i sa iei acum.

30
0

CAPITOLUL 5
incerca sa faci nimic prostesc. Sunt inarmat $i n-am re^ineri sa
lovesc o femeie. Iei de sub panza i hai in casi, unde putem
discuta mai confortabil.

Mintea lui Femke zbarnaia, dar nu putea face altceva decat sa

se conformeze. Lordul o prinsese in cursi. Ar fi putut sa-1
doboare sau sa-1 ucida $i sa scape din nou, dar asta n-ar face
decat si-i aduci $i mai multe necazuri. Omorarea unui lord al
30
1

Thrandorului n-ar ajuta-o si-$i dovedeasci nevinovipa in cazul

uciderii baronului Anton. Birbatul tia ca ea se afla acolo, dar nu
le spusese girzilor. De ce? Ar fi interesant de vizut ce pune la
cale, se hotiri. Se va dovedi a fi un aliat nea$teptat? Experien^a
ii spunea ca asta era foarte pu^in probabil. Mai degrabi fusese
mdreptipti senzapa ei ca se afla in pericol in momentul in care
fugise din palat; in loc si scape de necaz, se bigase direct in
ghearele lui.

Prea bine, domnul meu, ave^i un avantaj asupra mea,

spuse Femke cu voce scizuti. Vi accept invita^ia. Ave^i cumva
$i o biuturi caldi? Am plecat de la palat in grabi in di- minea^a
asta $i n-am apucat si-mi termin paharul. A fost cat se poate de
neplicut.

30
2
m spus ci pop si iei acum, repeti vocea, fermi. Nu

 Sunt sigur ci putem aranja sa avem un pahar de fier- tura,

spuse birbatul, lungind cuvintele cu o urmi de amuza- ment la
cererea ei nepisitoare.

Femke didu la o parte materialul $i miji ochii citre silueta

intunecoasi din prag. Omul avea inilpme medie, dar, dupi contur,
pirea supraponderal. Vizu ci are mana pe manerul unei sibii, care
era prinsi in talie de o curea. Nu era normal ca lorzii si poarte
sibiile la ei tot timpul, deci probabil ci $i-a luat-o dupi ce
plecaseri girzile. O avea doar ca si intimideze sau chiar $tia cum
s-o foloseasci? Robuste^ea lui ar fi sugerat prima varianti, dar
intuipa lui Femke o facu si creadi ci a doua era cea adevirati. La
prima vedere, nu pirea agil, dar nu putea fi siguri ci nu fusese un
maestru al sabiei in tinere^e.

30
3

Femke se strecuri afari din colpil intunecat $i auzi un sunet

fin pe care il recunoscu imediat ca fiind acela al destrimirii
panzelor de piianjen. Piianjenii n-o deranjau in mod deosebit,
dar simp cum o stribate un tremur involun- tar. In ciuda durerii
pe care acesta o provoci, ea se scuturi

energic. I$i trecu mainile prin pir de cateva ori, dar tot simp o
furnicituri pe pielea capului, ca $i cand s-ar fi mi$cat ceva.

30
4

 De asemenea, mi-ar prinde bine $i o baie acum, spuse

Femke, incercand si pistreze un ton degajat.

Lordul o ignori $i se uiti in schimb afari, de jur imprejur, firi

s-o scape insi din ochi, ca nu cumva si faci vreo mi$care brusci.
Femke nu facu nimic care si-i aduci $i mai multe nepliceri.
Durerea provocati de numeroasele vanitii $i zga- rieturi o
impiedica $i si stea in picioare cum trebuie. In^epe- nise destul
in ascunzitoarea stramti ^i ultimul lucru de care avea chef era si
fugi din nou.

30
5

 Hai repede. Intri in casi pani nu te vede cineva.

Iesi pe ui cu spatele $i-i facu semn cu mana liberi, uitandu-se incontinuu dupi girzile regale.

30
6

Femke se conforma cat putu de bine $i ie$i clatinandu-se in

lumina zilei. Estima ca stituse ascunsi mai pupn de o ori, dar
fusese suficient pentru ca ochii ei sa se adapteze la intu- neric.
Ochiul drept era inci foarte sensibil. Ii intrase ceva in el in
timpul atacului cu arbaleta $i acum il facea si-i lacrimeze in
lumina puternica. De$i se chinuia sa se concentreze, nu putu si
nu observe ci era plini de sange pe maini $i pe haine.

Ce nai...? rosti ea.

30
7

 N-avem timp pentru asta acum, domni$. Hai iniun- tru.

Repede!

Femke simp un brand puternic in spate, se impiedici i

aproape cazu pe cirarea scurta care ducea la o u$a laterala a
casei mari. Piciturile despre care credea ca sunt de transpirape
cand incercase si deschida incuietoarea adapostului $i apoi le
simpse $i in caldura de sub materialul care acoperea cheresteaua fiisesera $iroaie de sange de la una sau mai multe rani la
cap. De$i nu-$i amintea si se fi lovit, presupuse ca se taiase in
buciple de piatra improcate de sageata arbaletei. Ranile la cap
sangereaza mereu abundent. Femke vazuse destule incat sa-i
dea seama ca $i cea mai mi ci zgarieturi putea provoca o
sangerare spectaculoasa, daca se afla in locul potrivit.

30
8

 Drace! spuse printre dinp. Va fi dificil sa fugi daca arata

in halul asta. Comentariul ei amuzat despre o baie fusese mai
potrivit decat i$i imaginase.

Femke intra pe ua clatinandu-se, iar lordul o inchise u$or in

urma lor. Erau intr-o bucitirie, dei nu se vedea niciun an- gajat.
Femke se intoarse $i se uita pentru prima data cu atenpe la eel
care o luase in captivitate. Omul ii pirea cunoscut, de$i cand
Femke il vizuse in palat nu avea zambetul lacom de acum.

30
9

Femke intalnise mulp nobili in palat cat timp stStuse acolo.

Se plimbau mereu in grupuri mici pe coridoare. Regele o

31
0

prezentase scurt la o sesiune a curpi in a doua ei zi acolo, iar ea

se folosise de ocazie ca sa stea de vorba cu unii dintre ei dupa ce
problemele de pe ordinea de zi fiiseseri discutate. Sa fi fost acest
birbat unui dintre cei cu care vorbise? Femke se indoia. Repnea
bine detaliile $i $i-ar fi amintit numele lui daca i s-ar fi adresat
mai inainte.

Deci, domniei ambasador, in^eleg ci ai avut parte de

nite aventuri in palat. Ai intiratat girzile regale $i acum bazaie pe aici ca girgiunii. Ma intreb ce ai ficut de iai supirat
a$a de tare. E$ti dispusi si-mi spui sau va trebui si a$tept pani
mai tarziu, cand voi face o viziti la palat?

Femke analizi intrebarea pre de o clipi. Birbatul ista avea

ceva ce nu-i plicea. Era dezgustitor. O ducea cu gandul la o
broasci umflati, cu un ranjet flimand i ochi lacomi. I$i imagini cum scoate limba repede, o prinde $i o bagi in guri, ca pe o
musca. O trecu un fior pe $ira spinirii.

31
1

 Mi s-a intins o cursi, lord...

Conte, de fapt... Contele Dreban, completi nobilul

rotofei, cu o privire ca de broasci $i plini de dispre}: fa{i de
ignoran^a ei.

Conte Dreban, se corecti Femke, inclinand din cap in

semn ci-i recunoa^te greeala. Mi s-a inscenat o crimi, cand de
fapt eu sunt aici intr-o misiune de pace. Situapa e cu totul i cu
31
2

totul bizari.

Contele ridici din sprancene cand auzi de aa ceva i miji

ochii, nesipos.

Crimi? intrebi, cu vocea-i savurand gustul cuvantului pe

limbi. Nu e vorba de rege, nu?

31
3

 Nu, domnul meu, regele e in via#. Baronul Anton a fost

ucis $i cineva s-a priceput si faci si pari ci eu a$ fi criminalul.

Spre surprinderea lui Femke, contele incepu si radi; un ras

adanc $i incet, care era departe de a arita amuzament.

31
4

O trecu inci un fior pe $ira spinirii vizandu-1 cum se bucuri.

Pentru o clipi, se gandi si incerce si fugi imediat.

Baronul Anton! Baronul care avea si fie rege ucis! Ha,

ha, ha! Foarte nostim, domniei, de$i probabil ci tu nu apreciezi
fine tea situapei.

31
5

 Nu vid umorul dintr-o crimi, conte Dreban. Mai ales cand

acuzatul sunt eu.

Contele continui si chicoteasci, mulfumit de ve$tile aduse

de Femke i fari si se ingrijoreze de situapa ei. In cele din urmi,

31
6

i$i veni in fire. Ii zambi; broasca ce-$i prinsese musca suculenti.

Ochii lui alba$tri sclipeau de riutate.

Nu e$ti thrandoriani, domniei ambasador, spuse misterios. Daci ai fi, ai aprecia frumuse^ea povetii. E destul de
simplu. Gloriosul nostru rege, Malo, care pentru mine nu e nici
glorios $i nici demn de a fi rege, nu a ficut nimic in timpul
domniei sale pentru a ridica Thrandorul din mlatina obscuritipi. Intr-adevir, a e$uat intr-atat in indatoririle sale, meat a
neglijat pani $i si procreeze un mo$tenitor pentru momentul in
care in sfar$it ne va face un serviciu $i va pirisi aceasti lume.
Lipsa motenitorului a starnit interesul multora in legituri cu
urma$ul la tron in eventualitatea mor^ii regelui.

31
7

 Infeleg de ce lipsa unui motenitor evident poate cauza

nelini$te printre cei pe care pozi^ia ii face sa aspire la tron,
rSspunse Femke, alegandu-$i cu atentie cuvintele. Recent am
avut $i noi o situate similarS in Shandar. Baronul Anton era
unui dintre cei mai puternici pretendenti?

Anton? Nici vorba! pufni Dreban. Nu are... nu avea sange

regal deloc. A fost ideea lui Malo si-1 puna pe Anton in schema
pentru tron. Se tia la curtea regelui de ca^iva ani c3 Malo
intenfiona si-1 numeasca pe Anton succesorul siu. Odata ce ar fi
f&cut asta, dinastia actuals, intemeiata pe linie

31
8

de sange, s-ar fi sfarit pentru totdeauna cu moartea lui Malo.

Anton i familia sa ar fi fondat o noua dinastie, iar Malo ar fi
fost vizut timp de secole ca un triditor de citre neamul siu.

Dar ce spunep de victoriile militare recente? Nu le putep

ignora. Credep-mi, impiratul Shandarului il ia foarte in serios pe
regele Malo. Daci ne gandim ci inainte de a pre- lua mantia,
impiratul Surabar a fost un general de prim calibru, a$ spune ci
in ultimul an regele Malo i-a readus Thrandorului reputapa de
fari puternici. Sunt surprinsi ci nu e universal vizut ca un erou.

Victoriile militare! scuipi Dreban cu disprep Pot si le

ignor $i am s-o $i fac. In ambele situapi a fost salvat de cate un
pu$ti de rand, care nu avea in vene mai mult sange nobil decat
un $obolan de canalizare. Adeviral este ci a fost ex- trem de
norocos de ambele dip i $tie $i el asta. Cei mai bun lucru pe
care 1-a ficut Malo pentru Thrandor a fost si nu

31
9

procreeze un urma$. In felul acesta, una dintre ramurile mai

abile ale familiei va avea $ansa si demonstreze ce inseamni si fii
rege.

Presupun ci daci baronul Anton era favoritul regelui la

tron, asta i-a atras o mulpme de du$mani, spuse Femke
ganditoare.

32
0

 A$ spune rivali" mai degrabi decat du$mani, domniei,

replici Dreban, de$i expresia de pe chipul siu ii contrazicea
cuvintele. Politica noastri nu e controlati prin virsare de sange
aici, in Thrandor. Via^a in Mantor nu e barbari.

Bine, daci a$a spunep, conte Dreban, dar pani acum

experien^a mea cu ora$ul acesta m-ar face si cred altceva.

O, mi indoiesc ci uciderea baronului Anton a avut o

32
1

motivate politici, rispunse contele.

Serios? Cum putep fi atat de sigur? intrebi Femke, intrigati de certitudinea din tonul lui.

32
2

 La curte am reputa^ia de a fi eel mai nemilos dintre nobili $i nici chiar eu nu m-a cobori la nivelul asta. Sivaresc
orice act necinstit de care am nevoie ca si-mi subminez $i si-mi
discreditez rivalii, dar n-a recurge niciodati la omor $i cred ci
niciunul dintre nobilii no$tri n-ar fi in stare de tactici atat de
sangeroase. Asculti ce-{i spun, domniei ambasador, ista nu e un
asasinat politic.

Dar daci nu este politic, atunci cine 1-a ucis pe baron?

intrebi Femke, pe care argumentele contelui n-o convinse- seri.

32
3

In Shandar se gisea tot timpul cineva gata si ucidi pentru a-$i

atinge scopurile. Era un rise al meseriei pentru cei aflap la
putere $i era greu si-{i imaginezi ci Thrandorul era scutit
complet de acest mod de gandire.

Habar n-am. Sunt $i eu curios si aflu, dar in ceea ce

prive$te restul Thrandorului, rispunsul la aceasti intrebare va fi
evident. Ambasadorul nou-venit este elementul implicat
intamplitor. Binein^eles ci tu ai facut-o, iar eu mi voi umple de
glorie pentru ci te-am capturat $i te-am adus in fa^a justifiei.
Cine $tie, asta ar putea si-mi dea un avantaj asupra celorlal^i in
noua lupti pentru succesiune care se va isca.

32
4

Contele ii freci mainile, privind in gol o clipi i savu-

randu-$i norocul. In acest timp, Femke se gandea intens la

aceasti intorsituri a lucrurilor. Nu voia si-1 rineasci pe conte i
si ajungi intr-o situate ^i mai complicati ^i nu era con- vinsi ci
va reu$i si scape de el firi si faci asta. Dar contele probabil ci no va duce direct la rege. Daci ar fi vrut si faci asta, atunci ar fi
predat-o gardienilor cand ace$tia au venit i au bitut la u$i. Nu.
Daci in^elesese ea bine cum stau lucru- rile, contele Dreban
urma s-o ^ini inchisi i si-1 lase pe rege si transpire cati vreme
girzile regale scotoceau prin ora$ fari rost. Asta insemna ci va
avea timp si^i pregiteasci evadarea.

32
5

Daci va avea noroc, nu va fi nevoiti sa piece in imprejuriri atat de

stresante ca atunci cand pirisise palatul regelui.

Presupunerile lui Femke se dovediri corecte, dei speran^a

ca nobilul s-o trateze cu respect, dat fiind statutul ei, se do- vedi
nefondati. Contele o for{i, cu sabia indreptati spre ea, sa se
dezbrace pani la lenjerie $i o privi cu o expresie avidi i lascivi,
dar nu incerci s-o atingi. Ridici din spranceani cand vizu micul
arsenal de arme pe care il avea ascuns pe langi corp. Cand
Femke rimase imbricati doar in lenjerie, era deja siguri ci
Dreban avea mult mai multe motive si o considere

32
6

o asasini. Dar, chiar daca gandea aa, el nu zise nimic. In schimb, ii

puse lucrurile gramada pe masa din bucatirie, langi micul ei
rucsac. Firi si spuni o vorbi, aprinse o tor^i de la focul din
bucitirie $i-i ftcu semn si iasi pe o alti ui.

Afi putea si-mi dafi api si-mi spil rinile? intrebi Femke in
timp ce era indrumati citre ni$te sciri reci de piatri ce duceau
intr-o pivni^i.

32
7

Dar contele nu voi sii asume niciun rise. I$i tinu sabia
indreptati citre ea pani cobori.

Nu cred ci e necesar. $i impresia o si fie mai putemici

A . daci te prezint ca o fiigari, domniei,

rispunse el. In politici,

32
8

totul ^ine de prezentare.

Femke ajunse la u$a de la baza scirilor $i se opri. Era rece $i

intunecat, in ciuda luminii tor^ei care palpaia in spatele ei.

Incuietoarea i zivorul erau destul de simple, iar Femke zise incet o

32
9

rugiciune de mulfumire cand vizu ci nu e decat un singur zivor.

Daci ar fi fost mai multe, s-ar fi aflat intr-o in- curcituri serioasi.

Deschide u$a, domniei. Noua locuinti te ateapti. Imi

pare riu ci umila mea casi nu se ridici la nivelul aripii de vest a
palatului regal, dar va trebui si te mul^ume^ti cu asta pentru
moment, spuse el.

33
0

Femke trase zivorul $i impinse u$a, care se deschise pana la

jumitate, cu un scar^ait. Pi$i iniuntru, apoi se intoarse $i-i
arunci nobilului o privire plini de dezgust.

Presupun ci n-o si mi lisa^i in groapa asta, spuse. O si

mor mghe^ati imediat.

33
1

 O si-$i aduc o pituri mai incolo, rispunse Dreban cu un

ranjet care nu arita deloc in^elegere. Daci mi gandesc la
obiectele din rucsacul tiu $i la armele pe care le aveai la tine,
mi-e greu si cred ci eti o floare ofiliti care nu poate indura
pu^in disconfort. E$ti, firi indoiali, eel mai neobi$nuit ambasador pe care 1-am intalnit. Aproape ci te-am crezut nevinovati un timp. Joci bine rolul de victimi inocenti, dar porfi cu
tine ustensile de asasin bine pregitit. Nu po^i si negi do- vezi ca
astea. Ceea ce nu pot si in$eleg este de ce impiratul Shandarului
te-ar trimite acum aici. E un moment ciudat ales. O si vreau
rispunsuri de la tine inainte si te dau pe mana regelui.
Rispunsuri adevirate.

Contele facu un pas inainte $i o impinse pe Femke in pivni0

cu varfiil sabiei. Tanira abia avu timp si se uite injur in lumina
tremurandi a tor^ei, cici Dreban trase ua $i o in- chise cu un
zdrang! puternic, lisand inciperea cufundati intr-un intuneric ca
de cerneali. Urmi sunetul zivorului $i zinginitul cheilor, apoi se
auzi siguran^a trasi la zivor. Acel scurt moment de lumini fusese
suficient si-i domoleasci lui Femke cea mai puternici teami.
Camera nu era goali. Era plini cu o grimadi de lucruri vechi,
33
2

care nu mai erau folo- site, dar acolo se aflau resurse ample care
o puteau ajuta si scape.

Femke se ocupase deja de partea cea mai dificili a deschiderii u$ii. Dreban o f&cuse si-$i dea jos hainele, unde avea ascunsi majoritatea ustensilelor sale, dar reu$ise si piteasci una
dintre acestea in guri cand ii ridicase rochia peste cap.

33
3

Avusese dintotdeauna obiceiul de a-$i dosi tot felul de

ciudi^enii in haine, iar azi, acest obicei dadu roade. Ii fusese la

indemani si prindi mica bobini cu din^ii in timp ce-$i didea jos
rochia, apoi s-o ascundi cu limba in interiorul obrazului. Era
u$or si manipuleze micu^a piesi de metal astfel incat firul siu
sub^ire si se desfa$oare.

33
4

Cand Dreban ii ^inuse scurtul discurs in u$a pivni^ei, fari si

fie vizuti, Femke introdusese cu degetul mare bobina in
balamaua zivorului. Apoi, cu mainile la spate, trisese de firul
bobinei, il desfi$urase partial i il adusese in pivni^i, in par- tea
stangi a u$ii. Cand va fi pregititi si evadeze, nu va trebui decat si
prindi capitul firului i si tragi u$or de el. Firul va mi$ca bucata
de metal ata$ati, fixati in balamaua zivorului. Era o $mecherie
simpli, dar, ca si fiinctioneze, trebuia ca zivorul si nu fie
in^epenit. Firul, dei puternic, se putea rape. Femke nu-$i facea
probleme legate de aceasti u$i, cici zivorul ficut dintr-o bucati
dreptunghiulari de metal se trisese uor atunci cand il deschisese
ea. Nu avea motive si creadi ci va merge mai greu cand o va face
din nou.

Problema principali era si giseasci ceva cu care si des- chidi

incuietoarea. Cum nu avea lumini deloc, Femke trebuia si se
descurce numai pe pipiite. Era greu si-$i dea seama cat e ceasul,
dar estimi ci ii va lua cam o ori si extragi un cui potrivit dintrunul din rafturile de pe perete. La un moment dat, un zgomot
u$or de dincolo de u$i o facu si se opreasci din ciutiri $i si-$i
reia locul in incipere. Se gandi ci poate contele aducea pitura pe
33
5

care o promisese sau man- care $i ceva de biut. Femke rimase

langi u$i $i asculti timp de mai multe minute. Nu mai auzi $i
alte sunete. In cele din urmi, ridici din umeri i se intoarse la
treabi.

Dupi ce ob^inu cuiul, deschise incuietoarea in mai pu^in de

doui minute, dar apoi o inchise imediat la loc. Din cate i$i

33
6

didu seama, era o ori tarzie a diminetii. Girzile regale probabil

i$i desfi$urau toate for^ele pentru a o gisi. Femke era bine
ascunsi aici $i nu se gribea si se arunce inapoi in cursi.
A

In schimb, vizu unde se afli firul care ducea la balamaua zivorului $i il a$ezi la baza tocului u$ii, ca si-1 ascundi cat se putea
de bine. Apoi se puse si a$tepte ciderea intunericului.

Era greu si se simti confortabil, dar Femke gisi ceva care

semina cu o carpeti sau cu un covor subpre $i se infauri cu el,
ca si-i ^ini de cald. Se ghemui intr-un fotoliu vechi $i in- chise
ochii ca si se odihneasci, dar, in ciuda lini$tii $i intunericului,
somnul nu venea uor. Durerea provocati de vanitiile de pe tot
corpul, cipitate in urma ciderii in copac, incepu si-i revini,
rispandindu-i-se in corp ca o planti agi0toare. Crescand.
Strangand. Invadand. In comparable cu asta, zgarietura de pe
picior, provocati de col^ii cainelui, pirea a fi doar un pic mai
mult decat o arsuri neimportanti. Femke nu $tia in ce loc se
tiiase la cap, dar rinile de acolo nu o dureau, a$a ci le lisi in
33
7

pace, de teami ci, daci le-ar zgandiri, ar incepe iar si sangereze.

In cele din urmi, o cu- prinse un somn agitat.

Vise chinuitoare o tulburari pe parcursul intregii zile lipsite

de lumina. Cand, in cele din urmi, se trezi cu o tresirire dintr-un
co$mar tulburitor, nu-$i mai aminti nimic din ce vi- sase. Dar
ceea ce tia era ci nobilul nu coborase in pivnit in timpul zilei.
Tanira spioani ^tia ci dormise iepure^te i ci somnul fragil i-ar
fi fost deranjat $i de cele mai u$oare zgomote.

33
8

N-avea cum si fie siguri ce ori era, dar instinctul ii spuse ci

afari se lisase intunericul. Era timpul si se mi$te $i si ajungi in
oraul de jos, inainte ca Dreban s-o predea regelui.

Avu nevoie de cateva momente ca si se orienteze in intunericul ca de smoali. Cand didu jos de pe ea a$a-zisa pituri,
incepu si tremure. Se fiiri$i de-a lungul inciperii, iar

33
9

podeaua de piatri ii inghe^i picioarele descul^e. Pre de o clipa,

nu putu gisi cuiul $i firul. Un atac de panici puse stipa- nire pe
ea, dar i$i recipiti curajul cand le descoperi pe aman- doui,
cateva secunde mai tarziu. Femke risufli u$urati i se certi in
gand pentru ci-$i pierduse cumpitul pe moment.

Cu o u$urin0 veniti din experien^i, deschise f&ri zgomot

incuietoarea. Lui capital liber al firului. Simfi cum adrenalina ii
curge prin vene. Exista intotdeauna pericolul ca un obiect
neprevizut cizut pe fir si-i rupi legitura cu libertatea. Spuse in
gand o rugiciune citre orice zeitate care s-ar fi intamplat si
asculte, stranse din din^i $i trase de fir cu aten^ie. Recompensa
fii zgomotul u$or al metalului lovindu-se de metal. Incet
incredibil de meet , Femke trase pani cand sim^i ci firul
cedeazi, cici mica pani de metal cizu din balama. Tresiri cand
aceasta se mi$ci i se lovi de $ild cu un zgomot ascu^it care piru
puternic in lini$tea temni^ei intunecate. In realitate, zgomotul
era prea slab ca si se audi pani departe.

U$a era deschisi, dar Femke $tia ci de acum norocul avea si

34
0

joace un rol important daci voia si aibi parte de o evadare curati.

Avu griji si nu deschidi u$a decat pani la jumitate i ie$i din
pivni^i. Scirile se dovediri la fel de intunecoase ca i pivni^a,
a$a ci urci de-a bu$ilea, pipiind inainte fiecare treapti, ca nu
cumva si se loveasci de ceva ce ar putea si faci zgomot. U$a de
la capitul de sus al scirilor didea intr-un hoi care lega bucitiria de
ceea ce pirea a fi camera de zi principali a re$edin^ei contelui.
Cand ajunse sus, de dincolo de u$i nu pitrundea niciun strop de
lumini, aa ci putea presupune ci nu era nimeni in holul
intunecos.

Femke incerci manerul i descoperi mul^umiti ci u$a nu era

incuiati. Urmitoarele cateva minute vor fi cruciale.

34
1

Imbricimintea era prima pe lista prioriti^ilor, dar daci ar fi fost

nevoiti si fugi a$a cum era, ar fi ficut-o. Ultima dati i$i

34
2

vizuse hainele in bucitirie. La fel i rucsacul, a$a ci bucitiria era

primul loc in care trebuia si caute.

O lumini slabi pitrundea in hoi printr-o fereastri mici. Ii

dezviluia drumul la fel de bine ca orice alti tor^i. Inainte si iasi

din hoi, se opri i asculti. Casa era cufiindati in lini$te. Oare
Dreban le diduse liber tuturor servitorilor in ziua aceea, ca nu
cumva vreunul dintre ei s-o descopere? N-ar fi fost surprinsi.
Avea un caracter urat, cici nu-$i tinuse promisiu- nea de a-i
aduce o pituri i nici nu-i diduse nimic de man- cat i de biut.

34
3

Contele s-a gandit si mi prezinte in fa{a curfii regale ca pe

o evadati disperati", se gandi Femke furioasi. Cand o si aflu
cine 1-a ucis pe baronul Anton, o si dau in vileag $i ce $arpe
jegos $i pref&cut e el."

Din nou, de dupi u$a de la bucitirie nu pitrundea niciun pic

de lumini. Nu eziti s-o deschidi. Totui, cand apisi pe clan^i,
ceva impinse u$a ?i o for^i si se deschidi citre ea. Un obiect
mare cizu pe podea la picioarele ei, iar pe hoi risuni un zgomot
infundat.

34
4

Femke siri inapoi i duse o mani la guri si-$i inibu$e un

strigit, cici atunci cand se uiti in jos, doi ochi lipsi^i de viai o
priveau la randul lor. Era contele. Spre groaza lui Femke,
lumina de afari, ce pitrundea prin ferestrele bucitiriei, o ajuti si
vadi ci unui dintre cu^itele sale era implantat in gatul lui pani la
plisele.

Lordul Danar se intoarse sfarit inapoi in Shandrim la zece zile

dupi ce plecase s-o giseasci pe lady Alyssa. Era fiirios, frustrat
$i obosit. Danar pornise la drum cu mari speran^e c-o va ajunge
repede pe taniri $i cilirise mult. Cu toate astea, ii pierdu urma
inci din prima zi. Dupi cele dintai ore de mers, nu gisise pe
nimeni care s-o fi vizut sau si fi auzit de ea, ceea

34
5

ce parea ciudat, pentru ci Alyssa nu era genul de persoana pe

care s-o ui^i repede.

O data sau de doua ori fiisesera unii care, auzind ci se oferi

bani ca recompensi pentru informal, pretinseseri ca ar fi vizut-o.
Dar cand Danar ii chestioni mai indeaproape, deveni evident ca
nu incercau decat sa-i ia aurul. Alyssa dispiruse fari urmi.

Cand ii didu seama ci-i scipase, Danar hotiri si meargi mai

departe cu planul de a se indrepta citre eel mai apropiat ora$ de
coasti $i ciliri ca vantul $i ca gandul pani ajunse acolo. Mergea
mult, pani dupi lisarea intunericului, apoi se trezea inainte de
risirit in fiecare zi $i continua cu aceeai

34
6

grabi. In cele din urmi, cand ajunse la ora$ul port Channa, tanirul
lord descoperi ci misterul dispari^iei Alyssei se adan- cea tot
mai mult.

Niciunul dintre nobilii din Channa nu auzise de o lady Alyssa

care si se potriveasci descrierii pe care o facea Danar. Se pare ci
exista o lady Alyssa, care era intr-adevir fiica unui bogat lord
negustor, dar to^i cei cu care vorbise ii spuseseri aceea$i poveste
Alyssa nu era nici frumoasi i nici nu fusese vreodati in
Shandrim. Povetile erau greu de crezut pentru Danar. Ca si se
asigure, cilitori s-o vadi pe aceasti Alyssa, in speran^a ci cei cu
care vorbise se in$elaseri. Dar nu era a$a.

34
7

Lordul negustor fii surprins si primeasci vizita unui gentleman care dorea si-i vadi fiica. Niciunul nu mai venise pani
atunci. Danar observi speran^a trecitoare care liciri in ochii
negustorului atunci cand el amin^i ci dorete si-i vadi fata. Ziri,
de asemenea, cum aceasti speran^i se stinge cand in- trebi daci
Alyssa fusese recent in Shandrim.

Nu, rispunse lordul negustor. Nu prea mai iese niciieri.

34
8

Danar in^elese de ce atunci cand fiica ie$i dintr-un salon si-i

salute. Sirmana fati era grasi $i nu fusese binecuvantati

34
9

cu un chip drigut. Avea pirul sub^ire $i lins $i, in vreme ce unele

fete i$i mascau defectele prin haine frumoase $i ma- chiaj, parea
ca acestei tinere nu-i pasi.

Lordul Danar se scuzi pentru gre$eala pe care o facuse i

pleca.

Ce ghinion ar fi sa aflu ca in tot timpul ista Alyssa a fost

in Shandrim, mormii Danar in vreme ce-$i mana calul obo- sit
spre centrul ora$ului. Pun pariu ci eu m-am dat de ceasul mortii
pe drumuri de ari, in timp ce ea petrece cu prietenii mei aici, in
ora$. Cu siguran^i Sharyll $i ceilal^i vor rade pe saturate pe
seama mea. N-au decat! O si-mi plitesc datoria fai de Sharyll,
dar m-a$ bucura ca ei sa radi, daca asta ar insemna ca o voi
vedea din nou pe Alyssa.

35
0

Cand a ajuns in centrul ora$ului, Danar s-a dus direct la casa

lui Sharyll, si verifice daci temerile ii erau intemeiate. Sharyll a
ras intr-adevir de eforturile zadarnice ale lui Danar. I-a luat $i
banii, dar cea mai mare insulti a fost aceea ci Sharyll nu mai
auzise nimic de Alyssa de la ceremonia de inco- ronare.

Lordul Danar era obosit, cu moralul la pamant $i aproape

gata si renun^e la ciutiri aproape, dar nu chiar. Mai era o
ultimi pisti pe care nu o incercase. Ultima dati cand Danar o
vizuse pe Alyssa, ea vorbea cu lordul Kempten. $tia bitra- nul
nobil unde se dusese? Se gandi ci meriti incercat.

35
1

Daci bitranul Kempten nu $tie nimic, o si renun^ pentru

moment", ii promise Danar in gand, indepirtandu-se de casa
lui Sharyll. Alyssa trebuie si iasi iar la suprafa^i, deci o si mi
asigur ci toati lumea o si fie cu ochii pe ea. Cand o si apari, o si
fiu prin preajmi ca si aflu mai multe despre ea. Daci a putea simi dau seama ce anume la ea este atat de atrigitor..."

35
2

Gandul acesta neterminat il tachina. Nu putea si-$i dea

seama ce avea Alyssa in plus de era dispus sa faca atatea ca s-o
vadi. Tanara era atragitoare fizic, dar nu mai mult decat numeroase alte domni^e de la curte. Flirtase cu multe femei a ciror
infi^are fusese mai plicuti. Avea ceva, o calitate de nedefinit,
care il ficea si vrea s-o cunoasci mai bine. Poate pentru ci
Alyssa era greu de cucerit? Sau oare tanira nu era cu adevirat
deranjati de interesul pe care i-1 starnise? Era atat de greu de
zis. Ambele ar fi fost reac$ii noi in ceea ce-1 pri- ve$te pe Danar
i fiecare dintre ele il atrigea prin prospe^ime.

35
3

Danar era sigur ca dorea s-o revadi. Incerca sa se convingi ci nu

voia decat o $ansi si-i exploreze caracterul, dar in adan- cul
inimii recunoscu faptul ci era doar un pretext care as- cundea
motivapi mai adanci. Dar acum motiva^ia nu era relevanti. Nu
putea si progreseze daci n-o gisea, iar asta se dovedea a fi mult
mai dificil decat anticipase.

CAPITOLUL 6
A

C
asa lordului Kempten era mare i impunitoare. In general, cladirile
shandeze nu erau deosebite, cici arhi- tec^ii preferau modelele
practice. Chiar $i printre nobili, erau pu^ini cei care risipeau
timp i bani cu facade frivole i fante- ziste care nu aveau
niciun scop. Exceptia, desigur, era palatul imperial, dar asta era
o chestiune de mandrie. Nu se putea ca imperiul si fie condus
dintr-o clidire patrati din cirimidi, lipsiti de suflet, indiferent cat
de practic ar fi fost. De aceea, palatul fusese un proiect
desf&$urat de-a lungul mai multor genera^ii de pietrari, cei mai
buni din ^inut, iar silueta $i fru- muse^ea sa dominau zona
centrali din Shandrim.

Danar intinse mana $i suni la clopo^elul de arami a$ezat intro scobituri in zidul din dreapta u$ii principale. Puse clopo^elul
la loc $i zambi gandindu-se ca clopo^ei fiisese nevoit lordul
Kemp-

ten si-$i procure in timpul viepi. In ziua de azi, majoritatea nobililor renun^ase la tradifia clopo^eilor i decisese si-$i puni in
loc ciocinele frumos ornamentate. $i asta din cauza unei perioade in care colecfionarea clopo^eilor de la u$i devenise o
modi in cultura tinerilor de rand $i nobili deopotrivi.

Provocarea consta in dobandirea unora dintre cei mai dificili" clopo^ei, ceea ce ii facea cu atat mai ravni{i. Danar i$i

aminti cateva dintre propriile sale aventuri. I$i amintea in mod

deosebit de bitaia pe care o primise de la tatil sau cand fusese
prins incercand sa-1 u$ureze pe lordul Vittara de clopo^elul sau
nou-nou^ la doar cateva minute dupa ce bitra- nul nizuros il
a$ezase la u$i. Pedeapsa fusese dureroasi, dar nu-1 impiedicase
sa se intoarci a doua zi i si-$i adauge clopo^elul la colec^ie.

U$a de la casa lordului Kempten se deschise. O servitoare

intr-o rochie simpli, maro, il saluta politicoasi pe Danar, invitandu-1 sa nu mai stea in frig, ci sa vini iniuntru. Danar
raspunse bucuros propunerii $i ii mul^umi, trecand pragul. $i
mai multe amintiri ii veniri in minte pe misuri ce privea tablourile, ornamentele $i steagurile de lupta vechi, care deco- rau
pere^ii holului de la intrare. Mai fusese aici inainte, o data, cu
tatil siu, in urmi cu mai mul^i ani. Nimic nu se schim-

base, absolut nimic. Intregul hoi era exact a$a cum i-l amintea.

 A, tinere lord Danar, ce placere nea$teptati! exclami

lordul Kempten cand intri in hoi pe o u$i laterali. Bitranul lord
se apropie i ii intinse mana, a$a cum se salutau cei de rang
egal, ceea ce il surprinse pe moment pe Danar, cici era obi$nuit
ca tatil siu si-1 trateze tot ca pe un puti. Vino, si servim
impreuni nite tocani. Tocmai am cerut si se faci o oali proaspiti
$i, dupa cat e$ti de ro$u la fa^a, binuiesc ci afari e frig. O
picituri de ceva cald va fi, fari indoiali, bineveniti.

Mul^umesc, lord Kempten, sunte^i foarte amabil, rispunse

Danar, sincer surprins de primirea bitranului. $i-l amintea pe
Kempten ca pe un bitran cu fa{a acri, care n-avea timp de
discu^ii cu tinerii $i rareori spunea ceva de bine despre cineva.
La ceremonia de incoronare afi^ase chipul siu morocinos
dintotdeauna. Cildura asta era suspicios de neobi$nuiti pentru
firea sa.Lordul Kempten il conduse intr-o sufiragerie unde lady
Kempten stitea intr-un fotoliu confortabil, cu un goblen in poali
$i o cutie deschisa, plini cu mosorele de afi, pe o misufi
aliturati. Pe o alta se afla o tavi cu o oali de tocani fierbinte,
doua cini goale $i un borcina$ de indulcitor. Danar se inclina
citre lady Kempten $i incepu sa se scuze ca ii intrerupsese in
timpul de relaxare, iar in acest timp o alta servitoare intri cu o a
treia cani $i incepu si toarne fiertura.

Nu-{i face probleme, Danar, chiar deloc, spuse gra- tioasi

lady Kempten, punandu-$i goblenul deoparte i facan- du-i
semn si se a$eze intr-unul dintre fotoliile moi din apropiere. Ne
bucurim intotdeauna si avem musafiri.
Mi tem ci top tinerii
359

notri sunt in ora momentan, au de re- zolvat o treabi sau alta.

Pe care dintre ei voiai si-1 vezi?

De fapt, doamna mea, doream si stau un pic de vorbi cu

lordul Kempten, dar mi-ar plicea si vi tin companie la o cupi de
fierturi mai intai, raspunse el cu un zambet u$or jenat.

A, o discu^ie intre birbap, nu? spuse ea, facandu-i cu

ochiul. N-o si te stanjenesc. Ai vrea si fii singur cu so^ul meu
360ceva de facut, daci pre- feri
cateva minute? Mi-e u$or si gasesc

si plec.

Prostii, dragi, sunt sigur ci nimic din ce ar putea spune

lordul Danar n-ar fi nepotrivit pentru urechile tale, interveni
hotirat lordul Kempten. Nu-i a$a, tinere?

Pii..., incepu Danar ezitant.

361

 Nu-1 forja, iubitule. Daci ii este mai comod si vor- beasci

de la birbat la birbat, atunci pentru mine nu e nicio problemi si
vi las singuri cateva minute.

Mul^umesc, lady Kempten. Vi apreciez in^elegerea.

Promit ci n-o si ripesc decat un moment sau doui din timpul
sofului domniei voastre.

362

Lady Kempten termini de turnat tocana, apoi i$i lui cana $i

ie$i in lini$te, cu un zambet bland pe chip. Danar spera din
suflet ca lordul Kempten nu era implicat in vreun fel de relate
extramaritali cu Alyssa. Lady Kempten pirea o so^ie minunat de
mulfumiti, iar Danar nu-$i putea imagina cum ar fi ca ea si audi
ci lordul are o aventuri.

Si vedem, Danar, despre ce e vorba? Ii faci curte vreuneia dintre fetele noastre? In cazul acesta, so^ia mea e mai mult
decat in stare si reziste la astfel de veti..., incepu Kempten,
pu^in iritat de plecarea so^iei sale.

363

 Nu, nu, domnul meu, nimic de genul acesta. Voiam si vi

vorbesc despre tanira cu care era^i la ceremonia de inco- ronare
acum doui siptimani, il intrerupse Danar repede, vor- bind incet
$i pe un ton conspirativ.

Lady Alyssa? intrebi Kempten, fari si-$i coboare vocea

catui de pu^in. Ce-i cu ea?

Ei bine, domnul meu, continui Danar, stanjenit de

indrizneala bitranului. Mai intai 364
voiam si vi intreb ce... adici...

pii, stitea^i foarte aproape de ea la ceremonie $i mi intrebam

daci nu cumva...

Ha, ha, ha..., izbucni puternic lordul Kempten la tentativa firavi a lui Danar de a deschide subiectul rela^iei dintre
bitran $i tanira domniei. Crezi ci eu i Alyssa... ha, ha, ha!

Bine! spuse Danar oftand zgomotos, inro$indu-se la fa$i

de stanjeneali. Binuiesc ci asta rispunde la intrebare. Dar una $i
365este daci unde o pot gisi pe
mai importanti pentru mine, totui,

lady Alyssa. O caut de aproape doui siptimani $i nu e nici urmi

de ea niciieri.

Ei bine, tinere Danar, apreciez ci ai incercat si ma scute$ti

de jena de a vorbi despre asta de fa# cu lady Kempten, zise
bitranul Lord cu o voce inci veseli. Nu am cu lady

366

Alyssa nicio relate de genul celei la care te-ai gandit, dar ii sunt
indatorat i o si mi asigur si-i mul^umesc pentru ce a facut data
viitoare cand o vid la curte. Din picate, nu $tiu unde poate fi
gisiti $i n-a fi surprins daci Alyssa ar rimane inviluiti in mister
multi vreme de acum incolo. Ma indoiesc ci ar fi mul^i in intreg
imperiul care sa $tie unde s-a gisit ea intr-un moment sau altul,
cici am suspiciunile mele in ceea ce-o prive$te.

Pot si intreb ce fel de suspiciuni, domnul meu? intrebi

Danar, ros de curiozitate, pe misuri ce mintea lui ciuta si puni
cap la cap uurarea, frustrarea i interesul fa# de ce-i spunea
lordul Kempten. Ideea ci bitranul ii era indatorat Alyssei era
fascinanti, dar Danar $tia ci trebuie si rimani con- centrat pe
scopul lui principal. Daci il lisa pe lordul Kempten si inceapi si-i
impirti$easci poveti nesfar^ite, fari nicio legituri cu locul in
care se afla Alyssa, Danar $tia ci ar putea pierde ocazia de a afla
unde se dusese. Orice indiciu pe care i-1 putea oferi bitranul era
367

mai bun decat nimic.

Mi tem ci nu pot si vorbesc niminui despre lucrurile astea

in momentul de fa#, dar i^i pot sugera si incerci intr-un anume
loc, daci eti a$a hotirat si afli unde este Alyssa, rispunse lordul
Kempten, coborand u$or vocea, de parci ar fi fost pe cale si-i
impirtieasci un secret.

Orice, rispunse avid Danar. Vi rog, o si ascult orice

368

sugestie.

Lordul Kempten il privi pe tanirul nobil cu o expresie curios

de multumiti, iar Danar incepu si simti o mancirime
stanjenitoare $i ciudati pe $ira spinirii. De ce ii plicea atat de
mult bitranului lord situafia asta? Avea un indiciu promi#tor sau
pur $i simplu ii ficea plicere si-1 aibi pe Danar la dege- tul mic?

369

 Pii, daci vrei sa $tii unde este lady Alyssa, i^i sugerez si
ceri o audien# la impirat $i si-1 intrebi pe el, spuse Kempten
incet.

Danar rimase cu gura ciscati.

370

 La impirat? Vorbi^i serios, domnul meu? se balbai el. $tiu

ci mi s-a dus vestea ci joc farse $i ci pedeapsa nu e blandi pentru
asta, dar a aprecia daci a^i lisa gluma deoparte pentru moment.
Merit si-mi fie plitit cu aceea$i monedi. Si mi se joace feste. Dar
aceasti chestiune poate avea urmiri se- rioase. Am nevoie de un
rispuns sincer, domnul meu. E mai important pentru mine decat
tot ce am facut pani acum in via# mea.

Vorbesc serios, Danar, du-te $i intreabi-1 pe impirat. Am

motive si cred ci $tie unde este Alyssa. Binein^eles, n-am idee
daci o si-^i spuni $i {ie, dar, daci nu-1 intrebi, n-o si afli
niciodati.

In numele zeilor, ce... ? risufli Femke, uitandu-se in jos la corpul

contelui Dreban, in timp ce groaza punea stipanire pe mintea ei.

371

Era $i a$a suficient de riu ci i se inscenase o crimi, dar acum

tanira trebuia si se mai ocupe de inci un cadavru. Daci ar fi fost
gisiti in apropiere, ar fi pirut ci e prinsi asupra fap- tului
implinit. Pentru moment, $ocul o ^intui locului, iar cre- ierul
incerca si inregistreze aceasti ultimi intorsituri de situate.
Cineva, undeva, incerca s-o puni in incurcituri, dar Femke nu
avea nici cea mai vagi idee cine ar fi putut si fie i de ce facea
a$a ceva.

Pirea ci aceste ac^iuni erau indreptate citre ea personal, dar

Femke nu se putea gandi la nimeni pe care si-1 fi instriinat
suficient de mult in scurta perioadi cat stituse in Thrandor astfel
incat persoana aceea si vrea si puni la cale

372

genul acesta de rizbunare. Incerca cineva si pericliteze procesul

diplomatic pe care il incepuse sau era folositi ca un tap ispi$itor
numai bun pentru crime care fuseseri plinuite inainte de sosirea
ei? Daci aceasti ultimi teorie era adevirati, atunci Femke
avusese un ghinion incredibil ca-$i alesese casa contelui Dreban
ca primi ascunzitoare.

Nu e vorba de coincident aici, i$i spuse in $oapti. Dreban

s-a aflat in locul nepotrivit la momentul nepotrivit. Ucigaul
probabil ci m-a urmirit de la palat sau a dat de mine cumva in
timpul evadirii.

373

Femke fusese destul de disperati cand escaladase zidul palatului. Nu era foarte surprinsi ci nu bigase de seami ci ar fi
urmiriti.

Hai, Femke, aduni-te! marai, inspirand adanc i pregitindu-se din nou de ac^iune.

Evitand cu griji corpul contelui, intri in bucitirie $i descoperi

cu incantare ci rucsacul $i hainele erau tot acolo. Rucsacul era
deschis. Cineva ciutase prin el.374
Dar cand ristur- ni repede totul,

vizu ci aparent nu lipsea nimic in afari de cuptul folosit la

uciderea contelui. Spre surprinderea ei, chiar $i banii erau la
locul lor.

Era esen^ial si se mi$te repede. Se imbrici imediat cu nite

haine inchise la culoare, pe care le lui din rucsac, iar in locul
acestora puse rochia pe care o purtase in timpul evadirii din
palat, impreuni cu restul obiectelor recuperate.

375dar recuperarea cu^itului din

Femke nu se scarbea u$or,

corpul contelui nu era o treabi tocmai plicuti. Trase lama din

beregati $i observi precizia $i for^a cu care lovise ataca- torul.
Cel care a aruncat-o, oricine ar fi fost, $tia bine ce face", se
gandi ea incruntati. Nu erau prea mulp cei care pu- teau azvarli
un cu^it cu atata putere ^i precizie un fapt care ii restrangea
mult campul de ciutare.

376

De$i era tentant si-$i bage nasul prin casa contelui i sa

caute mai multe indicii despre identitatea uciga$ului, Femke
$tia ca astfel putea si-$i creeze $i mai multe probleme. Probabil
ca n-ar fi gisit nimic nici pe timp de zi, dar si ri$te si aprindi
limpi ar fi fost extrem de nesibuit. Nu, era timpul si piece. Va
avea vreme destuli si puni piesele cap la cap, odati instalati in
sigurant intr-un han lini$tit, undeva in partea de jos a ora$ului.

Ie$i pe o u$i laterali a casei. Tocmai atunci, auzi apropiindu-se zgomotul f&cut de mai multe perechi de ghete. Apoi
cineva bitu tare cu pumnul in u$a de la intrare, iar acest bu- buit
se auzi puternic in aerul nemi$cat al nopfii. Decizia de a nu
scotoci prin casi pirea si fi fost cea mai buni alegere pe care o
facuse intreaga zi. Ticuti ca o umbri, spioana inchise u$a $i se
strecuri in partea din spate a casei, pentru a ciuta o alti ie$ire.
Din fericire, umbra era adanci $i se putea ascunde. Corpul inci ii
era extrem de rigid i de dureros. De asemenea, i$i didu seama
ci, surprinsi de gisirea contelui,
377uitase si se $teargi pe fa$ de

sangele uscat provocat de evadirile anterioare.

Ca un spion cu experien$, Femke $tia ci era bine si pui

greelile pe seama stresului provocat de situate, dar asta nu
schimba faptul ci facea erori majore. Pani atunci, reu$ise si
improvizeze in jural acelor gre$eli, folosind aptitudini secrete,
tactici disperate $i mult noroc. Dar acesta nu era un mod eficient de a progresa daci voia si rezolve misteral i si impiedice
poten^ialul scandal diplomatic care se putea cu u$urin$ isca.

378

S-a zis cu increderea lui Surabar", se gandi incrantati. Ar fi

trebuit si trimiti un diplomat adevirat. N-am ficut decat si creez
haos. De ce trebuia si fug? Daci a fi rimas la palat $i a$ fi
procedat ca orice diplomat, eel pu^in situa^ia nu s-ar fi inriutipt.
Se pare ci dezastrele trag la mine ca mu$tele la miere."

379

In fa^a ei, in umbra a trei copaci mari, a$ezai in rand, se

afla zidul gridinii vecinilor. Femke mulfumi in gand ci acesta nu
era inalt. I-ar fi fost u$or si se ca^ere pe el fara si faca zgomot $i
fari mi$ciri dureroase pentru corpul ei rinit. Clepsi- dra ei
mentali calcula timpul rimas pana ce solda^ii aveau sa giseasci
trupul contelui. Nu mai era mult, dar $tia ca in in- tuneric
$ansele ei de a scipa neobservati din re$edin^a acestuia erau
sporite simfitor.

Ghemuindu-se in umbri pe langi zid, Femke stribitu in

linite gridina, apoi o lui pe langa imensa casa a vecinilor. Toate
ferestrele aveau perdelele trase, dar experien^a $i valul recent
de ghinioane n-o lisari si ri$te si fie vizuti de cei diniuntru.

380

Cripituri de lumini se vedeau in locurile in care, in unele

camere, perdelele nu fuseseri trase de tot sau nu se lipeau de
zidul interior. Aceste faii de lumini erau strilucitoare in
compara^ie cu tot ce vizuse ea de cand fusese inchisi in pivni{a
contelui. Pentru ci ochii ii erau acum acomodap cu intunericul,
Femke rezisti tenta^iei de a se uita intr-acolo, de teami ca dupi
ceea si nu mai vadi la fel de bine in noapte. Lumina stelelor era
suficient de puternici pentru a putea deslu$i totul limpede $i
fSri ajutorul luminii artificiale. Se mi$ci repede, ajunse de
partea cealalti a casei $i tocmai didea col^ul cand auzi larma
care semnala descoperirea trupului contelui. Se gandi ci peste
numai cateva minute soldatii vor incepe si perchezi^ioneze casa
$i si discute ce e de facut mai departe. Apoi vor chema i mai
mul^i oameni. Cat de repede se va desfaura lan^ul inevitabil al
evenimentelor depindea de cine conducea grupul care sosise la
casi. Din nou, logica ii spuse ci eel mai mic rang al unei
persoane care putea conduce un grup care ar veni si inspecteze
casa unui conte ar fi acela de sergent. Daci era sergent, atunci
norocul nu prea ar

381

fi fost de partea ei. Ofi^erii credeau in general ca ar trebui sa

faci mai multe de unii singuri inainte sa cheme ajutoare. Sergen^ii de obicei judecau situa^ia la rece $i organizau lucrurile
mai repede. Femke se rugi in gand ca ace$ti oameni sa fie
condui de cineva care nu $tia ce face. Orice avantaj in momentul acela ar fi de ajutor.

Alergi pe langi casi pani la colful din fai, unde se opri, inci
inviluiti in umbri. Pe stradi nu era nimeni, dar perdelele vor fi
trase la o parte in curand. Zarva ini^iali din re$e- din^a contelui
Dreban sunase destul de tare, dar era imposibil si se fi auzit $i in
alte case de pe stradi. Daci ar conduce ea patrula care
descoperise cadavrul, Femke s-ar gribi si trimiti oamenii la toate
casele din apropiere, si vadi daci nu cumva mai sunt $i alte
surprize. De asemenea, i-ar avertiza pe loca- tari si-$i incuie
u$ile $i si fie aten^i la orice posibili intrui.

N-avea de ales. Din locul in care se afla i pani la colful

strizii nu prea avea unde si se ascundi. Felinarele de stradi erau
puternice, luminand totul intr-un fel care accentua micirile
brute. Va trebui si fugi cat poate
382de tare $i si spere ci va fi bine.

Deci, fari si-$i dea timp pentru ganduri agitate, Femke o lui la
goani citre cea mai apropiati umbri adanci de la capitul strizii.

Acesta era mai aproape decat i se piruse de la col^ul casei.

Femke se a$tepta si audi la fiecare pas strigite i zgomote din
partea urmiritorilor, dar acestea nu veniri. Plonji din nou cu
recunotinti in umbre, apoi se opri o clipi. Ii era greu si respire,
cici pieptul ii era plin de zgarieturi $i vanitii, iar piciorul o durea
foarte tare acolo unde o zgariaseri col^ii cai- nelui.

383

Se uiti in jur. Ceva nu era in regula. Pirul de pe ceafa i se

ridici, pentru ci un al $aselea sim^ o avertiza ci, de$i nu se
auzeau strigite $i urmirirea nu era evidenti, cineva era cu

384

ochii pe ea. Era o senza^ie care ii didea fiori, dar, oricat de mult
s-ar fi uitat injur, nu gisi nicio dovadi ci simfurile sale nu
reac^ionau exagerat in aceste imprejuriri extreme. Daci era, intradevir, cineva acolo, atunci nu facea nimic ca s-o
A

impiedice si evadeze. Ii rimisese, deci, si se asigure ci eel care o

observa nu va reui s-o urmireasci pani la locul in care ar fi
decis si-$i petreaci noaptea.

Dupi pozi^ia stelelor, Femke aprecie ci era inainte de miezul

noptii, deci probabil ci inci vor fi ca^iva oameni pe stradi in
oraul de jos. Cei mai mul^i talhari profesioni$ti ieeau la treabi
noaptea eel pu^in a$a se intampla in Shandrim, iar Femke navea motive si creadi ci in Mantor era altfel , a$a ci trebuia si
fie atenti daci voia si nu intre fari si vrea in belele $i mai mari.

385

Daci e$ti acolo, o si-fi fie greu si mi urmire$ti", ii juri ea in

gand urmiritorului pe care i-l imagina $i, zicand asta, porni la
vale pe panta dealului, citre oraul de jos.

Pe misuri ce inainta, i$i lua toate misurile de siguran^i.

Tanira spioani se mica in lini$te de la o umbri la alta, dand
colful din cand in cand la intamplare, ca si evite o schemi clari,
dar ciutand constant si ajungi in oraul de jos. De multe ori, se
oprea dintr-odati intr-un loc cu umbri adanci $i stitea acolo $i
cateva minute, si vadi daci poate detecta pe cineva care o
urmirea. Nimic nu pirea si se mi$te. In mod ciudat, in loc si se
relaxeze, era din ce in ce mai tensionati. Sentimentul ci era
priviti deveni atat de puternic, incat ajunse si fie convinsi ci
cineva, cumva, era pe urmele ei. Era cat se poate de supiritor.

386

Femke incerci toate trucurile pe care le $tia ca si^i prindi

umbra imaginari. Mergea cand mai repede, cand mai incet, se
ascundea dupi col^uri, se intorcea inapoi pe unde a venit, dar
nimic din toate astea nu didu rezultate.

387

Pe masuri ce cobora pe strazile ora$ului de jos, intalnea tot

mai mul^i trecitori. In felul acesta, era mai dificil si-i prindi
urmiritorul. Rimanea tot timpul in umbra, pentru ca oamenii si
nu vadi in ce stare era, dar $tia ca in scurt timp va sosi
momentul cand cineva va observa sangele uscat de pe fat $i din
pirul incalcit. Ar urma, inevitabil, intrebiri care ar putea-o pune
in pericol.

De$i nu scipase de senza^ia ca cineva era pe urmele ei, nu

erau semne clare ci ar fi fost urmiriti de girzile regale. Totu$i, navea cum si $tie ci solda^ii nu se apropiau. Cu fie- care pas,
sim^ea tot mai puternic nevoia si se spele $i si se deghizeze,
astfel incat si-i poati picili pe urmiritori. Odati camuflata, Femke
$tia ci ar putea ca$tiga timp de gandire, care ii va permite si^i
puni la punct urmitoarea serie de pa$i.

388

Din cate aflase in ultimele zile despre Mantor, exista un izvor

natural intre zidurile ora$ului, care ar fi furnizat api in caz de
asediu. Din nefericire, Femke $tia doar ci se afla un- deva in
cartierul de nord-vest al ora$ului $i nu voia si-$i pe- treaci toati
noaptea ciutandu-1. Se gandea ci eel mai bine ar fi si giseasci fie
o taverni prost luminati, unde ar fi putut si foloseasci o baie
inainte ca cineva si-$i dea seama ci e ceva in nereguli, fie o casi
goali in care si intre. A doua op^iune, de$i ilegali, era mai siguri
in aceste imprejuriri, cici in felul acesta nimeni n-avea si fie
martor la transformarea ei.

Era riscant si intre undeva prin efrac^ie in acest moment al

serii, dar la fel de riscant era $i si fie vizuti in starea aceea.
Femke nu-$i permitea si piardi toati noaptea ciutand o casi, a^a
ci decise si meargi la noroc.

389

Casele de aici nu se comparau cu extinsa reedint a contelui.

Erau simple, lipite una de alta $i a$ezate in $ir i apar- tneau
negustorilor mai pu^in instirip, militarilor de rang mediu sau
me$te$ugarilor. Important nu era si-$i dea seama

390

cui apar^inea casa, ci mai degrabi daca se afla cineva iniuntru.

Mai erau o grimadi de indicii pe langi cele evidente: lumini care
rizbiteau prin cripiturile obloanelor trase sau fire de film
inil^andu-se din hornuri. Obiceiul prin pir{ile acestea era ca
oamenii se lase inciltimintea pe prispi inainte de a intra in casi.
Daci nu era inciltiminte in prag, atunci era foarte probabil si nu
fie nimeni acasi.

Femke observi, de asemenea, ci mul^i localnici din Man- tor

preferau si-i atarne rufele spilate pe franghii intinse de-a lungul
gridinilor, pentru a le lisa si se zvante la aer, mai de- grabi decat
si le intindi pe uscitoare de lemn $i si le a$eze in fa^a
$emineului. Se presupunea ci astfel hainele vor mirosi a
proaspit, dar Femke se indoia ci aceasti practici va prinde $i in
randurile nobilimii. Vemintele aveau si se umezeasci din nou
daci erau lisate afari dupi lisarea intunericului, a$a ci era logic si
fie bigate in casi dupi ciderea serii. Deci erau anse mari ca
acele case care aveau inci rufele intinse pe sarmi si fie goale.

Tanira ii didu seama ci asta nu era intotdeauna adevirat, dar

o ajuta si-$i faci o imagine $i391
si poati aprecia daci loca- tarii

erau pleca^i $i in cat timp urmau si se intoarci. N-avea rost si

intre prin efrac^ie intr-o casi goali daci proprietarul va reveni
imediat. Femke avea nevoie de pu^in spapu ca si respire i de
ocazia si-$i vini in fire.

Nu avu nevoie de mult timp ca si identifice o proprietate

convenabili. Ii lui inci i mai pu^in si pitrundi iniuntru. Odati
intrati, Femke decise si ri$te i si aprindi o lampi mici. Toate
obloanele erau trase $i era pu^in probabil ca cineva care trecea
pe stradi si considere neobi$nuiti o lumini fixi. $tia ci trebuie si
evite si mute lumina de colo-colo, cici asta ar fi pirut suspect.
$mecheria era si faci si pari ci loca- tarul era implicat intr-o
activitate intr-o singuri cameri sau

392

ci lumina fusese lisati aprinsi ca sa tini departe orice per- soani

ar fi vrut sa dea vreo spargere.

Femke hotiri ca eel mai bun loc in care putea aprinde lampa
era bucitiria. Voia sa se spele, dar $i si-$i intindi lu- crurile pe
masi $i sa se ingrijeasci de schimbarea infati$irii in- deajuns de
mult incat si poati merge prin Mantor fari teama de a fi
descoperiti.

Cu lumina aprinsi, nu-i lui mult timp si giseasci butoiul cu

api, chiar langi u$a din spate, i o oglindi de copii, care era
numai buni pentru ce voia ea si faci. Folosind o carpi pe care o
gisise in bucitirie $i un lighean de api rece, Femke incepu si-i
spele pirul $i si-$i cure^e fa^a. La inceput, nu era u$or si
indepirteze sangele uscat, iar tiietura de la cap incepu si
sangereze din nou, de$i se spili cu aten^ie in jurul ei. Strangand din din^i, Femke puse pe rani ni$te sare de masi, in incercarea de a o inchide mai repede. Durerea ascu^iti o stribitu
imediat ce sarea pitrunse in tiieturi, dar nu duri mult. Dupi un
minut sau doui, i$i pierdu din intensitate $i deveni pulsandi.
393

Femke ii trati piciorul cat putu de bine. De la mucitu- rile

animalelor puteau apirea intotdeauna infec^ii, a$a ci nu

^A

vru si-$i asume riscuri. In majoritatea gospodiriilor din Shandar,

oamenii ^ineau in casi cate un borcan cu tincturi din ridicini de
brusture, care era cunoscuti pentru proprieti^ile sale
dezinfectante. Chiar daci in aceasti locuint se afla a$a ceva,
Femke nu gisi borcanul cu pricina cand ciuti prin du- lapuri, a$a
ci se rezumi la a-$i curi^a bine cu api rece rana lungi de carne
sfaiati.

394

Tanira spioani termini ingrijirile de prim-ajutor $i incepu si$i infii$oare un bandaj improvizat dintr-o bucati de material
rupti din rochia ei, dar chiar atunci o mani ii astupi gura $i sim^i
pe gat varful ascufit al unui cu^it.

395

 Buna, Femke! Ce surprizi sa te intalnesc aici. Nici si nu

te gande$ti si ^ipi, ci-fi retez vocea din gatlej.

Glasul optit al lui Shalidar era inconfundabil. Inima lui

Femke tresiri din cauza $ocului, apoi ii inghe^i in piept de fiica
rece $i paralizanti pe care o provoca vocea asasinului. Mintea ei,
de$i obositi dupi cate se intamplaseri in timpul zilei, incepu
imediat si ia in calcul o mul^ime de ac^iuni po- sibile, cici fata
i$i didu seama ci in urmitoarele secunde ar putea fi moarti daca
nu facea ceva impresionant. Shalidar ii lui mana de la guri
pentru ca ea si poata vorbi, dar nu mi$ci varful cu^itului de la
gatul fetei.

396

 Buni, Shalidar. Ti-a plicut plimbarea din seara asta prin

Mantor? Ar fi trebuit si mi te alituri mai devreme $i am fi putut
si ne bucurim impreuni de priveli$te.

Era imposibil si elimine complet tensiunea din voce, dar

Femke era mulfumiti ci, micar pentru urechile sale, tonul ii
rimisese calm $i increzitor. Daci 1-ar fi putut fine de vorbi o
vreme, Femke tia ci avea o $ansi mici de a-1 face pe Shalidar
si se relaxeze suficient cat si gre$easci.

397

 A, dar atunci a fi fost vizut colaborand cu o uciga$i. Na$ vrea si-mi pitez reputa^ia printr-o legituri cu un criminal
periculos, rispunse Shalidar, aproape bucuros. Auto- riti^ile de
aici tin foarte mult si puni mana pe tine, Femke. Se spune ci teai dat drept ambasadoare a impiratului din Shandar ca si intri in
palatul regal $i si-1 ucizi pe rege. Zvo- nurile ci impiratul te-ar
fi trimis ca asasin, ca si starne$ti haos in Mantor inainte ca el si$i expedieze urmitorul val de solda^i peste grani^a cu Thrandor,
circuli nebune$te.

Ce prostii! izbucni ea cu dispre^. Mi indoiesc ci regele

crede mormanul ista de minciuni.

398

 Femke, ai fi surprinsi si descoperi ce e dispus si creadi

regele. A acceptat de curand faptul ci magia e reali $i e

399

primul monarh thrandorian de cateva genera^ii incoace care

crede asta. Sunt de acord ca nu esti plauzibili ca asasin. Un
profesionist adevirat n-a fi ficut nici pe departe atatea greeli
elementare cate ai facut tu, dar, pe de alti parte, Malo nu posedi
asasini proprii, a$a ca n-are cu ce sa te compare. Tot ce $tie e ca
doi dintre nobilii sai sunt mor^i, inclusiv eel mai bun prieten al
lui de ani de zile. Nu gande$te la fel de lim- pede ca in mod
normal.

Ce-i cu vizita asta, Shalidar? Ai de gand si mi ucizi dupi

ce ai inscenat toate astea atat de frumos? Ce rost au? Sau e$ti
ingrijorat ci sunt suficient de capabili si mi intorc in Shandar i
si scap de spanzuritoarea regelui? intrebi Femke, provocandu-1
in mod voit pe eel care o capturase.

Lui Femke ii era deja clar ci Shalidar n-avea de gand si se

foloseasca de cu{it, cici altfel ar fi facut-o pani acum. Avea
impresia ci el se afla acolo ca si radi pe seama ei. Impiratul o
avertizase ci Shalidar va dori si se rizbune, dar presupusese ci o
va face incercand s-o omoare. Femke se indoia ci cineva ar fi
putut prezice ci Shalidar va merge
atat de departe pentru un act
400

simplu de rizbunare.

O, nu, tanira mea spioani. Nimic de genul acesta, te

asigur. Vezi tu, spanzuritoarea te a$teapti $i in Shandar. Am trimis mesageri care si-i impirti$easci impiratului povestea tridirii
tale aici. Sunt sigur ci le va fi destul de uor si-1 con- vingi pe
Surabar ci thrandorienii se pregitesc si lanseze un atac miliar ca
rispuns la crimele pe care le-ai comis. Daci te gande$ti ci
thrandorienii s-au confruntat pani acum cu o in- vazie $i cu un
asasin din partea impiratului, de ce n-ar raspunde cu violent?
Din cate il $tiu pe Surabar, va desfa$ura la granit o imensi forfi
defensivi, care va fi vizuti in schimb de thran- dorieni drept o
alti for^i de invazie. Iar de aici, dintr-o simpli scanteie, poate
izbucni un rizboi in toati regula.

401

Femke era uluita. Nu se putu gandi sa intrebe altceva decat:

De ce? De ce sa-^i incalci pre^iosul Crez al Asasinilor i

sa obligi cele doui $iri sa intre intr-un alt rizboi?

O, dar n-am incilcat Crezul,

Femke. S-a plitit pentru
402

ambele crime. Am griji intotdeauna sa respect Crezul la literi. In

plus, razboiul e bun pentru afaceri. Din ce alte motive? $opti
Shalidar, ab^inandu-se sa nu radi. Existi intotdeauna, de ambele
par^i, oameni care vor sa scape de per- soane importante din
tabara opusi. Asasinatele sunt mult mai populare pe vreme de
rizboi. Pur $i simplu imi fac provizii pentru via^i. Dupa ce mi-ai
distrus ultimul plan, a trebuit sa ma gandesc la ceva care si-mi
asigure confortul la bitrane^e. Cireaa de pe tort a fost ci puteam
si mi i rizbun pe tine in acela$i timp, dar asta a constituit doar o
coincident Deci acum $tiu, spuse oftand Femke. Mintea ii
zbar-

naia, gandindu-se nu numai la cum si scape. Cine il plitise pe

Shalidar si-i ucidi exact pe oamenii pe care-i voia, exact la
momentele potrivite? Lucrurile se aranjaseri mult prea bine.

403

 $i acum ce urmeazi? intrebi ea, ca si tragi de timp. Ai de

gand si mi omori sau si mi predai girzilor regale? Apre- ciez
mica noastri discu^ie, evident. Cand cazi pe un morman de
rahat, e intotdeauna drigu^ si $tii cine te-a impins. Te ajuti si
vezi totul in ansamblu i si speri ci, in timp, situa^ia se va
risturna.

Shalidar rase, iar Femke sim^i varful cu^itului impungandu-i gatul in timp ce el i$i exprima amuzamentul. Un firi^or
de sange din cea mai mici dintre tiieturi i se scurse

404

u^or pe gat, gadiland-o. Inci o rani de adiugat pe listi, chiar daci

asta e doar o zgarieturi", clocoti Femke in ticere. Tre- buie si
existe o cale de scipare, trebuie."

405

 Ce am de gand si fac acum cu tine? P5i, si-{i dau dru-

mul, desigur! raspunse Shalidar, inca razand. Ii spusese lui

Femke ultimul lucru pe care ea se a$tepta sa-1 auda. Fara indoiala ca vei reui sa evi{i garzile regale pentru un timp, dar, in
cele din urma, vei fi prinsa. N-ai unde sa te duci in alta parte,
aa ca sunt sigur ca-^i vei da silin^a sa-^i dovede$ti nevinovapa. A fi teribil de dezamagit daca n-ai incerca, macar.
Nimeni n-o sa te creada, evident, chiar daca reu$e$ti sa-i spui
regelui sau apropia^ilor sai ce se intampla. Sunt extrem de multe
dovezi impotriva ta. Acum, o sa-^i iau cu^itul de la gat $i-^i
sugerez sa ramai nemi$cati. Altfel voi fi nevoit sa te omor, ceea
ce va fi o dezamagire, dupa efortul pe care 1-am depus
incercand sa pun la cale acest mic joc. Ramai unde eti suficient
406din casa. Mi$ca-te prea repede
de mult pentru ca eu sa pot ie$i

$i te omor cand ie$i. Mi$ca-te prea incet $i garzile regale te vor

inconjura. O sa-^i dea din nou de urmi in urmatoarele cateva
minute. Distrac^ie placuta, Femke.

Shalidar ii lua cu^itul de la gat $i Femke avu senza^ia ca

asasinul se mi$ca, de$i nu putea auzi nimic. Pe frunte i se rostogolea o picitura de sudoare. Cat de mult trebuia sa a$tepte?
Chiar plecase? Shalidar se pricepea prea bine sa se mi$te fara sa
faca zgomot, a$a ca Femke nu putea sa-i dea seama. Secundele treceau una dupa alta, dar ea se hotari sa nu cedeze
fricii pe care asasinul i-o insuflase. Daca era inca acolo, atunci
ea era hotarata sa-1 faca sa munceasca pentru prada lui. Daca nu
era, atunci n-avea de gand sa-i lase un avans prea mare.

407

Hotarata i cu inima bubuindu-i de emo^ie, Femke se arunca

de pe scaun intr-o parte $i se rostogoli.

Phagen! Phagen! Ai auzit? gafai Kalheen, dand buzna in

camera lor cu faa ro$ie de agitate.

408

Phagen ofti cand vizu intrusul. Kalheen parea ca nu in^elege

ce inseamni lini$te i pace. Grasul era eel mai ener- vant coleg
de camera pe care-1 avusese vreodati. Phagen puse deoparte
tunica pe care o cosea i se uiti la Kalheen, expre- sia ribditoare
a chipului sau ascunzand exasperarea care il incerca. Era
aproape ora pranzului. Sperase sa termine tunica pana atunci,
dar acum asta nu mai parea posibil.

Ambasadoarea Femke a fost acuzati de crimi! continua

Kalheen. Crima, Phagen! A fugit din palat $i acum e urmiriti
prin ora$. A$ fi venit sa-^i spun mai devreme, dar m-au re^inut
solda^ii pentru intrebiri, dupa ce am tras de timp sa nu-i las sa
intre in camerele ambasadoarei.

409

 Ea e in reguli? intreba Phagen, in voce citindu-i-se o

ingrijorare ticuti.

Cred ca da. Am urmirit-o cum a sirit peste zid. Ar fi

trebuit s-o vezi, Phagen, a fost uimitoare. A sarit intr-un copac
de pe pervazul camerei ei. Jur c-am crezut ca n-o sa reu$easci...

Kalheen iniri o descriere a evadarii lui Femke, care era in

mod evident exagerata, dar Phagen atepta rabdator pana cand
410
isi termina povestea.

 Zici ca aceasta crima s-a intamplat aseara? intreba el cand

grasanul se opri sa rasufle.

Da, aseara tarziu.

Tu ai fost pe afara atunci. Ai observat ceva neobi$nuit?

411

 Nu, nimic. Eram... aia... stateam de vorba cu Neema,

camerista pe care am intalnit-o ieri in salonul servitorilor. Ne-am
vazut din nou dupi cini. E o fati minunati, rispunse Kalheen, iar
fa^a rotundi i se inro$i $i mai tare.

Pii, cred ci ar trebui si ne incepem propria investigate,

spuse Phagen ganditor. Daci am putea s-o ajutim pe
ambasadoare, atunci ar trebui s-o facem.

412

 Absolut, Phagen. Sunt perfect de acord. Merg sa-i chem

pe Sidis i Reynik. Sunt sigur ci ne vor ajuta.

Pot sa mi antrenez cu voi?

Reynik urma cateva instrucpuni primite $i in cele din urmi

gisi zona de antrenament armat, retrasi undeva in par- tea din
spate a palatului. Nu-i fusese u$or si-$i giseasci drumul prin
labirintul de coridoare din palat, dar acum, ci $tia unde se afli,
Reynik hotiri ci la urmitoarea viziti avea si ocoleasci clidirile
mai degrabi decat si le stribati.

413

Ca{iva soldap din garda regali exersau cu sibiile. Pireau cu

to^ii ni$te militari desivar$i$i. Cand auziri cererea politi- coasi
a lui Reynik, cei doi care se aflau eel mai aproape de el se opriri
din lupti $i il salutari. Amandoi il priviri suspicion pe tanirul
soldat shandez.

Shandez? intrebi nedumerit unui dintre birbap.

Exact. Am venit aici cu ambasadoarea intr-o viziti di414foarte mult si exerseze, dar mie
plomatici. Inso^itorii mei nu {in

mi-ar plicea si mi antrenez. Vi deranjeazi daci mi alitur?

Deloc, spuse eel mai inalt dintre cei doi, cu un ranjet

riuticios. N-am avut ocazia si mi lupt cu niciunul dintre ai tii la
Kortag, a$a ci ar fi o plicere si vid daci voi, legionarii, sunte^i la
fel de buni pe cat $optesc zvonurile. Binuiesc ci sibiile sunt in
reguli. Sau ai o alti armi preferati?

Pre^ de o clipi, Reynik i$i aminti de incercirile sale re- cente

cu toiagul, dar alungi ideea. 415

 Nu mi deranjeazi, spuse. O si apreciez antrenamentul,

oricare ar fi arma.

Gardianul ii arunci o privire taioasi, incercand si-$i dea

seama daci tanirul soldat shandez incerca si se dea mare sau se
pricepea, intr-adevir, si manuiasci toate armele. Pirea prea

416

tanir ca si fi fost antrenat la orice nivel cu mai mult de una, dar

avea ceva in el care ii contrazicea tinere^ea.

Pot si imprumut o sabie cu care si mi antrenez? Eu a

trebuit si predau toate armele cand am intrat in palat. Nu mi-au
fost inci inapoiate.

Uite, po^i s-o iei pe a mea, spuse soldatul mai scund,

dandu-i lui Reynik arma sa.

417

 Mersi.

Timp de cateva secunde, Reynik risuci sabia, de incer- care,

simpindu-i greutatea $i felul straniu in care se echilibra. Era
diferiti de a sa, dar inainte exersase cu suficiente sibii incat
aceasti diferen^i si nu fie semnificativi intr-o edinti de
antrenament.

Ridicand arma in chip de salut, in stil shandez, Reynik i$i lui

418

pozi^ia defensivi.

Pur i simplu? Firi incilzire? E$ti sigur ci eti gata? intrebi adversarul lui Reynik, incruntat.

O si mi incilzesc pe parcurs, rispunse el cu un ranjet.

419

Soldatul din garda regali ridici din umeri, saluti repede $i

lui o pozi^ie aseminitoare cu a lui Reynik. Firi alte avertis- mente,

thrandorianul ataci. Lama sa trecu razant $i violent pe langi
corpul lui Reynik. Acesta se feri u$or, ignorand oca- zia subiti
de contraatac. Lovi inci o dati, iar Reynik ii pari i acum sabia,
uor ofensat de violen^a loviturilor gardianu- lui. Sunetul de
metal izbindu-se de metal era mai puternic decat cele care
veneau dinspre celelalte perechi aflate la antrenament.
Incle$tarea subiti $i viguroasi a sibiilor atrase aten^ia asupra
acestei perechi. Mul^i se opriri si priveasci.

420

Gardianul se lansi intr-o suiti rapidi de lovituri, date cu mai

multi for^i decat era obi$nuit intr-un antrenament. Fie- care
dintre acestea ar fi putut rini cu u^urint sau chiar omori,

421

daci $i-ar fi atins {inta. Pentru o clipa, Reynik se intreba daci

fusese o idee buna si vini aici.

De pe margine, era evident ci gardianul incerca si impresioneze. Totu$i, Reynik putea face fa^i provocirii. Bloca $i para
loviturile adversarului cu o gra^ie care nu putea fi negati.

Gardianul se repezi citre Reynik, iar el se feri de sabie, astfel

incat aceasta trecu pe alituri fari si-1 loveasci, starnind un u$or
murmur de infiorare din partea gardienilor care pri- veau de pe
margine. Thrandorianul era rapid, dar nu suficient incat si-1
ingrijoreze pe Reynik. Incepu si^i doreasci si nu fi fost atat de
nepisitor fa^i de incilzirea ini^iali.

422

Erau multe ocazii de contraatac, dar Reynik le ignori. In

schimb, se concentri in totalitate pe apirare. Nu avea inten^ia de
a rini pe cineva. Venise aici ca si construiasci poduri, nu ca si le
distrugi. In felul lui, considera ci acesta este rolul siu
diplomatic, ca reprezentant al Shandarului. N-a fost obraznic.
N-a vrut si atace, a$a cum ar fi facut ceilal^i solda^i. N-a facut
nimic provocator. Pur $i simplu a blocat i a parat atacurile
gardianului, asigurandu-se ci cei din jur vedeau ci proceda
inten^ionat astfel. Dupi cateva minute de lupti violenti, tac- tica
sa incepu si dea roade.

Destul, Espen! Ar fi putut si te ucidi de zece ori sau mai

mult.

423

Cei mai scund dintre cei doi gardieni facu un pas in fa^i,
intre cei doi combatant, for^andu-i si se desparti, cici altfel ar fi
riscat si-1 rineasci.

Eti intr-adevir talentat, legionare. Eu sunt Faslen. Tu

cum te nume$ti?

Reynik, rispunse el, strangand ferm mana pe care i-o

intinsese Faslen.
424

 Bine ai venit, Reynik. Imi cer scuze pentru ostilitatea

colegului meu in acest antrenament. Te-ai descurcat bine $i

425

talentul de care ai dat dovadi face onoare legiunii tale. Spunemi, cu cate arme pop lupta bine?

Sunt bun in lupta cu toiagul, mi descurc cu arcul $i arbaleta i $tiu si folosesc cum trebuie suli{a, toporul $i buzduganul. Totui, mi s-a spus ci abilitiile mele sunt eel mai bine
puse in eviden^i in lupta corp la corp, adiugi Reynik modest.

Daci nu eti mai in varsti decat pari, instructorii tii au

ficut o treabi uimitoare. Sunt sigur ci putem invifa multe de la
tine. Haide, si ne antrenim mai prietenefte, vrei? intrebi el,
aruncandu-i lui Espen o privire m^epitoare.

426

 Imi pare riu, Reynik, m-a luat valul, se scuzi Espen.

427

Nicio problemi, Espen. Sunt sigur ci un thrandorian care ar fi

vizitat legiunile ar fi primit un test similar. De ce nu mai
incercim noi doi o dati inainte si incep cu Faslen? M-am
incilzit un pic acum, sugeri zambind Reynik.

CAPITOLUL 7
I

ntra, porunci dintr-odati vocea impiratului Surabar.

Lordul Danar inspiri adanc, deschise u$a, apoi pi$i iute

iniuntru. Era ceva in glasul imparatului care- cerea sa stai drept
i sa ara^i elegant, de parea to^i cei care intrau pe u$i erau la
paradi. Experien^a indelungati de conducitor militar ii inisprise

vocea lui Surabar, astfel incat inducea un sentiment instantaneu

de inferioritate in to^i cei care o ascultau. Danar aprecie ca,
pentru impirat, aceasta era o insuire folositoare. Vocea lui il
pusese la respect inci dinainte de a pi$i in incipere.

Nici cand trecu de u$i nu scipi de senza^ia ci era o per- soani

mirunti $i ci se afla sub observable. Camera avea purine piese
de mobilier $i un decor minimalist. Biroul mare la care stitea
impiratul Surabar era a$ezat cu fa^a la ui. Singurele ornamente
de pe pere^i erau ni$te arme incruci$ate $i cateva scene
deprimante de bitilie, zugrivite in tablouri $i tapiserii. Danar nu
avea unde si se a$eze, a$a ci trase u$a in urma sa, inainti $i
rimase in picioare in fa^a biroului.

In timp ce Danar se apropia, impiratul studia intens nite

pergamente. Tanirul lord se opri $i pistri ticerea, sim^ind
disconfortul unui scolar chemat in biroul directorului, fari si $tie
daci este acolo ca si fie liudat sau mustrat.

 Deci, lord Danar, cu ce te pot ajuta? intreba Surabar

direct. Presupun ck n-ai venit sa socializezi cu mine, caci sunt
inclinat si cred ca te invarti in alte cercuri.

Danar ii impreuna mainile la spate, ca sa nu-i tradeze nervozitatea mai mult decat avea s-o faci vocea. Palmele i se
umezisera deja $i $tia ck se va juca incon$tient cu degetele,
daca nu se straduia sa impiedice acest lucru.

 Pii, nu, Maiestatea Voastra Imperials, nu chiar sa socializez, spuse repede. De fapt, am venit sa caut informal...
informal despre lady Alyssa. Lordul Kempten m-a sfatuit sk
vorbesc cu Maria VoastrS $i mi-a spus ca s-ar putea sa $ti^i
unde este Alyssa.

Surabar ii arunca lui Danar o privire care ar fi putut sa

strapungS i piatra.

 Deci lordul Kempten ^i-a spus asta, da? $i ^i-a mai spus
lordul Kempten $i altceva despre lady Alyssa sau de ce a$ $ti eu
unde se afla? intreba imparatul, cu vocea ascu^ita i cu ochii
scanteindu-i periculos.

Tanarul lord se sunrise ciudat inca de la inceput, dar acum

sim^ea ca e pe punctul de a fi prajit de viu. Se gandi ca poate nu
fusese o idee atat de buna sa-1 asculte pe lordul Kempten i se
stradui sk alcatuiasca un rispuns coerent.

 Nu, Maiestate. Lordul Kempten a insinuat ca Alyssa este

o femeie misterioasa de la curte, ceea ce nu a fost ceva nou
pentru mine. A refuzat sa-mi spuna mai multe, dar mi-a
dezvSluit ca-i era indatorat, fara sa-mi dea detalii despre ce fel
de datorie este vorba. De fapt, mi-a spus foarte purine despre
Alyssa, doar ca Maria Voastra a^i putea sa ma ajuta^i s-o
gasesc, daca nu va supara^i.

Indatorat? Kempten a spus ca-i este indatorat? Asta e

interesant, comenta imparatul ganditor. Eti sigur ca astea au
fost cuvintele lui?

 Da, Maiestate. Lordul Kempten a vorbit destul de clar.

Mi-a impirti$it $i inten^ia de a-i oferi mulfumirile sale cand o
va vedea data viitoare la curte, raspunse Danar, dezorien- tat de
interesul impiratului pentru un subiect pe care il con- siderase
minor in conversa^ia sa cu bitranul lord. Era, evident, mult mai
important decat i$i imaginase.

$i de ce, mai exact, vrei s-o giseti pe lady Alyssa? zise

impiratul Surabar, apoi didu din cap cand inci nu terminase
intrebarea. Uiti ci te-am intrebat asta. Este evident de ce o cau^i.
Din ce alt motiv ar ciuta lordul Danar o taniri atrigitoare de la
curte?

 Maiestate, vi asigur ci nu e o pasiune nechibzuiti. O

respect i o cinstesc pe lady Alyssa $i doresc si explorez posibilitatea unei rela^ii serioase cu ea, protesti Danar, cici indignarea il facu mai curajos.

O relate intre tine $i lady Alyssa ar fi imposibili din mai

multe puncte de vedere. I^i sugerez si renun^i s-o mai cau $i si
te concentrezi in schimb pe aspectele mai serioase ale vie^ii la
curte. Tatil tiu nu mi sus^ine $i ii in^eleg punctul de vedere. In
ochii lui, eu sunt un impostor care a preluat tronul, un om de
rand care n-ar fi trebuit niciodati si imbrace mantia de impirat.
Dar are cateva legaturi periculoase cu unii dintre cu- noscu^ii
sii. I^i sugerez si-i urmire$ti intalnirile i uneltirile. Nu-1 lisa si
faci nimic prostesc, altfel te vei trezi ci e$ti capul familiei mai
devreme decat te a$teptai. Nu voi tolera tridarea. Cei vinova^i
vor fi pedepsi^i conform tradipei. Nu-1 lisa pe tatil tiu si fie
printre cei pe care ii dau exemplu sau zilele tale de cochetat cu
domni^e vor fi de domeniul trecutului.

Impiratul Surabar i$i pleci din nou ochii in foile de pergament din fa^a sa, iar Danar in^elese ci asta insemna sfar$itul
discu^iei. Mania clocoti in el ca printr-o fantani de foe in varful
unui vulcan.

 Asta-i tot? intrebi, ridicand uor vocea, cici nu reu$i si-$i

pistreze calmul pe de-a-ntregul. Politica e importanti, Maiestate,
nu neg asta. Promit ci voi face tot posibilul si-1 conving pe tatil
meu si inceteze orice activiti^i legate de tridare, dar vi rog, vi
implor, spuneti-mi ceva despre Alyssa. $titi unde este?

Impiratul i$i ridici ochii, iar privirea lui era atat de calcu- lati
$i de calmi, incat clocotul din inima lui Danar inghei.

 Da, tiu unde este Alyssa. $i nu, n-o si-^i spun. O si

observ cu aten^ie, si vid daci-^i ^ii promisiunea, $i apoi, daca
sunt impresionat de eforturile tale, s-ar putea si revin asupra
deciziei. Acum, du-te $i & ceva demn cu via^a ta.

Acelui ton nu i te puteai impotrivi. Didea ordine cu o

autoritate absoluti, pe care Danar se indoia ci ar fi putut s-o nege
cineva. Ii venea greu si creadi ci-$i gisise curajul si-$i tini
pledoaria finali in fa^a imparatului, dar se bucura ci o ficuse.
Cei pu^in, in felul acesta Surabar nu-1 va considera un ratat
total. Danar diduse dovadi de hotirare, chiar daci Surabar
sunrise ci era prost plasati.

Danar ficu o pleciciune, dar, chiar daci Surabar observase

gestul, piru si nu {mi seama de el. Impiratul era deja cufiin- dat in
hartiile sale. Danar iei din incipere in lini$te. Pus pe ganduri,
analizi porunca lui Surabar in vreme ce se indrepta cu pa$i greoi
pe coridoarele palatului citre prima ie$ire. Pirea ci n-are alti
solute decat si faci dupi cum dorea impiratul.

Tatil lui Danar se implica in comploturi care ar fi putut

si-1 duci la spanzuratoare. Impiratul era la curent cu acest fapt $i

lansase avertizarea la timp, a$a ci Danar nu putea s-o ignore.
Dintr-odati, responsabilitifile varstei i pozi^iei sale in familie il
loviri in moalele capului. Trebuia si ia misuri repede ca si
salveze reputa^ia familiei sale, dar n-avea deloc de gand si
renun^e s-o mai caute pe lady Alyssa. Daci doar asta

il va convinge pe imparat sa-1 ajute s-o giseasci, atunci a$a si

fie, se hotiri el.

Regele Malo era copleit de sentimente. Mintea lui oscila silbatic

intre fiirie $i durere i ii era greu sa gandeasci rational,
indiferent despre ce ar fi fost vorba.

De ce ar trimite impiratul din Shandar un asasin si-1

omoare pe Anton? intrebi din nou camera goali, plimban- du-se
de colo-colo. Urzeala ambasadoarei a fost atat de efi- cienti,
incat ar fi putut si mi doboare $i pe mine la fel de uor ca pe
Anton, deci de ce el?

La situa^ia aceasta confiizi se adiuga durerea care-i umpluse ochii de lacrimi toati ziua. Uciderea lui Anton n-avea
niciun sens, cici asasinul ar fi putut si-1 omoare pe rege $i si
arunce ara din nou in haos. Era posibil ca impiratul si fi vizut
in Anton adevirata for^i care condusese la recentele victorii
militare ale Thrandorului, dar cu sigurant asta nu era de ajuns ca
si-1 amplaseze deasupra regelui pe lista cu in- amici.

$i acum mai era i confuzia legati de moartea contelui

Dreban. Era un alt asasinat sau pur $i simplu contele fusese la
locul nepotrivit, in momentul nepotrivit? Nu existau legituri
evidente intre interesele lui Dreban $i cele ale lui Anton, iar cei
doi se situau in puncte diametral opuse in cercurile poli- tice i
sociale. Malo n-avea de gand si jeleasci moartea contelui, dar in
fa^a impiratului shandez va protesta puternic pentru uciderea
lui. Oricare ar fi fost motivul din spatele acestor crime,
ambasadoarea Femke trebuia si rispundi la o multime de
intrebiri. Regele Malo era hotirat si porunceasci si fie gisiti $i
adusi in faa lui, ca si-i poati pune personal acele intrebiri.

 Krider! strigi el. Krider, vino aici acum, te rog.

U$a se deschise aproape in aceea$i clipa. $i ochii lui Krider

erau inro$iti din cauza lacrimilor virsate de curand, dar reui si$i ^ini emo^iile in firau cand facu o pleciciune rigidi in fa{a
regelui.

Da, Maiestate?

 Cheami eel mai rapid mesager. Vreau si-i trimit o scrisoare vecinului nostra, impiratul Surabar. N-a mai fost un
asasinat in Thrandor de peste o suti de ani $i n-o si stau degeaba, si las chestiunea fari rispunsuri. Spune-le celor de la
grajduri si pregiteasci eel mai bun cal. Vreau ca scrisoarea mea
si ajungi in mainile impiratului intr-o siptimani.

Da, Maiestate, imediat, spuse Krider, plecandu-se din

nou.

Malo tia ci e imposibil si ajungi in Shandrim intr-o

siptimani, dar era hotirat si-1 zoreasci pe mesageral regal

cat putea de tare. In momentul in care bitranul servitor inchise

ua, Malo se aezi la birou i incepu si-$i compuni scrisoarea

de protest. Nu avu nicio re^inere in limbaj $i aranci vina pentru

aceste atrociti^i categoric in curtea impiratului. Dupi ce o
semna, eziti o clipi. Oare se pripea? Era o misivi de condamnare
care putea cu u^urint si starneasci un rizboi.

Nu, spuse hotirat. A trecut de mult vremea reac^iilor

potolite. In lunile din urmi s-au succedat numai acte de nebunie violenti. Si vadi i Surabar ci sunt manios $i indure- rat
de acest ultim act de agresiune. Nu voi mai face pe conducitoral
bland al unui regat minor.

Femke aterizi pe podea i se rostogoli, rimanand ghemuiti, intro pozi^ie de atac, cu un cu^it scos i bra^ul pregitit si-1 infigi
cu toati for^a. Intr-o clipi, privi roati prin cameri $i i^i didu
seama ci Shalidar plecase. Cat de departe ajunsese, nu era sigur;
instinctele ii spuneau ci pirisise clidirea, dar n-avea rost si-i
asume riscuri inutile. Femke nu plinuia si iasi din

casi pe ua din fai, caci astfel Shalidar avea prea multe $anse
sa-i demonstreze ci se in$elase. In schimb, ii lui rucsacul, i$i
aranci lucrurile iniuntra $i il puse pe umeri.

Cateva minute mai tarziu, Femke pirisea casa, ie$ind pe

fereastra de la bucitirie.

Escaladi peretele din spatele clidirii ca un piianjen, apoi se

tari pe panta u$oari a acoperi$ului din placu^e de ardezie.
Corpul inci o mai durea in diverse locuri, dar, pentru moment,
mandria personali o durea mai mult. Fusese luati prin
surprindere de asasinul care intrase pe nesim^ite in casi $i acum
era hotirati si nu-1 lase si iasi invingitor pe deplin. Perseveren^a
ei incipi^anati o ficea si-$i for^eze corpul din- colo de oboseali
$i durere.

Cu sim^urile ascu^ite de natura periculoasi a situapei, Femke

se fiiri$i pe partea cea mai inaiti a acoperi$ului i in- specti
strada. Pre de un minut intreg ochii sii scrutari col^urile
intunecate $i umbrele strizii, in ciutarea asasinului. Cu sigurant
Shalidar n-ar fi putut ajunge departe, se gandi, in scurta perioadi
cat ea ateptase nemi$cati in bucitirie. Nu-i venea si creadi ci
personajul acesta alunecos ii scipase atat de u$or. Ar fi putut
chiar si se afle in continuare in casi, dar, din nou, instinctul ii
spunea altceva. De asemenea, bir- batul ar fi putut si anticipeze
faptul ci ea se va urea pe aco-

peri. In cazul acesta, probabil ci ar sta pe partea interioari a strizii,

pentru ca ea si nu-1 poati vedea de la inil^ime.

 OK, Shalidar, pe unde ai luat-o? $opti Femke ca pentru

ea. Daci a$ fi in locul tiu, unde m-a$ duce? A$ lua-o... la stanga,
cred.

Odati hotirati, Femke incepu si se deplaseze de-a lungul

acoperiului, incercand si rimani cat putea de jos, ca si nu i se
vadi silueta in luminile din susul dealului. N-ar fi vrut si-i

indeplineasci dorin^a lui Shalidar i sa se lase prinsi de girzile

regale la doar cateva minute dupi ce-a ie$it din casi.

Cei pu^in Femke era acum imbricati in hainele inchise la

culoare, mai potrivite pentru camuflare. Fa^a $i pirul ii erau
curate $i $ansele de a atrage atenfia in public erau mai mici, dar
n-avusese timp si^i schimbe lnfip^area in mod semnificativ.
Oricine ar fi avut o descriere detaliati a ei ar fi recunoscut-o cu
uurini ca fiind ambasadoarea Shandarului.

Din fericire, Shalidar o prinsese inainte si apuce sa foloseasci pentru deghizare pu^inele articole pe care le avea in
rucsac. Doui proteze pentru guri care si-i schimbe forma
obrajilor, impreuni cu o peruci cu pir negru care s-o inlo- cuiasci
pe cea deschisi la culoare pe care o folosea, $i Femke $tia ci ar
putea arita foarte diferit de descrierea pe care o $tiau girzile
regale. Avea de gand si opereze transformarea imediat ce gisea
ocazia.

Ajunse la ultima casi din ir $i se coco^i din nou pe var-

fill acoperiului. II localizi imediat pe asasin pe o stradi aliturati. Era inso^it. O patruli a girzii regale vorbea cu el. Dupi
gesturile pe care le facea, le didea indica^ii asupra casei in care
o gisise pe Femke.

 Si te ia naiba, Shalidar, dar lucrezi fin, nemer...

Femke nu apuci si^i termine blestemul scra$nit, cici trebui

si se ascundi dupi varful acoperi$ului, ca si nu fie vizuti de citre
patruli. Controlandu-$i perfect micirile, cobori u$or spre
partea din spate a casei $i incepu si caute un mod con- venabil
de ajunge jos, pe pimant. Col^ul clidirii se dovedi potrivit, cu
numeroase puncte de sprijin.

In cateva clipe cobori $i se strecuri pe stradi aproape de locul

in care il vizuse pe Shalidar cu patrula. Gardienii por- niri citre
strada transversali, in direc^ia in care aritase Shalidar. Femke il
vizu in treacit pe asasin dispirand dupi un colt,

undeva mai la vale, pe o stradi paraleli. $tia ci va trebui si fie

extrem de atenti daca voia si-i ia urma lui Shalidar. Acesta avea
si foloseasci multe dintre trucurile pe care Femke le in- cercase
pentru a-1 prinde mai devreme, atunci cand fiigise din casa
contelui Dreban. Experien^a ei cu asasinul ii spunea ci era foarte
posibil ca el sa aibi cateva trucuri noi i capcane proprii, a$a ca
trebuia si fie de doui ori mai atenti.

Shalidar se a$tepta ca ea si-1 urmireasci, dar lui Femke ii

trecu deodati un gand prin minte $i tot scenariul urmiririi periculoase deveni irelevant. In ziua in care intrase in Mantor cu
cei patru insotitori ai ei, i$i aminti ci vizuse pe cineva care
semina cu el dispirand intr-una din casele mai mari aflate sus, pe
deal. I$i aduse aminte exact unde era casa i zambi larg.

Pun pariu pe ultimul meu sennut de cupru ci acolo stai,

Shalidar, mormii bucuroasi. E timpul si schimbim re- gulile. Neam jucat prea mult de-a oarecele $i pisica dupi re- gulile tale.
Acum po^i si joci un pic $i dupi cum cant eu.

Avand griji si nu fie vizuti de la distan^i, o lui pe strizi intr-o

direc^ie complet diferiti de cea in care pornise Shalidar. Apoi,
cufiindati in umbri, ascunsi pe o alee lituralnici ticuti, i$i didu
jos rucsacul i i$i scoase pu^inele obiecte cu care avea si se
deghizeze. Peruca $i protezele pentru guri vor fi indeajuns
pentru aceasti seari, hotiri ea increzitoare. A doua zi avea si fie
destul de uor si^i mai ia provizii din pia^a desfi^urati pe
strizile ora$ului de jos. $tia ci pani maine la pranz va deveni
aproape invizibili.

O ori mai tarziu, instalati intr-o cimirufa intr-unul din

hanurile aflate la baza Mantorului, Femke se relaxa intr-un

pat ingust. In ciuda durerilor care ii stribiteau corpul, aluneci

imediat intr-un somn adanc i fari vise, increzitoare ci nimeni
nu-i va da de urmi peste noapte.

Cand se trezi, soarele risirise de cateva ore, iar mirosul de

mancare gititi care intra pe geam ii ficu burta sa chioriie de
foame. Atunci i$i dadu seama ci nu mancase nimic timp de o zi
intreagi, ceea ce explica de ce era atat de flamanda acum.

Cu un geamit de durere, se dadu jos din pat $i, cand se ridici

in picioare, se indrepti de spate. Nu era nicio particica a corpului
care sa n-o doari, dar dupi ce-$i lui ligheanul cu api $i bucata
mici de sipun lisate in fa^a u$ii, descoperi mul^umiti ci in multe
locuri durerea era mai redusi atunci cand se mi$ca. Mu$chii ii
erau acum ^epeni de la efortul la care ii supusese cu o zi in urmi,
dar daci nu ii va forfa prea tare timp de o zi sau doui, rinile
minore pe care le suferise in timpul evadirii ar trebui si se
vindece repede.

In timp ce-$i a$eza peruca in oglindi, se gandi dintr-odati ci

Shalidar fusese eel care cotrobiise prin rucsacul ei in casa
contelui Dreban, iar nu contele, aa cum presupusese initial. Se
hotiri ci n-avea rost si-i asume riscuri. A$a ci decise ci, imediat
dupi ce va termina micul dejun, primul lucru pe care-1 avea de
facut in ziua aceea era si-$i cumpere doua ran- duri de haine
complet noi $i cateva obiecte mai elaborate cu care si^i
alcituiasci deghizirile.

Se pirea ci aromele divine de mancare ce se strecuraseri in

camera ei nu veneau de la bucitiriile hanului, ci de la una din
tarabele de afara. Strada cea mai de jos din Mantor avea tarabe
in$irate $i de o parte, $i de alta. Din cate ii putu da seama
Femke, pia^a era semi-permanenti. Negustorii mai siraci i$i
strigau mirfurile de pe tarabele improvizate, in competipe directi cu magazinele permanente din clidirile de pe stradi.

La cateva tarabe se serveau sandviciuri. Feliile groase i

fierbin^i de carne de pore prijiti, dati prin sos $i a^ezati intre
buci^i de paine proaspiti alcituiau o gustare consistenti. Fiecare
vanzitor striga tare ci sosul lui era eel mai bun din

Mantor. Femke se gandi ci top. spuneau adevirul, pentru ci gusturile

diferi.

I$i puse lucrurile in rucsac $i pirisi hanul, ca sa se aliture

forfotei de pe strizi. Hangiul insistase si i se pliteasci toate
cheltuielile cu o seari inainte, a$a ca nu mai avea nicio noti de
achitat. Femke se indoia ca se va caza de doua ori in acela$i loc
in urmitoarele cateva seri. Hotiri ci era mai bine pentru moment
si aleagi la intamplare unde va sta. Tanira spera in strifundul siu
ci, folosindu-se de experien^a pe care o avea in adunarea
informa^iilor, va fi in stare si adune suficiente

dovezi cat si-1 puni repede la zid pe Shalidar. In felul acesta, ar

putea si repare orice dauni diplomatici surveniti din cauza
acestei chestiuni, inainte ca lucrurile s-o ia razna.

Femke s-ar fi simfit mult mai bine daci ar fi trebuit si rezolve

problema in Shandar. Shalidar se sim^ea mai confortabil aici
decat ea $i era limpede ci asasinul mai fusese in Mantor inainte.

Tinand in mani un sandvici imens i fierbinte, Femke se

plimba pe strada mare a pie^ei, ciutand haine potrivite i alte
obiecte necesare. Toate acestea se giseau din abunden^i. Ar fi
putut si cheltuiasci de zece ori banii pe care ii avea, dar era
contienti ci mica suma pe care o in$facase in timpul evadirii
din palat n-avea si ^ini mult. N-ar fi inteligent si cheltuiasci tot
din prima zi. Mai era varianta de a fura bani, dar aceasta
con^inea i un element de rise.

Trecuseri ca^iva ani de cand Femke fusese nevoiti si supraviefuiasci in Shandrim, ora$ul siu natal, cu banii altora, dar
acum era mult mai priceputi in aceasti arti decat fusese in acele
zile intunecate. Daci nu fusese chiar eel mai bun tanir hot de
buzunare din Shandrim, atunci cu siguran^i se numirase printre
cei mai buni. Timp de ca^iva ani, supra- vie^uise confortabil din
recolta de gen^i $i podoabe, pe care le vindea pe pia^a neagri. In
acea perioadi nu fusese nici

macar aproape de a fi prinsa. Apoi, intr-o zi, i$i alesese tinta

nepotrivita $i via^a i se schimbase pentru totdeauna.

Privind inapoi, tentativa de a uura buzunarul lordului

Ferrand fusese de fapt o gre$eali cat se poate de fericitS, caci el
a fost eel care i-a transformat abilitSfile neobi$nuite in ceva
productiv i legitim. El o antrenase in arta de a fi spioana.

Procesul fusese indelungat, mai ales partea in care trebuia

s-o invefe eticheta nobilimii i arta mai rafinati legata de com

portamentul unei domni^e de la curte. In orice caz, lordul Ferrand fusese ribdarea in persoana de-a lungul procesului de
instruire $i avusese un mod minunat de a gasi ceva bun pana $i
in cele mai dezastruoase tentative ale ei de a invifa lucruri noi.

Femke a triit in casa lui pe parcursul acestui proces, rupti de

lumea exterioari, pani cand noul ei maestru s-a declarat
mulfumit ci era pregatita. Cu incurajari $i indrumari constante,

Femke se transformi dintr-un copil al strazii istet intr-un spion

sofisticat ^i cu abiliti^i deosebite in mai pu^in de un an. Nu mai
cunoscuse o perioadi atat de fericita in copilaria ei. Casa in care
locuia familia ei nu fusese un loc vesel, a$a ci restrictive pe care
lordul Ferrand i le impusese libertitii sale nu o deran- jaseri prea
tare. Dar nici n-au impiedicat-o si testeze limitele i resursele
lordului, despre care Femke afli repede ci erau mai mult decat
adecvate ca s-o stipaneasci. Dupi cum o prinsese cu mana in
buzunarul lui cand s-au intalnit pentru prima oari, tot a$a lordul
o prinsese $i cand incerca si se strecoare intr-o viziti in ora$.
Dar pentru ci Ferrand pirea ci vede tot $i o ame- nintase ci o
arunci inapoi pe stradi daci mai iese vreodati din cuvantul lui,
Femke invifase si se poarte frumos.

Tanira avea speran^e mari ci va reu$i cumva si rezolve

situafia de aici, din Mantor, inainte si fie nevoiti si fiire, dar era
lini^titor si tie ci nu avea si moari de foame, indiferent ce s-ar
fi intamplat. $tia cu cine are de-a face, ceea ce indepirti

incertitudinile din ziua precedent! Daca Shalidar n-ar fi tinut sa-i

radi in nas, atunci poate ca i-ar fi trebuit siptimani intregi sa
descopere cine era in spatele inscenirii. Pe Shalidar il cu- no$tea,
a$a ca probabil va fi simplu si-i dea seama, pe misuri ce aduna
informatiile, ce masuri de precau^ie sunt necesare.

Pe stradi se vedeau patrule ale girzilor regale, dar niciuna

dintre acestea nu se ariti interesati de Femke. Peste numai
cateva ore, tanara spioani $tia ca va putea sa umble fara si fie
recunoscuti. Asemeni unui cameleon, avea si se piardi pur i
simplu pe fundalul vie^ii de ora$.

Femke i$i alese pe indelete doui randuri de haine $i se interesi discret cine fiirnizeazi palatului uniformele pentru angaja^ii casei regale. $i-a amintit ci auzise o conversa^ie intre
doi servitori cand era in palat. Una dintre cameristele mai in
varsti urma si iasi la pensie in curand, iar aceasti informatie era
cat se poate de folositoare.

In calitate de spioani, Femke fusese invi^ati ci minciunile

func^ionau eel mai bine atunci cand erau spuse in contexte
convingitoare. In acest fel, aluziile vagi pe care le facuse in
legituri cu natura postului de cameristi pe care spera si-1 obpni,
combinate cu faptul ci se tia ci va fi un loc liber, i-ar fi facut pe
oamenii cu care vorbise si puni cap la cap aceste detalii, in cazul
in care ar fi fost chestiona^i. De fapt, acest post liber o facu pe
Femke si pari convingitoare $i afli repede numele persoanei
care fiirniza uniformele.

La scurt timp dupi aceea, spioana i$i lui o uniformi de

cameristi pentru palat. Aceasta fusese cumpirati sub acela$i
pretext. Nu-i fuseseri adresate intrebiri, iar ea nu oferi de
bunivoie nicio informa^ie, lisandu-i in schimb pe negustori si
tragi propriile lor concluzii.

Din privilia unui alchimist i$i lui un ulei pentru corp care si
confere pielii ei o nuan^i inchisi, un auriu profiind care

avea si dureze o siptimani. I$i cumpiri de asemenea decolorant

pentru a-$i deschide nuan^a pirului pani la un blond pal $i
machiaje pentru a-$i colora buzele $i pleoapele dupi o modi
populari in prezent printre toate femeile din Mantor, indiferent
de rang. Mai lui o alti peruci bruneti, dar intr-un stil diferit de al
celei pe care o avea i fu mul^umiti i de misuri, $i de calitate.
Peruchierii din Thrandor stipaneau teh- nici mult mai avansate
fa$ de cei din Shandar, iar Femke se juri ci n-avea si mai
cumpere niciodati peruci din Shandar.

Mai tarziu in dupi-amiaza aceea, dupi ce i$i lui o cameri la

un alt han, Femke se transformi intr-o femeie diferiti de cea care
se cazase cu ceva timp in urmi. Nimeni n-o bigi in seami nici in
han, $i nici pe stradi. Noile haine (in afari de uniformi) fiiseseri
alese special si nu atragi aten^ia. $i se pirea ci alesese bine.

OK, Shalidar, si vedem ce pui la cale, mormii ea pentru

sine. Mai intai, cred c-o si fac o viziti la casa unde te-am vizut
intrand acum cateva zile.

Femke $tia ci nu va fi u$or si stabileasci o legituri intre

Shalidar i baronul Anton. In plus, va fi delicat, daci nu chiar

imposibil, si demonstreze ci Shalidar il omorase pe baron, cand
bro$a ei fusese gisiti in mana lui incle$tati. Compara- rea rinilor
provocate de cu{it va dovedi, de asemenea, o po- trivire cu
lamele ei, dar ea $tia ci astfel de probe pot fi vizute ca fiind
circumstan^iale, doar daci pumnalul ei dispirut n-ar fi fost gisit
la locul asasinirii lui Anton. A doua crimi ar fi

putut fi de ajutor. Insemna ci Shalidar ar avea nevoie de doui

alibiuri, ceea ce ar fi putut inclina balan^a in favoarea ei, micar
un pic, dar era prea devreme ca si $tie sigur.

Ii lua o ora s5 urce in ora i s5 ajungi la casa cea mare in

care il vizuse pe Shalidar. Pentru o clips care pSru cS dureazi o
ve$nicie, Femke studie imensa proprietate, pierduti in ganduri.

 E totul in regula, domnit, pot sa va ajut?

Vocea unui negustor care era in trecere o infiora u$or pe

Femke. Vazuse ca e in preajma, dar nu-1 bagase in seami,
considerandu-1 irelevant $i inofensiv. Acum mintea $i corpul ii
erau in alerta. Oricine s-ar fi aratat preocupat de ea era un
posibil pericol, a$a ca Femke raspunse cu grija, incercand sa nui starneasca $i mai mult interesul.

 Sunt bine, domnule, de$i, daca mi-a$ permite sa intreb,

$ti^i cumva a cui este casa aceea frumoasa? Cladirea $i
gradinile sunt incantatoare.

Intr-adevar, da! Casa ii apar^ine unuia dintre pu^inii

negustori de cariera de aici. Se ocupa de negoj: in Thrandor de
ca^iva ani $i e foarte respectat pentru cinstea $i reu$itele sale in
afaceri.

 Nu cumva il cheama Shalidar? intreba Femke, care deja

$tia raspunsul.

Shalidar, el e. II cunoa$te^i? Un om bun din toate

punctele de vedere, dei nu m-a$ mira daca nu i-ar fi bine in
urmatoarele cateva saptamani, spuse negustorul coborandu-$i
glasul, de parea ar fi imparta$it un secret.

 II $tiu numai din auzite, domnule. N-o sa-i fie bine,

ziceti? De ce? intreba ea curioasa.

Cu sigurant a^i auzit ve$tile, nu? Mai intai, ambasadoarea

din Shandar 1-a ucis pe baronul Anton cu doua seri in urma $i se
spune c-ar fi lovit din nou aseara. De data aceasta, victima a fost
contele Dreban. Cum e $i normal, situatia a provocat $i mai
multe resentimente faa de shandezi, daca asta e posibil.

 Am auzit ceva de genul asta, spuse Femke, incu- viinfand

din cap. In^eleg ca sunt patrule care o cauti prin tot ora$ul. Va
rog, domnule, mai permite^i-mi o intrebare. Dei am mai auzit
de negustorul Shalidar inainte, nu tiam ca define propriety aici,
in Mantor. Casa o are de mult?

 Cred ci de ca^iva ani, domni. E negustor in Mantor de

multa vreme, dar cred ca mai are treburi $i prin alte locuri in
lume un om cat se poate de bogat. Cred ca acum se afla in
ora$, de$i cilatore^te des. Inainte sa soseasci, acum o
saptamana, nu mai fusese vazut in Mantor de ceva timp, dar,
finand cont de recentele tulburari, probabil ca e mai bine a$a.
Banuiesc ca-$i dore$te sa fi stat deoparte mai multa vreme, daca
ma gandesc la povestea asta cu ambasadoarea.

Mul^umesc pentru timpul acordat, domnule. Nu vreau sa

va mai re^in. O si ma asigur ca-1 complimentez pe negustorul
Shalidar pentru gustul in materie de case, daca ma in- talnesc cu
el.

Femke merse mai departe, in jos, pe strada, cu pas domol.

Shalidar avea o proprietate substantiate in Mantor, iar aceasta
intorsatura nea$teptata de situate se putea dovedi cu uurina
problematica. Daca Shalidar avea o reedinta aici $i o reputable
buna de negustor, probabil ca se bucura de mul^i alia^i in ora$.
Deci va fi mai greu sa-i convinga pe thrandorieni ca au crescut o
vipera la san in tot acest timp.

Daca Shalidar facea aici corner^ legal de capva ani, atunci

cuvantul sau de negustor cinstit era mult mai apreciat decat eel
al unei ambasadoare care venise doar de cateva zile i era
primul suspect pentru doua crime.

Jocul devenea tot mai complex cu fiecare minut care trecea

$i avea sa fie greu de ca$tigat daca Shalidar de^inea toate
atuurile.

Hai, Femke, gande$te! Ce ar fi facut Ferrand acum?

murmura, incercand sa se concentreze la tot ce ar fi putut sa
aduca o raza de lumina in groapa intunecata care amenin^a s-o
inghita.

Ferrand nu $i-ar fi pierdut calmul", i$i zise. $i, mai presus de toate, nu s-ar fi dat batut." Gandul acesta o facu sa
pa$easca mai uor.

CAPITOLUL 8
D

omniei ambasador, domnia voastra sunte^i?

Femke ingheti- Pentru o frac^iune de secundi, inima

ii silti in piept, iar mana i se duse instinctiv pe mane- rul unui
cu^it. Avu nevoie de o clipi pentru ca mintea si in- registreze
vocea $i si incheie procesul de identificare.

 Kalheen! Cum de ritice$ti prin palat la ora asta tarzie din

noapte? intrebi Femke in $oapti $i se intoarse cu fa^a la
servitorul siu shandez.

Nu putea si-$i imagineze cum de-o recunoscuse, dar fap- tul

ci se intamplase asta o nelini$tea. Era atat de prost deghi- zati
incat putea fi identificati imediat? Nu, cu siguran$ nu", se
gandi ea. Girzile nu diduseri nici eel mai mic semn ci ar ti cine
este cand intrase pe poarta pentru angaja^i.

 A$ putea si vi pun aceea$i intrebare, lady Femke, $opti

Kalheen aspru, tragandu-se mai aproape $i uitandu-se de jur imprejur de parci ar fi a$teptat si dea de necaz in fiecare secundi.
Ap innebunit de tot, si vi intoarce^i aici atat de curand? Ap. intrat intr-o capcani, doamna mea. Girzile regale vi a$teapta. Am
auzit ieri cum erau instruiti in legituri cu asta, a$a ci am stat
toati seara in partea asta de palat, sperand si vi gasesc inaintea
lor. Din fericire, zeul Shand mi-a purtat noroc, dar acum trebuie
si pleca^i, $i inci repede. Pleca^i de aici $i nu vi mai intoarceti.

Tonul lui Kalheen era atat de hotarat, incat Femke aproape ci

cedi tenta^iei de a fugi catre cea mai apropiati ie$ire, dar rimase
pe pozi^ii, cici era curioasi $i avea nevoie de informal. Tanara
spioani nu putea si faca nimic daca nu afla mai multe despre ce
se intampla. Voia foarte mult si se uite prin camerele baronului
Anton, sperand sa giseasci ceva, orice, care ar fi putut sa-1 lege
pe Shalidar de moartea lui. Firi dovezi care sa sus^ini ceea ce ea
$tia ci este adevirat, Femke i$i diduse seama ci nu are nicio
$ansi de a ie$i din aceasti situate $i ci viitorul nu-i poate fi decat
intunecat.

Kalheen, inainte de a pleca, trebuie si-mi spui cum de mai recunoscut, zise Femke, uitandu-se repede intr-o parte i in
alta a coridorului. Nu vizu pe nimeni. Credeam ci de- ghizarea
mea e buni, dar tu m-ai recunoscut imediat.

 Lady, deghizarea e in reguli, dar am cilitorit impreuni

timp de trei siptimani, vi aduce{i aminte? De asemenea, vi
mirturisesc ci $tiam care vi este adevirata meserie inainte de a
pleca din Shandar.

Cum aa? intrebi Femke, cu adevirat $ocati.

Eu imi {in ochii deschidi, doamna mea. Au fost dintotdeauna destui spioni prin palat i, dupi ataxia ani in care am

lucrat acolo, cred ci m-am obinuit si-i recunosc. A^i fost unui
dintre cei mai dificil de detectat, dar probabil ci m-am
perfec^ionat $i eu cu timpul.

La naiba, daci a$ fi $tiut ci ai a$a spirit de observa^ie, tea$ fi folosit mai eficient in cilitoria asta, injuri Femke, fu- rioasi
pe ea insi$i pentru ci-1 judecase gre$it pe servitorul eel vorbire^.
Spune-mi, ai mai observat $i pe altcineva din Shandrim aici, in
palat?

Kalheen zambi.

Daci vorbi^i despre Shalidar, de ce nu spunep a$a? Lucrurile sunt mult mai u$oare daci sunte^i cinstiti. De fapt,

doamna mea, nu e timp pentru asta. Vorbesc serios, trebuie sa

pleca{i de aici acum.

Nu, Kalheen, trebuie sa $tiu. L-ai vizut pe Shalidar in

noaptea in care a fost asasinat Anton? Trebuie si incep sa pun
totul cap la cap cat pot de repede. $tii cine este Shalidar, dar $tii
cum i$i ca$tiga existen^a?

Binuiesc ci e i el un spion, doamna mea. Nu 1-am vazut

pe aici in seara crimei, dar a fost in palat a doua zi, cred. A avut
cateva intalniri cu regele $i cu ca^iva dintre nobilii mai in varsti.
Nu sunt sigur cu cine anume s-a intalnit sau in ce ordine, pentru
ci nu 1-am urmirit. Daci mi gandesc mai bine, cred ci Shalidar a
fost gazda unui soi de cini festivi in seara crimei, pentru ci a
doua zi, cand 1-am vizut aici, in palat, imi amintesc ci i se
mul^umea pentru ospitalitate. Un nobil care era in trecere a
comentat ci toati lumea se simfise bine. De ce? Nu lucra^i
impreuni aici?

 Nu, Kalheen, nu lucrim impreuni. Shalidar nu e spion. E

asasin unui dintre cei mai buni pe care Shandarul ii are de
oferit. Din nefericire, drumurile noastre profesionale s-au
intersectat in urmi cu pufini vreme $i eu i-am dat peste cap
cateva dintre planurile personale. Cred ci el mi-a intins cursa
asta, dar n-am nimic solid pe care si fondez acuza^ia.

Asasin, risufli Kalheen, vidit inspiimantat doar la auzul

cuvantului. Pe numele lui Shand, lady! Ie$ipi de aici acum. Daci
a^i intalnit un asasin, sunte^i ca $i moarti daci nu o lua^i la fugi.

 Aduni-te! ordoni Femke in $oapti, dar cu vocea hotirati.

N-am timp de panici. Am nevoie de ajutorul tiu $i asta chiar
acum. Unde stitea baronul Anton? Trebuie si mi uit prin
camerele lui. S-ar putea si gisesc indicii acolo, do- vezi de care
am nevoie ca si-1 pun la zid pe Shalidar. $tiu ci ansele sunt
mici, dar trebuie si arunc o privire.

 E o capcani, lady. Nu va duce^i, insista Kalheen. Girzile

regale au impanzit partea aceea a palatului toati ziua. Ve^i fi
recunoscuti fari indoiali. Shalidar probabil ci a anti- cipat ci ve^i
face asta. Daci e un asasin atat de bun pe cat su- gera{i, atunci
nu ve^i gisi dovezi acolo. Asasinii de varfnu lasi niciodati urme,
ar trebui si $ti{i asta.

Nici nu-i termini bine fraza, ci un zgomot u$or, venit din

spatele ei, ii atrase aten^ia lui Femke. O patruli a girzi- lor
regale apiru de pe un coridor lateral $i se indrepti citre ei.
Solda^ii erau inci la o oarecare distan^i $i Femke era pe punctul
de a-i spune lui Kalheen si se prefaci, dar o mani puternici o
apuci de incheieturi $i-i risuci bra^ul la spate, cu o for^i care ii
provoci durere.

 Ce faci, Kalheen? marai citre el, ingroziti.

Ave^i incredere in mine, doamna mea. Promit c-o si fac

tot posibilul si vi eliberez, opti el. Apoi strigi tare citre girzile
regale care se aflau pe coridor: Uitafi-o, am prins-o. Nu-i nevoie
si vi gribi^i, domnilor, nu pleaci niciieri.

Femke gemu uor i se uiti inapoi, si verifice coridorul $i in

cealalti direc^ie. Un alt grup de girzi apiru i de pe partea opusi

i se apropie de ei. Femke abandoni dintr-odati orice gand de a

scipa din stransoarea lui Kalheen $i a fugi pentru a-$i reca$tiga
libertatea. N-avea rost, era incol^iti de solda^i.

Ar fi trebuit sa-1 asculte pe Kalheen de la inceput. Incercase si-i

spuna sa fugi, dar ea a crezut ci tie mai bine. Pana acum, in
aceasti cilitorie in Thrandor, Femke nu era chiar mandri nici de
aptitudinile, i nici de judecifile ei.

 Si te ia naiba, Shalidar! injuri ea printre dinpii incle^ta^i.

Cum de e$ti atat de mult inaintea mea?

Gardienii n-au fost foarte duri, dar nici blanzi. Primul lucru
pe care 1-au facut a fost si-i strangi mainile la spate cu o
pereche de bri^iri metalice, legate intre ele cu un lanf scurt

i inchise cu o incuietoare dubli. Chiar $i rimasi singuri cu

peraclul preferat, Femke tia ci i-ar fi greu sa desfaci aceste
legituri, cici mainile ei nu aveau suficient spa^iu de manevri
incat sa fie eficiente.

Gardianul ef ii mulfumi lui Kalheen pentru ajutor, apoi ii

spuse sa se intoarci la treabi sau in camera sa, unde $tia el ca
trebuie. Femke era mulfumita ca nu-1 re^inusera i pe el, cici el
incercase si-o avertizeze, dar, in incipi^marea ei, ea refii- zase si
asculte. N-avea rost si se viicireasci acum de judecata ei, a$a o
invi^ase Ferrand. Cei mai bun lucru pe care putea si-1 faci era si
se conformeze $i si fie gata si profite de orice gre$eali cat de
mici pe are aveau s-o faci supraveghetorii ei.

Cu mainile strans legate la spate, Femke era condusi pe

coridoare citre camerele centrale ale regelui. Inciperea in care se

pneau audierile, biroul personal al regelui, sala cur^ii regale $i
multe dintre celelalte camere de zi pe care le folo- sea pentru
intalniri sau primirea oaspe^ilor se aflau toate in zona centrali a
palatului. Gardienii vorbeau foarte pu^in, doar ii mai ordonau
din cand in cand si se mi$te, ceea ce pentru Femke era ridicol.
N-avea cum si se opreasci, de vreme ce era impinsi cu putere in
spate.

Ajunseri pe coridorul care ducea citre biroul personal al

regelui. Gardianul-$ef se opri.

 Tine^i-o aici $i n-o scipa^i din ochi. Aduce^i-vi aminte ce

am discutat. Nu vreau ca vreunul dintre colaboratorii sii si aibi
nici cea mai mici $ansi de a o elibera. O si-1 informez pe
Maiestatea Sa ci ambasadoarea a fost capturati. Nu va dura
mult.

Femke era u$or amuzati. Colaboratori!", se gandi, cu un

zambet amar. Ce n-a^ da acum pentru ca^iva colaboratorii"

Apoi i$i didu seama ci de fapt chiar are un colaborator in

Kalheen, dar n-avea rost si se bazeze pe asta. Ce-ar putea si

fa ci el pentru ea acum? Nimic. Femke era pe cont propriu i a$a

fusese de la inceput. Nu putea decat sa spere ca va avea
inspira^ie i $ansa de a-$i folosi iscusin^a pentru a scipa din
aceasti situate tot mai disperati.

Intr-un fel, se indoia ck vreuna dintre ustensilele ei avea sa

scape de inevitabilul control pana la piele care urma. Era uimita
ca gardienii nu o scuturaseri deja de diferitele cu^ite pe care le
avea ascunse asupra ei, dar trebuia sa fie o contorsionisti ca si
ajungi la ele cu mainile legate $i nu putea face mare lucru cu ele.

Girzile regale au dus-o citre biroul regelui $i au ^inut-o afari

in vreme ce liderul lor bitu la u$i- Diniuntru se auzi un ordin
infiindat de a intra, iar Femke recunoscu vocea regelui.
Gardianul se strecuri iniuntru, apoi urmi un dialog scurt, pe care
cei care a$teptau pe coridor nu-1 puturi auzi.

Deodati, ua se deschise din nou $i gardianul ficu semn ca

Femke si fie adusi iniuntru. Cand pi$i inainte, fii impinsi in
spate cu destuli for^i, astfel incat se impiedici de prag. Femke se
uiti inapoi peste umir la fa^a u$or amuzati a gardianului care o
impinsese, apoi ii arunci o privire care i-ar fi ficut pe top cei care
o cuno$teau si doarmi iepure$te eel pu^in o luni.

Cand se uiti din nou in fa^a, vizu ci regele o studia atent.

Avea pe chip o expresie pe care nu crezuse ci o va vedea
vreodati i care ii didu fiori.

 Uita^i, Maiestate, ce v-am spus? A fost prinsi, exact cum

am zis. N-a$ fi deloc surprins si aflu ci nu Maiestatea Voastra era
{inta ei in seara asta, dar, din fericire, dupi cum am spus $i mai
devreme, o cunosc pe tanira aceasta i $tiu cum ac^ioneazi. Vi
sugerez, Maiestate, s-o terminal cu ea repede i fari mili, cici
regatul nu va fi in sigurant pani cand asemenea scursuri nu vor fi
exterminate.

In clipa in care vocea incepu si vorbeasci, Femke $tiu ci

fusese din nou cu un pas in urmi. Shalidar era in aceea$i

incipere cu regele $i Femke incepu si se simti ca o marioneti

manevrati de ni$te sfori pe care asasinul le trigea dupi bunul
plac. Acum, dansul era unui agitat, care ar fi putut foarte uor si
o duci spre moarte.

Ei bine, negustor Shalidar, oricat de dureros ar fi si recunosc, se pare ci ai avut dreptate de la inceput, spuse regele
Malo cu un oftat greoi. N-a$ fi crezut daci n-a$ fi vizut-o pe
ambasadoarea Femke cu ochii mei. Nu pot si vi spun, domniei
ambasador, daci intr-adevir asta sunte^i, cat de dezamigit sunt ci
acele cuvinte curajoase pe care a^i spus ci le aduce^i din partea
impiratului nu s-au dovedit a fi adevirate. Speram foarte tare ca
toate neplicerile din ulti- mele luni si fi rimas in urmi, dar se
pare ci vremurile grele sunt abia la inceput. Ave^i vreo explicate
pentru ce-a^i ficut in ultimele doui zile? De ce sunte^i acum
imbricati ca o ser- vitoare de-ale mele i deghizati astfel incat
numai cei care $tiu ce si caute si vi poati identifica?

Maiestate, incepu Femke, cu vocea plini de umilin$ i

dorint de iertare. Crede^i-mi, nimeni din acest palat n-ar putea fi

mai tulburat decat mine de evenimentele din ultimele doui zile.

$tiu ci nu trebuia si fug atunci cand mi s-a adus la cunostin^i ci
cineva pusese pe seama mea moartea baronului Anton. Ar fi
trebuit si riman pe pozi^ii i si incerc si-mi de- monstrez
inocen^a inainte ca situa^ia si se agraveze. Sunt aproape siguri
ci $tiu cine 1-a ucis pe prietenul Maiesti^ii Voastre, dar nu am
nicio dovadi fermi care si confirme vreo acuza^ie, a$a ci de data
asta prefer si nu spun nimic.

Zice^i ci sti^i cine 1-a omorat pe baronul Anton? Dar nu

ve^i spune numele uciga$ului, interesant! Mi intreb de ce. Poate
pentru ci ave^i impresia ci uciga$ul e aici, in incipere cu domnia voastri? intrebi regele cu subin^eles, privind citre Shalidar
i facand o sugestie care cu greu ar fi putut fi mai evidenti.

 A prefera si nu spun, Maiestate. Sper ci intr-o zi ve^i

in^elege. $tiu ca trebuie sa ma inchide^i $i sk face^i dreptate,
dar va implor si rimaneti cu ochii in patru. Ave^i cuvantul meu
ck nu sunt ucigaul pe care il cauta^i. Imparatul dore$te pace.
Cei care este in spatele acestor crime face tot ce-i sti in putere
pentru a intrerupe demersurile deschise de imparatul Surabar,
incepu sa pledeze Femke $i nu se putu ab^ine sa nu se uite la
fa^a increzuti a lui Shalidar.

Vede^i, Maiestate? exclami Shalidar in $oapti, dar cu

vocea puternica. Exact cum v-am spus. Femke este o asasini, da,
dar nu cea mai striluciti dintre uciga$i. $tiu ce cauti. Nu vrea
decat rizbunare $i nimic altceva. Am mai intalnit-o pe aceasti
tanari $i, dupi ce i-am stricat planurile in acea intai- nire, $tiam
ca va veni dupa mine sa caute rizbunarea. Nu pot decat sa-mi
cer iertare ck nobilii Maiesta^ii Voastre au fost cei pe care
Femke i-a folosit drept unelte pentru acest scop. Era u$or de

ghicit ca va inventa o poveste ridicoli ca sk arunce vina pe mine

pentru lucritura ei murdari. Ei bine, Femke, n-o sk-p. meargi. Ai
lisat mult prea multe indicii la locul crimei pentru ca cineva sk
mai creadi in povetile tale nebune$ti de data asta, a$a ck n-are
rost si-^i rice$ti gura de pomani. N-o sk ai parte de nicio
rizbunare astazi aici, ai in^eles?

Nu astizi, negustor Shalidar, dar in curand vei fi descoperit $i se va ti cine e$ti cu adevirat, rispunse Femke pe cat de
dispre^uitor putea. In^eleg ck n-are rost sa mai joc, de vreme ce
tu ai toate atuurile, a$a ca nu mai zic nimic. V-a$ implora,
Maiestate, sa-mi ingiduiti o judecati cum se cuvine, cu
reprezentan^i impar^iali din fara mea. Ar fi posibil?

Regele se gandi o clipi i ii privi pe rand pe cei doi.

Daci ne gandim cine a fost ucis, probabil ci n-a$ fi de

acord, dar cazul acesta nu e simplu. O si mi gandesc la propunerea domniei voastre, dar nu promit nimic. Orice decizie

a$ lua, nu voi amana prea mult procesul. Anton a fost prie- tenul
meu eel mai bun timp de mulfi ani. Nu voi permite ca eel care 1a ucis sa rimani nepedepsit i chiar $i numai asta..., scra$ni
Malo, cu vocea aspri din cauza maniei reprimate, i se apleci
spre gheata lui Femke, de unde scoase unui dintre cufitele ei cu
modele specifice $i i-1 fluturi in fa^i, .-.$i chiar i numai asta mi
face sa-mi doresc sa fifi spanzurati pentru omorarea lui. Nu mi
intereseazi certurile personale ale domniei voastre, dar $tiu ci, in
lumina rece a zilei, con$tiinfa mi va certa daci voi spanzura pe
cine nu trebuie. Acum nu vreau si vi mai vid pe niciunul. Am
nevoie si jelesc in pace.

Desigur, Maiestate, spuse Shalidar incet, strecurandu-se

citre u$i cu o grape instinctivi. Sunt la dispozifia Miriei Voastre
daci mai dorifi ceva de la mine. Noapte buni, Maiestate.

Dupi ce Shalidar ie$i din incipere, gardienii care rimi- seseri

iniuntru o in$facari din nou pe Femke $i o traseri brutal citre
ui.

 Avefi griji ca ambasadoarea si fie perchezifionati pani la

piele, dar vreau ca de asta si se ocupe o femeie. Nu doresc si aud
acuzafii deplasate daci va fi gisiti nevinovati la pro- ces, afi
infeles? Dupa abilitifile pe care le-a etalat pani acum, nu trebuie
ca tanira Femke si ne mai surprindi, reu$ind si ne scape printre
degete, ordoni Malo hotirat.

Desigur, Maiestate, rispunse imediat liderul gardieni- lor.

Rezolvim imediat, Maiestate.

Gardienii au salutat, apoi au impins-o pe Femke inapoi pe

coridor. Dupi aceea se porni forfota, cici birbafii au fost trimi$i
sa giseasci femei care s-o poati perchezifiona $i, de asemenea,
haine de detenfie pe care si le poarte cat timp avea si fie in
inchisoare. Femke se tot intreba unde va fi aceasta, cici nu
observase niciodati vreo zoni piziti in palat. S-ar fi putut ca
celulele si nu se afle in interiorul palatului, desigur,

dar Femke nu-$i putea imagina ca regele ar permite ca un

asemenea prizonier sa fie finut departe.

Mai intai, tanara a fost dusi intr-una dintre camerele regale

de oaspefi $i obligati sa stea pe podea cu picioarele incruci$ate
$i capul plecat pana cand au fost gisite femeile care s-o perchezifioneze. Cand acestea au sosit $i birbafii au plecat, Femke
descoperi ca aceste doamne $tiau bine ce aveau de facut. Spre
disperarea ei, toate ustensilele ei ascunse au fost gasite, pana la
ultima. De$i tanara spioana se a$tepta pe jumitate la a$a ceva,
pistrase totui o slabi speranfi ci le va scipa micar unui dintre
instrumentele cele mai mici. Dar n-a fost sa fie. Imediat dupa
aceea, Femke era condusi pe coridoare catre parterul aripii
pentru servitori. Era desculfi, imbricati cu o tunica lunga i
dreapti $i lenjerie de corp simpli.

Se deschise o u$i care semina foarte bine cu toate celelalte

u$i din aripa servitorilor, i dincolo de ea vizu o seara in spirals,
care cobora. Asta ii dadu lui Femke o senzafie neplicuti legati de
natura celulei catre care era dusa. Seara era ingusti i intunecati.

De$i unii dintre gardieni aveau torfe, cobora- rea nu era deloc
plicuti.

La baza scarii se afla un hoi cu patru u$i. Gardienii o impinseri citre u$a care se afla chiar in fa^a lor. Unui dintre barbafi
scoase de la Centura un inel mare cu chei, descuie lacitul $i
deschise u$a citre interior, lisand si se vadi o incipere mici $i
intunecoasi. Femke fu din nou impinsi inainte $i forfati si intre
in celuli, unde un alt gardian ii scoase citu$ele.

Fata i$i freci incheieturile $i facu ochii roati prin cameri. Era
un pat mic de campanie, pe care se afla un singur pled impiturit
frumos, o gauri in podea in colful camerei, despre care
presupuse ci era toaleta, $i o guri de ventilate in tavan, acoperiti
cu un gritar solid de fier. Gardienii plecari fari si spuni nimic i
inchiseri u$a cu putere in urma lor, lisand

inciperea in bezni. Sunetul zivoarelor trase $i cheia risuciti in

incuietoarea masivi de metal ii aduseri in suflet o depre- sie
adanci.

De doua ori in doua zile, mormii furioasi. Prinsi $i inchisi

de doua ori in doua zile! Asta nu mai este amuzant.

Femke ii dadu seama dupa cateva secunde ca intunericul

din aceasti celuli nu era total, cum fusese in pivnifa contelui
Dreban. Afari, la baza scarilor, inca se mai auzea zgomot i o
razi subfire din lumina torfelor pitrundea prin cripitura de sub
u$i. Asculti cu atenfie $i infelese imediat ca soldafii pregiteau o
garda permanenti in fa^a celulei sale. Cei putin holul de afara va
fi luminat tot timpul, ceea ce insemna ca un pic avea sa pitrundi
$i in celula ei, se gandi ea, incercand sa giseasca ceva pozitiv in
toati situafia asta. Cu pufini lumina, celula n-o s-o mai
claustreze atat.

Sunetul infiindat al vocilor de afara se stinse, dar lumina de

sub u$i rimase. Femke ofti resemnati. N-o sa fie u$or si scape
de aici, dar avea in ea o scanteie puternica de hotirare care nu
era gata sa se lase stinsi. Femke $tia ci regele Malo ar putea
decide si o judece fari reprezentare independenti, dar, daci ii
interpretase corect limbajul corpului, tanira se simfea
increzitoare ci regele ii va rispunde cererii. O asemenea reprezentare probabil ci nu avea si schimbe rezultatul proce- sului,
dar i-ar demonstra impiratului Surabar dorinfa de a vedea ci s-a
facut dreptate".

Femke ceruse in primul rand acest lucru pentru ci voia si

catige destul timp cat si-i sporeasci ansele de a evada i a-i
dovedi nevinovifia. Pe moment, mintea ii era inci plini de mania
ci Shalidar fusese din nou cu un pas inaintea ei, a$a ci decise ci
mai bine se culci.

Pitura de pe pat mirosea a vechi, dar Femke era mulfu-

mita ca avea cu ce sa se inveleascS. In comparable cu pivnifa

casei contelui Dreban, aici se simfea chiar confortabil. Se intinse

pe patul ingust. Rinile i vanitiile nu-i mai erau atat de dureroase
ca in ziua precedents. Avea un pat pe care si doarmi,
imbriciminte $i o pituri care sa-i fina de cald, pufini lumina $i
probabilitatea ca soldafii si-i aduci mancare in mod regulat
nu era cea mai rea dintre situafii.
A

In mod straniu, in ciuda tuturor relelor care o urmiriseri in

ultimele zile, inainte si se culce, Femke se gandi la lordul Danar.
Trisiturile sale trengire$ti $i zambetul zburdalnic ii veniri
deodati in minte, cum se mai intamplase de cateva ori in timpul
cilitoriei sale citre Mantor. Femke nu $tia de ce se tot gandea la
tanarul lord, dar se intreba vag oare cum reac- fionase el la
disparifia Alyssei inainte sa reu$easci s-o curteze cu farmecul
sau legendar.

Daci vreunul dintre gardieni ar fi avut ocazia si se uite

iniuntru la prizoniera lor in acel moment, ar fi fost fara in- doiali
surprins si vadi ci, pe misuri ce o lua somnul, o ex- presie de

bucurie lini$titi se instalase pe chipul ei $i rimase acolo destuli

vreme.

A, lord Danar, intra. Te a$teptam.

Maiestatea Voastra Imperials, raspunse Danar, oprin- duse pentru a se pleca inainte de a pi$i in biroul imparatului. Am
venit cat am putut de repede.

Surabar zambi, iar pe chip i se citi cea mai caldi expresie pe

care Danar o vizuse vreodati la nou incoronatul imparat. Pentru
o clipi, ii veni greu si impace aceasti expresie cu ima- ginea
impiratului din ultima intalnire pe care Danar o avu- sese cu el.
Prima impresie a tanirului lord fusese cea a unui lider militar
aspru, ale cirui corp i minte erau extrem de dis ciplinate.
Credea ci Surabar este intransigent, despotic, rece

i neinduritor; totu$i, birbatul cu pir grizonant care ii zam- bea

acum din spatele biroului nu era nimic din toate astea.

Mulfumesc pentru ca ai rispuns rapid la solicitarea mea,

lord Danar. Sunt foarte mulfumit atat de sosirea ta prompti, cat
$i de rapoartele pe care le-am primit in legituri cu eforturile tale
de acasi.

Dar cum de...? incepu Danar si intrebe, fara sa se gandeasci prea mult.

 Asta e o intrebare la care nu vrei si $tii rispunsul, zise

Surabar chicotind u$or. Dei sunt sigur ci o si-fi dai seama
destul de repede. Sursele mele imi spun ci ai fost elocvent $i
convingitor in discufiile cu tatil tiu. Acum nu mai rimane decat
si vedem in timp daci asta va fi suficient ca si-1 in- toarci de pe
calea pe care a apucat-o, dar te asigur ci mi-ai ca$tigat respectul
pentru ce ai facut dupi ultima noastri in- talnire. Datoriti
loialitifii tale, atat fa{i de mine, cat $i de fa- milia ta, am hotirat
si-fi spun unde s-a dus lady Alyssa.

Intr-adevir? rosti Danar, cu vocea dintr-odati plini de

speranfi $i bucurie.

 Da, rispunse impiratul. Totu$i, motivul meu pentru aceasti

dezviluire nu e si te ajut in viafa amoroasi. O si^i spun cateva
lucruri despre lady Alyssa care nu trebuie si piriseasci aceasti
incipere. Probabil ci ai observat deja ci sunt bine informat despre
ce se intampli dincolo de zidurile palatului. Pofi lesne si-fi
imaginezi ci voi $ti daci ai incilcat aceasti parte a infelegerii.
Am fost clar, lord Danar?

Foarte clar, Maiestate, rispunse tanirul lord, un pic ofensat

de schimbarea tonului de la prietenos la ameninfitor in doar doui
fraze. Acest fost general era un personaj cu multe fefe, greu de
infeles, dar Danar era dispus si-i ierte lui Surabar toate capriciile
daci-i didea informa^a pe care o pro- misese.

 Bine, pentru ci ceea ce face Alyssa e delicat $i strict secret. Daci vreo persoani nepotriviti aude cea mai mica alu- zie
despre activitafile sale, asta ar putea fi neplicut pentru imperiu
$i fatal pentru ea, spuse Surabar grav. Sunt sigur ci nu vrei si i se
intample nimic riu tinerei domnife, a$a ci am incredere ci, $tiind
ci viafa ei depinde de discrefia ta, vei avea griji si nu-fi scape
prostete vreun detaliu.

Lordul Danar mcuviinfi din cap in ticere, in ochi citin- du-ise ocul provocat de cuvintele dure ale impiratului. Daci pani
acum credea ci Alyssa este un personaj interesant, opinia sa se
intirise insutit.

 Lady Alyssa este membri a refelei imperiale de spionaj.

De fapt, Alyssa nu e doar un simplu membra, ci un agent de
varf, care opereazi de multe ori sub acoperire, interpretand o
serie de roluri. Inainte si continuim, ar trebui si-fi spun ci Alyssa
nu este numele ei adevirat, sau eel pufin nu cred ci este.

Impiratul se opri pentru o clipi $i cizu pe ganduri.

Dar ar putea fi $i numele ei adevirat, insi sunt aproape

sigur ci Alyssa nu s-a niscut intr-o familie de nobili, aa ci eel

pufin titlul ei este fictiv.

Asta se potrivete cu pufinul pe care 1-am descoperit

despre ea cand am incercat s-o gisesc pe lady Alyssa, mirtu- risi
Danar, vrand si-1 incurajeze pe impirat si-i impirti$easci mai
multe.

Ei bine, e suficient si tii ci, in momentul de fafi, Alyssa

folose$te numele de Femke. Aveam impresia ci acesta e numele

ei adevirat, dar, daci stau i mi gandesc mai bine, nu am nicio
dovadi ca si demonstrez asta. Am trimis-o pe Femke pe post de
ambasadoare in Thrandor, pentru a le in- tinde o mani
impiciuitoare vecinilor notri de la sud $i, de asemenea, pentru
a cerceta $i aduna informafii generale,

desigur. Din nefericire, se pare ca lucrurile nu au mers dupi cum

am plinuit.

In ce sens, Maiestate? Thrandorienii nu vor pace? intreba

Danar. A fi crezut ci dupi tulburirile recente, ar primi bucuro$i
$ansa unei remedieri pa$nice.

Surabar ii observi expresia fefei $i tiu ci face ceea ce trebuie. Acest tanir lord era suficient de copt pentru a fi intro- dus
in serviciul imperial. Danar era dedicat unui scop care in
momentul acesta avea legaturi cu planurile lui Surabar. Daci se
folosea $i de un $antaj familial, atunci toati lumea avea si iasi
mulfumiti din aceasti poveste.

 O, cu siguranfi ci thrandorienii doresc pace, dar ceva n-a

mers cum trebuie in Mantor. Cineva a ucis doi nobili
thrandorieni de vazi in timp ce Femke se afla acolo in viziti. Un
mesager din partea regelui Malo a sosit acum mai pufin de un
ceas $i mi-a expus pe scurt intamplirile. Ve$tile sunt dezolante. Toate dovezile sugereazi ci Femke a fost uciga$ul.
Obiecte de-ale ei au fost gisite la locul faptei $i, pentru ca lucrurile si se inriutifeasci, atunci cand oamenii regelui au venit in
camera ei pentru a o lua ?iao duce in fafa acestuia, unde ar fi
povestit versiunea ei despre cele intamplate, Femke a fiigit.
Sunt atatea dovezi impotriva ei incat, daci a fi in locul regelui
Malo, mi-ar fi greu si cred ci nu ea este uciga$ul.

Dar de ce ar vrea Alys... Femke si-i ucidi pe nobilii

thrandorieni? N-are logici, protesti Danar vehement.

 Tu ifi dai seama de asta i eu la fel, dar se pare ci cineva

va trebui si-1 convingi pe regele din Thrandor de ne- vinovifia
ei. Cred ci tu ai putea la fel de bine ca oricare altul si-1
indupleci pe rege $i de aceea te trimit acolo imediat, spuse
Surabar hotirat, reuind cumva si rimani serios, dar zam- bind
in acelai timp.

 Eu? Si-1 conving pe rege? Dar cum? intrebi Danar, dintrodati nesigur pe sine.

$tiu c-o si te gande$ti tu la ceva, rispunse Surabar increzitor. Daci nu, in mai pufin de o luni o si-1 trimit la spanzuritoare pe tatil tiu pentru implicare in organizarea revoltei din
fafa palatului, la incoronarea mea. In plus, o si mai trimit cu tine
un membra al refelei imperiale de spionaj, ca si te ajute. Va avea
ordin si te sprijine cu tot ce-i sti in putinfi pentru a rezolva
aceasti problemi pe cii cat mai amiabile $i a reduce $ansele ca
situafia si degenereze intr-un alt rizboi. Imperiul are nevoie de
pace $i stabilitate pentru a prospera. Evenimentele recente au
diunat relafiilor noastre internafio- nale $i increderii propriei
noastre populafii in carmuirea im- periali. Daci vrem si
rimanem puternici, trebuie si dim timp rinilor si ni se vindece.

Danar analizi atent situafia. Nu-i plicuse niciodati poli- tica,

dar n-avea incotro. N-avea de gand si stea cu mainile-n san $i
si-i permiti impiratului si-i spanzure tatil, daci exista

o $ansi de iertare. In sfarit, se ivise ocazia de a face ceva pentru a catiga respectul tatilui siu. De asemenea, va intra in
grafiile impiratului i va putea si meargi dupi Alyssa sau Femke
sau cum o fi chemand-o. Toati lumea va avea de ca$tigat. Ba
mai mult, spionul profesionist care va merge cu el va face
probabil mare parte din treburi, dar meritul ii va fi atribuit lui.
Situafia n-ar fi putut si se aranjeze mai bine nici daci ar fi
plinuit-o el.

 Prea bine, Maiestate, voi pleca imediat. Unde il gisesc pe

tovariul meu de dram? intrebi gribit tanirul lord.

Te a$teapti la grajdurile palatului, Danar, dar nu te pripi.

Ai idee cum vei da de Femke cand sose$ti in Mantor? S-ar
putea si nu mai arate deloc ca lady Alyssa, a$a ci ai

nevoie de un soi de plan de ac^iune pentru cand vei ajunge. Cum

crezi ci trebuie abordata eel mai bine situa^ia?

Danar se gandi o clipa, i$i duse instinctiv mana dreaptS la

bSrbie i incepu s5 i-o pipiie cu degetele, de parci i-ar fi indreptat firele de par din barba. Ochii ii sclipeau, iar prin minte ii
treceau idei $i planuri din care incerca s5 aleagi ceva care sa
merite incercat.

N-ar fi mai bine sa mS due deschis? sugeri el, cu privirea

plini de entuziasm. A putea, la fel cum a ftcut i Femke, sa
merg cu un raspuns din partea Miriei Voastre pentru Maiestatea
Sa, regele. Regele va $ti atunci cS mesajul sau a fost primit i ci
sunteft suficient de ingrijorat incat si tri- mitefi un nobil care sa
rispundi acuzapilor puse pe seama ambasadoarei. In acelai
timp, daca intra in ora in vizul lumii, Femke poate auzi ca au
sosit mai mulfi vizitatori shan- dezi $i ar indrazni s5 ne
contacteze. Odata ce $tim ?i versiu- nea ei, eu i spionul,
impreuni cu ea, desigur, vom putea decide ce sa facem mai
departe.

Imparatul Surabar se gandi la acest rispuns, apoi lncuviinfa

din cap.

Pare un bun punct de plecare. Discuti $i cu msofito- rul

tiu. Cred ca dore$te sa fie cunoscut sub numele de Ennas in
aceasti cilitorie. Asculti de el, Danar. Are experienfi in spionaj i
ip va oferi multe informafii $i sfaturi de expert, daci ii dai
ocazia. Mergi cu bine i noroc!

 Mulfumesc, Maiestate. N-o si vi dezamigesc, promise

Danar entuziast. Se pleci $i se intoarse si piece, adiugand ca
pentru sine: $i nici pe tine n-o si te dezamigesc, Alyssa. Sosesc.

CAPITOLUL 9
nde ai fost, Phagen? Lipseti de-un secol.
U

Phagen era surprins sa-1 gaseasca pe Kalheen in caA

mera lor. In ultima vreme nu-$i vizuse colegul prea des.

 Incercam sa aranjez o vizita s-o vid pe ambasadoare,

rispunse Phagen aproape in $oapti.

Serios? $i ai reu$it? Ma simt foarte prost pentru ca am

dat-o a$a pe mana girzilor. Poate ci ar fi trebuit si-i ofer o $ansi
si scape. Era o situate delicati. N-am vrut si fiu $i eu aruncat in
temnifi.

Phagen nu rispunse. Stranse din buze $i scuturi din cap in

semn ci nu.

N-ai avut noroc? Am incercat $i eu acum cateva zile, dar

girzile regale sunt de neinduplecat, continui Kalheen, fari si
infeleagi gestul lui Phagen. Sunt hotirati si nu lase pe nimeni
langi ea pani la proces. Am vorbit i cu Sidis $i Reynik mai
devreme. N-au aflat nimic despre crime care si ne poati fi de
ajutor. Toate dovezile due citre ambasadoare. Crezi ci e ea e
vinovati?

 Nu cred, rispunse. Dar nici eu n-am gisit nimic $i timpul

trece. Daci nu descoperim repede adeviratul uciga$, va fi prea
tarziu.

Nu sta mult. Si n-avem probleme.

Nu stau. Mersi, Faslen, rispunse Reynik in $oapti, recunoscitor.

U$a de la celuli se deschise. Ambasadoarea Femke arata

palidi $i u$or ingrijorati, dar se lumini la fafi in clipa in care
vizu cine intri.

Reynik! Cum i-ai convins si te lase iniuntru? Nu mi

a$teptam si mai vid pe cineva inainte si fiu chemati la pro- ces.

Mi-am f&cut cafiva prieteni printre gardienii din palat.

Sunt oameni de treabi, odati ce ajungi si-i cuno$ti, rispunse

Reynik ranjind. Uitafi, n-am decat un minut. Voiam doar si tiu

daci suntefi in reguli i daci putem face ceva si vi ajutim. Noi,
adici eu, Sidis, Kalheen i Phagen, nu credem ci afi sivarit
acele crime, dar n-am putut gisi niciun indiciu despre cine ar fi
criminalul.

E un om pe nume Shalidar, spuse Femke repede. E un

asasin shandez. Are o casi aici, in partea de sus a Mantorului. Se
pare ci e cunoscut drept un negustor shandez bogat $i probabil
conduce o afacere perfect legali.

 Shalidar. Bine. O sa fiu cu ochii pe el.

Kalheen il cunoa$te, dar asculti: Reynik, ceilalfi $tiu ci

e$ti aici? intrebi Femke gribiti.

Nu. Doar ce am reu$it si-1 conving pe Faslen si mi aduci

aici, jos.

 Nu le spune ci m-ai vizut. S-ar putea si fiu paranoici, dar

cred ci e mai bine si implicim cat mai pufini oameni. Daci pop
si afli cate ceva, a$ aprecia, dar fii cu bigare de seami. Shalidar
este extrem de periculos. Te-ar ucide intr-o clipiti. $tiu ci el e
criminalul. Mi-a spus-o cu gura lui, dar n-am nicio dovadi. Am
senzafia ci dovezile nu se vor gisi prea u$or.Nu vi ingrijorafi,
domniei ambasador. Voi fi atent. O si-mi dau silinfa i...
Reynik opti cat putu de incet o si vid daci pot cumva si vi
scot de aici. Fifi pregititi pentru cand va fi momentul.

Te rog, nu face nimic prostesc, Reynik. Vizita asta a fost

i a$a un dezastru pentru relafiile internafionale. Nu vreau si
inriutifim lucrurile.

545

 Avefi incredere in mine, doamna mea, opti Reynik cu un

zambet care il ficea si arate ca un copil. Trebuie si plec. Curaj!

Scuzafi-mi, domnule.

Da, Hanri, ce se intampli? intrebi Shalidar, enervat ci

fusese deranjat.

546

 Unui dintre strijeri a raportat ci e un tanir care se tot

invarte pe afari. Spune ci e a doua zi cand il vede suprave- ghind
casa. Afi vrea si fie adus iniuntru?

Shalidar se gandi un moment.

Nu, spuse, fluturandu-$i mana indiferent. Spune-le si-1

convingi" si nu mai stea pe aici, bine? Dar si nu-1 omoare.
Doar si-i tragi vreo cateva. O si prindi el mesajul imediat.
547

 Prea bine, domnule. O si mi ocup indati.

Femke bitea darabana pe marginea de lemn a patului. Au trecut

oare paisprezece zile sau cincisprezece? se intreba deznadijduiti.
De la vizita lui Reynik trecuseri cinci, dar inainte de asta
fiiseseri noui sau zece zile in temnifi? Dar chiar

nu mai conta. In tot acest timp nu reu$ise si giseasci nicio cale

de scipare.

548

Femke ajunsese de mult la concluzia ci eel care proiectase

celula ficuse treabi buni. U$a era solidi, cu un zivor dublu i o
incuietoare robusti. Avea instalate doui plicufe de metal

549

glisante. Una se afla la inilfimea capului, pitrati, lata cam cat

palma lui Femke. Cealalta era aproape de podea i funcfiona ca
o fanti. Pe aici gardienii impingeau farfiiriile cu mancare in
momente obscure din zi $i din noapte. Din cate-$i putuse da
seama, intervalele dintre mesele ei nu aveau nicio logici, dar tia
cate ceva despre strategiile de tratament al prizonie- rilor.
Probabil gardienii incercau s-o dezorienteze, jucandu-se cu
nofiunea timpului. Dar ei nici ci-i pisa.

Judecand dupi raza firavi de lumini naturali care pitrundea in

timpul zilei prin gura de aerisire din tavan, cam la zece metri
deasupra acesteia ieeai la suprafafi. Dar era prea ingusti ca si te
pofi cifira prin ea $i era blocati cu bare solide din fier. Canalul
de scurgere de la toaleti era, de asemenea, ingust $i blocat.
Aerisirea, canalul de scurgere i u$a erau singurele puncte de
intrare $i ie$ire din celuli. Femke analizi toate po- sibilitifile de
a se folosi de ele, dar nu gisi nimic convenabil.

Se gandi prima dati ci poate lua materiale care si-i inlesneasci evadarea din micul pat de campanie. Asculti cu atenfie la
550

u$i, si vadi cand trage un pui de somn gardianul care o pize$te,

apoi a$tepti pani simfi ci poate face un pic de zgomot fari si
trezeasci suspiciuni, risturni patul pe o parte i incepu si caute in
locurile in care bucifile de lemn erau imbinate. Cei care facuse
patul fusese extrem de inteligent $i nu folosise nici micar un
singur cui sau $urub de metal la construirea acestuia. Intregul
pat fusese asamblat cu lipid, a$a ci nu avea la dispozifie nicio
bucifici de metal care s-o ajute.

Nici farfiiriile cu mancare pe care le impingeau gardienii pe

sub u$i nu ii erau de mai mare folos. Femke se bucurase cand
vizuse siluetele tacamurilor in lumina difuzi a celulei. Dar
bucuria nu duri mult, cici furculifa $i cufitul se dovediri a fi din
lemn. Niciieri in interiorul micii inciperi nu putea gisi ceva cu
care si deschidi, zgandireasci sau impinge

551

eficient incuietoarea. Fara ajutor din afari, Femke nu avea nimic

care si-i permiti si evadeze.

Odata ce tanira spioani vizu ci nu poate scipa, incepu si se

gandeasci la cum de ii anticipase Shalidar mi$cirile atat de
inteligent $i la cum ar putea si dovedeasci faptul ci el ii ucisese
pe Anton $i Dreban.

552

Rememorand ordinea evenimentelor i momentele in care se

intamplaseri, Femke incepu si elaboreze scenarii. Spioana lisi
deoparte propriile convingeri i se folosi de ex- perienfa ei
obiectivi pentru a studia faptele din punctul de vedere al regelui.

Se pirea ci Shalidar are alibiuri de neclintit pentru momentele

ambelor crime. Din ce spusese Kalheen inainte ca Femke si fie
prinsi, asasinul organizase o cini festivi la el acasi in timpul
primei crime, apoi reuise si se afle in palat aproximativ la ora
la care avusese loc a doua. Daci ceea ce spusese Kalheen era de
incredere, atunci Shalidar n-ar fi putut si-i ucidi pe niciunul
dintre cei doi. Daci servitorul nu era de incredere, atunci se
deschideau o mulfime de posibilitifi.

553

Dar ce facea Kalheen pe coridor in toiul nopii? Voia cu

adevirat s-o ajute sau era un aliat al lui Shalidar? Kalheen o determinase si fugi din palat prima dati, cand venise s-o anunfe ci
Anton fusese omorat. Kalheen chiar fusese ingrijorat pentru ea
sau voia numai s-o faci si pari vinovati pentru crime? Cu cat
Femke se gandea mai mult la rolul servitorului in aceasti
poveste, cu atat enigma din jurul lui sporea. Fusese cu adevirat
atent $i o remar- case pe cand umbla deghizati sau o urmirise
dinainte?

Apoi mai era i Shalidar. Multe dintre informafiile despre el

$i rolul pe care il juca aici nu se potriveau. Era posibil ca, dupi
e$ecul planurilor sale in Shandar, si se fi hotirat si vini in
Thrandor $i si se ocupe de afaceri negustore$ti legale in Mantor.
Dar Femke decise ci aceasti varianti era foarte pu{in

554

probabili. Shalidar era la apogeul carierei sale de asasin. De ce

ar renunfa o persoana la ceva ce stipane$te foarte bine doar
pentru ca unui dintre planurile sale a fost dat peste cap? Femke
nu putu gisi niciun motiv. Apoi, daci Shalidar ii omorase pe
Anton i Dreban, cine il plitise pentru aceste lovituri? Crezul
Asasinilor nu le permitea si ucidi din rizbunare personali sau din
plicere. In afari de crimele pentru bani, mai aveau voie si
omoare atunci cand anonimatul le era pus in pericol.

Aa cum spusese contele Dreban, era posibil ca gelozia

vreunui alt nobil si fi fost motivul pentru angajarea unui asasin
care si-1 ucidi pe baronul Anton. S-ar fi putut ca Dreban si fi
enervat pe cineva atat de tare, incat acesta si fi cumpirat
serviciile unui asasin. Ceea ce era dificil de infeles erau ansele ca acele crime si fi fost aranjate din motive care nu aveau
legitura cu inscenarea care i se pregitise lui Femke. Asta era
greu de imaginat, mai ales ci tanira spioani fusese in ambele
ocazii exact la locul potrivit pentru a se arunca vina asupra ei.
Asta insemna fie ci Shalidar nesocotea Crezul Asasinilor, fie ci
aranjase si fie plitit pentru a-i ucide pe ambii nobili. E posibil si
fi justificat crimele cu motivul menfinerii anonimatu- lui, dar ii
spusese deja lui Femke ci fuseseri lovituri plitite.

555

Oricum ar fi incercat Femke si aranjeze piesele puzzle-ului,

acestea nu se potriveau. Un lucru era sigur: Shalidar nu lucra
singur aici, in Mantor. Asta ar fi trebuit si fie evident de la
inceput i-i piru riu ca nu-i diduse seama mai devreme. Shalidar avea o casi aici, a$a ci nu era striin de Mantor i avea,
deci, asocial i poate chiar o intreagi refea de cuno$tinfe prin
ora$. A$a se explica faptul ci reu$ise si-i dea de urmi dupi ce
dispiruse dupi intalnirea lor in partea de jos a ora$ului.

Shalidar o mai in$elase inainte pe Femke cu o $mecherie

aseminitoare, in Shandrim, dar Femke nu luase in calcul
posibilitatea ca asta si se repete $i aici. Era un true destul de

556

simplu, dar, sub presiunea situafiei, Femke nu mai luase misuri

de prevenire. I$i didu seama ci asasinul probabil aran- jase ca
cineva si-1 urmireasci discret, pistrand o distanfi suficient de
mare pentru a vedea daci mai incerca $i altcineva si faci acelai
lucru. Daci ar fi fost extrem de precaut, era posibil ca $i
urmiritorul si fi fost urmirit, la randul siu, de inci cineva.
Principiul de bazi era simplu: asasinul avea s-o apuce pe un
drum la intamplare, citre un punct de intalnire prestabilit, unde,
daci urmiritorul n-ar fi observat nimic, avea si primeasci un
semnal ci totul era in reguli. Daci Shalidar nu primea semnalul,
atunci 1-ar fi dus pe eel care il urmirea pe o pisti moarti sau citre
o capcani.

In noaptea uciderii contelui Dreban, Femke hotirase si nu-1

urmireasci pe Shalidar. Totu$i, crezand ci a rimas de capul ei,
nu se ingrijise si verifice daci era urmiriti. Urmiritorul pus de
Shalidar pur $i simplu o localizase i mersese dupi ea pani la
hanul unde se cazase pe timpul nopfii. Odati ce acesta se
convinsese ci ea va rimane peste noapte, ii rapor- tase lui
Shalidar unde se afla, iar el pusese pe cineva s-o urmireasci
atunci cand ie$ise din han.

557

Femke deveni extrem de nervoasi cand ii didu seama ci

fusese urmiriti $i in ziua urmitoare. Hotiri incruntati ci Shalidar
$tia totul. $tia exact ce haine i$i cumpirase, cand $i de unde.
Daci, a$a cum binuia, el aranjase ca un grup mic de persoane sii inregistreze fiecare mi$care, atunci aflase ci trecuse pe strada
sa, ci pusese intrebiri despre casi $i, eel mai important, ci seara
tarziu intrase in palat deghizati. Pe scurt, neglijase una dintre
regulile de bazi ale spionajului: si nu te concentrezi niciodati pe
ceva fari si te gande$ti ci sunt alfii care ar putea si te observe.

Of, pe Shand! injuri ea deodati. Reynik! Nu 1-am

avertizat! Injuri din nou.

558

Dar acum era prea tarziu si-1 mai ajute pe tanirul soldat.
Acesta nu $tia nimic de refeaua de agenfi a lui Shalidar. Femke
nu putea decat si se roage si nu dea de belea.

Reynik era descurajat. Supraveghease pe furi casa lui Shalidar

timp de doui zile $i nu observase nimic suspect. Aflase foarte
repede unde locuia birbatul, cici se pirea ci mulfi il cuno$teau.
Totu$i, problema era si-1 vadi cu ochii lui pe pre- supusul
negustor.

Lui Reynik ii trecu prin minte ci Shalidar ar putea fi uciga$ul

unchiului siu. Daci a$a ar fi stat lucrurile, atunci ar fi fost
interesat in mod deosebit si demonstreze ci e vinovat de crimele
din palat. Dar daci nu didea cu ochii de el, avea purine $anse si
afle.
559

Reynik ofti i se indepirti din nou de casi. Nu voia si devini

evident ci supravegheazi proprietatea, a$a ci petrecea prin
preajmi doar intervale scurte. Nu trebuia decat si fie ribditor, si
spere ci va avea noroc $i si incerce in continuare.

Tanirul soldat nu ajunsese prea departe cand observi ci era

urmirit. Se uiti repede in spate $i vizu patru birbafi care

560

veneau dupa el. Nu pireau prieteno$i. Ii dadu seama ci voiau

sa puni mana pe el, iar inima incepu s5-i bata mai tare.

Calmeaza-te, i$i spuse incet. N-ai de unde si tii sigur.

La primul coif o coti la dreapta $i intra pe o stridu$ laterals,

ca sa vada daci vor veni dupa el. $i veneau. Ba mai mult,
iufiseri pasul i alergau. Ar trebui oare sa fugi? Daca o lua la
goana i-l prindeau, ar avea mai purine anse intr-o luptS decat
561

daca ar ramane pe pozifii. Nu fusese niciodati prea bun la

alergarile pe distance mari. Nu voia nici si incerce si se lupte cu
cei patru. $ansele erau destul de bune, dar inci nu ?tia sigur ci
birba^ii vor si se bati. Ezitant, Reynik se hotari si-i lase si se
apropie i si afle ce vor.

562

Cand vizuri ca Reynik se intorsese ca sa le fina piept, cei

patru birbafi lisari pasul mai moale. Pe fafa $efiilui apiru un
zambet urat. Privirea lui nu era un semn bun, hotiri Reynik.
Niciunul dintre cei patru nu fusese binecuvantat cu o infa- fi$are
frumoasi. Top erau musculo$i, iar chipurile aveau trisituri dure.
Se apropiari, apoi il incercuiri pe tanar.

Buni seara, domnilor, pot sa va ajut cu ceva? intreba

Reynik politicos, concentrandu-se asupra celui care ranjise, caci
el parea a fi $efiil.

563

 Ai supravegheat o casi, spuse omul cu o voce aspri. Lu'

stipanu' nu-i place. Zice ci tre' si te opre$ti.

Am supravegheat o casi? intrebi Reynik ne$tiutor. Dar

despre ce casi e vorba?

$tii i tu care casi. Noi o si^i aritim ci nu face bine la

sinitate si urmire$ti casa aia, rispunse el, in timp ce ran- jetul i
se facea mai larg $i mai urat ca niciodati.
564

 Prea bine, atunci. O si mi asigur ci n-o si mai supraveghez case. Mulfumesc pentru avertizare.

Acum e prea tarziu.

Refill facu un semn din cap $i cei patru atacari in acela$i

timp. Reynik era pregitit. Se risuci, apoi ridici piciorul drept i-l
lovi pe eel din spatele siu, care se rostogoli la pimant. Aproape
simultan, intinse mana stangi pentru a lovi un altul in gat.
565

Impactul il opri pe acesta, cici se apuci de mirul lui Adam,

ingrozit i doborat de durere. Dar oricat ar fi fost de rapid,
Reynik nu putu si-i infrunte pe top patru.

Chiar cand il lovea pe al doilea birbat, al treilea il in^fici din

fafi ^i ii stranse brafele pe langi corp. Inainte ca Reynik si aibi
ocazia micar si se gandeasci si se elibereze, $efiil celor patru ii
trase un pumn in stomac. Incerci si se incordeze ca si reziste
loviturii pe cat de bine putu, dar tot i se tiie risu- flarea. Bitiu$ul
care ranjea continui si-i tragi o lovituri in

566

fa(a, din lateral, atat de puternica incat Reynik se intreba pentru

o secundi daca nu cumva i se rupsese falca. $tiu in clipa aceea
ca, daca nu se elibera in urmitoarele secunde, va fi la mila acelor
birbafi.

Gandul il umplu de teami, dar ii dadu $i o putere inte- rioari

pe care nu $tia ca o are. Reynik era finut din spate $i incerca sa
foloseasca acest lucru in avantajul sau, ciutand un efect de
parghie. Ii ridici piciorul drept cu toati forfa pe care o putu
aduna $i-l lovi pe $ef in burta. Omul se indoi, cu o privire de
panici bolnavi, iar genunchiul drept lui Reynik il lovi din nou
direct in fa^i. Birbatul cizu ca o vita la abator.

Reynik avea ambele picioare in aer $i le lisi in jos cu putere,

cilcandu-1 pe picioare cat putu de tare pe eel care il tinea.
Barbatul incepu sa urle de durere $i slibi din stransoare suficient
cat Reynik sa capete un avantaj. Se risuci $i-l pocni pe al
patrulea birbat peste umar, iar acesta se izbi de eel pe care
tanarul soldat il lovise mai devreme in gat. Amandoi erau acum
la pimant.
567

Reynik se uita repede injur. Barbatul pe care il doborase cu

prima lovitura tocmai se ridica din nou in picioare. Cei- lalfi trei
erau in continuare pe jos. Nu era o lupta pe care ar fi vrut s-o
prelungeasca, a$a ca-i spuse ci mai bine pleaci inainte ca $ansa
si-i devini potrivnici.

Inci risufland greu, se indepirti chiopitand. Dupi cum se i

a$teptase, birbatul care se ridicase in picioare nu didea semne ci
ar vrea si-1 urmireasci. Reynik $tia ci avusese noroc. Daci i-ar
intalni din nou, ei ar fi mai atenfi, iar el ar avea slabe $anse si
mai scape doar cu ni$te vanitii.

Femke incercase si se angajeze in discufii cu gardienii. De cele

mai p^ulte ori, n-avusese sorfi de izbandi, cici regulile nu le
permiteau si comunice cu prizonierii. Totu$i, unui

568

dintre gardienii mai tineri incepu la un moment dat sa se deschida $i sa stea de vorbi cu ea cand era de serviciu. Ros de
plictiseala turelor lungi, incepu prin a da din cand in cand
raspunsuri scurte la intrebarile lui Femke, in timp ce asculta
palavrageala ei joviala. De$i nu-i spuse niciodata cum il cheama,
tanarul prinse sa vorbeasca deschis despre tot felul de subiecte,
pentru ca timpul sa treaca mai repede.

Gardianul vorbea mult despre familia lui $i despre cum traise

dintotdeauna la fara, fara sa vrea vreodata sa se apropie de un
ora$, cu atat mai pufin de capitals. Femke afla ca mama gardianului se ingrijorase foarte tare cand el se hotarase sa intre in
armata, dar fusese extrem de mandra cand il alesesera pentru
garzile regale. Povestea cu o voce calduroasa cum ii cheltuise
primele salarii punand un artist de strada sa faca o schifa cu el in
uniforma, schifa pe care o trimisese apoi acasa, mamei sale.
Acum statea la loc de cinste, pe polifa de deasupra caminului.

Femke afla totul despre noua prietena a gardianului, despre

visele $i speranfele lor de a-$i lua o casa frumoasa in par- tea de
569

sus a ora$ului, apoi de a se retrage, bogafi ^i fericifi, inapoi la

fara. I^i dorea ca intr-o zi sa devina capitan al garzi- lor regale,
ceea ce i-ar fi dat posibilitatea financiara de a-^i atinge scopurile
domestice i se lamenta de faptul ca scapase ocazia de a avansa
rapid in timpul conflictelor recente. In loc sa se duca unde se
desfa$urau luptele, fusese pus de paza la trezoreria regala.

In timp ce gardianul vorbea despre timpul petrecut ca paznic acolo, o simanfa mica incolfi in mintea lui Femke. Ideile
incepura sa curga. Problema era ca aceasta samanta putea deveni
orice, de la copacul inalt si magnific care ar fi putut fi un plan
maret $i pana la cea mai neinsemnati buruiana. Tot ce putea sa
faca era s-o hraneasca, in speranta ca se va dovedi a fi o minune,
odata crescuta pe de-a-ntregul.

570

Dupi numiratoarea lui Femke, era dupS-amiaza celei de-a

cincisprezecea zile in temnifa, cand inima incepu s-i bata de
teama la auzul pa$ilor care coborau scarile. Erau barbafii care
aveau s-o duca la curtea regelui pentru judecata? Hotarase
regele sa inceapa procesul fari sa-i acorde reprezentare independents?

Tanarul gardian ie$ise recent din turS. Femke $tia ca n-avea

rost sa-i ceara informal celui care era acum de ser- viciu. Dar nu
trebui sa a$tepte mult pentru un raspuns.

571

 Deschide u$a. Lasa preofii sa intre, ii porunci o voce

gardianului care statea acum de straja.

Da, domnule, raspunse acesta, apoi sunetul cheilor pe inel

i al zavoarelor trase spori i mai mult teama lui Femke.

Ce insemna prezenfa preofilor? C-o sa fie binecuvantata,

apoi executata? Se desfaurase vreun proces in absenfa ei?
Inima ii bStea tare in piept, iar ea se infa$urS in patura i se
572

ghemui in micul pat de campanie pentru a ascunde tremurul

nervos al mainilor $i picioarelor. U$a se deschise larg. Trei
persoane imbricate in mantii maro inchis intrarS impreuna cu
gardianul in celula mica.

Ne pofi lasa singuri cu prizoniera, spuse unui dintre

preoti cu o voce limpede. Sunt sigur ca aceasti tanara nu ne va
face niciun rau in cele cateva minute pe care le vom pe- trece
aici.

573

 Foarte bine, parinte, dar $tii pentru ce este inchisa, nu?

Pentru crima. Fata e o criminals, parinte, aa ca nu va incredefi prea mult in ea.

O sa fim atenfi, capitane. Mulfumim pentru grija. Te rog,

da-ne voie sa pistram una dintre torfe, ca sa vedem pe cine
binecuvantam. Ne vom indeplini indatorirea pentru care ne-a
chemat zeifa noastra, continua preotul pe un ton calm. AscultS,
copila, suntem preofii lui Ishell $i am venit si... incepu

574

preotul, coborand glasul tot mai mult pani cand Femke se vizu
nevoiti sa se concentreze pentru a auzi ce-i spunea.

U$a se inchise cu un sunet infiindat, dar unui dintre preofi

inca mai avea o torfa, a$a ca mica celuli se umplu cu mai multa
lumina decat puteau indura ochii lui Femke. I$i puse mainile
paravan impotriva luminii, stranse din ochi cat putu de tare $i
incerca din risputeri sa fie atenti la omul care ii vorbea in $oapti.

Imediat dupi ce u$a se inchise, capetenia preofilor se uita la

ea, pentru a verifica daca vizorul era tras de tot, apoi i$i didu jos
gluga. Femke clipi uluiti atunci cand i$i dadu seama cine se afla
in fafa ei.

575

 Lor...

El ii astupi gura cu o mana i ranji.

Surprizi! chicoti el in oapti. Hai si vedem cum te

scoatem de aici.

576

In timpul acesta, ceilalfi doi barbafi incepuri si intoneze

incantafii care sunau a rugiciuni, pentru a le acoperi conversafia. Sunetul umplea mica incipere cu tonuri solemne care,
cumva, se potriveau, dar pireau i deplasate.

Dar cum? intreba Femke in oapti, stribituti de un tremur

u$or din cauza emofiei i a disconfortului provocat de tonul trist
al cantirii. Daca il doboram pe gardian, vom avea multa bitaie
de cap in palat.

577

 Nu va facefi griji, domniei, ne-am gandit la toate, $opti o

voce familiari.

Reynik i$i trase gluga, se opri din cantat $i i$i afi$i zambetul copiliros. Avea buza sparti $i umflati in partea dreapti, dar
in rest arita bine. Femke era atat de bucuroasi ci-1 vedea in
viafi, incat il imbriti$i dintr-odati. O grimadi de intrebiri ii veniri
in minte, dar $tia ca nu e nici timpul, nici locul pentru o
discufie.

578

 Nu va fi nevoie de violenfa, o asiguri Danar, cu o urma de

gelozie in voce pentru dovada de afecfiune pe care o primise
Reynik. Ennas, aici de fa$S, a fost de acord si te in- locuiasci o
vreme. Sa sperim ca va reu$i si-i picileasci pe gardieni un timp,
inainte ca ei si-$i dea seama c-ai dispirut.

Ennas? Ifi dai seama ci vei fi complice la evadarea mea i

vei fi tras la rispundere? intrebi Femke, cici nu voia si i se
intample nimic riu.

579

 Nu te ingrijora, Femke, la momentul potrivit voi fi

pregitit si plec, rispunse Ennas, apoi i$i scoase mantia $i i-o
intinse.

Tu! Banuiesc ci impiratul te-a trimis ca sa ma aduci inapoi, zise ea, recunoscandu-1 imediat pe Ennas ca fiind unui
dintre cei mai buni spioni imperiali.

De fapt, impiratul credea ci eti inci in libertate. Sunt

580

surprins c-ai fost prinsi atat de repede. Te cam ofileti i tu,

comenti Ennas incet, pe chip incolfindu-i un zambet care o
tachini.

Nu incepe! Mi-a fost inscenat totul din clipa in care am

intrat pe porfile ora$ului. O si-fi povestesc odati, spuse Femke,
cu vocea clocotindu-i de fiirie reprimati din cauza ru$inii la care
era supusi. Mi$candu-se repede, se dezbrici de tunici, i-o arunci
lui Ennas $i, pe cand el o prinse, ii zise cu un zambet: Scuze
pentru miros. Thrandorienii nu cred ci prizonierii au dreptul la
igieni personali.

581

Ennas strambi din nas, ridici din umeri, apoi i$i trase tunica
peste cap. Femke se imbrici $i ea la fel de repede in ve$mintele
preofe$ti. Cu o deosebiti plicere, ridici gluga, $i-o puse pe cap
i o lisi si-i acopere fafa in intregime. Ennas in$faci pitura, se
inveli cu ea i se a^ezi pe pat cu fafa intoarsi citre perete.

Gata? intrebi Danar.

582

Top incuviinfara din cap, a$a ci Danar bitu la u$i cu dosul

palmei.

Deschide, te rog, striga el catre gardian.

583

Dupa o scurti pauzi, se auzi cum cheia se risuce$te in incuietoare $i zivoarele sunt trase. U$a se deschise $i afari cipitanul i gardianul ateptau cu priviri curioase.

E totul in reguli? intreba cipitanul binuitor. N-a{i stat

iniuntru prea mult.

Se pare ca ambasadoarea nu crede in cultul nostra

pagan" pentru zeifa Ishell. Domnifa ne-a spus ca nu accepti
584

binecuvantiri decat din partea preo^ilor lui Shand, a$a ck n-are

rost sa mai rimanem. Noi ne-am oferit ragiciunile, dar fara
participarea ei nu putem face mare lucru, rispunse Danar cu
triste^e.

Capitanul privi dincolo de preofi. In semiintunericul celulei,

vazu silueta ambasadoarei mi$candu-se sub patura de pe pat.
Era cu spatele catre u$i, ceea ce parea un semn voit de
respingere.

585

 Fiecare cu ai lui, spuse el ridicand din umeri. Tonul nu-i

mai era suspicios. Atunci, veniti dupi mine. Vi arit cum si
ajunge^i inapoi la poarti.

Mulfumim, cipitane. Apreciem ajutoral pe care ni 1-ai dat

in inlesnirea acestei vizite. Cu siguran$i o si rostesc ragiciuni
pentru tine $i familia ta cand o si ajung la templu.

Femke zambi incet sub glugi. Daci Danar il mai unge mult,
586

o si ne fie greu si-1 urmim pe cipitan pe sciri fari si alunecim",

i$i zise ea, chicotind in gand. Apoi degetele reci ale indoielii ii
cuprinseri inima, cici Femke i$i didu seama ci Danar e lipsit de
experien^i cu genul acesta de in$eliciune. Nu intinde coarda",
ii poranci ea incet, sperand din suflet ca tanirul lord si nu faci
nimic prostesc. Se descurcase atat de bine pani acum. Ar fi fost
o pierdere cumpliti si se destrame totul pe ultima suti de metri.

587

Dar Femke n-avea motive sa se ingrijoreze. Stribituri palatul

fari incidente. Ajunseri imediat afara $i o porniri citre templul
lui Ishell. Cand se indepirtari de palat, Danar se intoarse si
discute cu Femke. Ea il dojeni in $oapti.

Jucap-vi rolul pani scipim de mantiile astea, ii spuse fermi.

Vom avea destul timp si vorbim mai tarziu. Chiar mergem la
templu?

588

 Da, rispunse Danar. E un vestiar undeva in spate, unde ne

putem lisa mantiile. Sunt haine potrivite pentru tine intr-unul
dintre dulapurile de acolo, impreuni cu ale noastre.

Bine, rispunse Femke scurt $i-i continui mersul tar$ait,

pnand capul in jos.

Nimeni nu biga in seami trei preo^i care pieau incet pe

589

stradi. De parci ar fi fost invizibili, se gandi Femke amuzati.

.
.
.
#
#

In Shandar, oamenii erau mai interesa^i de preo^i, cici cei de rang

inalt aveau tending si se amestece in politici. Aici, preopmea se
ingrijea aproape numai de cei siraci i nevoiai. Bogapi, ca $i
cei care urcau pe seara sociali, nu aveau nicio legituri cu
bisericile. Daci voiai si evi^i si fii privit de nobili, ce deghizare
mai buni ai putea alege decat o persoani pe care ace$tia o
ignorau din principiu? Era un detaliu pe care Femke il repnu cu
gelozie, dorindu-i ca ideea si fi fost a ei.

590

Cand au ajuns la templu, tanira descoperi cu surprindere ci

nu era clidirea mirea^i la care se a$teptase. Era mare, dar
practici, lipsiti de ornamentele imensului templu al lui Shand.
Cei trei merseri cu pai taraip $i capul in jos, ocoliri clidirea
pani in spate $i intrari in vestiarul de care pomenise Danar. Pe
un perete se intindea un $ir de dulapuri din lemn, iar in mijlocul
camerei se afla un cuier lung, cu carlige fixate la distance egale,
de care erau agitate cateva mantii. In zoni nu era nimeni, a$a ci
Danar scoase cheile i deschise cateva in- cuietori.

591

 Uite hainele tale, ii zise lui Femke, cu o tandre^e in voce

care trase un semnal de alarmi in mintea ei.

Cat pnuse drumul de la palat incoace, Femke se intrebase

intruna de ce stribituse lordul Danar cale atat de lungi pana in
Mantor, $i apoi in celula ei. Tanara spioana nu voia sa recunoasci rispunsul evident. In momentul in care el i$i diduse jos
gluga, in celula, ei aproape ca-i venise sa {ipe de spaimi. Visase
la el de cateva ori cat fusese in temnita, gandindu-se cu drag
cum ar fi putut avea o relate cu el, daca viaa ei ar fi fost altfel.
A fost de parci unui dintre vise devenise realitate in fafa ochilor
ei. Pentru o clipa, Femke se intrebase daci nu cumva avea
halucinafii, dar indati ce Danar vorbise, $tiuse ca e real.

592

Dar ce ciuta el aici? Lordul Danar era un cuceritor, un tanar

care-$i pierdea controlul printre domni^ele frumoase de la
curtea shandezi. Ar putea sa se gandeasci serios la o relate cu
ea? Mai ales acum, ca $tia ca nu era lady Alyssa, ci o spioana a
imparatului. Femke era prea inspiimantati de idee ca sa vrea sa
se gandeasca pani la capit. Ajunse la concluzia ci eel mai bun
lucru pe care il putea face era si fie rece $i nepisitoare fa# de el.
Daci va putea si-1 convingi si-$i piardi repede interesul, atunci
i$i va continua via# ca $i cand nu s-ar fi intamplat nimic. O
relate intre un lord $i o spioani nu avea niciun viitor. Cineva
urma si fie rinit. $i Femke $tia ci, eel mai probabil, acel cineva
va fi ea.

Se schimbari cu topi repede, ii a$ezari mantiile la

intamplare pe carligele goale i traseri pe ei hainele din dulap in
cea mai mare grabi. Danar lisi cheile in incuietorile dulapurilor
goale i iei primul pe u$a pe care tocmai intrasera. Femke i
Reynik nu spu- seri nimic. Fata se intrebi daci Reynik $tia de ce
se afla Danar acolo cu adevirat. I$i didea seama tanirul soldat cu
ce avea de-a

593

face? I$i diduse micar seama ci Femke era spioani? Ea se gandi

ci era mai bine si nu-1 implice mai mult decat era necesar.

594

Danar presupuse ca el avea si fie liderul, de parci era dreptul

lui. Femke i$i juri in gand ci n-o si stea prea mult in frun- tea
lor. Tanirul va afla curand care-i era locul in toati aceasti
poveste, iar Femke va fi cea care i-1 va arita.

Odati ie$ip inapoi pe stradi, Femke pi$i alituri de Danar i

incerci si afle cu ce cir}:i jucau in noua rundi. Danar ii zambi
cilduros, dar, daci se a$tepta si i se rispundi cu aceea$i cilduri,
avea si fie dezamigit.

595

 Unde o si stim? intrebi Femke pe un ton neutru, fari si

lase si se vadi in niciun fel sentimentele amestecate care ii
incolpseri in suflet.

Avem camere rezervate la Ciru^ul bitran", rispunse

Danar, fari ca entuziasmul si-i fi fost diminuat de intrebarea ei
directa. Nu e chiar salubru, dar Ennas m-a convins ci nu vrem si
atragem atenpa asupra noastri stand intr-un loc prea dichisit.
Problema e ci oamenii i$i aduc aminte de cei cu bani, mai ales
daci ace$tia sunt dispu$i si-i cheltuiasci.

596

In^eleg motivele, lord Danar. Credefi ca eu nu tiu

nimic? Caru^aul bitran" e in regula pentru inceput, dar va
trebui s-o luim din loc repede, preferabil astazi.

De ce am vrea si facem asta? intrebi Danar curios. Lui

Ennas i s-a pirut o idee buni si stim la hanul asta. $i Reynik a
fost de acord, nu-i a$a, Reynik?

597

Intr-adevir, am fost, incuviinfi Reynik, frecandu-$i

mainile nelini$tit. Totu$i, lady Femke are dreptate, trebuie si
plecim de acolo repede. Imediat ce girzile regale i$i vor da
seama ci in temnifa lor nu se mai afli ambasadoarea Shandarului, ci un tantilau despre care vor crede ca a fost plitit ca si-i ia
locul, vor porni pe urmele noastre. Gardienii nu sunt

pro$ti. Ii $tiu pe capva dintre ei. N-o si le ia mult timp si-$i dea
seama ci nu eram preop adevirap, ceea ce ii va conduce la
templu. De acolo $i pani la Ciru^ul bitran" va mai dura

598

un pic, dar binuiesc ca cineva le va indica direcpa potriviti destul

de repede.

Atunci ar trebui si plecim catre Shandar imediat? intrebi

tanirul lord, pe un ton mai pupn sigur. E$ti convinsi ci e prea
periculos si rimai aici?

Mi tem ci lucrurile au mers prea departe ca si mai fug,

rispunse Femke serioasi. Daci nu-i demonstrez regelui ci
impiratul Surabar nu m-a trimis aici ca asasin, e posibil si inceapi un alt rizboi $i niciuna dintre {iri nu vrea asta. De asemenea, nu mi intorc in Shandar pani nu mi asigur ci Ennas a
ie$it din temniti cu bine i ci Shalidar a fost demascat. Totu$i, ar
fi o idee buni si pirisim ora$ul pentru un timp. Prea mulp oameni
m-au vizut in prea multe deghiziri. Voi avea nevoie de una total
diferiti, pentru care imi vor trebui anumite materiale. Astea se
pot obpne destul de u$or.

599

Lordul Danar nu arita prea incantat, dar Reynik incu- viint

ganditor.

O si vi aduc eu ce vi trebuie, se oferi el. M-am plim- bat

prin pie^e $i tiu unde si gisesc mai toate lucrurile. Dap-mi o
listi. Pot si vi estimez destul de bine misurile. Vi gandip la un
plan?

Femke ranji.
600

 O, da! rispunse razand rauticios. Am un plan $i e bun de

tot.

$tip, domniei ambasador, cand mi s-a dat misiunea asta,

am crezut ci o si fie plictisitoare. Daci a$ fi $tiut c-o si fie atat de
distractiv, a fi aritat mai mult entuziasm, spuse Reynik, cu fa^a
radiindu-i de bucurie.

Lordul Danar privi ba la un chip zambitor, ba la celilalt $i

601

incepu si simti o teami stranie. Aceasti cilitorie in Thrandor

fusese in intregime o aventuri. Deghizarea ca preot ^i riscu- rile
pe care le-a presupus pitrunderea in inima palatului regal

602

pentru salvarea lui Femke ii amintiseri de $otiile pe care le facea

in Shandrim. I$i dadu seama dintr-odati ca vizuse aceasti
intreaga misiune ca pe una dintre pove$tile pe care i le spusese
A

tatil sau pe cand era copil. Ii imaginase ca este eroul curajos care
porne$te s-o salveze pe prin^esa lntemni^ata $i apoi ea se va
indrigosti de el $i vor trii fericip pana la adanci bitranep.

Dar abia acum incepea sa in^eleaga care era de fapt

realitatea. Femke, de$i la fel de atragitoare ca orice tanara de la
curtea shan- deza, nu era genul care sa se lase impresionata $i sa
se indragos-

603

teasci. In schimb, era o tanara spioani puternici, avand o voin$ de

neinvins $i hotirati si-$i duci misiunea la bun sfar$it.

Lordul Danar inci se sim^ea atras de Femke, dar acum, ci-$i

diduse jos lentilele roz prin care vizuse lumea, incepea si se
intrebe in ce se bigase.

Regele Malo stitea in biroul siu i bitea cu degetele in imensa masi

ovali. Moartea baronului Anton $i cea a contelui Dreban
fiiseseri foarte diferite, dar erau legate printr-o atrocitate
comuni, aa ci bitranul monarh nu putea si $i le scoati din
minte. Crimi: numai cand se gandea la acest cuvant inima ii era
cuprinsi de un fior rece de manie $i disperare. Ambii fu- seseri
uci$i cu lovituri de cupt unui in inimi, celilalt in gat.
Raportul medicilor arita ci Dreban fusese omorat cu un cupt de
acelea$i dimensiuni ca eel infipt in pieptul lui Anton. Unui
604

dintre servitorii ambasadoarei identificase cuptul $i spusese ci-i

apar{inea ei.

Toate dovezile indicau clar ci ambasadoarea Femke comisese cele doui crime. Nici un ambasador intalnit de Malo pani
atunci nu avea abilitiple necesare pentru a evada din palat in
modul spectaculos in care reuise Femke. Negustorul, Shalidar,
intirise dovezile, confirmand ci femeia era o asasini. $i atunci de
ce regele era frimantat de ceva ce respingea toate probele?

605

II deranjase ceva in scurta intrevedere avuti cu Femke.

Ambasadoarea avea un aer de nevinovipe care il bantuia. $tia ci
va trebui sa stea din nou de vorba cu ea, dar amana de zile
intregi. Mesagerii pe care ii trimisese impiratului shandez ar fi
trebuit si ajungi de mult in Shandar. Firi indoiala ci o alti
delegate shandezi va sosi in curand. Intrebarea care il frimanta
pe rege era cand s-o interogheze din nou pe ambasadoare. Ar
trebui si a$tepte ca reprezentantul shandez si fie de fa^i sau ar
trebui s-o interogheze acum? Era o decizie grea.

Regele ii chestionase pe ceilalp membri ai delegapei ambasadoarei, cu diferite grade de reuiti. Cei doi soldap nu
dezviluiseri mare lucru. Respectaseri codul militar: Cu cat spui
mai pupn, cu atat provoci mai purine necazuri". Iar asta nu-i
fusese de folos.

606

Pupnul pe care-1 ziseseri cei doi birbap constituise o

adevirati revelape. Spuseseri amandoi ci ambasadoarea ii rugase si adune informapi despre evenimentele recente, dar ci nu
avuseseri ocazia si raporteze ce descoperiseri. De ce ar fi
interesat un asasin de astfel de informapi? Asta pnea mai mult
de adunarea de informapi generale, ceea ce era in conformi- tate
cu rolul unui ambasador sau eel pupn cu o operapune de
spionaj, $i nu cu preocupirile unui asasin. Regele avea sentimental puternic ci, daci ambasadoarea era ucigaa, atunci cei
doi soldap nu $tiuseri dinainte de vreun plan de asasinat.

Cei doi servitori fiiseseri mai greu de citit. Unui vorbi atat de
pupn, incat intrevederea se dovedi o pierdere de vreme. Era greu
de zis daci era timid, secretos sau se ferea si spuni ceva ce ar fi
putat-o incrimina pe ambasadoare. Insi celilalt servitor n-ar fi
putut fi mai diferit. A incerca si opre$ti poto- pul de cuvinte
care-i ieeau pe guri era de parea incercai si stivile$ti un val cu
mainile goale. Din nefericire, informapile

607

pe care le-a furnizat au fost complet inutile, cici ii era foarte loial
ambasadoarei $i n-ar fi spus niciun cuvin^el impotriva ei.

Malo era bucuros ca acceptase cererea lui Femke de a-i

aduce reprezentanp din Shandar. Asta ii diduse timp sa se
gandeasca din nou de cateva ori la intreaga serie bizari de
evenimente, cici erau o mulpme de lucruri minore care nu aveau
logici. De asemenea, avusese timp si se calmeze suficient incat
si fie mai obiectiv in legituri cu acuzapile pe care le avea de
infhintat Femke, ceea ce va fi bine cand procesul va ajunge in
instan^i. Acum se sim^ea sigur ci ar putea si-i ofere
ambasadoarei o audiere corecti, de care n-ar fi fost in stare daci
ar fi pnut procesul imediat.

De asemenea, era ceva ciudat in informapile pe care le oferise negustorul. Lui Shalidar pirea ci-i face plicere s-o condamne pe ambasadoarea shandezi, iar povestea lui despre cum
dejucase un mai vechi plan al ei nu pirea reali. Daci era
adevarat ci ea dorea rizbunare, atunci constituia un motiv
valabil. Dar regele era sigur ci in joc se aflau mai multe decat
608

pirea. ^

Of, Anton! ofti el cu voce tare. De ce a trebuit si fii

tu? In momente din astea am nevoie de mintea ta calmi i de

judecata limpede. Ce si fac, bitrane prieten?
609

Vocea regelui se risipi $i in incipere se aternu din nou

lini$tea. Malo $tia ci nu va primi rispunsuri din aceasti
nemi$care, ci doar din inima lui. Avea si a$tepte. Ambasadoarea
nu pleca niciieri. Hotiri ci-$i putea permite si atepte rispunsul
impiratului la mesagerii sii inainte si aduci acest caz in instan^.
Cu sigurant Surabar nu va intarzia si rispundi unui mesaj atat de
urgent. Malo se hotiri si-i mai acorde impiratului inci trei zile.
Daci nimeni nu sosea in Mantor in timpul acesta, atunci curtea
se va reuni oricum $i procesul va incepe.

Inca trei zile, i?i jura. Trei zile $i apoi termin cu povestea
asta.

610

CAPITOLUL 10
sta e tot?
A

A, da, i o foarfeci, o sa am nevoie si-mi tai pirul,

rispunse Femke, incheind lista. Mersi, Reynik. Dupi ce te
intorci, o si discutim detaliile planului $i o si ne gan- dim unde o
si ne mutim in seara asta, Danar $i cu mine. In- cearci si nu
intarzii prea mult. Ar fi bine si te intorci la palat inainte si se faci
tarziu, altfel s-ar putea si apari intrebiri.
611

Reynik incuviin$ din cap, ridici mana intr-un gest rapid de

rimas-bun, apoi dispiru pe ui. Femke ii zarnbi recunoscitoare i
se intoarse fari tragere de inimi citre lordul Danar, pe care il
sim^ea c-o prive$te cu ochii lui de cielu$. Era ceva nou si fie
curtati $i se sim^ea flatati ci era vorba de un nobil tanir $i
frumos. Totu$i, era stanjenitor i neadecvat in situapa de fafi.
Nici nu-i trecea prin cap si permiti si se dezvolte o relate intre ei,
oricat de atrigitor $i de galant ar fi fost el.

Femke nu putea si nege ci se sim^ea atrasi de Danar, de$i

mai degrabi ar fi murit decat si-lase si vadi ci farmecul lui o
afectase. Observase cum cucerise inimile multor alte domni^e de
la curte i le disprefuise pentru ne$tiinta lor. Daci i-ar fi spus
cineva, inainte si piece din Shandar, ci Danar va cilitori pani in
Thrandor de dragul unei relafii cu o domniei,

612

Femke ar fi ras de cat de ridicol ar fi sunat. Avea destule femei

frumoase gata sa-i cadi la picioare acolo, in Shandrim.

Va trebui sa a$tepte", se gandi ea nemiloasi. Daci a venit

pana aici, n-o sa renun^e a$a de u$or. Ma intreb daca noua mea
deghizare o sa-1 faca sa se rizgandeasci."

613

 Lord Danar, n-am avut ocazia si vi intreb de ce ap venit

in Mantor impreuni cu unui dintre cei mai buni spioni ai
impiratului, spuse Femke tare, hotirati si elimine tensiu- nea
dintre ei.

Te rog, spune-mi Danar. Nu e nevoie de formalitip.

Prea bine, Danar. Ce te-a adus aici?

614

 Pii, a fost un pic ciudat, rispunse Danar, cu zambetul

$trengiresc caracteristic lui. Voiam si inchei o conversape cu o
taniri frumoasi pe care am intalnit-o la recenta ceremonie de
incoronare a noului impirat al Shandarului. Din anumite motive,
tanira, cunoscuti curpi shandeze sub numele de lady Alyssa, n-a
avut bunivoin^a si se vadi cu mine dupi ceremonie i a pirisit
oraul inainte ca eu si am vreo $ansi s-o conving si se
rizgandeasci. Am vrut si aflu cate ceva despre ea, ceea ce m-a
facut ca in cele din urmi si ajung si discut cu impiratul Surabar.
El mi-a oferit cu amabilitate un tovari$ de drum capabil $i m-a
trimis aici, in Mantor.

Femke ofti $i-l privi pe Danar in ochi.

615

 Atunci cilitoria este irositi, lor... Danar. Femeia pe care o

caup e un produs al imaginapei tale... nu, al ima- ginapei mele,
creat pentru un scop anume. Scopul acesta nu este $i nu va fi
deviat spre o relate frivoli.

$tiu, rispunse Danar incet, pistrand inci zambetul pe fa^iMi-am dat seama cu ceva timp in urmi ci Alyssa nu e reali, dar
asta nu conteazi. Sunt sigur ci cea care a creat per- sonajul ei va
fi eel pupn la fel de interesanti. Problema mea

616

este cum sa aflu cine este acea persoana $i, atunci cand voi $ti
mai multe despre ea, cum va primi interesul meu.

Femke nu se putu abpne sa nu zambeasci u$or la vorbele

sale. Acest birbat era un fermecitor inniscut, iar ea nu poseda
imunitatea pe care $i-ar fi dorit-o atat de mult acum $i care ar fi
ajutat-o sa-i ignore carisma.

Sa fiu sinceri pe de-a-ntregul, nu sunt foarte siguri, spuse

ea. Ar trebui sa tii ca trecutul meu e cat se poate de di- ferit de
al tiu. Daca insi$ti sa urmire$ti o iluzie, di-mi voie s-o risipesc
acum. Am fost al treilea copil din cei $ase ai unei familii sirace
din cartierul de est al Shandrimului. Tatil meu e un ratat din
toate punctele de vedere. Ultima dati cand am auzit de el, fusese
dat afari de la slujba lui de nimic ca ^esitor pentru ci intarzia
mereu la lucru. Amintirile mele despre el nu sunt plicute. Era
aproape tot timpul beat i o bitea pe mama, care era ori prea
proasti, ori prea mcipi^anati ca si-1 piriseasci. Ne bitea $i pe noi,
copiii, cand era suficient de treaz ca si ne prindi. La varsta de
noui ani ajunsesem deja si ur, iar la doisprezece, eram o hoa$
617

faimoasi. Daci ai vreo viziune romantici despre mine, cum ci a

fi vreo fati bogati i plictisiti care s-a apucat de spionaj pentru
pupni distracpe, atunci e timpul si renunp la ea. De opt ani
incoace, familia mea habar n-are unde am dispirut $i nu pare ci
le-ar pisa. Din cate mi-am dat seama, disparipa mea n-a
insemnat decat ci au cu o guri mai pupn de hrinit.

Povestea familiei tale nu conteazi pentru mine. Pe tine

vreau si te cunosc, femeia care s-a dezvoltat din feti^a aceea. Ce
e cu ea? Pot spera si aflu mai multe despre cea care a creat-o pe
lady Alyssa $i pe celelalte personaje?

618

 Nu sunt siguri, Danar. Pani nu se rezolvi situapa aici, in

Mantor, niciunul dintre noi nu are $anse si afle. Eveni- mentele
din urmitoarele zile vor influenza chestiuni mult mai

619

importante decat orice relate personals. Trebuie si mi ocup de o

treabi periculoasi. Daci voi supraviepii, atunci mi voi gandi mai
indeaproape la intrebirile tale.

Danar incuviin^i din cap.

In^eleg, spuse. Cred ca te ineli, dar in^eleg. Relapile

personale $lefiiiesc multe $i felul in care oamenii interacponeazi poate avea un efect profund asupra lumii inconju- ritoare.
Nu mi sfiesc si recunosc ci nu mi-e foarte clar ce s-a intamplat
pe aici. Totu$i, sunt sigur ci una sau doui relapi personale bune
intre oameni-cheie ar u$ura aceste probleme.

620

Femke rase, apoi ii piru riu, cici vizu ci amuzamentul ei il

rinise. Danar avea dreptate: nu in^elegea. Cum ar putea relapile
personale si vindece ranile provocate de crimi, dezamigire $i
rizboi? Situapa era atat de complicati, incat aproape ci numai un
miracol ar fi putut astupa pripastia ce se adancea tot mai mult
intre cele doui 0ri. Femke avea un plan care ar fi putut si
indeplineasci ^elul acesta, dar era extrem de periculos $i nu
exista nicio garanpe ci va fiincpona.

Te rog si nu mi in^elegi greit, Danar, in unele pri- vin^e

ai dreptate. Daci Surabar $i Malo erau prieteni buni, atunci da,
in^eleg ci lucrurile ar fi stat altfel. Totu$i, nu sunt $anse ca asta
si devini realitate daci nu indrept riul pe care Shalidar 1-a facut
in ultimele siptimani. Shalidar trebuie de- mascat $i asta n-o si
fie uor.

621

 Ei bine, nu am priceperea ta, dar daci pot si te ajut cu

ceva...

E o oferti generoasi, dar nu cred ci e bine si te pun intrun astfel de pericol sau si te implic in activitiple mai pupn...
Femke tu$i $i piru u$or stanjeniti mai pupn legale pe care
trebuie si le intreprindem pentru a pune in apli- care planul
meu. Ar fi mai bine si nu $tii ce am de gand. Daci

622

nu ai aflat nimic, atunci nu pop fi acuzat ci n-ai reu$it sa mi

impiedici, incheie ea cu un zambet, incercand si se scuze.

De data aceasta era randul lui Danar si radi.

Draga mea Femke, chicoti. Te cheami Femke, nu? Sau e

i ista un nume inventat?

623

Femke didu din cap zambind $i confirmi:

Femke e numele meu adevirat.

Ei bine, dragi Femke, ar trebui si tii din vizitele tale la

curte ci toati via^a am intrat in belele, inci de pe la varsta de
ase ani. Mi s-a dus vorba ci am incilcat mai multe ran- duieli
decat orice alt lord de la curte. Crezi ci mi faci si remind pentru
ci va trebui si incalc cateva reguli ici-colo? Sunt deja implicat
624

pani peste cap. Am ajutat si te scoatem din inchisoarea regali,

nu-i a$a? Mi indoiesc ci autoritiple locale vor fi ingiduitoare
daci vor afla.

Cred ci nu, incuviin0 Femke fari tragere de inimi. Dar

daci vrei si te implici i mai mult, atunci trebuie si fii de acord si
faci ce p se spune. N-ai voie si improvizezi, ai m^eles? Daci o si
calci pe alituri chiar $i o singuri dati, o si-1 pun pe Reynik si te
lege $i si te duci undeva intr-o groapi pani cand vom fi pregitip
si ne intoarcem in Shandar. Daci vrei si fii de ajutor, du-te $i adu
ceva de mancare. Ce am mancat eu in ultimele doui siptimani a
fost suficient de hrinitor, dar n-a putea spune ci a fost i gustos.
Orice are gust ar fi apreciat acum.

625

Danar se ridici in picioare i facu o pleciciune.

Da, doamna mea. Mai dorip $i altceva, doamna mea? Un

vin u$or? Un borcan cu ulei parfumat pentru salonul domniei
voastre? intrebi el, cu ochii plini de amuzament.

Doamna mea" ar dori si vadi spatele lordului Danar cum

iese imediat pe ui ca si-mi aduci ceva de mancare, mormii
Femke cu o fiirie preficuti. Acum!
626

Danar rase din nou, dar facu dupa cum i se ceruse. Femke
rasufla u$urata cand inchise u$a dupa el. Se gandi ck nu-i va fi
u$or sa ramana concentrate in urmatoarele zile.

Spre u$urarea ei, primul care se intoarse cam dupa o

jumatate de ora fii Reynik, pnand sub bra o legatura voluminoasa. Dupa zambetul de pe fa^a tanarului soldat, Femke
in^elese ca scurta sa ieire la cumparituri fusese fructuoasa.

627

 N-ai stat mult. Sa in^eleg ca n-ai avut probleme? intreba

Femke, uitandu-se plina de speran^a la pachet.

Nimic deosebit, rispunse Reynik degajat. Cei mai greu de

obpnut a fost foarfeca. Din nu $tiu ce motive, nimeni nu avea
vreuna de care sa vrea sa se desparta. Dar nu va facep griji, pana
la urma am gasit.

Reynik puse legatura pe pat, iar Femke o desfacu in cateva

628

secunde. Nu intreba de unde luase foarfeca, dar spera ca fusese

discret. Tunici, pantaloni stramp, cizme, o curea, manui,
bandaje, machiaj toate lucrurile pe care Femke le ceruse erau
intinse pe pat. Ridica tunicile simple $i le potrivi pe rand in fa^a
corpului, incuviin^and mul^umita ca Reynik putuse aprecia
modelul $i masura.

Perfect! spuse, apoi ii mulpimi lui Reynik pentru eforturile sale. Dar tiu ca nu te joci, adauga. Mie mi-ar fi luat ore
intregi sa aleg toate astea.

629

 De-asta o sa gasip mereu birbap in taverne devreme, rase

Reynik. Tatal meu m-a inva^at sa nu pierd vremea prea mult
prin pie^e, ciutand targul eel mai profitabil. Te duci, cumperi $i,
dupa aia, direct la carciuma. Cheltuim mai mult cu o senna sau
doua, dar ia uitap-va cat timp de baut catigam!

Femke incepu $i ea sa rada, caci $tia ca el nu obi$nuia sa

bea. Se dadea mare, a$a cum inva^ase de la militarii din
legiune.

630

 Spune-mi, Reynik, te pricepi $i sa tunzi la fel de repede?

631

 Bineinteles, daca vrep sa aratap ca un barbat, zise el

pufnind.

Cam asta ar fi ideea, raspunse Femke. De ce crezi ca am

vrut tunici $i pantaloni, iar nu rochii?

632

 Pii, am vazut o mulpme de femei aici in Thrandor

imbracate in tunici i pantaloni stramp, comenta Reynik ganditor. Credeam ca pur $i simplu vrep sa va schimbap stilul. Deci
bandajele sunt...

Ca sa-mi turtesc pieptul, da, completa Femke ranjind. Nu

c-ar avea nevoie prea tare sa fie turtit.

Ma bucur ca domnia voastra ap spus asta $i nu altci633

neva, rase Reynik. Da, o sa va tai parul. Cred c-o sa fip un tanar
destul de aratos. Fara indoiala ca domni$oarele va vor cadea
imediat in bra^e.

Femke ii arunca ironic o privire amenin^atoare, iar el rase i

mai tare. Cat de diferit se sim^ea fa^a de acum cateva ore, se
gandi Femke, oftand uor, mulfumita. Stand in celula ei intunecata din palat, intrebandu-se cand avea sa inceapa procesul,
iar acum radea $i glumea intr-o camera de han. Via^a fusese
plina de surprize in ultima vreme. $i doar cateva fuse- sera
placute. Dar cand traiai genul de via^a pe care o ducea ea,
rasturnarile dure de situate erau ceva obi$nuit.

634

 Spune-mi, Reynik, ai reuit si afli ceva despre activitaple lui Shalidar? Se pare c-ai fost ocupat, observa ea, aratand
catre buza lui.

Reynik i$i duse mana involuntar la fa^a. Incuviin^a din cap,

apoi ii facu semn sa se a$eze pe un scaun in fa^a micii oglinzi
de toaleta, ca sa poati incepe sa o tunda.

Ma tem ca n-am aflat nimic. Nu 1-am vazut deloc pe

635

Shalidar, de$i am intalnit vreo capva dintre oamenii lui. Nu sunt

chiar prieteno$i.

636

 Ai ficut bine c-ai plecat, observi Femke. Mersi c-ai

incercat. Dar Shalidar te-a vizut?

Ei bine, cineva a facut-o. Totu$i, n-am idee daca a fost

Shalidar. Credeam c-am acponat discret. Se pare ca mai am
multe de invi^at despre cum sa spionezi pe cineva.

637

Reynik se pnu de cuvant i nu-i lui mult timp s-o tundi.

Tocmai ficea ultimele retu$uri ca s-o aranjeze la spate, cand se
intoarse Danar.

Lordul se opri dintr-odata, cu un picior iniuntru $i unui afara,

caci vizu ce se intamplase cu piral lui Femke. Ar fi pupn spus ca
arita $ocat. Ea se intoarse $i se abpnu cu greu si nu radi de
expresia lui, aflati undeva intre stupoare $i groazi deplini in fa^a
schimbirii pe care Reynik o crease numai cu o foarfeca.

638

 Ia te uita! exclami el cand i$i veni in fire. E$ti mereu plini

de surprize, nu-i a$a? Nu te-a$ fi recunoscut daca n-a fi $tiut ca
ma a^tepp aici.

Cam asta ar fi ideea, raspunse Femke zambind. N-o si mai

port rochie de bal o vreme decat daci o si am o peruci la
indemani, desigur , dar nici rolul meu nu e unui strilucitor de
data asta.

639

 Vid i eu, spuse Danar, uitandu-se cu regret la cosi^ele ei

impritiate pe jos, in jural scaunului. Uite, am adus mancare
pentru toati lumea. Haidep la masi.

Danar cumpirase multi mancare, iar Femke se puse imediat

pe infulecat. Cei doi birbap mancau $i ei cu pofti, dar nu erau
atat de preocupap ca Femke si devoreze tot ce le pici in mani.
Dupi ce ea i$i potoli foamea inipali $i ajunse si minance mai
incet, intr-un ritm mai aproape de eel normal, Danar rapse
ticerea care se instalase.

640

 Deci, Femke, ai de gand si ne impirti$e$ti planul tiu? Sunt

curios si aflu ce vrei si faci acum, dar mai intai a$ dori

641

si $tiu i ce s-a intamplat. Imparatul ne-a spus ci ai fost acu- zati

de crimi $i, de asemenea, ci e$ti fiigari $i te afli undeva in
Mantor. Cum de ai fost prinsi $i, mai ales, cum de p s-a intins
capcana asta?

Femke inspiri adanc $i apoi, printre inghipturi, incepu si

depene povestea vizitei ei dezastruoase in capitala thrandoriani. $i nu duri pupn, cici avea o mulpme de relatat. Reynik
incuviini din cap incruntat, atingandu-i inci o dati fa^a
invinepti cand Femke spuse ci-i diduse seama ci Shalidar avea
o intreagi re^ea de oameni aici, in Mantor.

$i atunci ap apirut voi, domnilor, a$a ci jocul incepe din

nou.

642

 Joe? zise Danar, nevenindu-i si creadi. A$a vezi tu toate

astea, ca un joc?

Pii, e un punct de vedere ca oricare altul, raspunse

Femke. Sunt siguri ci tatilui tiu i-ar plicea si crezi ci poli- tica
imperiului e o chestiune de via$ i de moarte $i nu trebuie luati
in glumi, dar mi indoiesc ci tu suspi ideea asta. In ce fel e
situapa noastri diferiti? In final, important e doar si obpi
rezultatele pe care le dore$ti. Nu conteazi daci vezi totul ca pe
un joc care trebuie luat in serios sau ca pe un incident
diplomatic ostil, cu potenpale implicapi fatale. Sunt o
profesionisti $i fac ceea ce trebuie pentru ca dorin^a impiratului
si fie impliniti.

643

 $i care anume crezi tu ci este dorin^a impiratului? intrebi

Danar precaut. I-am spus impiratului ci voi incerca si-1 conving
pe regele Thrandorului ci nu tu i-ai ucis pe baronul Anton i pe
contele Dreban. De asemenea, i-am promis ci vom sosi in
Mantor firi si ne ascundem. Pani acum, n-am indeplinit niciunul
dintre aceste lucruri. Ar fi bine si tim ci facem ceva conform cu
ce dore$te impiratul.

644

 Ah, ofta Femke, tresarind u$or in timp ce se gandea la

asta. Pai atunci o sa vrei sa te gande$ti de doua ori inainte sa fii
de acord cu ce am de gand sa propun.

Danar mormai $i se lua cu mainile de cap, mimand disperarea. Reynik rase.

645

 Hai, spune-mi ce-i mai rau. La ce te gande$ti? intreba

Danar cu o voce resemnata.

Pai, inainte sa va dezvalui, trebuie sa $tiu cap bani ai

adus cu tine.

Bani? intreba Danar, cu adevarat surprins. Mai mulp

decat sunt necesari pentru a trii confortabil o vreme, cred. De ce
intrebi?
646

 Ai avea suficienp ca sa angajezi un asasin? adauga

Femke, $tiind care urma sa fie raspunsul.

Sa angajez un asasin? Cu siguran^a nu! Sau, eel pupn,

ma indoiesc. Banuiesc ca nu sunt ieftini. Ce pui la cale, Femke?
zise Danar, clatinand din cap.

In cazul acesta, vom avea nevoie de mult mai mulp bani,

spuse Femke, ignorand intrebarea lui Danar.
647

 $i binein^eles ca $tip exact de unde o sa-i luam, sugera

Reynik ranjind.

Evident, raspunse Femke. De la trezoreria regala, de unde

altundeva?

Maiestatea Voastra Imperials, a sosit un alt mesager din

Thrandor. Spune ca aduce ve$ti grave, pe care trebuie sa le
primip imediat.

648

 Inca unui? Ai face bine sa-1 chemi inauntru chiar acum.

Sa vedem ce dezastru s-a mai intamplat de data asta, porunci
Surabar cu un oftat in care se sim^eau extenuarea $i stresul.

Imediat, Maiestate.

649

Servitorul facu o pleciciune foarte scurti $i ie$i repede, iar

Surabar il privi cu un oarecare amuzament obosit. Stitea lini$tit
la biroul sau $i se uiti lung la eel mai recent teanc de rapoarte,
fara sa incerce sa le citeasca. Avea o mulpme de informal de
filtrat in fiecare zi, dar inva^a treptat ce rapoarte trebuiau citite
cu atenpe $i care puteau fi doar risfoite. Ve$tile primite de la
gramma cu Thrandorul nu vorbeau despre nimic neobinuit.
Daci regele Malo se gandea la acpuni militare, atunci nu facuse
inci nicio mi$care semnificativi.

Se auzi din nou o bitaie in ui, iar Surabar ii strigi persoanei care ciocinise ci poate intra. Era din nou acela$i servitor,
u$or imbujorat, dar stipanindu-se bine, $i care, cu o voce fermi,
il prezenti pe mesagerul regelui Malo.

650

 Fii binevenit, spuse Surabar cilduros. Te rog, intri.

In^eleg ci aduci ve$ti urgente de la regele Malo. A$ fi bucu- ros
si le aud. Ultimele noastre $tiri primite de la regele
Thrandorului au fost grave. Sper ca noutiple tale si fie mai
fericite.

Mesagerul pirea stanjenit i ridici uor din umeri, fari si-$i

dea seama, apoi rispunse:

651

 Ei bine, Maiestatea Voastri Imperiali, regele Malo voia si

vi informeze ci ambasadoarea Femke a fost gisiti $i repnuti. De
asemenea, au ie$it la iveali noi dovezi ci ea ar fi vinovati de
moartea baronului Anton $i de cea a contelui Dreban. Existi
martori care o numesc asasini, ceea ce a pus serioase semne de
intrebare asupra viitoarelor relapi dintre Thrandor $i Shandar.
Ambasadoarea Femke a cerut un sustinitor din partea
imperiului, care si-i reprezinte interesele la proces, iar acesta se
va pne la curtea regali din Mantor. Regele dore$te si rispundep
cat se poate de repede. Insisti si inceapi procesul $i si vadi ci se
face dreptate.

652

Surabar era cu adevirat $ocat de veti. Din cate o $tia pe

Femke, era perspicace, istea^a i se descurca excelent cand
venea vorba sa se faci nevizuti, a$a ci ar fi pariat jumitate din
trezorerie ci nu avea si fie prinsi de citre thrandorieni. Situapa
din Mantor era, intr-adevir, cumpliti.

Un reprezentant? A menponat regele ce fel de reprezentant? intrebi el.

653

 Nu, Maiestate. Regele Malo a spus ci ambasadoarea

Femke a cerut ca un reprezentant si fie prezent la proces, pentru
a vedea probele $i a suspne o pledoarie. Regele nu a specificat
vreun rang sau vreo profesie.

Impiratul Surabar se ridici incet in picioare i i$i duse absent

mana dreapti la birbie. Pre de o clipi, piru pierdut in ganduri,
apoi se uiti fix la mesager, cu o privire pitrun- zitoare.

654

 Prea bine, spuse hotirat. Ambasadoarea Femke i$i va

avea reprezentantul. Nu plinuisem inci si merg in viziti in
Thrandor, dar rezultatul acestui proces este atat de important
pentru viitorul ^irilor noastre, incat cred ci ar fi eel mai bine si
vin personal i si mi asigur ci interesele ei sunt bine reprezentate.

Mesagerul inghip in sec $i pili.

655

 Binuiesc ci nu ve(i veni singur, Maiestate, zise el rigu$it,

cici ii pieri $i vocea atunci cand dori si-$i exprime ingrijorarea.

Nu, n-ar fi inteligent si fac asta, rispunse el ganditor. Dar

nici n-o si vin in fruntea unei mici armate. Nu vreau si alarmez
pe nimeni. Crezi ci un detaament intre douizeci $i treizeci de
soldap ar pune probleme?

656

 Cred ci ar fi in reguli, Maiestate. Nu-mi imaginez ci un

contingent atat de mic ar putea cauza o mare consternare.

657

Ii voi duce regelui cat voi putea de repede vestea vizitei imi- nente
a Miriei Voastre.

Mulfumesc. Ia-{i un rigaz $i odihne$te-te, servete ni$te

ricoritoare inainte si porne$ti din nou la drum. Nu voi putea
pleca mai devreme de maine. Voi avea nevoie de ceva vreme
pentru a-mi pune lucrurile in ordine aici, iar grupul meu va
cilitori mai incet decat un mesager cilare. Du-te $i dormi. Merip.

658

Mesagerul facu o pleciciune adanci $i se intoarse si iasi.

Servitorul, care rimisese iniuntru cat durase scurta intreve- dere,
ii deschise u$a. Ficu i el o pleciciune $i se pregiti si piriseasci
inciperea, dar Surabar il chemi inainte s-o faci.

Dupi ce-1 conduci pe mesagerul regelui Malo in camera

sa, ai putea si trimip, te rog, si fie chemat lordul Kempten? Am
nevoie si vorbesc cu el urgent.

659

Servitorul facu din nou o reveren^i, ie$i $i trase u$a dupi el.
Surabar se uiti abitut citre u$i $i se intrebi daci era bine cum
proceda. Abia daci avusese prilejul de a-$i prelua rolul de
impirat. Domnia lui avusese parte de opozipi evidente,
manifestate prin atacul din ziua incoronirii. Inca nu avea dovezi in legituri cu ce nobili erau implicap, dar ii era destul de
clar care erau jucitorii-cheie. Oare si se gribeasci si piece in
aceasti misiune in Mantor? Ar putea foarte u$or si trimiti pe
altcineva. Femke era doar un ambasador de formi. La fel ca
soldapi sau spionii, ambasadorii nu erau de neinlocuit. Intradevir, nu era bine si pierzi ambasadori mai ales in situapi ca
cea de fa^i , dar nu era treaba impiratului si se intereseze
personal de astfel de lucruri.

E bine ci domnia mea e considerati a fi doar un inconvenient temporar, ii spuse cu voce tare Surabar. Ia si vedem
din ce aluat e facut bitranul Kempten. Cine $tie, poate se va
dovedi un succesor potrivit la mantie. Cei pupn,

660

da ci il las in locul meu cat sunt plecat, n-o si-mi mai fac griji ca
vreunul dintre lorzii conservatori va incerca si preia con- trolul.

Nu existau niciodati garanpi in politica la nivel inalt $i in

disputarea puterii. Surabar $tia asta la fel de bine ca toati lumea,
dar generalul sim^ea ci se puteau intampla lucruri mult mai
neplicute decat si-1 lase pe Kempten regent in absen^a lui. Doar
trecerea timpului ii va dovedi daci avusese dreptate.

Trezoreria regali? Ai innebunit de tot, explodi Danar.

Sssst! Vrei si te audi toati lumea? Pistreazi-p calmul, $tiu

eu ce fac, rispunse Femke, calmi $i impiciuitoare.

661

Danar i$i cobori vocea $i incepu si $opteasci aspru, dar

ajunse si vorbeasci iar tare.

N-ai destule pe cap cu doui acuzapi de crimi? Acum vrei

si adaugi pe listi i talharie $i complicitate la omor. Pentru
numele lui Shand, de ce ai vrea si angajezi un asasin? Aici au
fost deja uci$i destui i, daci vrei si pui si fie omorat Shalidar,
atunci i{i irose$ti timpul i banii. Asasinii nu accepti si lucreze
unii impotriva celorlalp. Doar $tii asta!

662

Femke ridici o spranceani $i-i arunci lui Danar o privire care

spunea multe.

Nu te gribi si tragi concluzii, lord Danar, i lasi-mi si-p

explic pani la capit. O si-p fie totul clar. N-o si golim trezoreria
regali, ci doar o si imprumutim un pic. Vreo doui mii de coroane
thrandoriene de aur ar trebui si fie o tentape indeajuns de mare
pentru ca Shalidar si accepte contractul. Asasinii profesioni$ti
ca el au propriul cod de onoare, cunoscut drept Crezul
Asasinilor, pe care juri si-1 respecte atunci cand consimt si fie
membri ai societipi lor secrete. Odati ce va accepta plata, va fi
obligat de acest Crez si duci la bun

663

sfarit crima sau sa moari incercand. Numai ci noi vom fi

pregitip pentru aceasti tentativi $i ne vom asigura ck e suficient
de publici incat Shalidar sa fie demascat. Daci reu$e$te si
loveasci firi si fie vizut, am un plan de rezervi care il va duce
oricum citre o capcani. Atunci, cu ajutorul regelui $i al girzilor
regale, ar trebui si putem recupera aurul pe care 1-am plitit $i va
fi mult mai u$or si demonstrim ci Shalidar i-a ucis pe Anton $i
Dreban.

Reynik $i Danar cizuseri pe ganduri i nu spuseri nimic o

vreme. Niciunul dintre ei nu se bucura prea tare.

Ar putea si meargi, spuse Reynik rar, urmirind firul

logicii lui Femke. Totu$i, e teribil de riscant, mai ales pentru eel
care va fi pnta lui Shalidar. Binuiesc ci v-ap gandit la cineva.

664

 Pii, da, m-am gandit, rispunse Femke, imbujoran- du-se

de stanjeneali. Inainte si apirep voi doi, avearn de gand si mi
propun pe mine pnti. Ar fi fost probleme evidente in cazul ista,
dar acum avem un nou ambasador din Shandar.

Reynik $i Femke ii intoarseri amandoi privirile citre Danar.

De ce am senzapa ci n-o si-mi placi deloc ce-o si aud?

spuse el oftand.
665

 Ai zis ci ai venit si mi ajup, rosti Femke, zambind u$or.

Nu m-am gandit ci voi fi chiar o pntk care o si fie ciuruiti de sigep pentru amuzamentul tiu, Femke, $uieri fiirios
Danar.

Ei bine, daci plinuim cu atenpe operapunea, n-ar trebui si

se ajungi la asta.
666

Femke mai spuse in gand, numai pentru ea, ci n-o si lase si se

intample asta, pentru ci deja nutrea pentru el sentimente pe care
nu voia si le recunoasci. Ceea ce ficea era dez-

gustitor. Il folosea. II folosea in eel mai cumplit mod, pentru

667

ca tia ci acum el va face aproape orice ca sa-i catige inima.

Era cea mai uratk forma de abuz, dar nu vedea alte variante. Se
justifica spunandu-$i ck era spre binele imperiului.

Sk terminim cu intaia fazi a planului $i apoi o si-1 discutim inca o dati, spuse hotirati, controlandu-$i gandurile. Prima
problemi ar fi si jefuim trezoreria regali.

Surabar n-o si fie de acord cu asta, incepu Danar, inci

fiirios.

668

Danar! Inceteazi! Sugerez si mi asculp cu atenpe. Tot ceea ce

vom face de acum incolo e riscant, a$a ci hai si in- cercim si
nu gre$im proste$te. Stai si auzi tot planul. Dupi aceea, daci
ai idei mai bune, o si te ascult. Daci nu vrei si mi ajup, du-te
acasi. O si gisesc o alti cale de a rezolva pro- blema. Cred ci
e just si spun ci trebuie si fim cu ochii in patru in urmitoarele
zile. Tinep minte ci Shalidar nu e prost. De$i crede ci sunt
bine pusi la adipost in temni^a regali, n-o si lase garda jos.
Trebuie ca la fiecare pas si fim mai detepp decat el, si avem
un plan mai bun $i si gandim in avans, altfel n-o si
funcponeze. Trebuie si reu$im pe deplin. Daci dim gre...
pii, hai si nu dim gre$. Nu vreau si triiesc cu genul acesta de

eec pe con^tiin^i.

C A P I T O L U L 11
p

auzit ve$tile? intreba Reynik entuziasmat.

 Da, tot ora$ul vorbe$te. Surabar vine aici. Am

auzit ca va sosi peste patru sau cinci zile, raspunse Femke. Nu
mai avem prea mult timp.

Nu, dar o sa-mi fie mai u$or diseari cu ce-am de facut. E

motivul perfect pentru o demonstrate in fa^a palatului. Ar trebui
si reu$esc sa atrag majoritatea gardienilor catre poarta din fa$ i
sa-i repn acolo un timp, dupi cum avep nevoie. Am gisit deja un
localnic destul de fiirios, care o si fie un lider numai bun. N-o
si-mi ia mult si-1 intirat. Apoi o si mi retrag in fiindal $i o si
privesc artificiile. Dupi ce mi asigur ci diversiunea vi va da
suficient timp ca si intrap $i si ie^i^i, o si mi due la ie$irea
servitorilor $i o si a$tept in apropiere, in caz ci vep avea nevoie
de ajutor pe ultima suti de metri.

 Suni foarte bine.

Cum v-ap descurcat cu celelalte lucruri de care avem

nevoie?

N-au fost probleme, zambi Femke, mulpimiti de reu$ita

ei. Danar i cu mine vom fi complet echipap pani dupi-amiazi.
Uniformele sunt gata, iar armurierul a spus ci pot lua armele
dupi pranz. Vom fi pregitip si plecim

imediat dupi aceea, a$a ci nu-p face probleme daca diver- siunea
ta izbucne$te un pic mai devreme. Pani atunci ar trebui si fim
suficient de adaptabili incat si putem pune planul in aplicare in
orice moment.

Cum a rimas cu elementele mai exotice? intrebi Reynik,

curios si vadi cat de bine se descurcase Femke.

Am rezolvat $i cu astea, rispunse ea zambind. Alchimistul $tia exact ce vreau i mi-a dat din toate fari si puni intrebiri, in ciuda cantitiplor pe care le-am cerut. E bine si
descoperi ci mai sunt negustori care nu pun intrebiri aiurea la
cerin^ele ciudate.

 Totu$i, n-a fi surprins daci ar raporta cuiva, spuse

Reynik serios.

Nu conteazi. Shalidar probabil ci nu sti cu ochii pe alchimi$ti, de ce ar face asta? Iar daci regele va fi informat, ei
bine, nu va conta prea mult pentru plan, a$a ci hai si nu ne
ingrijorim pentru ce nu putem indrepta.

Unde e lordul Danar? Nu 1-am vizut in dimineafa asta.

 L-am trimis din nou dupi mancare, zise Femke zambind

larg. Se bucuri cand poate fi util $i se pricepe si giseasci
manciruri gustoase.

Credeam ci prin stomac trece calea spre inima unui

bdrbat, glumi Reynik.

Cum in momentul ista sunt birbat, s-ar putea si fie pe

drumul eel bun, rispunse pompos Femke, cu o voce exage- rat

de groasi, dar nu reu$i si rimani serioasi mai mult de cateva

secunde i incepuri amandoi si radi.

Mai tarziu, in dupi-amiaza aceea, Femke mulpimea in gand

pentru tanirul vorbire^ care ii furnizase atatea informal cata
vreme fusese prizonieri in temni^a regali. Nu fusese di- ficil si
intercepteze o cerere de materiale adresati intenden- tului regal
$i s-o modifice u^or, astfel incat aceasta si mai

include doui uniforme. Daci $tiai cum se procedeazi, jumitate

din lupta pentru obpnerea de materiale prin in$e- liciune era deja
ca$tigati. Dupi discupile sale lungi cu gardianul, Femke avea
senzapa ci in^elesese bine sistemul militar thrandorian. Printr-o
simpli noti la baza cererii, aranjase ca uniformele si fie ridicate
direct de la croitor. Intendentul avea si observe costul
suplimentar abia dupi cateva zile, i asta daci il biga de seami.

Danar ridici cele doui uniforme. Fiecare dintre ele era

impachetati intr-un rucsac de mirime medie. Fuseseri luate de la
magazinul croitorului, dar ghetele, curelele $i diverse alte
accesorii fuseseri toate adunate $i puse in rucsacuri. Sin- gurele
piese ale uniformei care nu erau incluse erau armele. Acestea
trebuiau luate separat de la fierar, iar cea care se duse dupi ele
fii Femke.

Fierarul ii arunci o privire pitrunzitoare atunci cand ea ii

dezvilui de ce venise.

 Deci o si faci parte din garda regali, a$a-i? intrebi el,

misurand de sus pani jos silueta biie^easci, imbricati in tunici i
pantaloni.

Da, si triip, rispunse Femke, dand din cap cu entu- ziasm.

Si fiu cinstit, sunt surprins ci ai trecut testul de for^i cu

bra^ele alea ale tale. N-ai deloc mu$chi pe oase, biiete.

 Sunt mai puternic decat par, domnule, zise Femke senini,

aparent netulburati de bra^ele $i picioarele fierarului, puternice
ca nite trunchiuri de copaci.

Probabil ci a$a e. Am in^eles ci mai iei pentru cineva?

Da, si triip.

 Pii, noroc la antrenamente, fiule. Daci ai un pic de minte,

ar trebui si minanci mai bine $i si mai pui ni$te carne

pe bra^ele alea. Intr-o lupta, n-o sa fii niciodata luat in serios cu

bicep$i ca iia.

Femke ii mulpimi fierarului pentru sfaturi $i-i promise ca va

incerca sa le urmeze. Apoi, cu sibiile $i cuptele sub bra, ie$i de
la fierar $i se indrepti gribiti catre locul de intalnire stabilit.

Se ariti incantati si vadi rucsacurile pe care le adusese Danar.

Cum acestea faceau parte din uniformi, faptul ca un membra al
girzii regale purta unui in interioral palatului n-avea si ridice
suspiciuni. Va fi modul ideal de a transporta prada, impreuni cu
niscaiva dintre obiectele cumpirate din magazinul alchimistului.

 Se pare ci avem totul pregitit, zise Femke cand se apropie

de Danar, in locul de intalnire.

Se pare ci da.

In reguli. Si mergem inapoi la Bratele brutarului" i si

ne schimbim. Trebuie si ajungem imediat la palat, in caz ci

Reynik s-a micat mai repede decat era stabilit. Agitarea
mulpmii nu e o tiin0 exacti. N-am vrea si scipim ocazia.

Bra^ele brutarului" era un alt han mediocru, care oferea

camere acceptable, dei foarte simple, la preuri mici. Femke
alesese hanul pentru ci avea i o ieire in spate. U$a era pnuti
incuiati, dar proprietarul se invoise si le ofere fieciruia cate o
cheie pe durata ederii lor acolo. Aranjamentul nu era foarte
sigur, caci hopi puteau abuza de aceasti ui. Dar cei doi aveau
purine lucruri care si merite furate i pe cele pe care le prefuiau
le luau cu ei mereu, a$a ci lui Femke nu-i pisa prea mult.

Ua din spate a hanului didea intr-o alee lini$titi. Aceasta

ducea citre una dintre stridu^ele laterale, care la randul ei didea
intr-una din strizile principale, ce stribitea nivelurile ora$ului
Mantor. Danar $i Femke preferari si se strecoare

iniuntru pe u$a din spate, si se schimbe i si iasi din nou inainte

ca cineva si bage de seami ci sunt acolo.

Danar i$i ducea rucsacul, in care Femke a$ezase cu griji cateva stickle infa$urate in panzi, ce conpneau diferite prafiiri
colorate. Intr-o parte a rucsacului, multe straturi de carpi moale
despir^eau $ase fiole cu pudri albastri de acelai numir de fiole
cu pudri verde.

Astea pentru ce sunt? intrebi Danar, vizand cat se

striduie$te Femke si protejeze fiolele.

 Si spunem doar ci, daci ajungem si le folosim, in- seamni

ci lucrurile nu merg conform planului, rispunse Femke pe un ton
in care se putea citi $i: Asta-i tot, nu mi intreba mai multe".

Mi gandeam si intreb, in caz ci voi avea nevoie si le

folosesc, mormii Danar nemulpimit.

N-o s-o faci, spuse ferm Femke. Daci, in vreun moment

de nebunie, mi hotirisc si te las si folose$ti fiolele, pop

fi sigur ci-p voi da instrucpuni precise. Incearci si uip de ele i

nu le atinge decat daci-p spun eu. E clar?

Perfect, bombini Danar.

 Uite, ia asta, adiugi ea, intinzandu-i un bandaj ciudat din

panzi. Era lat de vreo $apte centimetri $i tivit sus ^i jos cu un
material care se intindea. Daci scot flacoanele, trage-p panza
peste fa^i i poart-o ca o masci peste guri $i nas. $i pne-o
undeva la indemani.

Grozav, spuse Danar amirat, pipiind ciudatul material

i intrebandu-se din ce naiba o fi facut. Imi zici $i mie inci o

dati de ce merg cu tine?

Pentru ci te-ai oferit. Pentru ci n-ai vrut si fii lisat pe

dinafari. Pentru ci e$ti incipi^anat $i nu vrei sa accepp ci m-a^
descurca perfect i singuri, rispunse Femke, numirand motivele
pe degete. $i pentru ci in felul ista nu trebuie si car

eu prada prin tot ora$ul, pani aici, adiugi zambind larg, ca si mai
indulceasci duritatea comentariilor anterioare. N-avea rost si-1
ia cu ea daci urma si fie morocinos tot drumul. Dar a trebuit si
recunoasci in gand ci unui dintre motivele prin- cipale pentru
care facuse asta era ci-i plicea si-i vadi zambetul $trengiresc de
copil.

Pentru numele lui Shand, e drigu^", ii zise Femke, inima

bitandu-i mai tare la gandul ci acest lord tanir $i frumos incerca
din risputeri si-i intre in grapi. Era uimiti ci era in continuare
dispus si-i murdireasci numele de dragul ei, de$i se imbrica in
birbat i-l trata de parci i-ar fi stat in cale. Daci micarea asta
ne iese bine, o si fiu un pic mai blandi cu el", i$i promise ea.

$i-au ocupat pozipile aproape de poarta principali a palatului regal

la o ori mai inaintati a dupi-amiezii decat intenpo- nase Femke.
Acolo au a$teptat, incercand si nu atragi atenpa asupra lor, pani
cand au auzit zgomotele unei mulpmi fu- rioase, care se apropia
rapid.

 Se pare ci Reynik e pe drum, comenti Danar zambind.

Era i timpul. Cei pupn, aduce mulp prieteni cu el. Hai, si

mergem, spuse Femke, u$urati ci se pune din nou in mi$care.

Intr-o misiune ca asta, partea cea mai grea era a$teptarea.

Odati ce evenimentele incepeau si se succeadi $i adrenalina si se

scurgi in sange, Femke era in elementul ei. Iar astizi lucrurile nu
stiteau altfel.

Ocoliri impreuni zidul palatului pani la poarta servitori- lor,

unde intrari fari si li se puni intrebiri. Femke nu-$i facuse
niciodati griji ci uniforma o va da de gol, cici $tia ci infiip$area ei este convingitoare. Singurul element al deghizirii care

o ingrijora era mersul. De$i observase cu atenpe $i exersase

mult, Femke nu stipanise niciodata arta de a merge ca un birbat.
Mi$cirile aveau ceva atat de striin, incat nu le putea imita intr-un
mod autentic.

Atat Danar, cat $i Reynik o asiguraseri ci ei sim^eau ca

aproximarea ei era suficient de buni, dar Femke nu accepta
decat perfectiunea. Era enervati la gandul ci era ceva ce nu
putea stipani pe deplin.

Tanira tia exact unde aveau si mearga, a$a ci il conduse fari

ezitare pe Danar de la poarti citre cea mai apropiati u$i a clidirii
principale a palatului. Servitorii i curtenii deopo- trivi trecuri
pe langa ei prin labirintul de coridoare, intampi- nandu-i doar cu
gestul obinuit de a inclina politicos din cap, aa ci inaintari
repede $i fari probleme spre inima palatului.

Dupi cum spusese tanirul gardian, pe culoarul care ducea la

salonul principal al curpi, nu departe de intrare, se afla o u$i
simpli. Femke se opri in faa acesteia $i-l privi pe Danar in
ochi.

Tine minte, nu spui nimic. Lasi-mi pe mine si vor- besc,

zise hotirati.

Cum vrep, domnule, rispunse Danar cu un zambet ironic

i ficandu-i cu ochiul.

Femke ofti incet i speri ci nu va face i nu va zice nimic

stupid. Totul mergea bine, dar urmitoarele secunde aveau si fie
cruciale. Femke inspiri adanc, deschise ua ^i trecuri amandoi
pe partea cealalti, prin holul mic, inchizand-o dupi ei. Holul era
luminat de patru tor^e, fixate pe perep in nite suporturi, iar
dinspre acestea venea o lumini palpaitoare.

Cei doi gardieni de la capitul indepirtat al holului ii vizuri

imediat $i-i duseri mainile instinctiv citre sibii, dar, observand
uniformele, renun^ari si mai scoati armele $i i^i luari o pozipe
mai relaxati. Femke i Danar se indreptari cu

incredere de-a lungul holului catre cei doi gardieni, pana cand
ace$tia le porunciri si se opreasci $i sa raporteze in ce scop se
aflau acolo.

Ne-a trimis unui dintre cipitani, rispunse Femke. Imi pare

riu, dar nu $tiu cum il cheami. Noi nu ne-am inceput instruirea
de mult, dar cipitanul ne-a dat ordin si vi inlo- cuim. Vrea si vi
ducep la poarta principali. Se pare ci are loc o rizmeri^i acolo,
un protest legat de venirea impiratului Shandarului. Cipitanul sa exprimat destul de plastic: Mi- cap-vi curul la u$a
trezoreriei $i trimitep-i pe dobitocii iia doi pe care ii gisiti acolo
la poarta principali. Chiar $i voi ar trebui si fip in stare si stap in
fa^a unei u$i incuiate fari si aritap ca un morman de rah..."

Cipitanul Mikkals, rispunseri in acela$i timp cei doi

gardieni, ranjind unui la altul, crezand ci il recunoscuseri. Alte
instrucpuni?

 Nu, n-a spus decat si vi ducep la poarta principali $i si

dap o mani de ajutor, zise Femke ridicand din umeri. Daci ap
putea si mergep repede, v-am fi recunoscitori, fiindci... fiindci
n-am tiut prea bine unde se afli trezoreria i ne-a luat ceva
timp pani si vi gisim. $i $tip cum e cipitanul, o si ne jupoaie de
vii la urmitoarea instrucpe daci o si creadi c-am fost delisitori.

Oricum o si vi faci zile fripte, rispunse unui dintre

gardieni, inci zambind cu toati gura. Aa e Mikkals, sunt
convins ci e un sadic. Haide, Wils, am face bine si mergem
acolo $i si vedem ce se intampli.

 Nu $tiu, n-ar trebui si se duci unui dintre noi si con- firme

ordinul? E foarte neobi$nuit si fii inlocuit din schimb la
jumitatea turei, rispunse Wils nesigur.

Cate riscoale ai mai vizut pani acum la porple palatului?

intrebi neribditor primul gardian, care voia in mod

evident si intre in acpune. Niciuna! $i nici eu. Haide. Avem

ocazia sa facem ceva interesant $i tu te ingrijorezi ca abandonezi cea mai plictisitoare dintre indatoriri.

Pai, mi gandesc doar ck...

Te gande$ti prea mult. Hai, sa mergem.

Cei doi gardieni o luari din loc, de-a lungul holului.

Hei, ce-i cu rucsacul ila? intreba Wils binuitor cand

Danar trecu pe langa el.

Tanarul deschise gura ca si rispundi, dar Femke se bigi in

fa^i repede.

 Eram in drum spre terenul de instrucfie cand ne-a oprit

capitanul. Colegul meu, Sodan, $i-a stricat atat de tare echipamentul la ultimul antrenament, incat a trebuit sa mergem si-i
luim un set de schimb inainte de urmitoarea inspecpe.

$i a$a s-a dus i solda, nu? spuse celilalt gardian, pe un

ton in care se citea un amestec de simpatie i amuzament.

Danar incuviinti posomorat.

Ai avut ghinion, Sodan. Dar prive$te partea buni, peste

numai doui luni o si incepi si prime$ti mai mult de doi arginti
pe siptimani. Cei doi gardieni raseri $i se indepirtari, stribitand
coridorul. Vom incerca si nu stim mult. Distracpe plicuti,
strigari in urma lor, apoi dispiruri pe u$i.

Aceasta se inchise in urma lor, iar Femke rimase nemi$cati

doui sau trei secunde, apoi se intoarse $i se uiti cu un ochi de
expert la una dintre cele doui incuietori, cea situati mai jos pe
ua solidi de metal din spatele lor.

Hai c-a ie$it bine, zise Danar, in timp ce Femke scoase

un peraclu din buzunar $i il introduse cu atenpe in incuietoare.

 Hmm, ficu Femke, deja absorbiti de munca ei.

Pot si te ajut cu ceva?

 De fapt, da, rispunse ea absenti, manevrand unealta de

metal in mecanismul incuietorii. Ai putea sa scop fiolele din
rucsac, sa faci loc pentru aur. Fii atent cum umbli cu ele. Ai griji
sa rimani impachetate in carpe $i cele doui feluri si fie in
continuare separate unui de altul. A, i pune-le intr-un loc unde
si nu calci pe ele. Cand termini, pop si supraveghezi u$a din
capital holului, si nu intre cineva. Cred ci nu trebuie si-p spun
ce-o si se intample daci vine cineva $i mi vede ci incerc si
deschid aceste incuietori. Acum, taci din guri $i lasi-mi si mi
concentrez.

Danar ficu dupi cum i se spuse, manuind flacoanele de sticli

cu deosebiti atenpe atunci cand le scoase din rucsac. Le puse
separat, de fiecare parte a coridorului, bine infa$urate in carpe.
Apoi se a$ezi de pazi un pic mai incolo pe hoi, spre ieire, i ii
ciuli urechile si audi daci vine cineva. $tia ci sunt pupne anse
si audi ceva daci persoanele care s-ar apro- pia n-ar vorbi, cici

covoarele moi care acopereau podelele coridorului principal

estompau chiar i zgomotele ghetelor cu varfuri metalice.

Trecuri secunde, trecuri minute, iar Danar incepu si se uite

agitat peste umir la Femke. Fata inci ii concentra toati atenpa
pe incuietoarea de jos.

Ce se intampli? $opti el aspru. Credeam ci te pricepi la

chestiile astea.
-

 Ce si se intample? Nu se intampli nimic. Mi holbez la cea

mai buni incuietoare pe care am vizut-o in ultimii ani,

asta e tot, rispunse Femke. In afari de magie, regele n-ar fi putut

gisi un sistem de siguran$ mai potrivit pentru u$a asta.

 Magie! Asta ar fi ceva. E$ti siguri ci trezoreria nu este

protejati printr-o formi de magie? intrebi Danar ingrijorat.

Femke se opri o clipi i se uiti la el peste umir. Pe faa ei se

citea clar un dispre^ exasperat.

 Nu fi prost, Danar. Suntem in Thrandor, mai pi minte?

Magia a fost interzisi aici acum doua sute de ani. Regele e
ultima persoana din Thrandor care ar folosi-o ca mij- loc de
protecpe. Asta ar submina legile prin care a fost condus regatul
timp de secole. Ai i tu pupni incredere, da-mi un pic de spapu
$i...

Femke se intoarse citre incuietoare $i risuci speraclul. Se

auzi un poc" imbucuritor, incuietoarea se deschise, iar tanara
privi increzuti in spatele ei, citre Danar.

 ...ribdarea lp va fi risplititi, incheie ea. Una am re- zolvato, mai am una.

Uite, Femke, nu vreau si te presez, dar suntem destul de

vulnerabili aici. Putem fi prin$i asupra faptului in orice moment,
zise Danar.

Da, da, $tiu, rispunse ea absenti. Din fericire, eel care a

instalat sistemul de inchidere a folosit incuietori aproape

identice $i sus, ^i jos. Oricat ar fi de bune, daci $tii si le deschizi se auzi inci un poc" , cad ca mu$tele, zise, cu un
murmur de mulpimire in voce, din care se vedea cat e de incantati.

Bine lucrat! o feliciti Danar. Haide, si luim ce ne trebuie

$i s-o $tergem de aici!

 Da, hai, zise Femke zambind larg $i deschise u^a,

ficandu-i lui semn si intre primul.

Danar veni citre ui, in$faci o tor^i noui dintr-un mi- nunchi
care se afla pe un raft de langi u$i $i o aprinse de la una dintre
ficliile care ardeau. Tinand-o in fa^i, Danar intri prin u$a
deschisi a trezoreriei. Nu apuci si faci decat un pas sau doi, ci se
opri uluit $i rimase locului. Dintre toate lucrurile pe care se
a$tepta si le giseasci acolo, la acesta nu se gan- dise deloc.

 Aici nu-i nimic! exclami el plin de uimire. Toati treaba cu

trezoreria e o paallealS!

Aa pare, nu? rispunse Femke, intrand calmi pe u$i, in

spatele lui. Vrei si te dai un pic mai incolo, ca si incap i eu?
Mersi.

Femke trase u$a uor in spatele lor, iar aceasta se inchise

perfect, cu un zgomot infundat. Femke incepu si pipiie tocul
u$ii, in mod evident ciutand ceva.

Ce faci? intrebi Danar, o urmi de panica incepand si se

simti in vocea lui. Trebuie si plecim de aici! Ai innebu- nit?

Nu, Danar, pur i simplu termin treaba pentru care am

venit. A, uite-1!

Dintr-odati, un harait uor se auzi dinspre zidul opus al

inciperii goale, iar acesta se roti la nouizeci de grade, lasand si
se vadi dincolo de el o a doua incipere. Aceasta era plini cu
bogipi de toate felurile. Erau acolo mormane de lingouri de aur
$i argint, saci cu monede de aur $i pietre prepoase, dar i opere
de arti, seturi de obiecte rare de ceramici, rochii

frumoase a$ezate pe manechine speciale $i multe altele. Ip tiiau

risuflarea.

 Detept, nu? spuse zambind Femke. Trebuie si inchizi

u$a de afara $i sa apei butonul ascuns pentru ca u$a adevaratei
trezorerii sa se deschidi. Ce ho^ ar intra intr-o cameri goali care
nu duce niciieri ^i apoi inchide u^a dupi el? Din cate cred eu,
niciunul.

Dar de unde ai $tiut ce si faci?

Si spunem c-am avut pupn ajutor diniuntru", chicoti

Femke. Haide, nu sta acolo i nu te uita a$a. Acum mai pupn de

un minut tu erai eel care mi bitea la cap si mi gribesc. Adu
rucsacul $i hai si luim chestiile pentru care am venit. Nu strange
nimic din ce nu ne trebuie. Vreo doui mii de

monede de aur sunt de ajuns. $i, daca $tim de unde sa le luim,

probabil ca nici nu vor observa ci lipsesc.

Era o afirmape curajoasi, dar Femke i$i dadu seama imediat

ck era $i gre$iti. Doua mii de coroane de aur erau o mulpme de
monede. Nu vor reui nicicum sa ascundi fap- tul ca lipsesc. De
cum in^eleseri ck n-are rost sa incerce sa mascheze furtul,
incepuri pur $i simplu sa ia monedele cu mana $i sa le puna in
geanti, pana cand Femke estimi ck aveau destul.

OK, asta ar trebui sa fie de ajuns. Sa plecim de aici cat

inca mai putem ie$i u$or, porunci Femke.

De data asta, Danar nu-i mai puse la indoiala ordinul. I$i

aranci pe umeri rucsacul, care acum era greu, i se repezi sa iasi
in camera goali. Femke gisi din nou butonul secret $i inchise
u$a ascunsi, apoi o deschise pe cea de metal, care didea in hoi.

Spre u$urarea ei, pe coridor nu se giseau decat carpele in

care fuseseri infa$urate micile flacoane de sticli. Femke inchise
ua de metal $i se opri o clipi, roasi de nehotirare. Mandria
personali o facea si-$i doreasci si incuie u$a la loc. Pre^ de o
secundi, orgoliul $i simful practic se luptari iniun- trul ei. Dar
simpil practic iei invingitor. N-aveau timp de joaci, a$a ci-$i
ignori dorin^a de a lisa curat in urmi $i se concentri pe ie$irea
in siguran0 din palat.

 Danar, stai nemi$cat pani pun fiolele in rucsac, porunci

ea. Nu le las in urmi.

Danar puse repede tor^a pe care o avea in mani intr-un

suport gol din perete $i apoi rimase cat putu de nemi$cat, abia
indriznind si respire, in timp ce Femke aduna flacoanele din
locul in care el le depozitase cu pupn timp inainte.

Femke aezi inapoi in rucsac mai intai sticlu^ele albastre,

apoi pe cele verzi, avand griji si puni multe carpe peste

monede $i un strat gros intre cele doui tipuri de fiole. Insi nu le

a$ezi pe toate iniuntru, ci pistri cate unui din fiecare culoare in
cate o mana.

O poli^a de asigurare, spuse, ridicand u$or din umeri,

caci Danar observase ce facuse. Am lisat rucsacul nelegat la
guri, a$a ci ai griji sa nu cazi. Asta s-ar putea sa nu fie prea
plicut. Hai, e timpul sa mergem.

Ajunseri repede la capital holului. Femke i$i lipi urechea de

u$a, sa vadi daca se aude ceva din afara. Nu se distingea nimic,
aa ca o deschise cu grija, doar un pic, $i se uiti cu atenpe. Din
cate putea observa, coridorul era gol. Stranse din dinp, deschise
u$a mai mult i verifici $i cealalta direcpe. Din nou, era liber.

 Se pare ca diversiunea lui Reynik funcponeazi bine,

murmuri ea incet catre Danar, apoi pi$i afara, pe coridor.

Abia ce ie$i $i Danar pe u$i, cand un grup de soldap din

garda regali apiru de pe un coridor lateral, la oarecare distant de
partea din fa$ a palatului. Femke i$i didu seama dintr-o pri- vire
ci doi dintre ei erau cei pe care ii inlocuiseri ea $i Danar.

Ei sunt, domnule cipitan! Hei, tu! Stai pe loc! strigi unui

dintre gardieni.

Era prea frumos ca si fie adevirat, mormii Femke printre

dinpi incle$tap. Ai masca la indemani, cum {i-am spus? Pune-po! O si ne murdirim un pic. Nu te uita la mine, du-te in partea
aia. Acum!

Danar bajbai in buzunar dupi masci $i o porni pe coridor.

Femke nu a$tepti si vadi daci facea ce-i spusese. In schimb,

inspiri adanc de vreo doui ori i se indrepti dinadins citre

soldapi care se apropiau acum in fugi, cu armele scoase. Tanira
i$i pnu respirapa, ridici mainile deasupra capului $i arunci cele
doui flacoane pe podea, in calea soldaplor care veneau.
Azvarlite cu o a$a putere, fiolele de sticli se sparseri

imediat, in ciuda covorului gros. Prafiirile colorate se amestecari.

Femke intoarse capul $i scoase propria masci din buzunarul

in care o indesase. Se auzi un fasait scurt, urmat de un $uierat
puternic, apoi coridorul se umplu imediat de nori gro$i de film
albastru, cu miros in^epitor. Femke se intoarse $i o lui la goani
pe coridor, dupi Danar, punandu-$i masca in timp ce alerga. Se
lovi de perep de doui ori, cici fiigea inainte cu ochii inchi$i, dar
in curand ie$i din nor. Didu de aer

curat i vizu ci Danar nu era cu mult in fa^a ei. In spate, cuprin$i de norul de film gros care se extindea, birbapi vomi- tau
$i, auzindu-i, tanira ii didu seama ci din direcpa aceea n-o si-i
urmireasci nimeni o vreme.

 Danar! strigi ea prin masci. Danar, opre$te-te. Vreau si

mai iau doui flacoane.

Pentru numele lui Shand, Femke! Pe tot ce e sfant, ce e

chestia aia?

Crede-mi, nu vrei si $tii, rispunse ea. Le-am ficut-o.

Haide, trebuie si pistrim distanfa fa$ de nor. Di-p jos masca, dar
pne-o in mani. Fii pregitit si p-o pui din nou, daci-p zic eu. In

caz ci mai intalnim pe cineva pe drum, ar fi bine si-i picilim. Nu

vreau si folosesc mai multe flacoane decat trebuie.

Femke ii scoase masca. Se uiti repede in urmi, la masa

involburati de film care inci se intindea de-a lungul coridorului,
i o lui la fugi prin palat in direcpa ie$irii servitorilor. Pe drum
intalniri doi slujitori, pe care Femke ii avertizi si nu se duci spre
zona centrali a palatului.

 Cred ci cineva a incercat si-1 asasineze pe rege cu un gaz

otrivitor, spuse ea dintr-o risuflare. Avertizap-i pe top ceilalp si
fie atenp la intru$i. Noi mergem si pizim ie$irea servitorilor.

Danar venea pur $i simplu in urma lui Femke, urmirind-o cu

un respect crescand cum ii manipula pe oameni cu in- dicapi $i
afirmapi curajoase. Servitori, curteni i alp membri ai girzilor
regale ii urmau poruncile, pur $i simplu pentru ci nu puteau
rezista directivelor ei hotirate $i autoritare. Cu minciunile
curajoase ale lui Femke, reuiri si treaci prin palat cu u$urinta,
pani cand ajunseri si vada poarta servitorilor.

Femke observi mulpmea de gardieni la poarti i i$i didu

seama imediat ci sunt in belea. Cineva se gandise bine: cu
insurecpa de la poarta mare, puteau apirea nepliceri $i la cea
secundari. In consecin^i, un echipaj intreg venise si-i sprijine pe
gardienii obi$nuip.

Femke estimi inipal ci ar fi in jur de douizeci. Mai riu,

printre ei se afla $i un sergent. Acesta miji ochii suspicios in
momentul in care ii vizu pe ei doi alergand citre el. Femke nu
incetini, ci continui si-1 conduci pe Danar citre poarti, pani cand
aproape ci ajunseri langi grupul principal de gardieni.

Cand se aflau cam la zece pa$i de gardienii din fa^i, Femke

pur i simplu striga cat putu de tare MASCA!" $i arunci cele
doui flacoane pe care le avea in maini la picioarele soldaplor.
Dupi zgomotul sticlei facute ^indiri, urmari acela$i fasait ^i
^uierat pe care Danar le auzise i mai devreme pe coridor. De
data aceasta insi, nu reacponi suficient de repede. Inainte si aibi
$ansa de a-$i pune masca, se trezi inconjurat de fiimul albastru
^i gros.

Danar nu inhalase mult din gazul toxic, dar chiar i o cantitate mici era de ajuns si-1 doboare imediat. Il apucari grepirile
^i, inainte si^i dea seama ce se intampli, tanirul lord se apleci
$i incepu si vomite neputincios. Orice gand de a-$i pune masca
se risipi imediat, cici gazul ii intri in trap $i-i didu peste cap
toate funcpile corpului. Danar se lupti in

van si reca$tige cat de cat controlul asupra stomacului siu, cici

in plimani ii pitrundea tot mai mult fiim.

Femke i$i didu seama ci el nu se mai afla in urma ei abia

dupi cateva clipe. Dupi ce aruncase fiolele pe jos, i$i pnuse
respirapa pre^ de o secundi sau doui, cat ii lui si^i fixeze
masca. Apoi, pe misuri ce norul cre$tea rapid, Femke intra in
gardieni $i-i impri$tie ca un cirucior scipat de sub control care
love$te o taraba cu fructe. Combinapa dintre efectul pa- ralizant
al fiimului $i coatele, umerii, picioarele $i pumnii fial- geritori
ai lui Femke pe care lii trigea gardienilor se dovedi
devastatoare. Top soldapi din garda regali de acolo deveniri
neajutorap in doar cateva secunde.

De data aceasta, prafiirile se amestecaseri in aer liber $i nu

intr-un spapu inchis, ca pe holul palatului, a$a ci norul se
impri$tia repede, ridicandu-se in aerul serii intr-o dari on- dulati.
Aa ci in momentul in care Femke i$i didu seama ci Danar nu
mai venea dupi ea, se intoarse $i-l vizu prin fiimul albastru i

subpat, ghemuit $i cizut pradi efectului diunitor al fiimului.

La naiba, injuri ea in masca de carpi.

Nu avea nicio secundi de pierdut. In orice clipi puteau sosi

alp gardieni. Era evident ci n-ar mai fi putut scipa atat de u$or,
cici Danar nici nu reuea si stea drept, darimite si fugi. Trebuia
doar si-1 ajute si ajungi la poarti $i apoi si spere ci-1 poate tari
mai departe, inainte si apari i alp gardieni.

Femke fugi inapoi $i il apuci de unui dintre bra^e, tre- candu$i-l dupi gat. Apoi, cu o putere veniti din disperare $i dintr-un
val de adrenalini, il duse pe tanirul lord citre poarta servitorilor
$i apoi ie$i cu el in stradi. Reynik apiru dintr-odati parci de
niciieri $i i$i ocupi locul de cealalti parte

a lui Danar. Impreuni, reu$iri si-1 indepirteze de palat $i se facuri

nevizup in intunericul care se lisa.

in depirtare, Femke auzea cum se strigau lozinci $i vocile

furioase se amestecau $i presupuse ci era vorba despre demonstrapa din fa^a palatului. Imediat ce putu, ii trase masca de
pe fa0 cu mana liberi $i o arunca deoparte.

Pot si presupun ci ap luat ce ne trebuie? mormii Reynik,

in timp ce-1 trigeau pe Danar pe o stradi laterali lini$titi.

Pop si presupui cat vrei, rispunse Femke cu vocea plini de

bucuria reuitei. Suntem pregitip pentru faza

urmitoare.

CAPITOLUL 12
I mparatul nici nu pleca bine din Shandrim, ci lordul Kempten
incepu si aibi parte de nepliceri din partea lorzilor conservatori
mai influenp. Prima delegate sosi pentru o intrevedere inci
dinainte ca intaia zi si se sfar$easci. In fruntea grupului de cinci
nobili se afla lordul Veryan, care intri eel dintai pe u$i i lisi si
se vadi clar ci era purtitorul lor de cuvant.

 Kempten, bitrane, cum de te-a lisat Surabar pe tine la

carmi? Credeam ci e$ti impotriva ascensiunii sale la mantie.

Chiar eram, Veryan. De fapt, inci nu m-a convins pe

deplin, de$i respectul meu pentru general e in cre$tere. Ce vrei
si spui? rispunse Kempten, deranjat dintr-odati pani in miduva
oaselor de tonul arogant al colegului siu.

Suntem aici pentru a organiza preluarea Shandarului.

Surabar e plecat $i puterea, transferati pe, a$a ci nu mai are

control asupra legiunilor. Va fi suficient de u$or si instalim un
impirat adevirat inainte ca pretendentul si se intoarci din
Thrandor.

Tridarea, Veryan, e tridare. Daci vrei si fii spanzurat

pentru asta, n-ai decat, dar eu n-o si accept ceva atat de absurd,
in timp ce imparatul Surabar e plecat. M-a numit regent in
absen^a sa. Intenponez si am griji ca imperiul si-1 a$tepte pani
cand se intoarce.

 Serios, Kempten? Impiratul Surabar, zici? Haide, spu- nene. Cum a reu$it si te cumpere? Te-a ca$tigat cu oferta de a fi
mana lui dreapti la putere? Promisiunea de a te face regent a
fost de ajuns si-p ca$tige sufletul? Sau ai fost dintot- deauna in
secret un revoluponar care dorea si inmaneze puterea oamenilor
de rand?

Kempten se uiti la Veryan cu disprep Privi chipurile celorlalp lorzi i recunoscu la fiecare dintre ei aceea$i mentalitate limitati. N-avea rost si incerce si negocieze cu ei. Erau la fel
de doritori si se schimbe pe cat ar fi fost un negustor bogat gata
si^i deschidi portofelul in fa^a unui cer$etor. Discupile naveau si-1 duci niciunde. Trebuia si le arate repede u$a, inainte
ca ei si treaci la acpuni pe care toati lumea urma si le regrete.

 Impiratul Surabar nu m-a mituit, Veryan. Nimeni n-a fost

mai surprins decat mine atunci cand m-a facut regent. Nu $tiu
de ce m-a ales. $tiu ci este la curent cu tentativa mea de tridare
fa^i de el, dar nu-mi voi pita $i mai mult numele de nobil cipitat
la na$tere prin incilcarea increderii pe care mi-a aritat-o. Mi-a
onorat familia. El este impiratul. El m-a facut pe mine regent.
A$a stau lucrurile. Acum, domnilor, daci nu mai avep $i alte
treburi, vi sugerez si plecap.

Un semn din cap citre soldapi care rimiseseri in incipere fu

de ajuns. Ace$tia se apropiari $i-$i puseri mainile pe ma- nerele
sibiilor. Gestul era mai dramatic decat voise Kempten, dar se
dovedi eficient.

 Pre^ de o clipi, lordul Veryan $i insoptorii sii nu se mi$cari. Pur ^i simplu se uitau la lordul Kempten purtand pe chip
un amestec de furie, neincredere ^i dezgust. Apoi, dupi un
moment care piru lung cat o ve$nicie, Veryan se intoarse i-i
conduse pe ceilalp afari din biroul impiratului.Pentru numele lui
Shand! rosti Kempten dupa ce se inchise u$a in urma lor. Daca
Surabar trebuie si faci fa$ unor atitudini ca asta in fiecare zi, nui de mirare ci nu e interesat si pistreze mantia. Eu cu siguran^i
n-a fi.

Psst! Domniei ambasador, suntep treazi?

Ennas stitea intins pe patul ingust, cu spatele la ui, inve- lit

cu singura pituri pe care o avea, a$a cum ficea de fiecare dati
cand auzea gardienii schimband tura. Cei care venea des- chidea
mereu mica ferestruici a u$ii, ca si verifice prizonie- rul. Ficea
743

parte din procedura de preluare a postului.

Ultimul lucru pe care voia si-1 faci era si discute cu gardienii. $tia ci nu va reu$i niciodati si imite vocea lui Femke intrun mod convingator, a$a ci hotirase ci tot ce putea face era si
rimani nemi$cat i si pretindi ci doarme.

Domniei? intrebi din nou vocea insistenti, un pic mai tare

744

de data asta. Domniei, n-o si ghicip ce s-a intamplat ieri.

Ennas mormii ca pentru sine. Femke probabil ci intrase in

vorbi cu unui dintre gardieni, se gandi el cu triste^e, spe- rand ci
lipsa unui rispuns din partea lui si-1 descurajeze pe

745

gardian. In mod normal, interacpunea cu un gardian era imposibili, fiindci autoritiple inchisorii interziceau firi exceppe
dialogurile dintre paznici $i depnup. Totu$i, se pirea ci Femke
reu$ise si stabileasci o relape cu acest membra al girzii regale,
a$a ca avea si-i fie greu si pistreze ticerea la nes- farit firi si
trezeasci suspiciunile soldatului. Tfin&nd cont de vocea lui, era
tanir ^i neexperimentat $i era entuziasmat in legituri cu ceva,
ceea ce insemna ci nu avea si renun^e uor.

Domniei ambasador? intrebi din nou gardianul, mult mai

tare de data aceasta, confirmand parci presupunerea spio- nului.
Domniei, n-o si vi vini si credep ce s-a intamplat ieri.

746

Ennas $tiu ci nu mai putea prelungi ticerea, a$a ck scoase un

geamit, de parci s-ar fi mi$cat cu greu. Fu de ajuns.

Hei, domniei, a fost uimitor. Putep sa credep ca ni$te hop

au trecut de paza palatului...

747

Nu c-ar fi prea greu", se gandi Ennas, increzut.

...$i au reu$it si jefiiiasci trezoreria regali? Ce pirere avep

de asta? Gardianul se opri un moment, pentru a primi un
rispuns, dar, cum nu veni niciunul, continui nestinghe- rit. Nu
numai ck au reu$it si treaci de girzile $i de mcuieto- rile de la
u$a exterioari, dar au $tiut cumva $i de u$a secreti din interior.
Sergentul crede ci a fost cineva diniuntru; atat cipitanii, cat $i
subofi^erii au chestionat la sange pe oricine ar fi putut avea o
legituri $i ar fi putut fi implicat. M-au inte- rogat chiar i pe
mine! Vi vine si credep? Eu n-am furat nimic in via^a mea, dar
mi-au pus intrebiri timp de o ori in- treagi. Binein^eles ci n-am
spus niminui, doar domniei voastre. N-ar fi fost relevant pentru
investigate si le zic despre discupile noastre. In plus, v-ar fi
supus la un regim mai drastic i asta n-ar fi corect.

748

Ennas ranji in linite. Femke, obraznico!" se gandi, buzele

schi^andu-i un zambet. Mi intreb de ce ai vrea si je- fuie$ti
trezoreria. Imi doresc si fi avut timp si vorbim inainte ca Reynik
$i Danar si te scoati de aici. Ar fi fost mult mai u$or daci a fi
$tiut la ce scenarii prosteti te-ai gandit cat ai stat prizonieri."

Intrebarea cea mare era daca ar trebui s3 se foloseascX de

rela^ia lui Femke cu gardianul pentru a pune la cale o eva- dare,
ceea ce era posibil, dar riscant, sau ar trebui si stea ticut $i sa
ascundi dispari^ia lui Femke pentru cat mai mult timp. Era o
decizie grea, dar pani la urmi hotiri si pistreze ticerea. Nu tia
ce puneau la cale Femke, Danar $i Reynik, dar ano- nimatul ii
ajuta tot timpul pe spioni in munca lor. Daci toati

749

lumea era convinsi ci Femke era pnuti in temni^a regali, atunci,

dupi cum se intamplase i cu tanirul gardian, aveau si presupuni
ci nu este implicati in evenimentele petrecute afari. Era alibiul
perfect, a$a ci Ennas preferi si continue pref&citoria.

Dormip sau nu?

750

 Mmm, risufla Ennas, incercand si imite cat putea de bine

tonul lui Femke.

Urmi un moment de ticere, apoi Ennas ii pnu respirapa,

ateptand si vadi daci soldatul il demascase.

Ei bine, daci nu putep fi deranjati si-mi rispundep, atunci

nu vi mai deranjez nici eu cu alte $tiri, adiugi tanirul cu o voce
morocinoasi. Daci nu vi simpp bine, spunep. Medicii regali vi
751

vor ingriji cu siguran^i daci suntep bol- navi. Impiratul

Shandarului e in drum spre Mantor, a$a ci mi indoiesc ci regele
ar vrea si murip in temni^a sa inainte si avep $ansa unui proces.
Daci dorip, spunep-mi numai i o si chem pe cineva si coboare
i si vi trateze.

Ennas ii pnu gura. Era disperat si intrebe cand urma si

ajungi Surabar, dar spera ci soldatul ii va dezvilui din pro- prie
inipativi. Din nefericire, nu se intampli aa. Tanirul, in mod
evident, se siturase. Plicu^a care acoperea mica fereastri se
inchise cu un zgomot hotirat. Ennas aflase o mulpme de lucruri.
Putea incerca si ghiceasci ce puneau la cale ceilalp. Nu pirea si
aibi vreun sens ceea ce faceau, dar era mulpimit ci primise
informapi despre lumea exterioari.

752

Gribe$te-te ^i limure^te odati lucrurile", se rugi Ennas. Si

ne ajute Shand ca soldapi si fie picilip destuli vreme. Nu cred ci
mai ai mult, Femke."

Danar inci mai avea gre^uri cand intrari cilare pe porple ora$ului
Mantor $i o luari in sus, spre palat. Riul pe care il

753

sim^ea in stomac era un efect al gazului toxic pe care il inhalase cu o zi in urmi. Totu$i, era suficient de realist cat si accepte ci, in mare parte, era din cauza emopilor.

Ce s-ar intampla daci regele sau altcineva din palat o va

recunoa$te pe Femke ca fiind ambasadoarea sau pe amandoi ca
fiind cei care pridaseri trezoreria regali cu o seari inainte?
Descoperiseri thrandorienii ci persoana care se afla in temnifa
regali nu era ambasadoarea? I$i diduse seama Shalidar ce puneau la cale? Daci da, ce surprize neplicute pregitise pentru ei?
Danar se gandea la o mulpme de lucruri supiritoare care i-ar fi
putut atepta la palat.

Intr-adevir, erau amandoi in deghiziri diferite de perso- najele

interpretate inainte $i Danar era nevoit si admiti ci aritau altfel.
Era in continuu uimit de modul in care cateva modificiri simple
in zonele esenpale le puteau schimba radical infap$area. Aceasti
revelafie il ficu si se intrebe daci avea si-i recunoasci pe unii
dintre spionii in misiune la palatul imperial din Shandrim, atunci
754

cand va ajunge acasi. Se hotiri in gand ci ar trebui si fie mai

atent la astfel de lucruri, dupi intoarcerea in Shandar.

Femke arita foarte diferit, dar nu facuse prea multe ca si-$i

schimbe infap$area. I$i vopsise pirul, care era deja tuns scurt, ca
al unui birbat, apoi il diduse cu o substan0 ca un gel, ca si stea
lins pe spate. Acestea, impreuni cu bandajul care ii facea pieptul
plat ca al unui biiat, modificaseri simptor aspectul tinerei. Haine
diferite, sprancene mai inchise la culoare, un pigment aplicat pe
piele care si-i mai intunece tenul i Femke nu mai era de
recunoscut ca persoana pe care Danar o intalnise prima dati ca
fiind lady Alyssa, cea frumoasi $i mandri.

755

Ce fac eu aici?" se intrebi in gand. $tiu atat de purine

despre femeia asta $i totu$i sunt captivat de ea $i dispus si-mi

756

rise via^a ca si obpn ingiduin^a ei." Se uiti la Femke deghi- zati

in noul ei rol, acela de tanir servitor al siu, i didu u$or din cap.
In momentul ista, Femke arati mai degrabi ca un tanir birbat
decat ca o femeie frumoasi, totu$i mi simt atras de ea. Ce ar zice
Sharyll $i ceilalp apropo de asta? Cum ar mai rade! Sharyll ar
crede ci mi-am pierdut complet minple", se gandi Danar
morocinos. In sinea sa, incepea si se intrebe daci nu cumva chiar
$i le pierduse.

Se tia dintotdeauna ci Danar era pretenpos cand venea vorba

de infap$area $i calitiple fizice ale prietenelor sale. Numai cele
mai frumoase erau luate in considerare, iar el facuse ravagii
printre reprezentantele sexului frumos de la curtea shandezi,
frangand inima multor domnite cu atitudinea sa iube$te-le i
pirise$te-le", dar asta nu le impiedica si se indri- gosteasci de el.
Aa ci acum era extrem de enervant ci o taniri se jucase cu
sentimentele sale in loc si-i cadi la picioare.

Impiratul urma si soseasci in Mantor peste numai trei sau

patru zile. In ciuda faptului ci acceptase planurile lui Femke,
757

Danar nu putea scipa de senzapa ci impiratul nu va fi de acord

cu metoda spioanei sale de a aduna dovezi impotriva lui
Shalidar. Intr-un fel, se indoia ci jefiiirea trezoreriei regale din
Thrandor pentru a aduna bani ca si-1 momeasci pe asasin va fi
unui dintre cele mai insemnate momente de mandrie in istoria
shandezi a relapilor internaponale. Totu$i, nu se putea abpne.
Era prea implicat acum ca si mai dea inapoi. Fusese de acord si
devini momeala care si-1 scoati pe Shalidar din ascunzitoare $i
fusese prins in urzeala complicate de inelitorii pe care o {esea
Femke, dei $tia ci urma si se afle intr-un pericol extrem.

Gandul ci Shalidar va plinui si-1 ucidi ii didu fiori pe $ira

spinirii, dar ii indepirti imediat, amintindu-i cum Femke
avusese griji de el cu o seari in urmi. Ii $tersese fruntea cu o

758

carpi rece, iar asta fecuse ca grea^a istovitoare i riscul unui atac
cu pumnalul si merite efortul. Avusese ocazia si se uite adanc in
ochii ei $i si puni la lucru fiecare picituri de farmec. Chiar i
bolnav fiind, Danar ?tia ce putere avea asupra fe- meilor. Din
fericire, atitudinea lui Femke fai de el se inmu- iase
considerabil pe parcursul serii.
#

Femke alese chiar momentul acela pentru a se uita la el. Ii

oferi un zambet cald, care ii ficu inima s-o ia din loc. Dintrodati, uita de senzapa de greaj:i. Iar pericolul pe care il prezenta
Shalidar sau acela ci ar fi putut fi recunoscut ca participant la
talhirirea trezoreriei parea nu mai era atat de mare.

Ce-p mai face stomacul? intrebi Femke incet, in timp ce

urcau spre palat.

759

 Mult mai bine, mersi, dar tot un pic sensibil, rispunse

sincer Danar. Cand crezi ci va aranja Reynik urmitoarea fazi? O
si fie in reguli? Daci Shalidar o si-1 recunoasci?

O si fie bine. Banii vorbesc. Shalidar va crede probabil ci

a facut o gre$eali cand le-a ordonat oamenilor sii si-1 atace. La
urma urmei, nu e neobi$nuit ca o persoani care plinuie$te o
crimi si-$i ia misuri de precaupe. Reynik ar fi putut foarte bine
si-$i faci o impresie despre Shalidar inainte si-i propuni
contractul. Mi a$tept si ne contacteze mai tarziu, in dupi-amiaza
asta, zise Femke, uitandu-se instinctiv in jur, ca si se asigure ci
nu-i aude nimeni, inainte de a rispunde. N-am stabilit o ori
anume, dar mi gandesc ci va atepta si se impri$tie vestea
sosirii noastre inainte si-i dea drumul. Contractul ar trebui si fie
incheiat in seara asta. Reynik e con$tient ci suntem presap de
timp; tie ci trebuie si rezolvim repede. Partea buni e ci Shalidar
va fi format si acponeze imediat. Reynik va stabili ca data limiti
pentru contract si fie sosirea impiratului. Shalidar este foarte
experimentat, dar, cu atat de pupn timp la dispozipe, nu va

760

putea si organizeze nimic elaborat. Va incerca o lovituri simpli,

iar noi vom fi pregitip. Trebuie si-1 prindem de prima data. Miar plicea si scap de statutul de fiigari inainte si soseasci Surabar.

E de in^eles. Surabar imi lasi impresia ci nu-i tolereazi cu

plicere pe pro$ti. Pe drept sau nu, mi indoiesc ci impiratul va fi
impresionat de vreunul dintre noi daci nu facem progrese in
relapa cu regele thrandorian inainte si vini el.

A$a e! $tii ce trebuie si-i spui regelui cand ajungem

acolo?

761

 Da, rispunse Danar zambind larg. Ip faci prea multe griji.

Nu te nelini$ti, n-o si te dezamigesc.

Sunt siguri ci nu asta intenponezi, dar vreau si mi asi- gur

c-o si-p aminte$ti, asta-i tot. N-am supraviepiit ca spioani in top
anii ace$tia firi sa fiu meticuloasi cand mi pregitesc si joc un rol.

Danar zambi la cuvintele ei.

762

 In top anii ace$tia"? Nu pop si ai mai mult de douizeci!

spuse razand. Vorbe$ti de parci ai fi o bunicu$ care ii pne
nepo^elului ei o lecpe despre cum si se poarte frumos.

Cu tine, nu simt c-a fi prea departe de situapa asta,

rispunse Femke, mimand furia. Haide, Danar, asculti ce-p spun
i minanci tot din farfurie, adiugi ea cu o voce subpre i
convingitoare de bitranici nemulpimiti.

763

Danar se uiti surprins in jural lui.

Femke rase de expresia de pe chipul lui $i ridici din spranceani citre el.

Si tii ci nu conteazi numai cum te imbraci. Trebuie si-p

potrive^ti $i vocea cu personajul. Hai, si urcim dealul ista $i si-i
oferim regelui imaginea unui nobil shandez, a$a cum il vezi tu.
Ar trebui si fie interesant si vedem cum faci fa{i incercirii de a
764

intra in rol.

765

 Vaai, obraznico! Daca n-ai griji cum vorbe$ti, cum ajung

la palat, primul lucru pe care o si-1 fac o si fie si pun ca
servitorului meu si i se dea o bitaie buni inainte si pri- measci o
cameri. Ar fi o pedeapsi potriviti pentru imperti- nen$. De fapt,
cred c-o si cer nuiaua, ca si i-o pot administra chiar eu. A, i api
cu porpa pe timpul $ederii.

N-ai indrizni, zise Femke cu un ranjet increzitor, care pili

atunci cand se uiti la el, cici pirea cumplit de serios.

766

 Pune-mi la incercare, zise Danar ferm, cu chipul neinduritor $i un ton sigur pe el. Membrii nobilimii nu le permit
oamenilor de rand si le ridiculizeze $i si le submineze drepturile
din natere. Iar vinovapi au parte de pedepse adec- vate. S-ar
cidea si-p dau o ciomigeali buni, ca si te ajut si-p aduci aminte
care p-e locul. Mai ales ci te-ai dat drept nobili de nenumirate
ori. De fapt, cred ci bitaia ar trebui si fie de- osebit de severi, in
conformitate cu totala ta lipsi de respect fa$i de statutul
oamenilor de care-p bap joc in mod repetat.

Femke deveni dintr-odati nesiguri, cici incerca sii dea

seama daci Danar se prostea sau chiar avea de gand si-i administreze o bitaie.

767

 Vezi, pot si joc $i eu rolul ista la fel de bine ca orice pui

de lord risfa^at, spuse el, pe chip revenindu-i imediat zambetul
$trengiresc obi$nuit.

Unu la zero pentru tine, zise Femke cu un zambet trist.

Sunt de acord ci tii bine rolul ista. Dar nu te lisa purtat de val,
totu$i. Incearci si-p aminteti ci rolul tiu are un scop. Aici nu e
vorba de distracpe. Situapa asta e foarte pericu- loasi. Avem
nevoie si-1 punem la pimant pe Shalidar, $i asta repede. Daci nu
reu$im, atunci nu numai regele Malo ne va sufla in ceafa, ci $i
impiratul Surabar. Asta, binein^eles, in cazul in care Shalidar nu
pune primul mana pe noi.

768

 Vai, ce optimists suntem azi! rispunse Danar plin de

sarcasm. E planul tiu, mai tii? Mi bazez pe tine si mi pi in via^i,
a$a ci nu mi dezamigi, bine?

O si-mi dau silinfa, domnia voastri, rispunse Femke,

dandu-$i bretonul la o parte $i plecandu-i u$or capul intr-un
gest ironic.

769

 Ai griji, Femke, sau s-ar putea si mi gandesc mai bine la

bitaia aia.

Chicotiri amandoi pref de cateva clipe. Apoi cineva apiru de

dupi colpil unei strizi laterale un pic mai in fafa lor $i o lui in sus
pe deal, pe acelai drum care ducea la palat. Se opriri din ras
imediat $i i$i continuari in lini$te drumul citre palatul regal.

Cand ajunseri la porple palatului, Danar se prezenti ca fiind

770

lord de la curtea shandezi $i, in acelai timp, ambasador al

impiratului Shandarului $i ceru o audien$ la regele Thrandorului. Urmi un dialog rapid $i in $oapti intre cei doi gardieni,
apoi unui dintre ei alergi cat putu de repede si-1 aduci pe cipitan.
Se pregiti o escorti care si-i inso^easci in palat. De data aceasta
insi, erau de trei ori mai mulp gardieni care inso^eau vizitatorii
palatului decat in momentul in care Femke sosise cu grupul ei
inipal. Cu toate tulburirile recente, girzile regale nu voiau si-i
asume riscuri inutile.

Personalul palatului le oferi din nou musafirilor ocazia si se

improspiteze inainte de a se intalni cu regele, dar, spre deosebire de prima viziti oficiali a lui Femke in calitate de ambasador, Danar refuzi oferta.

771

 Am fost insircinat de citre impirat si mi intalnesc cu

regele Malo cat se poate de repede $i asta intenponez si fac,
spuse el ceremonios. Vi rog si-1 in^tiin^ap pe Maiestatea Sa ci
solicit o audien$ imediat ce poate fi disponibil, pentru a discuta
recentele evenimente tragice ^i nefericite care au avut

772

loc aici, in Mantor. Sunt la dispozipa Miriei Sale oricand ar fi

cazul $i sunt gata si renun^ la toaleti pentru a-mi putea indeplini indatoririle.

Krider se pleca adanc dupi discursul lui Danar, apoi se

nipusti si-1 informeze de indati pe rege de sosirea vizitatori- lor
$i de intenpile lor. Cand se intoarse, Krider piru jenat si in- trebe
daci lordul Danar i servitorul sau s-ar supira si fie supui unei
perchezipi inainte si intre in aceea$i incipere cu regele.

Deloc, deloc, il asiguri Danar politicos, ridicandu-i

bra^ele deasupra capului $i intorcandu-se citre eel mai apro- piat
gardian, pentru a-i permite acestuia si inceapi si-1 con- troleze.
Ciutap. Ne-am lisat armele la poarta principali, aa ci nu avem
nimic de ascuns. Servitorul meu n-o si intre cu mine la rege.
Daci se poate, a vrea si fie condus in camera mea, si-mi
despacheteze bagajele $i si aranjeze ca baia si fie gata cand o simi termin intrevederea cu regele. Ar fi in reguli a$a? Daci
trebuie si-1 controlap $i pe el, poftip. Pentru mine oricum nu
773

conteazi.

Nu, nu! rispunse Krider imediat. Ordinul era si-i percheziponim pe cei care vor merge si-1 vadi pe rege. Daci
servitorul se va duce in cameri, atunci n-ar trebui si mi indoiesc de cuvantul domniei voastre, domnul meu. Mulfumesc
pentru cooperare. E cat se poate de regretabil i extrem de
stanjenitor, dar... ei bine, sunt sigur ci in^elegep motivele.

774

 Absolut. Nu-p face probleme, zise Danar, sco^andu-$i la

iveali farmecul pe care il avea in general rezervat pentru
domni^e. Dupi ce s-a intamplat in ultima luni, sunt mulpimit ci
regele prime$te si mi vadi.

Nu intinde coarda, Danar", ii porunci Femke in gand. L-ai

adus pe Krider unde ai vrut. Nu te lisa dus de val, ci strici tot."

775

Dar, spre surprinderea lui Femke, farmecele lui Danar il

ca$tigari pe Krider la fel de eficient ca pe atatea membre ale
curpi shandeze. Bitranul sim^ea ca nu poate face indeajuns
pentru el. Se scuza la fiecare pas pentru orice insulti care se
putea imagina i pe care ar fi putut-o primi din partea girzi- lor
regale sau a personalului in timpul procesului de sosire.

Inainte si-$i dea seama, Femke se trezi condusi prin aripa de

vest fari si fi fost percheziponati, spre u$urarea ei. Nu se temea
ci soldapi ar putea gisi arme asupra ei, cici nu avea ni- ciuna,
dar se ingrijora ci vor simp marginile bandajelor din jurul
pieptului $i vor incepe s-o ia la intrebiri. Daci s-ar fi descoperit
ci nu era tanirul care pretindea ci este, atunci n-ar mai fi durat
mult pani cand adevirata ei identitate ar fi fost scoasi la iveali.
776

Spre amuzamentul ei, personalul palatului o conduse citre o

cameri aflati exact langi cea in care locuise cu cateva siptimani
inainte. U$a de la vechea ei incipere avea cateva si- gilii de
ceari de-a lungul liniei unde se imbina in toe, pentru ca nimeni
si nu poati intra fari ca soldapi si fie alertap ci se pitrunsese cu
for{a. Femke tia cum si dezlipeasci sigiliile de ceari, dar navea nicio intenpe de a-i folosi acele aptitu- dini. Cheia intregii
poveti era si-i dezviluie regelui adevirata identitate a lui
Shalidar. Daci nu reu$eau si faci asta, atunci ar fi fost imposibil
si^i demonstreze nevinovipa.

Odati ajunsi in camera lui Danar, Femke ii lui genple, i le

duse in dormitor i* incepu si-i despacheteze hainele. Zambi
cand vizu ce lucruri impachetase, cici erau atat de ti- pice pentru
lordul shandez. Cimi$i frumoase din mitase cu volane pe piept,
gulere dichisite i maneci plisate fuseseri croite special pentru
a-i pune in eviden^i talia ingusti $i pieptul larg. De asemenea,
avea jachete care ii accentuau umerii i pantaloni stramp care
aritau de parci 1-ar fi tiiat in

777

jumitate. Femke chicoti numai cand se uita printre ele. Ii era

greu sa creadi ci cineva ar putea cilitori pe distance mari fari
urmi de lucru practic in bagaj. Totui, acestea erau gentile
lordului Danar i se gandi ca Ennas probabil fusese nevoit si-i
imprumute haine mai comode in timpul cilitoriei, ca si nu radi
lumea de ei pe drum.

Cand Femke termini de aranjat ve$mintele in dulapuri, iei

cu gentile in u$i, unde rugi ca unui dintre servitorii din palat si
vini s-o ajute. Pe coridor, in apropierea camerei, se aflau doi
membri ai personalului domestic. Birbatul i femeia erau
pregitip pentru o astfel de solicitare.

Scuzap-mi, ar fi posibil ca gentile lordului Danar si fie

curtate $i lustruite? intrebi ea politicos. Daci nu, mi des- curc
bucuros $i singur, nu-mi trebuie decat materialele de curi^at
potrivite. Am folosit ultimele noastre provizii ieri i n-am avut
timp si ne oprim in ora$ si luim altele.

778

 Nu-p bate capul, biiete, rispunse amabili supraveghetoarea. Di-mi-le mie $i o si-i pun pe biiepi de la grajduri si
le cure^e, de-o si arate ca noi. E bine si le dim de facut ceva
folositor, in afari de adunatul bilegarului $i lustruitul hipirilor
care n-au nevoie si fie lustruite.

Mulpimesc, suntefi amabili, rispunse Femke recunoscitoare. Stipanul meu m-a rugat de asemenea si-i pregitesc o
baie. Ap putea si-mi aritap de unde si iau apa fierbinte? Va
trebui si fac mai multe drumuri ca si umplu cada, aa ci a vrea
si incep.

779

Cei doi angajap ai personalului domestic ii zambiri, afiand

ranjete increzute i superioare.

A, nu trebuie si-p faci griji c-o si cari gilep cu api in

palatul ista, baiete, spuse birbatul, pe un ton care-i oglindea
ranjetul increzut. Apa fierbinte poate fi pompati direct in cadi
printr-un sistem special de ^evi. Uite, di-mi voie si-p arit.

780

Femke tia deja despre Revile de api fierbinte, dar era important si creeze o imagine a personajului siu, mai ales pentru
cei care o vor vedea eel mai mult. Odati stabilit ci nu era decat
un tanir servitor care nu $tia nimic i asculta orbete de ordine,
angajapi palatului nu vor vedea altceva.

Sistem de ^evi? N-am auzit niciodati de aa ceva! exclami Femke, facand ochii mari de uimire prefacuti. Mirturisesc ci nu eram neribditor si umplu cada aceea imensi. A$ fi
mers incolo i-ncoace cat e noaptea de lungi!

781

Barbatul $i femeia raseri sincer, iar femeia o bitu pe Femke

u$or pe brap

Nu-p face probleme, o asiguri ea. Colegul meu, Regis, o

si-p arate cum fiincponeazi $i o si-1 uime$ti pe stapanul tiu
cand o si-1 conduci citre cea mai mare i mai fierbinte cadi pe
care a vizut-o de ani de zile.

Femke chicoti apreciativ, avand griji si pistreze tonul gros al

782

vocii i si nu-i scape vreun sunet in registrul ei normal.

Ar fi grozav! se entuziasmi ea. E intotdeauna bine si fiu

cu un pas inaintea bitranului.

A vrea si inchei un contract, spuse Reynik meet, ui- tanduse injur ca si se asigure ci nu-1 aude nimeni. Un contract final,
daci m^elegi ce vreau si spun.

783

 Nu sunt sigur ci in^eleg, domnule, rispunse valetul,

privindu-1 cu o figuri lipsiti de expresie. Stipanul mi-a cerut si
mi asigur ci nu va fi deranjat in dupi-amiaza aceasta. Se ocupi
de majoritatea tranzacpilor in timpul diminepi. Ap vrea si vi
programez o intalnire cu el? Ar trebui si reu$esc si vi gisesc un
loc in agendi la inceputul siptimanii viitoare.

Reynik ii arunci valetului o privire nimicitoare.

784

 Spune-i stipanului tiu ci e cineva la u$i care dore^te si

pliteasci doui mii de coroane thrandoriene de aur pentru

785

un contract final. Am auzit ci s-a ocupat de genul de treabi care

m k intereseazi pe mine, dar, da ck informa^iile mele sunt
eronate, atunci mk due in alta parte.

Mk ocup eu de asta, mulfumesc, Hanri.

Shalidar apiru printr-o u$i laterals in holul din spatele valetului $i-i facu semn bitranului imbricat in haine imaculate sk
se dea la o parte. Lui Reynik ii stitu inima in loc. Era ell
Shalidar era asasinul care il omorase pe unchiul siu. Nu incipea
urmi de indoiali. Chipul acesta ii rimisese intipirit in minte. II
stribitu un acces de fiirie, care amenin^a sk puni stipanire pe el.
Dorin^a arzitoare de rizbunare cretea in in- teriorul siu, dar
invinse in lupta liuntrici, astfel incat infip- $area exterioari ii
rimase calmi. Il privi lini$tit in ochi pe asasin, in timp ce
Shalidar il analiza de sus pani jos, de parci ar fi ciutat ceva.

786

Reynik incepu si se frimante. $tia? II recunoscuse Shalidar? I

se putea citi fiiria?

Cred ci mai bine ai intra si stim de vorbi, spuse in cele

din urmi, dandu-se la o parte $i ficandu-i semn lui Reynik si
intre. Totu$i, inainte de asta, ar trebui si te avertizez.

Da? intrebi Reynik, cu vocea calmi, dar cu mintea

nelini$titi.
787

 Daci detectez i eel mai mic semn ci nu spui adevirul, nu

voi ezita si te ucid.

Presupun ci informa^iile mele despre a doua meserie a

domniei voastre sunt corecte. Deci chiar vi ocupa^i de contracte finale?

Vino iniuntru! porunci Shalidar pe un ton care nu to- lera

neascultarea.
788

Reynik se conform! Dupi ce u$a se inchise in spatele siu,

sim^i in gat un nod de frici. Dar acesta nu era un loc in care
trebuia si-{i fie teami. Ii impinse nemilos senza^ia citre

789

adancul inimii. Shalidar nu trebuia si suspecteze ci ceva nu era

in reguli.

Du-te in salon, spuse Shalidar, din nou pe un ton poruncitor. E a doua ui pe stanga. Hanri, fii bun $i adu-ne ni$te
vin cam in doui minute.

Valetul facu o pleciciune i dispiru cu pas vioi pe corido- rul

de la intrare. Reynik intri in salon, dupi cum i se spusese, se
indrepti spre centrul camerei $i privi injur cu ceea ce spera a fi o
curiozitate lejeri. Inciperea era plini de lucruri care prezentau
interes. Pe fiecare perete se aflau rafturi pline de cir}:i, impreuni
cu tablouri incantitoare de mare valoare, toate inrimate $i
a$ezate cu miiestrie. Doui dintre ele erau reprezentiri superbe ale
unor dragoni, iar Reynik descoperi indati ci aceasta era o temi
prezenti peste tot in cameri. Mai era un ornament in formi de
dragon, cu detalii rafinate,

790

a$ezat cu gust intr-o firidi care pirea si fi fost ficuti special.

In mijlocul camerei se afla o misuri decorativa care avea dragoni

sculpta^i pe picioare, iar fa^a de masi avea o broderie cu motive
cu dragoni. De asemenea, la loc de cinste, pe $emi- neu, era
a$ezat un frumos bol de argint. Reynik se minuni de miiestria
me$terului argintar care il lucrase, cici pe marginea exterioari
era reprezentat un cerc de dragoni $i balauri care se urmireau
unii pe al^ii.

791

Nu se facuse deloc economie in camera aceea, observi

Reynik, estimand rapid in minte valoarea unor produse. Daci i
in celelalte camere se aflau obiecte la fel de scumpe, atunci casa
valora o avere.

Deci, ce treabi ai cu mine $i de ce m-ai abordat in felul

ista? intrebi Shalidar abrupt, mijind u$or ochii in timp ce a$tepta
cu aten^ie rispunsul lui Reynik.

792

 Stipanul meu dore^te si-i face^i un serviciu de anihi- lare.

Mi-a dat instruc^iuni si intru in contact cu domnia

793

voastrii $i si aflu daci informa^ia sa despre cealalta indeletnicire pe care o ave^i in Shandar este corect! Daci da, atunci e
dispus si pliteasci doua mii de coroane de aur pentru serviciile
domniei voastre.

Shalidar se uiti ganditor la Reynik pre de o secundi sau doui

i-i miji $i mai tare ochii.

Presupunand ca ma ocup de ceea ce crezi tu ci mk ocup,

doua mii de monede de aur e o sumk foarte mare. Mai exact pe
cine dorim sa anihilim aici? Daca e din casa regali, po^i sa pleci
chiar acum. Nu mi implic in nimic care ar putea si-mi aduci
acuza^ii de tridare.

794

 Nu, nu, nimic de genul acesta, spuse Reynik. Stipanul

meu are motive si vrea si scape de noul ambasador shandez care
a sosit in Mantor in dupi-amiaza aceasta. Mi s-a zis ci numele
lui este lordul Danar de la curtea imperiali a Shandarului. Vi
spune ceva numele?

Imi este cunoscut, admise Shalidar, relaxandu-se uor,

dar rimanand totu$i foarte atent. Pot si intreb care este motivul
anihilirii?

795

 Stipanul meu nu mi-a incredinfat aceasti informa^ie.

Shalidar se uiti adanc in ochii sii pre^ de cateva clipe.

Reynik il privi $i el la randul lui cu ceea ce spera a fi un grad

potrivit de calm. Dar, pe misuri ce treceau secundele, Reynik
simtea cum infa^area sa imperturbabili era erodati de privirea lui
Shalidar. Dorinfa de a pleca devenea tot mai pu-

796

ternici. In cele din urmi, Shalidar vorbi din nou.

De ce imi supravegheai casa acum doui zile? Oamenii

mei au confirmat ci tu erai, a$a ci n-are rost si negi. Mi-au dat
de in^eles ci te-au bitut indeajuns incat si nu te mai vid vreodati.
Se pare ci nu mi-au zis tot adevirul.

797

Reynik zambi u$or, de$i sim^ea in miruntaie in^epituri de

panici.

798

 Supravegheam casa fiindci a$teptam semne ca suntefi

mai mult decat un negustor. Oamenii domniei voastre nu mi-au
oferit niciun motiv pentru purtarea lor neprietenoasi, a$a ca am
presupus ci sunt ni$te bitiu$i obi$nuiti. Imi pare rau daca nu au
mai fost chiar in stare buna dupa aceea, dar nu s-au obosit si se
prezinte.

N-ai motive si-p ceri scuze. Daca cei patru nu te-au putut
doborf, atunci nu-$i merits banii pe care ii primesc de la mine.
De maine, ii vor ciuta alte slujbe. Shalidar se opri pentru o
clipa, cizand din nou pe ganduri. Prea bine, accept contractul,
dar in termenii urmitori. Vi costi doua mii cinci sute de monede
de aur. O mie cinci sute le voi primi in avans, celelalte o mie, la
confirmarea faptului ca treaba a fost rezolvati. Nu vor mai fi alte
negocieri. Stipanul tiu ori ac- cepti, ori se duce in altk parte.

799

Reynik se inclina in chip de rispuns.

Stapanul meu a anticipat ck ve{i ridica preful, domnule.

Termenii domniei voastre sunt accepta^i. Va voi aduce aurul
intr-o ori, dar mai e ceva.

Ce anume?

800

 Treaba trebuie ficuti repede. Se spune ca imparatul

shandez va veni aici in cateva zile. Stipanul meu vrea sa scape
de ambasador inainte de sosirea imparatului, spuse Reynik.

Asta nu va fi o problemi.

Shalidar intinse mana pentru a confirma in^elegerea. Cand

Reynik i-o prinse, a$a cum se face cand se incheie un targ,
801

maneca uciga^ului se ridici un pic $i lisi si i se vadi la incheieturi o bri^ari de argint care avea ca model principal un
dragon. Se pare ci Shalidar nutrea un soi de fascinate pentru
aceste creaturi mitice.

802

 Deci cand va fi dus la bun sfarit angajamentul? intrebi

el, fiind atent ca ochii si nu-i rimani prea mult timp a^intip
asupra bra^irii.

Inainte de termenul stipanului tiu. Asta e tot ce trebuie si

$tii. A, Hanri, vinul. Mul^umesc. Acum, hai si in- chinim un
pahar.

803

 Cu plicere, rispunse Reynik. Pentru ce si bem?

Shalidar turni doui pahare de vin ro$u $i-i intinse unui

lui Reynik.

Pentru ca afacerile noastre si se incheie repede $i cu

804

succes, propuse Shalidar, ridicand u$or paharul.

805

Reynik il ridici $i el pe al lui $i lui o inghipturi. Beau i eu

pentru asta", se gandi in sinea lui.

CAPITOLUL 13
M

ul^umesc foarte mult... Nu, nimic altceva, mersi. O si-mi

trimit servitorul daci o si mai am nevoie de ceva.

Danar inchise u$a oftand $i se rezemi u$or de ea inainte de a se

intoarce si vadi camera.

 Domnul meu e gata pentru baie acum? intrebi dega- jati

Femke de pe o canapea mare.

Stitea cu picioarele in sus i bea un pahar cu apa.

Simte-te ca acasi, nu te sinchisi de mine, spuse Danar

sarcastic. O baie ar fi minunati. Dar presupun ci n-ai vrea si
incepi si-mi aduci apa. Adici, n-a$ dori si te distrag de la celelalte indatoriri sau ceva de genul ista.

 E ca i ficut, domnul meu, rispunse Femke cu o voce

plini de slugirnicie. Daci domnul meu ar vrea si arunce o privire
in sala de baie, o si giseasci acolo ce-i poftete inima.

Mi indoiesc, rispunse Danar cu un zambet obosit. Doar

daci e$ti suficient de istea^i incat si fii in doui locuri deodati.

Foarte amuzant, Danar, de$i, de fapt, daci stai si te

gandeti, chiar sunt! Sunt aici, cu tine, $i totu$i sunt i in

temnita regelui, rispunse ea. Camera de baie e intr-acolo. Cred

ci temperatura apei va fi pe gustul tiu.

Binuiesc ci n-am nicio $ansi si mi freci pe spate, nu?

intrebi Danar ganditor.

 Cam cate $anse ai ca lady Alyssa si intre chiar acum de

pe holul ila, raspunse Femke degajati. Ai acolo tot ce-i trebuie.
Uite, ia ceva de biut cu tine. Putem vorbi despre discu- ia pe
care ai avut-o cu regele dupi ce te speli $i te schimbi. Ti-am
pregitit un rand de haine.

Mersi, spuse Danar. N-o si stau mult.

 Stai cat vrei. Nu-i nicio grabi. Ma indoiesc ci-1 vom

vedea pe Shalidar in seara asta, dar am asigurat ferestrele pentru
orice eventualitate. Cand o si fii gata de culcare, o sa fac la fel
$i cu ua. Daca vine Shalidar, o si fim avertiza^.

O sa Jim? Deci ai de gand sa stai aici in seara asta?

Sa nu-ti vini vreo idee, Danar. Aici e vorba de ceva serios.

 $i eu sunt serios, mormii el in timp ce se indrepta citre

baie. Dar tu crezi ca ma joc cu tine.

Nu dupa mult timp, Danar ie$i din baie imbricat cu o cima$i

de mitase $i pantalonii pe care Femke ii lisase in camera de baie
pentru el. In ochi i se citea energia improspitati, iar obrajii cu
gropi^e striluceau de curi^enie. Pirul sau negru era inci umed,
dar era pieptinat frumos pe spate, iar o bucli de pe frunte ii
accentua trisiturile $trengire$ti. Femke il misuri din cap pani in
picioare, cu o obiectivitate rece.

 Te simp mai bine? intrebi ea.

Mult mai bine, mulfumesc.

Bun. Acum hai si-mi spui ce-a avut de zis regele.

Danar se indrepti citre Femke, dar la jumitatea drumu-

lui se rizgandi $i alese un fotoliu de cealalti parte a misu^ei

joase pentru tocani aflati in mijlocul camerei. Se lisi in fotoliu
cu un oftat u$or, apoi se intinse dupi carafa de api rece de pe
masi $i-$i turni intr-un pahar de cristal.

Regele e nemul^umit..., incepu el, luand o guri de api.

 Nu mai spune, mormii Femke.

Poate ma la$i sa termin. Regele e nemulpimit pentru ci

are dubii daci ambasadoarea Femke i-a ucis pe baronul Anton i
pe contele Dreban, spuse ferm Danar, cu o privire mai sumbri
decat il vizuse Femke pani atunci.

In aceasti deghizare mai elaborati, putea si-$i imagineze ci

Danar era un lord eficient. Dupi toate gesturile sale impulsive $i
romantismul copilaresc, asta era o adevirati sur- prizi.

Serios? Astea da $tiri, rispunse Femke.

 Da... i nu, spuse el ganditor. E evident ci regele Malo

gande$te profiind. E clar ci a revizuit faptele $i a tras propriile
concluzii despre cele doui crime, dar nu s-a aritat dispus si-mi
impirti$easci $i mie teoriile sale despre cine i-a ucis pe Anton i
Dreban. A menponat ci aritai foarte convingitoare in uniforma
de servitoare atunci cand te-au prins $i te-au tri- mis la
inchisoare $i a comentat ci nu se pune nimeni cu tine. Nu cred ci
te consideri total nevinovati. Mi-a spus ci noul siu consilier pe
probleme de magie 1-a atenponat si fie atent in negocierile cu
tine, pentru ci te consideri deosebit de in- teligenti. De aceea,
regele Malo nu poate si in^eleaga de ce i-ai omori i pe Anton $i
pe Dreban cu arme care erau evident ale tale. Dar asta nu
inseamni ci a exclus de tot aceasti posibilitate.

Buni logici, zise Femke.

 Buni i pentru tine, cand va veni vremea procesului,

mcuviin^i Danar. Felul in care a vorbit despre tine m-a facut
initial si cred ci aproape te consideri nevinovati. Totui, e posibil
s-o fi spus de dragul diplomapei. Regele a insistat ci n-ar trebui
si mi simt nepoftit din cauza evenimentelor ne- fericite" care au
avut loc in timpul scurtei tale $ederi. Mi-a sugerat si riman aici,
in aripa de vest, $i si ies doar daci am

o intalnire stability dinainte cu el, pentru a reduce $ansele de

complicapi repetate. Am spus ci mi voi supune dorin^elor sale
cat timp ma aflu in palat, dar n-a$ vrea sa stau inchis toati ziua.
Regele a fost politicos. Mi-a propus sk fac plimbiri pe domeniile
palatului, acolo unde soldapi ma pot urmiri. Pe mine sau pe noi,
da ck ai vrea sa m k inso^e^ti. A spus ck e pentru propria noastri
siguran^a. A mai zis $i ca revolta din fa^a porpi de acum cateva
zile e un semn clar ca populapa de rand din ora$ e inclinati spre
violent in perioada asta.

Pfui! facu Femke furioasi. Deci suntem ca $oarecii intr-o

cursi. Ce alte restricpi ne-a mai impus?

Nu trebuie sk pirisim aripa de vest $i n-avem voie s-o

vizitim pe ambasadoarea Femke, rispunse Danar, fari ca in voce
sau pe chip si i se citeasci vreo urmi de amuzament fa %k de
ciudi^enia acestei afirmapi.

Femke incuviin^i din cap i un mic zambet ii apiru pe buze.

A$a e eel mai bine. Daci am incerca, am fi considerap

nedemni de incredere.

$i eu m-am gandit la acela$i lucru, spuse Danar. Discreditarea noastri ar fi un dezastru diplomatic atat de mare, incat
pani i impiratului Surabar i-ar fi greu si-1 rezolve. Avem noroc
ci ni s-a anulat posibilitatea unei vizite la in- chisoare.

 Practic, eti limitat la spapul de cazare. Eu o si pot si mi

mic un pic mai liber prin palat, cici pot si mi riticesc" oricand
in timp ce fac comisioane pentru tine. N-am avut niciodati sinful
orientirii. Indiferent cat de mult imi dau silin^a, se pare ci ajung
mereu in locuri in care n-ar trebui si fiu, zise Femke zambind
larg. La urma urmei, lucrurile s-au aranjat bine. S-a mic$orat
numirul de cai de acces prin care Shalidar i$i poate incerca
lovitura. Ne va fi mult mai u$or si

fim atenp la el i si te protejim daca e$ti limitat la un spapu de

mi$care atat de restrans.

Femke cizu pe ganduri o secundi sau doui, apoi ii zambi lui

Danar.

Lucrurile incep si se intoarci in favoarea noastri. Sa

sperim ci-i putem da regelui dovada finals ca sunt nevinovati
inainte sa ajungi impiratul, bine?

 Pare in reguli.

OK, o si asigur u$a acum doar daci nu mai dore$ti

altceva de afari.

Ceva de mancare mi-ar prinde bine la un moment dat,

rispunse el, frecandu-se u$or pe burti pentru a fi mai clar ce
cere. Cat timp o si-p ia si dezactivezi chestia aia pe care o s-o
instalezi?

 Cateva secunde, il asiguri Femke. Daci cineva bate la u$i,

nu vor fi probleme. Alarma va fi montati pentru a ne semnaliza
cand intri cineva care n-a ciocinit. Problema care rimane este ci
Shalidar va veni inarmat pani in dinp, iar noi n-avem nici micar
o singuri armi la noi. O si incerc si re- zolv in seara asta, daci
pot. Daci se dovedete imposibil, o si gisesc ceva cu care si
improvizim.

Femke se sculi in picioare $i se indrepti spre u$i. Danar se

ridici $i el i se apropie de ea dupi doar capva pa$i. Inainte ca
Femke si-$i dea seama ce se intampli, Danar o cuprinse cu mana
pe dupi talie i o trase aproape de el. La inceput, sirutul fii
unilateral, dar, dupi cateva clipe, Femke se trezi ci-1 siruti

$i ea cu o pasiune de care nu tia ci este in stare. In cele din urmi,

se despirpri, iar Danar ofti adanc, a satisfacpe.

Mulpimesc, ii spuse el la ureche, continuand s-o pni s

trans.

 Pentru ce? intrebi Femke. Pentru sirut, pentru baie sau

pentru ci incerc si te pn in via$?

 Pentru tot, $opti el. Pentru ca e$ti femeia cea mai grozava, cea mai indriznea^i, cea mai devastator de atrigitoare, cea
mai surprinzitoare $i cea mai deosebiti pe care am cu- noscut-o
vreodati $i da, $i pentru sirut. L-am a$teptat multi vreme.

Nu prea sunt vrednici de devastator de atrigitoare" in

momentul asta i, daca da, atunci sunt un pic ingrijorati pentru
tine. Nu p s-a pirut ciudat sa ma sirup cand arit a$a? intrebi
Femke, retragandu-se uor i zambind larg in timp ce-$i etala
infap$area biiefeasci.

 Pai, sa fiu cinstit, da, un pic, recunoscu Danar cu un

zambet in colpil gurii. Dar n-a contat prea mult, pentru ci $tiu ce
se ascunde sub aceasti deghizare. Am o reputape ci flirtez cu
femei atrigitoare, Femke, dar cand mi uit la tine acum, vad
frumuse^ea care e$ti tu. Pop fi la fel de atrigitoare ca orice alti
femeie, daci dore$ti, dar e$ti mult mai mult decat o simpli fati
frumoasi. Eti deosebiti, n-am mai intalnit pe nimeni ca tine
pani acum.

Nu pot si nu mi intreb cate alte fete drigu^e au auzit astfel

de discursuri care suni sincer, observi ea sceptici. Re- putapa ta
e pestri^i, lord Danar. Nu uita ci eu nu sunt o lady de la curte.
Sunt un om de rand. Nu sunt vreo nesibuiti cu capul in nori care
te consideri $ansa ei de a obpne un titlu nobiliar prin cisitorie.
Nu sunt mandri de trecutul meu, dar sunt realisti cand vine
vorba de viitor. Te rog, incearci si fii i tu realist in legituri cu al
tiu. Nu-i o idee prea buni.

 Nu mi intereseazi daci este o idee buni sau nu. N-am

stribitut Shandarul in lung $i-n lat $i n-am venit atata drum pani
aici, in Mantor, dintr-un capriciu. Am simpt ci daci nu fac asta,
n-a$ mai avea ocazia si ajung si te cunosc. $i ista a fost primul
lucru pe care mi 1-am dorit de cand te-am vizut

prima oara. In mod surprinzStor, a fost singura dati cand am

investit atata energie in implinirea unei dorin^e. $i ce-am facut n-a

avut niciodata logici.

Femke se trase u$or din bra^ele lui $i se dadu cu un pas inapoi, nefiind siguri daci si se simti flatati sau speriati de intensitatea spuselor sale. $tia ci e o idee proasti si meargi mai
departe acum cu relapa asta. Ar distrage-o de la scopul ei, ceea
ce s-ar putea dovedi dezastruos.

Pentru o fracpune de secundi, Femke i$i dori si-$i poati uita

responsabilitiple $i si fugi impreuni cu el inapoi in Shandar. Dar
simpil realitipi ii spunea ci orice fel de relape ar fi putut avea cu
Danar era sortiti e$ecului. Lordul Tre- marle n-ar accepta
niciodati ca singurul siu fiu si se insoare cu o fati din popor. Ar
vedea asta ca pe o diluare a sangelui nobil. Cei mai bun lucru la
care putea spera Femke era un rigaz romantic. Ceea ce nu se
putea intampla acum, cati vreme era o fiigari. Situapa asta
trebuia rezolvati inainte si se poati intoarce la via^a ei de
spioani. $i dupi aceea ce-o si urmeze? Si renun^e la profesia ei
nu era o oppune. Ii plicea prea mult via^a asta pentru a o
schimba pe o iubire meniti sfar$itului. Intreaga situape era cat se
poate de confiizi.

In reguli, Danar, si ne imaginim pentru o clipi ci a$

accepta sinceritatea ta i a fi interesati de posibilitatea unei
relapi cu tine. Tot n-a$ putea si fac asta acum, incepu Femke,
incercand cu disperare si nu lase emopile si i se simti in voce.

 De ce nu? intrebi Danar, afi$and o privire de cielu trist

care ii acuzi in lini$te stipanul ci e crud i nemilos pentru ci
nu-i rispunde cu acela$i devotament dezinteresat.

Shalidar pune la cale un mod de a te ucide. Lisand deoparte sentimentele, trebuie si te fin in via$. $i a^a mi distragi
prea tare, nu vreau si complicim lucrurile. Nu. Ai a$teptat atat
de mult, acum va trebui si mai a^tepp un pic. Te rog, Danar, nu
mi mai atinge pani nu se termini toate astea. Te implor.

Danar o privi cu ochii tri$ti $i incuviin^a din cap. Pe Femke

o cuprinseri sentimente de vini $i frustrare i aproape ca se lisi
cople$iti de ele. Tentapa de a renun^a la simpil rapunii era
imensi, dar reu$i si-i pni inima in frau. Izbuti si-$i reca$tige un
pic stipanirea de sine $i se apuci sa instaleze alarma. I-ar fi de
ajutor si aibi ocupape, chiar $i numai pentru scurt timp. Mare
parte din zilele urmitoare vor fi petre- cute in a$teptare, iar
Femke simp ca tentapa va deveni insuportabili. O s-o tachineze
cu fiecare ocazie, o sa se joace cu mintea ei pana cand va fi atat
de neatenti de parea ar fi cedat i s-ar fi aruncat in bra^ele
tanirului lord.

Of, Shand! mormii ea incet. De ce eu?

Dupa ce gardienii schimbari tura, Ennas i$i dadu seama ci va da de

belea. Era din nou randul tanirului soldat i pirea hotirat ca de

data aceasta si n-o mai lase pe Femke si-1 ignore. Ennas pistri
ticerea dupi ce tanirul bitu la u$i $i il striga prin ferestruici.

Suntep bolnavi, nu-i a$a, domniei ambasador? Probabil ci

asta e, spuse el in cele din urmi. Spunep-mi ceva, domniei. Daci
suntep bolnavi, ar trebui si vi consulte me- dicii. Sunt sigur ci
regele nu vrea si murip aici. $i chiar daci el vrea, eu n-o si las si
se intample asta.

Nu intra, te rog, nu intra!", se rugi Ennas incet, sperand din

suflet ci tanirul gardian il va lisa in pace.

Gata, vin iniuntru, decreti soldatul. Nu incercap nimic

prostesc, nu vreau si fiu nevoit si vi rinesc.

Of, sarman nesibuit", se gandi Ennas cu triste^e. Te rog,

nu. Doar fa-p meseria. Pize$te u$a. Nu incerca si faci pe eroul."

Dupi zgomotul metalic al sabiei trase din teaci, urmi acela

produs de cheia risuciti in incuietoare. Ennas se incordi. $tia

ce trebuia si faca: si scape. Elementul surprizi avea si fie crucial,

dar gardianul intri in celuli cu atenpe, ceea ce-i in- greuna
situapa.

Din nefericire pentru soldat, ocupantul patului de care se

apropia nu era nici bolnav $i nici o femeie ambasador. Prizonierul era un spion experimentat, in cea mai buni condipe
fizici, $i nu se temea si ucidi.

Domniei? spuse gardianul ezitant, in timp ce se apropia

de pat.

Avea sabia pregititi, dar nu o pnea intinsi in fa0 in mod

agresiv.

Ennas il lisi si se apropie cat de mult indriznea. Se gandi ci

ochii tanirului nu sunt obi$nuip cu intunericul $i acesta nu-i va
da seama ce gre$eali facuse decat cand va fi prea tarziu. $i
Ennas nu se in$elase. Gardianul veni aproape de el, iar Ennas
intinse mana cu viteza unui arpe care ataci, inhi- ^andu-1 de
incheietura brapilui cu care pnea sabia.

 Dar nu suntep...

Tanirul nu apuci si-$i termine exclamapa, cici Ennas il apuci

de gat cu mana cealalti, incletand degetele. Spionul i$i schimbi
pozipa cu un gest aproape natural i il dobori pe gardian, care
aterizi pe jumitate pe pat. Firi si se opreasci, ii tiie tanirului
beregata cu propria lui sabie, inainte ca acesta si^i dea seama
ce se intampli. In momentul acela, Ennas i$i dori si-1 fi lisat
numai incon$tient, dar tia cat de greu era si faci asta. Unii
picau ca mu$tele doar cu o lovituri buni in cap, in timp ce alpi
refiizau si leine indiferent de cate ori ii loveai. Via^a aceasta
era o pierdere teribili, dar nu-i putea permite si ri$te o lupti.

Ennas se uiti cu triste^e in ochii plini de panici ai tanirului i

un sentiment profimd de vini puse stipanire pe el. Privi

cum teroarea facea treptat loc resemnirii $i, in cele din urmi,
picii.

Imi pare foarte rau, spuse el incet, in timp ce din ochii

gardianului se scurgea via^a. Foarte, foarte riu.

Chiar fusese necesar si-1 ucidi? Ar fi trebuit micar sa incerce

si-1 lase incontient $i si-1 incuie in celuli? Rememo- rand
intamplarea, Ennas nu putea indepirta senzapa ci omorarea
gardianului ii pitase pentru totdeauna sufletul.

In afari de problemele morale, injunghierea gardianului

facuse o mizerie teribili, iar Ennas trebuia si ia o hotirare dificili. Tanirul era slab. Decise ci ar putea intra in uniforma lui,
dar 1-ar strange tare. De asemenea, era plini de sange o
deghizare nu chiar eficienti. Daci folosea uniforma, atunci nu
putea iei din palat fari si inventeze $i o poveste buni care s-o
inso^easci. O rani vizibili pe corpul siu ar explica san- gele, dar
in felul acesta va fi $i mai dificil de explicat de ce dorea si iasi
din palat. Ceilalp gardieni vor vrea si-1 conduci direct citre
infirmerie. Stia ci trebuie si rezolve dilema repede. Ennas nu
plinuise si evadeze. Intenpa sa fusese de a rimane in celuli
nedepistat cat de mult posibil. Daci ar scipa, girzile regale vor
incepe din nou s-o caute pe Femke. Mai riu, ar fi acuzati acum
de o a treia crimi.

Crimi. Ecoul cuvantului ii suni in minte. Sunt un criminal."

Era un gand care nu crezuse ci-i va trece vreodati

.a...

prin minte. Ii distrigea atenpa $i nu-i putea permite asta.

Trebuia si-1 lase deoparte $i si se concentreze. Va avea timp

de remu$ciri mai tarziu.

Ce oppuni am?", ii zise, intorcandu-i atenpa asupra

problemei imediate. Ar trebui si am timp si mi gandesc bine.
Gardienii au schimbat tura doar cu purine minute in urmi, deci
probabil ci urmitoarea persoani va cobori in temniti abia dupi
cateva ore." Mai exista posibilitatea,

destul de redusi, ca unui dintre cipitani si faca o vizita. Mai

fuseseri cateva astfel de vizite inainte i Ennas nu voia si ri$te.
Daci va fi prins inainte si piriseasci zona temni^ei, thrandorienii
vor fi neinduritori cu el. Soldapi din girzile regale nu erau
pro$ti. Daci ar fi descoperit aici, nu le-ar lua mult timp si-$i dea
seama ce s-a intamplat. Pe de alti parte, daci ar reui si iasi din
temniti $i si intre in palat inainte de a fi prins, sce- nariul ar
deveni mai ambiguu.

A putea si flag imbricat a$a cum sunt nu e o varianti

buni. A$ putea incerca si fur mai multe haine de undeva din
palat i apoi si ies posibil. A$ putea si mi ascund undeva o
vreme $i si a$tept si apari $i alte alternative periculos. Cu cat
mai repede ies pe stradi, cu atat mai repede pot si dispar in
intuneric."

De$i era neplicut, Ennas il dezbrici pe gardian de uni- formi

$i se echipi cu ea. Pantalonii ii veneau destul de bine, dar tunica
era mult prea mici la umeri. Era stramti $i stitea intinsi. Din
fericire, curelele aveau multe giuri, ceea ce-i permise si capete

un aspect rezonabil. Ghetele erau foarte stramte, dar Ennas

stranse din dinp i-$i for^i picioarele in ele. I-ar fi greu si
alerge, dar, cu pupn noroc, ar trebui si poati ie$i din palat doar
mergand la pas.

Dupi ce imbrici toate piesele uniformei ^i ii puse sabia in

teaca de la $old, Ennas il a$ezi pe tanirul gardian pe patul
ingust i il acoperi cu pitura, astfel incat si pari ci doarme. Apoi
ie$i din celuli i incuie u^a in urma lui. Se gandi un pic, dupi
care arunci cheile iniuntru, prin ferestruica din u^i. Cu pupn
noroc, prima persoani care va cobori aici va crede mai degrabi
ci lipsete soldatul, $i nu prizonierul. $i atunci va pierde timp
ciutand pe cine nu trebuie. Daci ar fi suspectat ci ceva era in
nereguli, o alti scurti intarziere ar fi fost provocati de faptul ci
nu avea cheile pentru a deschide celula.

Ennas i$i didu seama ci habar n-avea cat era ceasul, daci era
zi sau noapte. Dar nu conta, trebuia si scape acum, cat avea
ocazia.

Se strecuri citre u^a din capitul de sus al scirilor i arunci o

privire pe coridor. Era o linite deplina. Dat fiind ci totul era
nemi$cat $i mai multe tor^e erau aprinse, era o ori tarzie din
noapte, se gandi el, mul^umit de norocul de pani acum. Nu toate
facliile ardeau, a$a incat coridorul era un loc ob- scur, cufiindat
in umbre mi$citoare. Exact genul de loc in care un spion s-ar
simp ca acasi", se gandi el ironic. U$or, ca o pisici la pandi, pii
pe coridor $i incepu si caute o cale de ieire din palat.

Ennas ii didu seama ci era extrem de riscant si meargi la

intamplare, dar cand fusese condus citre temni^a regali, deghizat in preot al lui Ishell, intrase in palat pe poarta principali
i fusese adus pe o cale intortocheati. Nu putea si-$i aduci
aminte drumul $i nici nu va incerca si-i dea de capit, cici n-avea
intenpa de a iei din palat pe poarta mare. Trebuia si existe un
drum mai pupn expus: o intrare a servitorilor sau un loc potrivit
pentru escaladarea zidului. Primul lucru de rezolvat era si iasi
din clidirea principali.

La capitul coridorului, Ennas o lui la dreapta, cici in direcpa

aceea erau mai pupne tor^e aprinse. Totul era pustiu i Ennas se
mi$ci pe ascuns $i fari probleme de-a lungul ho- lului, de$i
ghetele ii striveau fiecare pirticici a picioarelor. Nu se vedea
nicio cale evidenti citre ie$ire. Cand ajunse la capitul holului,
intersecpa in formi de T ii oferi coridoare bine luminate in
ambele direcpi.

 La naiba! bombini el. Ei bine, presupun ci ceream prea

mult daci voiam si mi indrept fari si fiu vizut citre cea mai
apropiati ie$ire i apoi si dispar. Hai s-o incerc $i p-asta.

De data asta, Ennas o lui la stanga, incercand si se indepirteze de zona din jural temni^ei. Cu cat ajungea mai departe,
cu atat era mai pupn probabil ca oamenii si-1 asocieze cu
inchisoarea, daci va fi descoperit ca intras. $tia ci soldapi vor fi
atenp la orice detaliu ciudat dupi pridarea trezoreriei. Spera doar
si nu se indrepte intr-acolo firi si-$i dea seama.

Coridoral acesta se dovedi repede a fi una dinte arterele

principale pe care se circula in palat. Dupi numai douizeci de
pa$i, Ennas vizu inaintea lui ci se aflau cateva holuri de fiecare
parte. Adrenalina incepu si-i zvacneasci in corp cand ziri doi
birbap in livrea, membri ai personalului de serviciu din palat,
traversand coridoral la o anumiti distan^i in fa^a lui. Nu se uitari
in direcpa lui $i uurarea ii fii cople$itoare, dar nu duri mult.

 Hei, tu de colo! Ce faci aici la ora asta?

Ennas siri involuntar $i inima incepu si-i bati puternic in

piept. Se opri din mers in momentul in care auzi amenin^area
venind din spatele lui $i injuri in gand aceasti reacpe auto- mati.
Oprindu-se, nu mai putea ignora apelul $i nici si-$i vadi lejer de
dram. Variantele erau acum ori s-o ia la fugi, ori si se intoarci $i
si-1 infrunte pe eel care-1 strigase. Niciuna dintre cele doui nu-i
oferea o scipare uoari.

Alese si se risuceasci $i si faci fa0 situapei. Doi gardieni se

indreptau citre el pe coridor $i amandoi erau inarmap. Ennas
injuri in gand. Ar fi putut si doboare unui dintre ei, dar nu voia
si se lupte cu amandoi. Uniforma pe care o purta il strangea
foarte tare. Va trebui si-i picileasci, se hotiri.

Mi due la infirmerie si mi trateze, zise el, bolborosind

intenponat cuvintele de parci ar fi avut probleme in articu- larea
sunetelor.

 La infirmerie? Dar asta nu e pe aici $i nu mergi in direcpa

in care trebuie. Nu te recunosc. Cine e$ti?

Jared. Soldatul Jared din garda regali. Dar tu cine e$ti?

raspunse Ennas, uitandu-se la soldapi, apoi mutandu-$i privirea
i clitinandu-se u$or.

Hei, Pakka, are sange pe tunica. Pe dinpi lui Tarmin, e

mult i tipul nu pare ca se pne prea bine pe picioare. Crezi ca e
rinit grav?

Soldapi se opriri la o oarecare distant de Ennas $i se uitari la

el cu viditi suspiciune.

Asta nu e problema noastri. Nu-1 recunosc, raspunse

Pakka sec i nepisitor. Se afli intr-o zoni in care n-ar trebui si
fie singur. Ordinele cipitanului sunt clare. Trebuie si repnem
orice persoani care se poarti ciudat. Si i-1 ducem cipitanului i
si decidi el daci are nevoie de medici.

 De ce nu trecem pe la postul de gardi? E in drum. Putem

si trimitem pe cineva de acolo dupi un medic, in timp ce noi ne
ducem cu Jared la cipitan. Se pare ci a pier- dut deja mult sange.
N-ar da bine daci ar muri i noi n-am facut niciun efort ca si-1
ajutim.

Pare logic. Daci trebuie, bine.

Tactica lui Ennas diduse gre. Soldapi se indreptari citre el.

Trebuia si acponeze repede daci voia si nu fie trimis din nou
intr-o celuli. Nu voia si mai rineasci pe nimeni, dar nu vedea alti
cale. Elementul surprizi avea si-i dea un avantaj

temporar. Unui mic, dar ar trebui si fie de ajuns. In ciuda

hainelor care il strangeau, hotiri ci cea mai buni solute era sa-i
atace direct pe cei doi soldapi. I$i juci rolul de osta$ ranit i
inainta $chiopatand citre ei. Ghetele, care il strangeau, il ajutara
sa se prefaca.

Gardienii rimaserS precau^i in timp ce se apropia de ei,

dar nu suficient de atenp. Ii permiseri si se apropie mult prea

mult inainte si-i porunceasci si se opreasci. Atunci cand

Pakka ii spuse in cele din urmi sa stea pe loc, se afla la capva pa$i
de distan^a de la care ii putea lovi.

Mai merse impiedicat un pic, cu chipul lipsit de expresie $i

ochii privind in gol, de parci ar fi fost pe punctul de a se pribu$i
in orice clipa. Apoi, in ultimul moment, a$ni in acpune. Dintr-o
micare rapida, Ennas ii trase unuia dintre ei un pumn in
stomac, apoi se risuci $i-l lovi pe celilalt cu piciorul in fa^a.
Amandoi cizuri la pimant. Primul incepu sa horcaie in timp ce
se pribu$ea, incapabil si vorbeasci, iar al doilea cizu pe podea
risucindu-se intr-un mod spectaculos. Spionul ar fi putut si-i
ucidi dupi aceste lovituri, dar nu voia si mai aiba $i alte viep pe
con$tiin0 in acea seari. In schimb, se intoarse $i o lui la fuga.

Se diduse startul cursei. Birbapi din spatele siu aveau si se

lanseze in urmirirea lui in cateva minute. Ennas trebuia si iasi
din palat repede. Alergi dupi un colt, astfel incat cei doi soldapi
si nu-1 vadi direct, apoi lui la rand fiecare u$i i le in- cerci,
sperand si giseasci una deschisi. Vreo cateva erau in- cuiate, dar
in cele din urmi Ennas gisi una care se deschise i se strecuri
iniuntru, inchizand-o u$or in urma lui.

Camera in care intrase era intunecati $i pentru o clipi nu putu

si vadi nimic. Ochii incepuri si se acomodeze treptat cu
intunericul $i deslui contururile unor perdele pe peretele opus.
Nu avea suficienti lumini incat si vadi in ce fel de cameri se afla,
dar putea ziri unde sunt draperiile $i era de

ajuns pentru moment. In spatele perdelelor ar trebui si fie ferestre,

iar o fereastri era la fel de buni ca o u$i.

Dincolo de u$i, Ennas putea auzi zgomotul mai multor pa$i

care alergau pe coridor. Se apropiau repede, gribindu-1 si se
mite prin bezna din cameri fari ca ochii si i se fi adap- tat cum
trebuie. Lumina slabi care pitrundea prin cripiturile perdelelor
trase nu era de ajuns pentru ca Ennas si distingi o

cale libeni citre fereastra. Nici nu se mica bine, ci se i lovi cu

gamba de ceva tare. Ciocnirea nu facu zgomot, iar el i$i mu$ci
limba ca sa nu strige de durere in urma impactului.

Auzi cum pa$ii se apropie de u$i. I$i pnu respirapa,

pregitindu-se sa sari catre fereastra. Se hotiri ca in clipa in care
ei se vor nipusti pe u$i, sa se arunce prin perdele. Cu pupn
noroc, avea sa treaci direct prin sticli. Nu voia si se gandeasci la
cum ar fi si se loveasci de rami. Totu$i, pa$ii nu se opriri.
Trecuri mai departe $i sunetul lor se estompi la fel de repede
cum apiru.

Ennas se apuci si bajbaie i i$i didu seama ci obiectul de

care se impiedicase era o misuri joasi. Intrase intr-un salon.
Trebuia si fie atent si nu dea peste scaune sau misuse mai mici
pe care se aflau vase ornamentale. Saloanele din palate erau
intotdeauna pline de astfel de obiecte. Pericolul imediat al
urmiririi trecuse, dar Ennas era hotirat si nu atragi atenpa asupra
sa diramand ceva fari si-$i dea seama. Lini$tea era prietena sa.

Daci menpnerea acestei prietenii costa timp, atunci acesta era

un pre^ mic de plitit.

Orbeciind $i cuprins de durere, se mi$ci spre fereastri. Nu se

mai lovi de alte obiecte. Cand trase perdeaua, ziri $i locul citre
care avea si se indrepte. Zidul exterior al palatului era cam la
patruzeci $i cinci de metri distan^i.

Grozav! zise el.

Risuci incuietorile de pe ambele pirp ale ferestrei $i o

deschise incet, rugandu-se din suflet ca balamalele si fi fost
unse bine. Fereastra se deschise fari zgomot. In cateva se- cunde
se ridici pe pervaz, ie$i pe geam i-$i didu drumul jos, pe
pimant. Dupi aceea, se intoarse $i se asiguri ci perdelele sunt
trase bine. Nu era prea u$or si faci asta din afari, dar reu$i si le
aranjeze astfel incat si fie mulpimit. Dupi ce termini, impinse $i
fereastra. N-o putea inchide, pentru ci

incuietorile se aflau pe interior, dar vantul nici nu adia, deci

probabil ca fereastra n-avea si se mi$te prea mult. I$i ascunse
punctul de ie$ire cat putu de bine.

Zidul nu parea sa fie departe, dar luna era strilucitoare,

scaldand totul intr-o lumina argintie. Intre locul in care se afla
i zid era un teren deschis, fara nicio umbra in care si-$i
ascundi micirile. Ennas se uiti pe cer dupi nori. Chiar i o
u$oari diminuare a luminii lunii ar fi fost de ajutor. Dar nu erau
nori deloc. Vremea n-avea si fie de partea lui in seara asta. Se
uiti repede de-a lungul zidului clidirii, si caute cii mai pupn
expuse pani pe partea cealalti. Nu se vedea ni- ciuna. Nu avea
alti varianti decat si fugi. Inspiri adanc de cateva ori, i$i aduni
for^ele, stranse din dinp $i o lui la goani cat putu de repede
inspre perete.

Spre surprinderea lui, spionul nu apuci si faci nici zece pa$i,

ci auzi un strigat de sus, din partea dreapti, care ii porunci si se
opreasci. II ignori, concentrandu-$i in schimb atenpa pe zidul

din fa^a sa. Un val de adrenalini ii didu pu- tere si accelereze.

Urmari i mai multe strigate, apoi litratul unor caini, dar Ennas
nu auzi nimic. Nu conta decat si ajungi la zid $i si se urce pe el.

$uieratul unei sigep de arbaleti care trecu razant pe langi el

accentui gravitatea situapei, dar il ficu si-$i piardi concentrarea pentru o clipi. Se impiedici $i cizu pe peluzi. Aterizarea fii neplicuti. Ennas aluneci i se rostogoli, apoi reu$i si
sari din nou in picioare pentru a parcurge bucata de drum care-i
rimisese pani la zid.

La inceput nu putu gisi un prim punct de care si se spri- jine.

Risufla tot mai greu in timp ce pipiia cu disperare su- prafafc
zidului, pentru a gisi un loc in care si poati incepe ci$ratul. Gisi
un punct de sprijin convenabil de care se apuci $i-$i trase tot
corpul in sus, la mici distan^i deasupra solului.

Picioarele ii bajbairi o clipa pe zid, apoi didu de o crestituri mica pe

care sa $i le odihneasci. Se inil^a din nou, ciutand cu degetele
un alt punct de sprijin. Dura prea mult. Gardienii se apropiau.
Deodati se auzi un zgomot infiindat $i durerea ii explodi in
spate. Ennas cizu $i se izbi de pimant, care piruse ci se ridici
pentru a gribi impactul. Sangele ii nivili in urechi i vomiti, dar
se gandi si se ridice. Cu un efort hotirat, se stridui cu disperare
si stea in picioare, dar toati puterea i se scursese din corp $i ii
veni dintr-odati si tu$easci, pentru ci gura i se umpluse de
sange.

I$i didu seama ce se intampli $i mintea i se intuneci. Fusese

nimerit in spate de o sigeati de arbaleti. Era pe moarte. Se
auzeau zgomote estompate de pa$i, voci i litrat de caini, dar
toate ii palpaiau la ureche pe misuri ce era cuprins de o oboseali
tulbure.

Ennas se relaxi. Se terminase totul. Nu mai putea face nimic

acum.

Daci vreodati dreptatea a putut direcpona o sigeati...", se

gandi el in vreme ce mintea ii aluneca u$or in somnul lung al
mor^ii. A^ vrea si nu-1 fi ucis pe gardian."

Cand primul soldat din garda regali ajunse la el, Ennas, cuprins
de un acces de tuse, i$i didu ultima suflare.

CAPITOLUL 14
B una, Izzie, ce faci aici? intreba lordul Kempten, sur- prins s-o
vadi pe sopa sa intrand neanun^ata in biroul imparatului.

Lady Kempten il privi cu o expresie de dezaprobare blandi.

 $tii cat e ceasul, draga? raspunse ea, uitandu-se in jur la

biroul intunecat $i spartan, vidit neimpresionati de mediul de
lucru al sofului ei.

Ceasul? Nu. Ar trebui sa $tiu?

E din nou aproape diminea^a. Munce$ti prea mult, draga.

Hai in pat.

 E greu si-i pn locul, Izzie. Surabar e un birbat diabolic de

inteligent, si tii. Cred ci nobilii ar face mai bine si inve^e de la
el decat si comploteze impotriva lui. Ia uiti-te la asta.

Lady Kempten ii zambi indulgent $i ocoli biroul pentru a

veni langi el.

Mai stai doui minute, dragi. Dupi aceea vii in pat, chiar
daci ar fi si te tarisc eu.

Kempten zambi i incuviinti din cap. Erau mormane de

pergamente a$ezate in teancuri ordonate pe tot biroul. Cele mai
multe erau scrise de aceea$i mani ingrijiti. Lady Kempten il
cuprinse cu bra^ul pe soful siu i privi peste umirul lui la
pergamentul pe care il avea in fa^i.

 Uite, omul ista se gande$te la toate. E in funcpe doar de

cateva siptimani $i deja a evaluat mai multe elemente ale viepi
in Shandar $i in Shandrim decat m-am gandit eu vreo- data.
Acesta e un raport al situapei armatei $i trupelor locale un
subiect evident aproape de inima lui, dar uiti-te la asta. Aici e un
raport despre educate i un altul despre starea trezoreriei $i
detalii despre procesul de colectare a taxelor. Aici e unui despre
starea drumurilor, irigapi, sistemul sanitar $i lista e mai lungi.
Cumva, a confruntat rapoartele prelimi- nare privind o mulpme
de subiecte le-a confruntat, le-a evaluat $i $i-a schi^at
primele pireri. Are planuri pentru imbunitiprea fiecirui aspect al
viepi in Shandar.

Pii, asta e bine, nu?

 Bine? E uimitor! Shandarul n-a mai avut un impirat pe

care si-1 intereseze sincer poporul de mai multi vreme decat pot
eu si-mi imaginez. Problema e ci nobilimea nu va fi niciodati de
acord cu asta. O si-1 ristoarne indiferent de ce are de gand.
Pentru ei tot ce conteazi este ca unui de-ai lor si poarte mantia.
Partea cea mai rea este ci, pani nu demult, $i eu eram la fel,
recunoscu el. Mi-a fi dat via^a si-1 impiedic si ajungi la
putere. Acum mi-a$ da-o ca si-1 pn acolo.

Lady Kempten zambi cand il auzi vorbind atat de pasio- nat.

 Se pare ci prioritise tale s-au schimbat in bine, spuse ea,

bitandu-1 u$or pe umir. Numai un om curajos ar recu- noa$te ca gre$it, mai ales cand pne cu pasiune la convinge- rea lui
inipali.

Da, dar nu este de ajuns si-mi modific eu prioritise, Izzie.

Cumva trebuie si le schimbe mentalitatea $i celorlalp nobili.
Surabar ar putea fi eel mai bun impirat din istoria Shandarului,
dar, daci nu-i opre$te cineva, lorzii conservatori vor scipa de el
inainte si aibi ansa de a-$i dovedi capacitiple.

 Trebuie sa vorbe$ti cu ei. Convoaci-i, dragi, $i spu- ne-le

ce mi-ai spus $i mie. Pasiunea ta va ca$tiga adepp. Aduni-i pe
acetia in jural tiu $i Surabar va avea parte de suspnerea de care
are nevoie. E$ti un om bun i te bucuri de respectul multora. Vei
reu$i daci-pi pui asta in minte. $tiu ca vei reui. Dar n-o sa
convingi pe nimeni daci arip ca un stri- goi. Acum hai in pat.

Femke tresiri din somn cand auzi bitaia in ui. Afari era lumini, dar
pirea ci e inci devreme. In aer se sim^ea nemi$carea primelor
ore ale diminepi, care vorbea despre o lume somnoroasi fari
pofti de a se trezi.

Dandu-se jos de pe canapea, Femke i$i intinse tunica bopti $i

i$i trecu degetele prin piral scurt. Slavi cerului pentru tunsorile
birbite$ti", se gandi ea, zambindu-$i fugar in oglinda de pe

perete, unde ii verifici infilp$area.

Ciocinitul se auzi din nou, ceva mai puternic $i mai insistent

de data asta. Femke se duse la ui $i desfacu firul clopo^elului
pe care il legase deasupra colpilui de sus. Ii lui o expresie de
servitute ticuti $i cripi ua numai un pic, pentru a ziri doi
soldapi din garda regali, unui cu pumnul in aer, gata si bati din
nou.

 Buni dimineata, domnilor, cu ce vi pot ajuta? intrebi

Femke politicos, plecand capul citre soldatul de langi ea.

Lordul s-a trezit deja? intrebi acesta cu voce joasi.

Nu inci, domnule. E devreme, lordul Danar a avut o zi

incircati ieri.

 Sunt sigur, dar regele dore$te si-1 vadi imediat, zise

cinstit soldatul. Te rog si-i spui Lordului si vini cat de repede.

Desigur, domnule. V-ar deranja si a$teptap aici pani cand

lordul Danar se imbraci? Sunt convins ci n-o si-i ia

mult, raspunse bland Femke. Nu voia sa ri$te ca soldapi sa

observe misurile de siguran^a pe care le instalase in apartament. Daca ar fi simpt ca lordul shandez nu are incredere in paza
palatului, nu 1-ar fi plicut prea mult.

Deloc, dar, te rog, gribe$te-te. Regelui nu-i place sa

a$tepte.

Femke incuviin^i din cap i inchise u$a. Nu mai putea de

curiozitate. Ce era atat de important meat regele se trezise atat
de devreme $i voia sa-1 vadi pe Danar? Descoperiseri singuri
profesia lui Shalidar? Avusese loc o alta crima? Daci Shalidar ii
intinsese acum o capcani i lui Danar? Elimini imediat
posibilitatea asta. Tiparul ar fi fost prea evident. Shalidar era
mai subtil de atat. Un ambasador acuzat de o crima serioasi era
pupn probabil, dar doi ar fi fost pur $i simplu de necrezut. In
plus, regele nu era neghiob. Ar fi in^eles un complot atat de
evident, iar Shalidar n-ar face ca lucrurile sa fie atat de u$oare.
Asta era ceva nou $i Femke spera ca era de bine. Pana acum,

numai ve$ti proaste se pnuseri de ea in Mantor. Cu siguran^a era

timpul si i se schimbe norocul.

Traversi sufrageria, didu de perete u$a de la dormitorul lui

Danar $i se duse citre pat. II apuci pe Danar de umir, il scu- turi
cu putere, apoi trase draperiile.

Hai, somnorili, trezete-te! Regele vrea si stea de vorbi

cu tine $i nu poate si a$tepte toati ziua, spuse ea tare, zambind la

mormiitul lui Danar, care i$i apiri ochii cu mana impotriva

soarelui puternic de diminea^i.

Ce vrea? intrebi el, in timp ce cisca prelung. Nu poate si

a$tepte pani mai tarziu?

Nu, nu poate si a$tepte pani mai tarziu. Cand regele lp

cere si sari, nu intrebi De ce?", intrebi Cat de sus?". Acum, dite jos din pat $i fa-te prezentabil. Ai la dispozipe

doua minute, dupa care o sa le spun soldaplor de afari ca pot si

intre $i si tragi de tine indiferent in ce stare te prezinp.

N-ai face asta! zise el, fari si dea semne ci ar vrea si co boare din pat.

Pune-mi la incercare, rispunse Femke mandri i ie$i din

dormitor. Timpul zboari, domnul meu, nu pierdep vre- mea,
strigi peste umir, atat pentru el, cat $i pentru soldapi care, cu
siguran^i, ascultau la u$i.

Lordul Danar nu credea ci Femke i$i va pune in practici

amenin^area, dar se indoia indeajuns incat si se imbrace repede.
N-ar fi vrut ca soldapi din garda regali si vadi ci nu face tot ce-i
sti in putin^i pentru a se conforma dorin^elor regelui. Era aici pe
post de ambasador, aa ci va face pe amba- sadorul.

Alese o cima$i de mitase din dulap $i o trase peste cap in doi

timpi $i trei miciri. Pentru o secundi, se delecti cu atin- gerea
mitisii pe piele, apoi i$i ciuti lenjeria de corp $i pantaloni curap
$i se incil^i. Intri repede in camera de baie, unde didu drumul la
api deasupra cizii prin mecanismul ingenios. Se stropi pe fa^i $i
pe pir pani $i-l udi de-a binelea. Se terse repede cu un prosop,
apoi ii trecu peria prin pir de cateva ori, dupi care se uiti in
oglindi.

 Elegant ca intotdeauna, dricu$orule! mormii cu un

zambet larg, apoi ie$i in sufragerie, unde Femke il a$tepta
neribditoare. Cu sigurani arit mai civilizat i mai pregitit si
intalnesc un rege decat tine", se gandi el, dar apoi ii didu seama
ci a$a $i trebuia si fie. El era lordul $i ambasadorul. Femke era
biiatul servitor. Contrastul era potrivit.

Gata? intrebi Femke.

 Da, sunt pregitit. Ai idee de ce sunt convocat? intrebi

Danar curios.

 Nu, deloc. Fip ferm pe pozipi in dimineata asta, domnul

meu. Sunt multe lucruri care ne-ar putea face riu aici, $i nu
numai fizic, raspunse ea pe un ton normal. Apoi i$i cobori
vocea, ca sa n-o audi cei de afari. Regele e un om ager la minte,
sunt siguri c-ai remarcat. Vezi ce vrea, dar fii atent. Gande$te-te
inainte si vorbe$ti $i, mai presus de toate, fii cu ochii in patru
dupi Shalidar. Eu o si te protejez, dar trebuie si fii precaut in
orice clipi.

Prea bine. Si mergem.

Femke deschise u$a. Ca un adevirat servitor, facu un semn ca

lordul Danar si iasi primul. Cei doi soldapi luari pozipe de drepp
i schi^ari cate o pleciciune.

Vi rog si ne urmap, domnul meu, ii ceru politicos unui

dintre ei.

Se risuci pe cilcaie $i porni pe coridor, si le arate drumul.

Celilalt mergea alituri de el.

Danar facu dupi cum i se spuse, pistrand o distan^i de capva

pa$i, ca si poati vedea in fa0. Femke venea dupi el, risucindu-$i
incontinuu capul, de parci s-ar fi uitat uimiti la tablourile $i
decorul coridoarelor, cand de fapt era atenti la cea mai mici
amenin^are.

Palatul nu era o clidire mare, ci mai degrabi un complex de

clidiri legate intre ele prin coridoare din piatri, ceea ce didea
impresia unei construcpi uria$e. Se mirise treptat de-a lungul
secolelor. Diferip regi adiugaseri secpuni noi, teore- tic pentru a
spori mirepa locului, dar in realitate pentru a-$i lisa amprenta
personal! Thrandorul fusese o fari pa$nici pe parcursul istoriei,
a$a ci, fari pornirea naponali de a se ex- tinde $i a cuceri pe care
o sim^eau alte popoare, regii n-aveau prea mare lucru de facut,
decat si menpni taxele scizute pentru ca populapa si fie
mulfumiti $i si construiasci edificii pe care generative viitoare
aveau si le asocieze cu domnia lor.

Femke mai vizuse o parte din palat $i din domeniile aferente in timpul scurtei sale vizite dinainte de uciderea baronului Anton, dar cei doi gardieni ii conduseri repede intr-o zoni
pe care n-o explorase. Senzapa de necunoscut ii dubli

agitata. Incerca pe cat posibil sa se mi$te calm i netulburat,

de$i ochii ii fugeau in toate pSr^ile, incapabili sS stea locului.

In cele din urma, cei doi soldapi ajunseri in fa^a unei u$i, iar
unui dintre ei bitu puternic de doui ori.

Intri, porunci o voce.

In momentul in care pitrunse in incipere, nelini$tea lui

Femke deveni $i mai puternici. Era o morgi. $i asta nu insemna

decat un singur lucru: inci o moarte.

Regele era acolo, iar pe chipul sever i se citea un amestec de

triste^e $i manie. O panzi acoperea un cadavru intins pe

o masi lungi in spatele lui. In incipere se sim^ea un miros

ciudat, dar Femke nu vru si se gandeasci la lucrurile care il
provocaseri.

Soldapi il salutari pe rege. Danar i Femke facuri o

pleciciune.

Mulpimesc, zise regele Malo, semnalandu-le soldaplor

. . . . a si piece $i lordului Danar si vini mai aproape.

Imi pare riu

si vi chem atat de devreme. Am simpt ci trebuie si las con-

fortul deoparte $i si incerc si dau de capit acestei chestiuni cat

de repede pot.

Ce s-a intamplat, Maiestate? intrebi Danar curios. A avut

loc o alti crimi? Daci da, ce legituri am eu? Sunt im- plicat in
vreun fel?

Da, a avut loc o alti crimi, dar motivul ei a fost mult

mai clar decat pentru celelalte. In momentul de fata, nu sunte^i

direct implicat. Totu$i, dat fiind c-afi sosit ieri, sin- cronizarea
evenimentelor e mai degraba nefericita. Ambasadoarea Femke a
evadat asti-noapte.

 A evadat? intreba Danar pe nerasuflate. Vocea lui $ocat

ii suna foarte convingitor lui Femke. Era impresionati, caci nu
crezuse ca Danar va juca bine. Deci Femke e acuzata acum de o
alta crima? Cine e victima acum?

Nu sunt dovezi ck ambasadoarea Femke a ucis pe cineva

de data asta, raspunse regele atent. De fapt, e greu de crezut ca
s-a intamplat a$a. Persoana ucisa este un tanar gardian care era
de pazk in fafa celulei sale aseara, dar nu neaparat Femke 1-a
ucis. Ambasadoarea a avut ajutor din afara. Cre- dem ca acest
barbat a ajutat-o, spuse el, tragand cear$afiil care acoperea
cadavrul de pe masa. II cunoa$tep?

 Vai! II $tiu, raspunse Danar trist, in timp ce i$i miji ochii,

iar Femke ii arunca o privire patrunzatoare. Numele lui este
Ennas $i lucra in palatul din Shandar. L-am vazut acolo, de$i nu
sunt sigur care era rolul lui in palat.

Femke era de doua ori uluita. Trupul unui barbat care i$i
daduse via{a pentru libertatea ei era i aa un $oc foarte mare,
dar cand il auzi pe Danar marturisind ca-1 cunoa$te, ii inghe^a
sangele in vine. Ce era in mintea lui? I$i pierduse de tot simpil
realitapi cand il vazuse pe colegul ei, Ennas, zicand fara suflare?
Fusese cuprins de durerea mor^ii sale?

 $tiap ca e aici, in Mantor? intreba regele incet, continuand sa urmareasca atent chipul lui Danar.

Nu, nu $tiam. Nu-mi amintesc sa fi facut parte din grupul ambasadoarei Femke. Daca sunt bine informat, a luat cu ea
doi servitori $i doi soldapi. Sunt sigur ca Ennas nu era unui
dintre ei, raspunse Danar ganditor.

Femke era impresionata. Cand Danar recunoscuse la inceput

ca-1 $tie pe Ennas, crezuse ca avea sa-i dea de gol, dar el de

fapt mintea cu iscusin^a. Amesteca doza perfecta de adevar cu
invenpile sale, pentru a face povestea credibila.

II subestimase, i$i dadu ea seama, mintea fiindu-i inca in stare de

$oc dupi ce-1 vizuse pe Ennas pe masi.

Dar tu, tinere? II tii pe acest Ennas? o intreba regele

politicos pe Femke.

 Nu $tiu, Maiestate. Figura lui imi pare cunoscuti. Dar in

palatul imperial lucreazi atat de mulp oameni, incat e greu

sa fiu sigur. Inca n-am avut ocazia sa-i cunosc pe top. Nu lucrez
acolo de mult.

Regele ii miji iar ochii in timp ce o privea pe Femke

rispunzand. Inima fetei incepu si bati mai tare, cici crezu ci
vizuse dincolo de deghizarea ei. O scanteiere care aproape ar fi
putut insemna recunoaterea i se citi in ochi, dar momentul de
luciditate trecu i regele didu din cap, acceptandu-i rispunsul.

In^eleg. $i in acest palat lucrurile stau cam la fel. Ai nevoie de ani intregi ca si-i cuno$ti pe top cei din personal, nu mai
vorbesc de cei care vin $i pleaci. Eu inci nu-i $tiu pe top dupi
nume $i fac eforturi mari si-i invip Nu-p face pro- bleme.
Ambasadoarea nu va putea si fugi pentru totdeauna. Mai
devreme sau mai tarziu, va infrunta acuzapile care i se aduc. O
si discut mai multe despre asta cu impiratul vostru, atunci cand
va sosi. In timpul acesta, vi sugerez si rimanep amandoi, pe cat
posibil, in camerele voastre, in caz ci se mai intampli ceva
nefericit.

 Desigur, Maiestate, cum dorip. Daci se poate, a$ vrea si

mai discutim inainte ca Maiestatea Sa Imperiali si soseasci, dar
in^eleg daci, din pricina evenimentelor, nu este posibil, spuse
Danar politicos.

Mulpimesc, lord Danar. Se intampli multe lucruri aici pe

care nu le in^eleg. O sa vi chem mai tarziu. Mulpimesc ci ap
venit atat de repede. Vi rog si plecap acum. Trebuie si mi
gandesc la aceasti intorsituri a lucrurilor, cici sunt

multe care nu se potrivesc dupi cum ar trebui. Incerc si in^eleg

ce a vrut ambasadoarea Femke si obpni prin acpuni- le ei, dar
nimic nu se leagi. O plimbare in gridini ar trebui si mi ajute si
gandesc mai limpede.

Danar $i Femke facuri o reveren^i i ie$iri din incipere. Cei

doi soldapi a$teptau afari $i luari imediat pozipe de drepp in
momentul in care se deschise u$a.

Dorip si vi conducem inapoi in apartament? il intrebi unui

dintre ei pe Danar.

 Nu, nu e nevoie, mulpimesc, rispunse el cu un zambet

prietenos. Cred ci am repnut drumul $i pot oricand si intreb pe
cineva daci nu sunt sigur. Regele spunea ci va merge afari
pentru o plimbare. Date fiind evenimentele tulburi din ultimele
siptimani, a$ putea si vi sugerez ci ar fi mai bine si-1

insopp pe el? In ultima vreme, palatul s-a dovedit a fi un loc

periculos. Nu mi-ar plicea si mi gandesc ci Maiestatea Sa e
singur in gridini in momentul ista. $i a$a relapa dintre ^irile
noastre a fost serios afectati, si nu riscim o catastrofa totali,
bine?

Cei doi soldap se uitari unui la altul, apoi la lordul Danar.

Incuviin^ari i facuri o pleciciune.

Vom proceda dupi cum propunep, domnul meu, spuse

unui dintre cei doi. Mulpimim.

Danar didu din cap citre ei, apoi o lui la pas pe coridor, cu
Femke venind, $i de data aceasta, la mici distan^i in urma lui.
Lordul nu se intoarse si vadi daci ea era acolo i nici nu vorbi
deloc cu ea. Pur $i simplu se indrepta in lini$te citre re$edin^a
oaspeplor, pe acela$i drum pe care veniseri.

Femke ii in^elese ticerea, cici i ea era adanc pierduti in

ganduri. O parte din mintea ei il plangea pe Ennas, in timp ce
cealalti incerca si^i imagineze succesiunea de evenimente
care 1-ar fi determinat si-1 ucidi pe paznic $i si incerce si

evadeze. In cap nu avea decat imaginea lui Ennas pe masa de la

morgi. Din nefericire, aceasta neatenpe la ce se intampla injur nu
putea veni intr-un moment mai nepotrivit.

Simp cea mai neinsemnati dintre miciri, dar fu de ajuns ca

si-i intrerapi reveria $i sa semnaleze pericolul in mintea ei. Fara
sa se gandeasca, se aranci inainte $i il impinse pe Danar citre
stanga. Un pumnal trecu razant pe langi Femke, direct pe
traiectoria pe care mergea Danar. Cineva ie$ise de dupi un colt
din fa^i $i lansase lama cu o precizie mortali. Femke ate- rizi
greoi. Trase concluzia ci acel cineva" trebuia si fie Shalidar.
Spioana se ridici din nou in picioare intr-o clipiti.

Intoarce-te in apartament, ii porunci ea lui Danar, care se

lovise de perete $i cizuse pe podea. Nu deschide u$a decat in
prezen^a girzilor regale. Ajung $i eu acolo cat pot de repede.

Spunand acestea, o lui la fugi pe coridor $i didu colpil, pe

urmele asasinului. Ce avea de gand si faci atunci cand il va
ajunge din urmi, Femke nu era siguri. Shalidar avea cu siguran^i mai multe arme, iar ea nu poseda niciuna, dar voia cu
disperare si-1 prindi. Acum era o chestiune de principiu.
Mu$case momeala. Restul pnea numai de ea.

Dupi ce lui colpil, Femke vizu pentru o fracpune de secundi

o silueti care dispiru in fugi pe un alt coridor lateral, pupn mai
in fa{i $i la dreapta. Acceleri cat putu de tare $i se pnu pe
urmele ei. Dupi ce ajunse pe coridoral lateral, o pierdu din nou
din vedere, cici silueta coti iari$i in micul la- birint de holuri din
acea parte a palatului.

La naiba, se mi$ci repede!", se gandi ea, ducandu-se glon^

citre urmitoarea intersecpe, unde se opri i ciuli urechile.
Covoral gros estompa sunetul pa$ik>r asasinului, dar nu il reducea de tot. Femke auzi indeajuns cat si^i dea seama ci o
cotise din nou la dreapta. Merge in cerc", realizi ea cuprinsi

de panici. Daci Shalidar ajunge la Danar inainte ca acesta sa se

fi mi$cat, vulpea bitrani va avea parte de o a doua ansi."

Gandul ca Shalidar ar putea razbi pana la Danar inainte ca ea

sa-1 prindi din urma ii dadu $i mai multa forfa, aa ca aproape
zbura pe coridor in urmarirea lui. Cand ajunse la urmatoarea intersecpe, asasinul o luase la dreapta din nou $i-l vazu iar pentru
o clipa, dispirand in fa}!, intr-o curbi a coridorului.

Femke trecu prin locul unde il lisase pe Danar in urma cu un

minut i descoperi mulpimiti ca nu se mai afla acolo. Daci
avem noroc, asasinul n-o s-o ia pe acela$i drum ca Danar", se
gandi ea. Femke nu vizu pumnalul asasinului nicaieri pe
coridor, deci probabil ca fusese luat ori de Shalidar, ori de
Danar.

Numai de-ar fi Danar", se ruga ea in timp ce alerga pe

coridor cat o pneau picioarele, cu dinpi incle^tap, intr-o hotirare
teribili.

Dintr-odati, ajunse la o intersecpe in care se intalneau patru

culoare $i se opri brusc. Spre uimirea ei, nu era nici urma de
asasin niciieri, de$i vedea destul de departe in toate direcpile.
Nimeni nu putea alerga atat de repede.

Incercand din rasputeri sa-^i controleze gafaitul, Femke i^i

ciuli urechile pentru a auzi paii asasinului. La inceput, crezu ca
pulsul care ii bubuia in urechi ii masca fiiga, dar, pe masura ce^i calma respirapa, ii dadu seama ca n-are ce si mai auda.
Shalidar disparuse.

Si te ia naiba, Shalidar! strigi ea frustrati, lovind cu

pumnul unei maini in palma celeilalte, intr-un gest de ener- vare
extremi. Si ajungi in iad!

Probabil ci asasinul se strecurase pe una dintre numeroa- sele

u$i aflate de-a lungul coridoarelor, dar Femke n-avea cum si
$tie daci trecuse de ascunzitoarea lui sau daci aceasta se afla
mai incolo. I$i didu seama ci, de$i nu-1 prinsese pe

asasin, nu diduse nici peste lordul Danar. Asta era bine, insemna
ca nici Shalidar n-avusese cum sa-1 vadi, dar $i deru- tant, caci
se a$teptase ca Danar sa se intoarci in camera lui pe acest drum.
Danar dispiruse i el.

Pentru numele lui Shand, ce se intampli?", se intreba ea. Ce

ar trebui sa faca mai departe? Si caute in camerele din apropiere
ar fi periculos, caci Shalidar ar putea avea capcane pregitite
pentru ea. Acum, logic era sa se intoarca in aparta- mentul lui
Danar.

Ca sa fie sinceri, Femke nici nu se a$teptase sa-1 prindi pe

Shalidar. Ii daduse ocazia sa-1 atace pe Danar fari ca lordul si fi
fost inconjurat de soldapi, iar asta fusese partea cea mai riscanti a planului. Era intr-un fel mulpimita ci Danar nu fusese
rinit. Shalidar n-o si mai aibi o ocazie atat de buni. Faza
urmitoare a planului era si se duci la rege i si aranjeze ca
ambasadorul shandez si fie inconjurat de eel mai puternic
cordon de securitate posibil. Cu pupnul timp care ii mai rimisese
lui Shalidar si^i duci la bun sfarit contractul, Femke era

siguri ci va incerca ceva riscant, mai degrabi decat sa piardi

atata aur. $i atunci ei vor pune mana pe el. Prin de- mascarea lui
Shalidar in fa^a regelui, era siguri ci-$i va curi^a numele $i va
putea readuce pupni incredere in negocierile de pace pe care le
incepuse. Daci nu-i ie$ea asta, mai avea un plan de rezervi care
era la fel de convingitor.

Exista totu$i un detaliu care o deranja. Avea senzapa ci, in

secundele in care-$i zirise inamicul, ii scipase ceva esenpal. Nu
putea defini ce anume, iar acum nu era momentul si se lase
distrasi. Spioana $tia ci era vulnerabili, expusi la inter- secpa
coridoarelor. Trebuia si se indepirteze de locul acela, ceea ce o
obligi si ia o decizie.

Nehotirati intre a-$i relua ciutarea pe drumul pe care venise

$i a se intoarce in apartament, Femke alese a doua

variant^, ca sa vadi daca Danar sosise acolo pe o alta cale. Daca

Danar era acolo, atunci ar fi putut sa treaci imediat la urmitoarea
fazi a planului. Daci nu, atunci Femke trebuia si-1 caute,
sperand ci Shalidar nu pusese din nou mana pe el.

Danar nu era sigur daci ar fi trebuit si se simti ofensat de faptul

ci Femke il trata ca pe un biie^el care avea nevoie de protecpe.
Intr-adevir, ii salvase via^a atunci cand il impin- sese din calea
pumnalului, dar ego-ul siu nu se ariti prea in- cantat cand il
trimise in camera lui, in timp ce ea o lui la fugi, neinarmati, pe
urmele asasinului.

Inainte ca el si se ridice in picioare, Femke dispiruse deja

dupi colp Intr-un gest de iritare, i$i scuturi tunica $i panta-

lonii. Insi inainte de a termina, o mani ii astupi dintr-odati gura

$i simp marginea rece a unui cupt lipindu-i-se de gat.

 Hai pe aici, lord Danar. Vreau si discutim un pic inainte

si te ucid, ii $opti in urechea dreapti vocea $uieritoare a lui
Shalidar.

Danar era impietrit, dar n-avea incotro. Daci nu coopera, va

fi mort in cateva secunde. Daci s-ar fi dus cu asasinul, ar fi fost
o mici $ansi ca Shalidar si faci o gre$eali. Cum reu$ise si ajungi
in cateva clipe din faa in spatele lui? Era vreun magician care
putea dispirea dintr-un loc $i apirea in altul? Daci nu, atunci
dupi cine alerga Femke?

Shalidar il trase pe Danar pe ua unui depozit care se gisea la

capva pa$i mai incolo, pe coridor. Asasinul inchise u$or u$a in
spatele lor $i apoi rimase nemi$cat, de parci ar fi ateptat ceva.
Nu dupi mult timp, Danar auzi cum cineva trece in fuga prin
fa^a u$ii. Dupi cateva secunde, o alti persoani alerga pe coridor.

A$a, $opti bucuros Shalidar. N-ar trebui si mai fim deranjap pentru o vreme. Daci incerci si strigi, n-o si apuci.

Acest cupt este foarte ascupt $i o si-p secponeze traheea intr-o

clipi daci nu faci exact ce-p spun. In^elegi?

Danar mcuviin^i cu o foarte u$oari micare a capului.

Bun, zise Shalidar, luandu-i mana de la guri, dar cuptul de

la gatul tanirului lord nici nu se clinti. Acum, ci ne m^ele- gem,
ai putea incepe prin a completa ni$te spapi libere. Ce-mi
pregite$te Femke?

Femke? De unde si tiu? Eu doar ce-am venit...

 Nu face pe inocentul cu mine, Danar, il intrerupse

Shalidar, maraind fiirios. $tiu ci ai scos-o din inchisoare. $tiu ca
acum cateva clipe ea era pe coridor. Ce speri si obpni daci mi
pune si te omor?

Si mi omori? Ce vrei si spui? Femke mi place. De ce ar

vrea si mi omoare? ingiimi Danar, hotirat si-1 duci de nas pe
Shalidar.

 Daci te atepp si cred ci nu e$ti implicat in asta, domnule

ambasador Danar, spuse el, accentuand ironic titlul de parci ar fi
fost mizerabil, atunci probabil ci mi crezi eel mai mare prost din
Shandar. Nu sunt prost, Danar. Nu te ajuti cu nimic si te prefaci.
Femke ori crede ci e suficient de buni meat si mi prindi, ori are
vreun motiv si vrea si scape de tine. Partea tristi in ceea ce te
prive$te e ci in ambele cazuri tu ajungi si mori. Vezi tu, Femke
n-o si fie niciodati suficient de buni si puni mana pe mine, iar
daci te vrea mort, e dispusi si pliteasci bine.

Eu... eu...

 Vid ci n-o si scot mare lucru de la tine, nu? Adici in afari

de cele o mie cinci sute de monede de aur pe care le-am primit
deja. Si fii sigur ci o si cheltuiesc cu folos banii de pe urma ta,
Danar. Dar capul tiu nu meriti prepil ista. E$ti jal- nic. Probabil
ci-p dai seama $i tu ci Femke e spioani pana in miduva oaselor.
Te-am urmirit. Ti-am vizut privirea din

ochi. Probabil ca $tii ca nu-p impirti$e$te iubirea $i asta n-o sa

se intample niciodata. Femke s-a folosit de tine din momentul in
care ai ajuns in Mantor. S-a folosit de tine a$a cum se folose$te
de toati lumea, ca de un mijloc pentru scopurile ei, un pion intrun mare joc de-a $oarecele $i pisica. Ei bine, Danar, aici atat tu,
cat $i Femke suntep $oareci, iar eu sunt pisica. $i ma tem ca
priditorul trebuie si-i ucidi prada.

Stai! Nu! Ip spun tot! se oferi disperat Danar. Nu trebuie

sa mi ucizi, Shalidar.

A, deci $tii in sfarit cum mi cheami. Bun! Ce pune la

cale obraznica de data asta?

Danar inspiri adanc $i incerci exasperat si se gandeasci la o

poveste plauzibili. Cuptul care il apisa pe gat incepu si-1 preseze
ceva mai tare, sporindu-i starea de disconfort. Lisi deoparte
orice intenpe de a minp, apoi i$i pierdu complet calmul.
Balbaindu-se panicat, ii spuse despre planul de bazi. Acum era
oricum irelevant, se gandi. Primul plan nu funcpo- nase. Totul
depinsese de Femke, daci ar fi reuit si-1 impie- dice pe
Shalidar si puni mana pe el din prima incercare. Dar asasinul
fusese cu un pas inaintea lor.

Shalidar asculti lini$tit pani cand Danar termini de po- vestit

cum plinuiseri si-i ceari regelui si organizeze in urmitoarele zile
o pazi atat de solidi in jurul lui, incat ar fi fost imposibil ca
Shalidar si se apropie fari si fie recunoscut. Soldaplor li s-ar fi
poruncit atunci si-1 opreasci $i si-1 caute de arme cu orice
ocazie. Cand impiratul avea si soseasci, Femke urma si se
foloseasci de influenza de care se bucura pe langi el pentru ca
Shalidar si fie demascat. Astfel, Femke i$i relua postul de
ambasador i-i recipita buna reputape.

 Ti-ar conveni i pe ca Femke si fie o ambasadoare respectabili, observi in treacit Shalidar. O relape cu o ambasadoare
ar fi mai pupn ru$inoasi pentru numele familiei, nu?

Dar sunt sigur ca membrii mai tradiponali$ti ai clanului n-ar privi

atat de favorabil flirturile tale cu o spioana. Ar fi fost atat de
bine. Din nefericire, n-am apreciat niciodati indrigostitii i, de
fapt, nici dragostea. Nu sunt genul romantic.

Shalidar se opri $i Danar i$i inchise ochii strans, a$teptandu-se sa simti in fiecare clipi cum cuptul ii secponeaza gatul.
Asasinul cipitase ceea ce voia. Danar nu se putea gandi la vreo
cale de scipare din situapa asta. Moartea pirea inevitabili.

S-ar fi putut oferi si-i dezviluie $i planul de rezervi al lui

Femke, dar n-ar fi ca$tigat mare lucru. Daci i-ar fi spus i restul, ar mai fi obpnut cateva secunde, dar Shalidar pirea deja
mulpimit cu informative pe care le primise. Danar $tia mai
multe. Mult mai multe. $i faptul ci le tinea numai pentru el era o
mici sursi interioari de triumf.

Incerci si nu se gandeasci la ce ar simti daci lama i-ar

sectiona traheea, dar mintea ii era plini de imaginile unei morti
lente $i sangeroase. Apoi, spre surprinderea sa totali, Shalidar ii
didu o razi de speranti.

 Femke a fost o pacoste inci de cand am intalnit-o prima

dati. Spune-i ci, daci vrea si mai triiasci, trebuie si se predea in
fata regelui $i si-$i asume responsabilitatea pentru moartea
baronului Anton i cea a contelui Dreban. Daci face asta, nu mi
voi amesteca in deciziile curtii regale $i nici n-o

s-o mai deranjez da at evadeazi din nou din inchisoare. In plus,

trebuie sa promiti ca nu se mai amesteca in treburile mele de
acum incolo. Daci descopir c-a f&cut asta, atunci o s-o vanez
pani la capitul pamantului i o s-o omor. E clar?

 Absolut, Shalidar. O si-i transmit mesajul tiu imediat.

Da, aa o si faci, pentru ca, daca nu, o sa mori inainte si

mai ai a doua ansi, scra$ni asasinul $i apoi infipse ceva ascu^it
in piciorul lui Danar. Lordul tresiri i simti cum lama cufitului
apisat pe gat ii tiie uor pielea. Un firi$or de sange

incepu si i se scurgi pe gat, iar el se intrebi ce naiba facea asasinul.

Shalidar il impinse citre u$i, dar n-o deschise imediat.

Tanirul simp o zvacnire in picior, acolo unde fusese in^epat, i
dintr-odati il cuprinse o stare de riu.

Daci vrei si triieti, atunci ai face bine si ajungi repede la

Femke. Spune-i ci te-am binecuvantat cu o rani plini de nepthis.
E o otravi rari, dar $tiu ci Femke a mai fo- losit-o. Daci ai noroc,
o si-p dea antidotul. Nu pierde vre- mea, Danar. Nepthisul i$i
face efectul repede. Succes $i nu uita de mesajul meu.

Spunand asta, Shalidar deschise u$a, lui cuptul de la gatul lui

Danar $i-l impinse cu putere in spate, trimitandu-1 afari, pe
coridor. Ua se tranti inapoia lui. Inainte si-$i poati re- dobandi
echilibrul, auzi cum o cheie se risuce$te in broasci.

Cuprins de furie $i profund insultat, tanirul lord se intoarse i

incepu si bati in u$i cu pumnul incle^tat. Era un gest inutil,
fiindci era in continuare neinarmat, dar Danar se simp mai bine
dupi acest mic act de sfidare.

Lordul nu $tia cum acponeazi otravurile, a^a ci nu facu

niciun efort ca si^i domoleasci fiiria clocotitoare i porni in
fugi spre camerele de oaspep. Nu $tia decat ci trebuia si ajungi
cat mai repede la Femke, pentru ca ea si-i dea antidotul. Nu
gandea bine, cici, manios fiind i fugind in loc si se calmeze $i
si meargi la pas, Danar incepu si impri$tie rapid toxina mortali
in tot corpul.

CAPITOLUL 15
minte ii zumziiau diverse teorii. Era cuprins de fiirie de cate ori se
gandea la uciderea prietenului siu drag, Anton, dar acum era
preocupat si rezolve misterele recente. Malo nu mai avusese
parte niciodati de atatea intrigi la palat.

Cand era copil, regelui ii plicea si rezolve jocuri de perspicacitate. Profesorii sii se minunau de puterea sa de jude- cati
i de mdagirea de a duce o problemi pani la capit. Era o calitate

care ii fusese de folos in timpul domniei, dar din la- birintul

complicat de acum pirea imposibil de ie$it.

Thrandorul se bucurase de mai bine de patruzeci de ani de

pace cu vecinii. Regele Malo avusese de infruntat multe probleme diplomatice, dar niciuna nu ajunsese pani in punctul in
care si fie nevoie de arme, asta pani la invazia din anul
precedent a nomazilor terachip din pnuturile pustii de la sud de
grani^i. De atunci, lumea a luat-o razna", se gandi Malo cu
triste^e. Se virsase sange din plin, magicieni apiruseri de niciieri
pentru a se duela in faa porplor ora$ului $i acum, dupi ani de
via^i previzibili la curtea din palatul regal, apare deodati un val
de crime, hope $i ineliciune.

De ce?", se intrebi el in gand. De ce acum $i de ce aici? Ce

avea de ca$tigat ambasadoarea Femke daci ii omora pe

egele Malo se plimba prin gridinile palatului, iar in

Anton i Dreban? Dar oare ea ii ucisese? Care era legatura dintre

cei doi birbap $i ambasadoare?"

Malo nu $tia ca Anton i Dreban sa fi avut afaceri comune.

Se pirea ca lui Anton nu-i plicea deloc de conte $i-i blocase
tentativele de a dobandi influenza la curtea regali. Dreban avea
o reputape indoielnici. Malo era con$tient de caracte- rul
necinstit al contelui, de$i nu vazuse niciodata dovezi ale vreunor
activitip ilegale sau legate de tridare. Daci Dreban uneltea
pentru a pune mana pe putere, atunci secretul siu rimisese intact.

Din cate $tia regele, ambasadoarea Femke $i baronul Anton

se intalniseri o singuri dati, cand Femke adusese la curte darurile
de la impiratul Surabar. Contele Dreban nu fusese prezent in
momentul acela. Regele $tia ci Femke $i Dreban nu se mai
intalniseri inainte ca el si fie omorat, de$i era posibil si se fi
vizut in timpul sesiunii deschise a cur^ii la care participase i
ea.

Acum, ambasadoarea evadase din temni^a palatului, is- pravi

pe care regele o crezuse imposibili. Tipul ista, Ennas, pe care
lordul Danar il identificase ca facand parte din curtea shandezi,
avusese vreun rol in jefirirea trezoreriei regale $i in evadarea lui
Femke? Cand ajunsese in Mantor? De ce lua- seri talharii atat de
pupn? Ar fi putut cu u^urin^i si duci mai mult. Erau mii de
intrebiri la care lui Malo i-ar fi plicut si giseasci rispunsuri
inainte de sosirea impiratului shandez, dar regele nu prea avea
$anse si descopere adevirul daca nu-1 ajuta inspirapa sau daci
Femke nu era gisiti.

Lui Malo ii pirea riu ca n-o vizitase cat fusese repnuti. Irosise
ocazia de a o chestiona mai aminunpt pe ambasadoare in legituri
cu crimele, gandindu-se ci ar trebui si a$tepte pani la proces, ca
si evite si influence rezultatul. Acum se confrunta cu un dezastru
de nedescris: impiratul Shandarului avea sa ajungi in doua zile;
Malo inca nu $tia care fusese mo- tivapa crimelor;
ambasadoarea Femke era din nou liberi prin ora$; gardienii
omoraseri un shandez pe terenurile palatului pentru ci nu se
oprise la ordinul lor; i peste toate astea, Malo provocase
nemulpimirea negustorilor thrandorieni, care se plangeau ca
porunca sa de a inceta comer^ul cu imperiul shandez le
distrugea afacerile. Thrandorul incepea si-$i revini la normal
dupa cele doua bitilii recente. Malo nu voia sa mai provoace $i
alte conflicte, mai ales nu cu un vecin atat de pu- ternic. Via^a
nu fusese niciodata simpli, dar Malo incepea sa se intrebe daca
nu cumva era prea bitran ca sa se ocupe de genul acesta de
situapi.

944

Oare vizita imparatului shandez o sa clarifice lucrurile sau o

sa le tulbure $i mai mult?", se intreba el trist.

Noul ambasador, lordul Danar, era un tanar destul de binevoitor, dar Malo simpse ca in diminea^a aceea nu spusese
intregul adevir. Tanarul vorbise politicos $i recunoscuse ca-1
$tia pe intrusul ucis, ceea ce fusese o mirturisire la care Malo nu
se a$teptase. Dar, cu toati pnuta lui calmi $i chipul apa- rent
onest, ambasadorul ascundea ceva. De asemenea, regele era
sigur ca servitorul ambasadorului ^tia mai multe decat recunoscuse. Daca era format, baiatul ar fi putut fi o buna sursa
de informapi", se gandi Malo. Trucul ar fi sa-1 separe de ambasador suficient de mult timp incat sa-1 poata chestiona indeaproape. Asta s-ar putea sa nu fie u$or, dar era o varianta care
merita sa fie luati in calcul.

945

Da", se decise el. Baiatul ar putea fi cheia care sa dez- lege

intregul mister. Daca le spun gardienilor sa-1 opreasca data
viitoare cand va fi trimis dupi vreun comision, o si le cer si-1
aduci la mine. Firi scutul pe care 1-ar impune prezen^a
stipanului siu, biiatul ar putea si spuni mai multe."

946

Regele zambi abitut. N-avea de gand si-1 rineasci pe fliciu,

dar se va folosi de intimidare daca va fi cazul. Unui servitor pus
in fa^a intrebirilor directe ale unui rege ii va fi greu si nu dea
rispunsuri. Malo nu era un om prefacut din fire, dar situapile
ciudate cereau solupi radicale.

Femke ajunse la camerele de oaspep din aripa de vest. II strigi

pe Danar, dar nu primi niciun rispuns. Nu era surprinsi. Primul
impuls fii acela de a o lua inapoi pe unde venise, in spe- ran^a
de a-1 ziri, dar se gandi mai bine $i decise ci n-ar fi prea
in^elept. Danar ar putea si se intoarci la apartament pe cateva
trasee diferite. Nu. Femke venise in apartament ca si-1 intalneasci i aici avea si rimani.

Din instinct, arunci o privire citre alarmele pe care le in947

stalase la ferestre $i-$i didu seama imediat ci se umblase la eel

pupn una dintre ele. Ridici imediat garda. Era posibil ca persoana care deranjase mecanismul de alarmi si se afle inci acolo.

Cand intri in apartament, i se ridici pirul pe ceafi. Se purta

natural, dar sim^urile ii erau incordate pentru a localiza intrusul.
Totul era ticut. Nu erau multe locuri in care cineva

948

putea si se ascundi eficient. Ii puse mintea la contribute. Daci

a intra aici cu forfa, unde m-a$ ascunde?" se intrebi ea.

In dormitor", i$i zise. Daci ar intra cineva in dormitor,

i-ar lua eel mai probabil prin surprindere. Acolo are cele mai
949

multe $anse si giseasci intrusul.

Decat si dezviluie informapi prin mi$cirile sale, Femke

hotiri mai degrabi si dea buzna direct i si vadi ce e in dor. a . .

950

mitor. I$i anun^ase deja prezen^a cand il strigase pe Danar,

atunci cand intrase prima data in sufragerie, deci nu mai avea

nimic de catigat daca incerca s5 fie silentioasS. In schimb,

951

inarmandu-se cu o lampi de metal ce-i era la indemani, Femke dadu

ua de perete cand intri, ca sa se asigure ca nu stitea cineva dupi
ea. U$a se balansi liberi. Nu era nimeni.

Femke se ghemui $i verifici sub patul uria, a$ezat pe mijloc. Nici acolo nu era nimeni. Era evident ci nimeni nu se
ascundea dupi draperii, iar u$ile dulapului erau inchise perfect,
ceea ce era greu de facut din interior, dar Femke se apropie cu
atenpe de $ifonierul inalt din lemn.

952

Puse mana pe maner $i trase repede u$ile dulapului, sirind in

acela$i timp inapoi. In afari de haine, in dulap nu mai era nimic.
Camera era in reguli. Femke risufli u$urati i reveni in
sufragerie.

Cand intri din nou in incipere $i se intoarse si verifice baia,

Femke simp o mi$care in spatele siu. Nu avu nicio ezi- tare. Firi
niciun avertisment, Femke se risuci pe piciorul stang, iar pe
dreptul il ridici, pregititi si loveasci. Intrusul, rapid ca un fiilger,
ii opri lovitura cu mana, dar inainte si se concentreze pe figura
omului, ea i$i continui atacul, risu- cindu-i corpul $i izbindu-1
pe birbat sub birbie cu piciorul stang. Acesta se didu inapoi
clitinandu-se.

953

 Au! De ajuns! se auzi o voce familiari.

In timp ce se rasucea, Femke aruncS lampa deoparte i-i

depirti bra^ele, aterizand agiliJ in picioare. Mainile se aezarS

954

. A . . automat intr-o pozipe

defensivi. In fa^a ei se afla Reynik, cu

o figuri ovini, pnandu-se cu o mani de birbie ^i ridicand-o

pe cealalti, facandu-i semn si se opreasci.

955

 Reynik! $uieri Femke furioasi. Ce crezi ci faci aici?

Trebuia si fii cu ochii pe Shalidar.

Am incercat. L-arn urmirit de cand am plecat de acasi,

dar Shalidar e un client alunecos. II pusese pe unui dintre oamenii

956

lui si-1 supravegheze. Mi bucur ci m-ai avertizat ci s-ar putea

intampla asta, altfel a$ fi fost prins. M-a plimbat bine de

957

tot prin partea de sus a ora$ului, inainte si ajungi la palat. Locul

ista afurisit e ca un labirint. Credeam ci mi descurc destul de
bine dupi cercetirile din siptimanile trecute, dar 1-am pierdut.
M-am gandit ci eel mai bine e si vin aici sa te previn.

Ai cam intarziat, marai Femke, cici fiiria nu-i dispiruse

chiar de tot din voce. $i-a lansat atacul acum mai pupn de zece
minute.

Danar? intrebi Reynik, dintr-odati ingrijorat.

958

 Nu $tiu, ofti Femke, dand din cap. Am reu$it si-1 imping

din calea cuptului lui Shalidar. Apoi i-am spus si vini aici i eu
m-am dus dupi Shalidar. Nu 1-am ajuns din urmi, iar Danar a
dispirut. Nu $tiu ce s-a intamplat, dar mi tem de tot ce e mai riu.

O! Pe Shand! exclami Reynik pe un ton ingrozit.

Ce-i? Ce s-a intamplat, Reynik?

959

 Inainte si-1 pierd din vedere, Shalidar s-a intalnit cu

cineva aici, in palat. Nu $tiu cine era, pentru ci n-am putut

si vid persoana cu care vorbea. Imi pare riu, Femke. Eu sunt soldat,
nu spion. Shalidar ii didea indicapi. Nu pot fi suti la suti sigur,
dar presupunerea mea este ci Shalidar nu lucreazi singur aici, in
palat.

960

Femke simp ci i se face riu. O mulpme de detalii se legau,

completand ultimele cisu^e goale ale unui careu. Imaginea care
ie$ea la iveali nu era una plicuti. Daci asociatul lui Shalidar de
aici, din palat, nu era doar unui dintre servitorii sii? Daci acest
asociat era i el tot un asasin? Atunci o mulpme de lucruri ar fi
mai u$or de explicat. Cand Femke o luase la fugi dupi persoana
care aruncase cuptul citre Danar, simpse ci ceva e in nereguli cu
urmirirea. Intrucat presupusese ci Shalidar fusese eel care
aruncase cuptul, ii fusese imposibil si scape de senzapa asta.
Acum era perfect logic. Cei care aruncase lama nu fusese
Shalidar. Ceea ce insemna ci...

961

 Pe dinpi lui Shand! pufiii Femke, intorcandu-se $i pornind in fugi spre u$i.

Ce e? intreba Reynik, urmand-o automat. Ce s-a intamplat?

962

 Atacatorul de mai devreme n-a fost Shalidar. Danar e in

pericol mai mare decat mi-am imaginat.

Femke trase cu putere de u$i $i alerga pe coridor, unde se

opri dintr-odati. Reynik veni dupi ea $i rimase pe moment

963

derutat de expresia de pe chipul ei. Oscila intre plicere, te

roare, teama $i nesiguran^a. Ii urmiri privirea de-a lungul coridorului pana il vizu pe lordul Danar, clitinandu-se pe culoar ca
$i cand ar fi fost beat.

Femke piru impietriti, dar Reynik se repezi sa-1 ajute pe

tanarul nobil, care se pribui in bra^ele lui cu un geamit de
durere. Reynik se dezechilibri, caci Danar i$i pierduse con964

trolul membrelor $i devenise total neputincios, lisandu-1 pe

tanarul soldat sa-i poarte intreaga greutate.

Repede, ajuti-ma sa-1 ducem in camera. Probabil ca e

ranit. Ia1 de braful celalalt i o sa-1 caram impreuni! Eti
gata? ii porunci Reynik lui Femke.

Tonul siu hotirat $i indicapile precise erau exact ceea ce-i

trebuia lui Femke pentru a se lansa din nou in acpune. II ri965

dicari pe Danar intre ei, il duseri in sufragerie $i-l a$ezari pe

canapea.

Unde sunt servitorii cand ai nevoie de ei? bombini Femke

fiirioasi. Se a$ezi in genunchi langi tanirul lord $i incepu si-1
ingrijeasci.

Avem noroc ci nu sunt aici, rispunse Reynik. Prezen^a

mea ar fi greu de explicat. Hai si nu-i amestecim in asta, bine?
966

Nu vreau si avem $i mai multe necazuri.

Adu-mi o carpi, te rog. Trebuie si-i curi^ sangele, ca si

vedem cu ce avem de-a face, rispunse Femke, ignorandu-1.

967

Danar avea mult sange in jural gatalui, dar de indati ce

Femke $terse sangele de la suprafaj:i, vizu ci tiietara de la gat
era superficial! Se gandi ck trebuie sa mai fie ceva.

Danar? Ma auzi? Sunt eu, Femke. E$ti in siguran^a

acum. Ai reu$it sk te intorci in apartamentul pentru oaspep. Ce
s-a intamplat? Ce nu e in reguli?

968

Femke turaia intrebiri, dar reu$i sa nu lase panica si i se

simti in voce. Danar rispundea incet. Ochii, care ii erau inci larg
deschidi, se opriri asupra ei o clipi, iar el zambi cand o
recunoscu.

Femke. Slavi lui Shand, bolborosi el, cu vocea slibiti i

neclari. Shalidar... otravi... nepthis... trebuie antidot...

Nepthis! exclami Femke ingroziti. Cand? Cat de mult?

969

 Nu tiu, ingiimi el, clipind greoi. Am alergat cat am putut

de repede...

La naiba, Danar! Chiar nu $tii nimic? strigi Femke indurerati. Daci alergi, for^ezi corpul si pompeze sangele mai
repede, a$a ci otrava se impri$tie rapid. Reynik, trebuie si
aducem antidotal repede. Nepthis e o otravi mortal! Danar nu
mai are mult.

970

 Dar de unde o si luim un antidot pentru nepthis? intrebi

Reynik cu disperare in voce. Nu $tiu daci pot si merg

la infirmerie s5 intreb. In plus, nici n-am mai auzit de asta pana

acum. E posibil sa gasim antidotul la infirmeria palatului? Daca
da, a putea incerca s5-l fur, dar eu nu sunt hot. Sigur m-ar
prinde.

971

 Am eu antidotul, zise Femke curajoasa. E in geanta mea

cea mica.

Pai, nu sta degeaba. Zi-mi unde e geanta i o aduc.

E cu celelalte lucruri care ii aparflneau ambasadoarei

Femke, pe care le-am lasat la tavernS.

972

Reynik se uiti ingrozit la Femke.

Dar asta e in oraul de jos. N-o si pot si mi due $i si mi

intorc la timp.

973

 E singura $ansi pe care o are, Reynik. Ori asta, ori stim

aici i ne uitim la el cum moare.

Chipul lui Femke pirea chinuit de o suferin$ interioari pe

care Reynik nici nu i-o putea imagina. Vina din ochii ei ajunse
pani la inima sa. Incuviini din cap $i stranse din dinp hotirat.

O si mi due pani acolo i inapoi cu cea mai mare vitezi,

promise el.
974

 Reynik.

Da?

Fii atent. Gardienii au tras aseari in Ennas. E mort, ii

spuse Femke sec, incercand si-$i stipaneasci emopile.

975

Reynik nu rispunse, dar Femke tia ci ve$tile il loviseri din

plin. Toate mergeau prost i se pirea ci ei nu puteau face mare
lucru. Reynik il privi pe lordul Danar $i-i observi res- pirapa
slibiti $i chipul palid. Era tanir i corpul ii era puter- nic, dar
Reynik vizu ci nepthisul se instalase deja in organismul siu.
Soldatul nu cuno$tea aceasti otravi, dar nici nu trebuia. Fa^a lui
Femke ii spusese tot ce trebuia si afle. $tia ci speran^ele sunt
slabe. Nu voia s-o lase si infrunte sin- guri inevitabilul, dar navea incotro.

O imbripi scurt i strans.

976

 Fii tare, spuse el simplu.

$i tu gribe$te-te, ii rispunse ea recunoscitoare.

Reynik se duse la u$i, se uiti afari in stanga i-n dreapta,

977

apoi dispiru in fugi. Danar gemea de durere. Fa^a ii era trans- pirati
toati $i atat de palidi, incat era aproape verde.

U$urel, Danar, ii opti ea, mangaindu-i u^or fruntea. O si

fie in reguli. Uite, ia o guri de api. O si te ajute.

978

 O sa mor, nu? intreba Danar cu vocea aproape stinsi.

Nu, n-o sa mori. Reynik s-a dus dupa antidot. O si fii

bine, raspunse ea, turnand un pahar cu apa din carafa de pe
masa.

979

Cuvintele ei erau curajoase, dar ii lipsea convingerea din

voce. Danar i$i dadu seama imediat.

Bine, spuse, iar buzele ii schi^ara un zambet ironic.

Pentru ca nu mi-ar plicea si fi venit pani aici numai ca si mor
inainte si te cuceresc.

Femke ii ridici u$or capul $i-i (inu paharul la guri, ca si poati

bea. Ochii ii erau plini de lacrimi, desi incerca si $i le
980

stipaneasci.

Asta e imposibil, zise ea, inecandu-se din cauza emopilor.

Tu e$ti lordul Danar, diavolesc de frumos $i ire- zistibil pentru
femei. M-ai cucerit deja de ceva vreme, Danar. Pur $i simplu am
fost prea incipi^anati $i prea preocupati de prinderea lui
Shalidar ca si recunosc.

Dupi ce spuse aceste cuvinte, de$i le rostise numai ca si-1

981

faci si se simti mai bine, Femke ii didu seama ci erau adevirate.

Danar ii ca$tigase inima. Romantismul nu avusese niciodati loc
in via^a ei; totu$i, avea in fa^i un birbat care o vrajise. Fusese
foarte hotirat s-o ca$tige, intr-un fel pe care nu-1 cunoscuse $i
nu-1 a$tepta de la nimeni. Realiza acum ci era un birbat pe care
ar fi putut ajunge si-1 iubeasci, iar el murea in fa^a ochilor ei.
Via^a ei dificili nu fusese niciodati atat de crudi.

O spui doar a$a, dar ip mul^umesc, rispunse Danar, pe

chip ivindu-i-se un zambet dureros.

982

 Nu, Danar, n-o spun doar a$a. Vorbesc serios, suspini

Femke, nemaiputandu-$i stipani lacrimile, care incepuri si-i
$iroiasci pe obraji. Puse paharul cu api inapoi pe masi, apoi se
apleci deasupra lui i-l siruti tandru. Sirutul duri mai

983

multe clipe. Cand buzele li se despirpri in cele din urma,

Femke i$i a$ezi cu grija capul pe pieptul lui, incapabili sa-1

mai priveasci.

.....a

984

 Diavolesc de frumos $i irezistibil, ei? Imi place cum

suni, dar cred c-ai uitat de fermecitor, istep elegant..., glumi el,
abia rostind cuvintele.

Femke nu putu sa rispundi. I$i sim^ea gatul umflat $i i se

facuse grea^a. Lacrimile nu mai conteneau, iar ea pur $i simplu
i$i pnea obrazul lipit de pieptul lui $i asculta, sperand cu
disperare ci va mai rezista suficient cat sa primeasci antidotul.
985

 Femke, uite, zise Danar dintr-odata, cu vocea un pic mai

puternica $i tonul schimbat de la jovial la serios. Shalidar mi-a
zis si-p transmit un mesaj $i nu e unui care o si-p placi.

Ce-a spus? intreba in cele din urma Femke, fari si se

mi$te.

Mi-a zis si-p transmit si te duci la rege. Vrea si-p asumi

responsabilitatea pentru morple lui Anton $i Dreban. Daci
986

accepp $i nu te mai amesteci in treburile lui de acum in- colo,

promite si nu intervini in decizia curpi.

Altceva? intrebi ea incet.

A spus c-o si te vaneze pani la capitul lumii $i o si te

ucidi daci nu faci dupi cum lp cere.

987

 O, atunci e in reguli.

Femke! protesti Danar. Vorbe$te serios. O si te omoare,

iar eu...

$$t! Gata, Danar, lini$te$te-te. Stai nemi$cat. $tiu ci

vorbe$te serios. N-am vrut si te agip. Sarcasmul e un prost
obicei de-al meu in ultima vreme. O si ne ocupim de Shalidar
dupi ce lp revii. Acum striduie$te-te si rimai calm, in felul ista
988

impiedici otrava si-$i faci efectul. Trebuie si rezi$ti pani cand se

intoarce Reynik.

989

 Nu i-am zis, Femke.

Ce nu iai zis, iubitule? intreba ea incet.

Despre plan... tot planul. Nu-$i da seama...

990

 $$t! Asta e minunat. Lasa planul deocamdata. Trebuie sa

ramai calm. Te rog sa ma asculti. Nu vreau sa te pierd.

Femke sim$i cum mu$chii lui Danar se relaxeaza u$or pe

canapea. Respira^ia i se reduse la un ritm slab $i regulat. Lacrimile ei secasera treptat, caci se concentra pe mi$carea pieptului sau i incepu sa se roage la orice zeitate care ar fi putut-o
auzi ca Reynik sa ia antidotul i sa se intoarca repede. Reli- gia
nu jucase niciodata vreun rol in via^a lui Femke, caci o
considerase dintotdeauna un sprijin pentru cei slabi, dar in
momentul acesta era atat de disperata, incat era dispusi sa incerce orice in speran^a unui miracol.

991

Timpul se tara cu letargia inspaimantatoare a unui mar$

mortuar. Minutele se scurgeau cu greu, de parea n-ar fi vrut sa
treaci in istorie. Mintea lui Femke hoinarea in aceasta
nemi$care. Cildura pieptului lui Danar pe fa^a ei o facea sa se
gandeasca la lucruri mai fericite lini$tea $i pacea unei casu^e
simple la ara, fara griji legate de spionaj, misiuni pe- riculoase
sau asasini.

Dupa un timp, incerca sa-$i imagineze unde ar fi putut sa fie

Reynik. Oare a alergat pe strazi pana la taverna?" se intreba.
Sau a incercat sa gaseasca un cal? Cuno^tin^ele lui din garda
regala thrandoriana i-ar da un armasar? Nu. De ce ar face-o?
Reynik nu ar pierde vremea cu a$a ceva. E tanar $i in forma.
Pregatirea lui militara probabil ca 1-a determinat s-o ia pe jos,
cu cea mai mare viteza."

992

Gandurile se transformara din nou in diverse intrebari. Daca

n-a putut gasi geanta? Nu e prea mare. O s-o ia cu totul sau o sa
scotoceasca in ea dupa antidot? In geanta erau mai multe
flacoane. Daca ia unui gre$it?"

993

Chinul psihic al lui Femke mai dura o vreme. Singura ei

u$urare era ci respira^ia lui Danar era in continuare regulati i
linititi. Nu vru sa se mi$te de teama sa nu-1 deranjeze $i se
gandi ca probabil a adormit, de era atat de lini$tit. Din- tr-odati,
respira^ia i se acceleri din nou i il cuprinse un nou val de
panici.

Femke? striga el, cu vocea plini de teama.

994

 E in reguli, Danar. Sunt inca aici. Ce s-a intamplat? Ce nu

e bine? il intreba ea, mangaindu-1.

Nu pot sa vid nimic. Sunt orb. S-a intunecat totul, striga

el panicat.

Lui Femke ii dadura lacrimile din nou. Era inceputul

sfar$itului. Daca otrava se impritiase intr-atat incat sa-1 lase pe
Danar fara vedere, nu mai era mult. Reynik trebuia sa ajungi cat
995

de curand, altfel antidotul nu va avea timp si ac^io- neze pentru

a-1 putea salva.

Nu-t face probleme, Reynik nu mai intarzie mult. Totul o

si fie in reguli. Lini$tete-te. Incearci si stai calm.

Femke se ridici $i ii lui capul de pe pieptul lui. De$i era

extrem de dureros si-1 priveasci, incepu si-1 mangaie pe fa^i i
pe pir, pentru ca el si simti ci ea era acolo. Pirea atat de derutat
996

acum, ca un biiefel pierdut intr-o lume ciudati.

Te iubesc, se tangui el. Chiar daci nu te vid, tot te iubesc.

$$t, sunt aici. $i eu te iubesc.

997

Vocea lui Femke suni spart cand rosti cuvintele. Corpul lui
Danar fu cuprins de spasme i de tremur. Ea nu mai putea si faci
nimic, doar si-1 mangaie $i si a$tepte sfar$itul i, din fe- ricire,
nu mai avu mult de a$teptat. La un moment dat, Danar incepu si
tremure puternic, apoi rimase nemi$cat $i fari suflu. Nu mai era
in via^i.

Plangand incet, Femke ii inchise ochii $i mai continui o

vreme si-1 mangaie pe pir. Cand Reynik se intoarse un pic

998

mai tarziu, o gisi inca ingenuncheati pe podea, langa Danar, cu

capul pe pieptul lui inmuiat in lacrimi. Soldatul nu era in- clinat
catre reacfii emo^ionale puternice, dar cand ii vizu, se stridui din
rasputeri si-i Qna lacrimile in firau. N-avea si uite niciodata
aceasta sceni. Se simp, neputincios. Nu putu decat si-$i puna
mana pe umarul lui Femke, in semn de consolare, i sa o stranga
u$or.

Femke i$i a$ezi i ea mana peste a lui $i i-o stranse la randul ei.

Asta e numai din vina mea, spuse ea meet. N-ar fi trebuit niciodati si-1 aleg pe el {inti. Arogan^a m-a ficut si cred ci
sunt suficient de buni incat si-1 {m in via^i, in ciuda lip- sei sale
de pregitire.

999

 Si gise$ti vinovatul $i sifi asumi responsabilitatea

acum nu ajuti pe nimeni, Femke. Shalidar e unui dintre cei mai
buni asasini. In mod sigur este, daci a lucrat in palatul imperial
in felul in care a facut-o. Nu po^i si ai niciodati garan^ii cand te
incurci cu ucigai ca el. Ai facut tot ce ai putut pentru Danar $i
sunt sigur ci nu te-a invinovi{it pentru asta. A putut si aleagi. Na fost silit si stea in prima linie. $tia ce face.

Da, dar o facea ca si mi impresioneze pe mine. N-ar fi

trebuit. Nu era antrenat ca spion sau uciga$. Era un romantic
afiirisit $i prost.

100
0

 Romantic da, dar prost? Nu, nu cred ci Danar era prost.

Era curajos $i tenace, dar nu nesibuit. Era un om bun, Femke.
Nu-t altera amintirile despre el cu astfel de ganduri. Nu e corect.

Dupi cateva momente, Femke se indrepti $i se ridici in

picioare. Spre surprinderea lui Reynik, de$i pe obraji mai avea
urme de lacrimi i fafa ii era rivi$iti de durere, lacrimi

100
1

noi nu mai curgeau. In schimb, in ochi i se citea un foe care ar fi

inspiimantat pe oricine 1-ar fi vazut.

Shalidar a ucis pentru ultima data, spuse ea simplu.

Reynik incuviin^a din cap. N-avea rost s-o contrazica sau

100
2

sa incerce s-o determine sa se rizgandeasci. Tot ce putea spera

era ci va reu$i s-o impiedice sa faca ceva pripit.

La ce te gande$ti? O si continuam cu planul initial? intreba el. N-avem motive sa abandonim, sa $tii.

De fapt, va trebui sa ne schimbim modul de a gandi,

raspunse Femke. Planul va trebui rectificat, dar modificirile vor
fi minore. Principiile de bazi pot rimane acelea$i.
100
3

Ce s-a schimbat?

Nu ce", ci cine", raspunse Femke cu o voce indar- jiti.

Shalidar nu e uciga$ul nostra.

Cum? Dar Danar...

100
4

 A fost omorat de Shalidar, da, il intrerapse Femke. Insa

nu Shalidar i-a ucis pe Anton $i Dreban.

Dar toate indiciile duceau catre el. Daca nu Shalidar,

atunci cine a fost?

Femke ii spuse, iar Reynik facu ochii mari, $ocat.

100
5

Eti siguri? intreba sceptic. Imparatul poate sosi in orice

clipi in cursul urmatoarelor doui zile. Daci te in$eli sau daca
planul da gre$, atunci n-o si mai ai nicio cale de ie$ire.

N-a$ putea fi mai siguri. $i e un singur mod de a afla...

100
6

 Dar pentru asta e nevoie $i ca regele Malo si fie dispus si

coopereze $i ca uciga$ul si cadi in capcani. Sunt inci o mulpme
de variabile i o mulpme de lucruri care se pot in- tampla
anapoda, Femke. Cum o si ne descurcim cu toate? Binuiesc ci
suntem inci pe urmele lui Shalidar?

O, da! Nimic nu m-ar bucura mai mult decat si-1 $intuiesc de peretele salii de judecati. Numai si incerce cineva si
mi opreasci...

100
7

 Hai si mai repetim o data planul, sugeri Reynik. Nu vreau

sa fiu lipsit de respect fa^a de Danar, dar trebuie sa-1 analizim
cu aten^ie inainte ca moartea lui sa devini publici. Regele ar
putea dori si mai vorbeasci din nou cu el in orice moment.
Trebuie si fim pregitip.

$tiu, ofti Femke tristi. Atunci s-o luim de la inceput.

Dupi plimbarea in gridina palatului, regele Malo se intoarse in

biroul siu $i-l chemi imediat pe Krider. Cand bitranul sosi,
regele ii spuse ca la prima ocazie si-1 cheme la el pe servitorul
lordului Danar.

100
8

 Daci pop, incearci si-1 aduci fari ca lordul si $tie. Sunt

sigur ci ambasadorul shandez nu va fi mulfumit si descopere ci
i-am interogat servitorul firi si mi sfituiesc cu el, dar asta e
problema mea. Cred ci biiatul define cheia acestor mis- tere. Am
nevoie si stau un timp cu el firi si fiu deranjat, si vid daci
binuiala mea este corecti.

Prea bine, Maiestate. O si mi ocup de asta, rispunse

Krider. Mai ave^i nevoie de altceva, Maiestate?

100
9

 Nu, mul^umesc, Krider. Mi bazez pe discre^ia ta in

aceasti chestiune. Te rog si le spui angaja^ilor palatului ci, daci a
vizut cineva ceva ciudat in ultimele siptimani, vreau si aflu
detalii. Uciderea lui Anton $i a lui Dreban, impreuni cu celelalte
evenimente bizare, trebuie si fie legati de vreun

scop comun. Imparatul Shandarului va sosi din moment in

moment. Trebuie sa pun cap la cap toate astea, ori relapile
viitoare dintre Thrandor $i Shandar ar putea fi afectate ireparabil.

101
0

Infeleg, Maiestate. Lisafi totul in seama mea.

Bitranul ftcu o pleciciune rigidi, apoi se retrase. Malo

zambi incantat dupi ce u$a se inchise in urma $efului personalului din palat. Krider incepuse si lucreze acolo cu mult
101
1

inainte ca Malo sa urce pe tron. Krider, impreuni cu Veldan,

majordomul-$ef, se ingrijiseri de u$oara conducere a palatului
timp de zeci de ani. Malo se gandi ci cei doi bitrani simt
probabil incordarea ultimelor siptimani aproape la fel de acut ca
el, dar, ceea ce era de apreciat, in infap^area lor nu se observa
nicio urmi de stres. Erau la fel de credincio$i $i de incredere ca
intotdeauna.

Malo nu voia si se gandeasci la cum va arita palatul atunci

cand ei vor iei la pensie, dar presupunea ci n-o vor face ni-

ciodati. Intre cei doi existase intotdeauna o competipe in legituri

cu cat de multe pot indeplini pentru familia regali. Malo era de
pirere ci niciunul nu avea si se retragi inaintea celuilalt, aa ci
probabil vor continua si munceasci pani vor cidea din picioare.

101
2

Indiferent cat de eficient 1-ar fi $tiut pe Krider, Malo fii luat

prin surprindere cand peste numai douizeci de minute se auzi o
bitaie in u$i, iar tanirul servitor shandez intri in incipere. Spre
surprinderea i mai mare a lui Malo, biiatul nu piru deloc
nelini$tit atunci cand rimase singur in prezen^a regelui. Ori
tanirul petrecuse mult timp in jural capetelor incoronate, ori
avea ceva deosebit, care nu se vedea cu ochiul liber.

Regele analizi chipul biiatului pre de o clipi inainte de a

vorbi. Avea ceva neobi$nuit. Din nefericire, a$a cum se intamplase cu multe lucruri in ultima vreme, puterea de dis
cernimant a regelui era slibiti, a$a ci nu reu$i si-$i dea seama ce
anume.

101
3

 Bine ai venit, tinere, spuse el, striduindu-se ca tonul si-i

fie cat se poate de cilduros. Te rog, ia loc. Imi pare riu ci te aduc
aici de unui singur in felul acesta, dar trebuie si-^i pun cateva
intrebiri importante.

101
4

 In^eleg, Maiestate, raspunse Femke, facand o reverend $i

apoi a$ezandu-se pe unui dintre scaunele confortabile ce se
aflau intr-o margine a incaperii. S-au savarit o mul^ime de
fapte intunecoase in palatul MaiestSpi Voastre in ultimele
saptamani i sunt sigur ca vreti sa tii cine le-a facut i de ce.

Exact! Nici eu n-a$ fi putut sa fiu mai concis. E$ti un

tanar perspicace. Iarta-ma, dar Krider a uitat sa te prezinte, iar
eu nu $tiu cum te nume$ti.

101
5

Femke se uita la rege $i zambi.

De fapt, Maiestate, imi $ti^i numele mai bine decat

crede^i. Eu ar trebui sa-mi cer iertare in fa^a Mariei Voastre, nu
invers.

Malo i$i miji ochii $i cerceti suspicios chipul tanarului. Avu

nevoie de o clipa, dar apoi parea i se lui un val de pe ochi i i se
tiie respirafia cand i$i dadu seama care era adevarata identitate a
101
6

servitorului.

101
7

Ambasadoarea Femke! Dar e imposibil!

C A P I T O L U L 16
adanc i incepu sa vorbeasca.

Lorzi i lady din Shandrim, in calitate de regent, simt ca

este de datoria mea si va prezint un raport despre primele
activitap ale noului nostra imparat $i despre alte chestiuni care
vor influenza serios viitoral imperiului. Acest raport ii va oca
$i-i va ingrozi pe unii dintre domniile voastre astazi, dar ceea ce
am descoperit nu poate rimane necunoscut...

Ca^iva dintre lorzii mai in varsta incepura sa zambeasca

arogant, iar Veryan, eel mai tare dintre to^i. Kempten cedase
presiunii. O condamnare publica a noului imparat in curtea
imperials era exact ceea ce le trebuia pentru a starni revolu^ia pe
care Veryan o sim^ea inevitabila. Daca lorzii se uneau impotriva lui Surabar, pretendentul va fi format sa renun^e la
mantie. Astfel, casele nobile vor prelua controlul Shandarului $i
totul va reveni la normal.

$i inca foarte curand", se gandi Veryan. Surabar nici n-ar fi

trebuit sa aiba ansa de a pune mana pe mantie. Daca n-ar fi fost
prezente legiunile, ceilalp lorzi ar fi dat dovadi de mai mult curaj
$i 1-ar fi gonit pe general din palat in ziua in care Vallaine
fusese demascat. Lui Kempten i-a luat destul de mult sa-$i dea
seama fa^a de cine e loial."

ordul Kempten privi curtea imperials, plina ochi, inspira

Dupa doui minute, zambetul lui Veryan pieri. Pe por^ile

cur^ii intrari soldapi care il arestari, laolalti cu al^i patru lorzi
rebeli, repnandu-i sub acuza^ia de tridare pana la intoarcerea
regelui. Veryan nu ie$i in lini$te. Incepu sa strige ca este abuzat i si-1 amenin^e pe Kempten tot drumul pani la u$i, dar
lordul Kempten i$i menpinu tinuta mandri pe estradi i nu ceda
la niciuna dintre amenin^ari. Acum, ca ii exprimase primul
punct de vedere, deveni mai relaxat. Membrii cur^ii nu se
aritaseri tulbura^i de arestiri, a$a ca era increzitor ca vor sta sa
asculte ce avea de spus.

Dintr-un balcon aflat la inilpme pe unui dintre pere^ii salii

imense, lady Kempten il privea mandra pe so^ul ei, care incepu
sa vorbeasca.

 Doamnelor $i domnilor, da^i-mi voie si vi spun ce am

invi^at de la impiratul Surabar...

Mantorul, Maiestatea Voastri. E ceva, nu?

Surabar privi de-a lungul viii citre oraul de pe colini i nu

putu si nu fie impresionat. Cei care alesese amplasamen- tul
avusese un bun sim$ estetic. Capitala etajati, cu zidurile sale
galben-aurii ce striluceau in lumina soarelui, era o pri- veli$te
plicuti, dei proiectantul luase in calcul in mod evident i
calitiple defensive ale locului. Timp de secole, Mantorul
rezistase neatins de asalt. Informative pe care le pri- mise in
urma conflictelor recente dezviluiseri ci acele ziduri sclipitoare
ar fi rezistat unui atac din partea for^elor cople- $itoare ale
nomazilor terachi^i. Privind de-a lungul viii, impiratului nu i se
piru greu de crezut.

In calitate de general, Surabar putea aprecia la justa va- loare

calititile defensive ale unui astfel de ora$ a$ezat in varf de deal.
Capitala Shandarului, Shandrimul, nu se bucura de un asemenea
avantaj. Cu doar cateva luni in urma, Surabar

se gandise in detaliu ce gen de for{i ar reu$i sa faci ravagii in

ora$ul siu natal. Era un interesant exercipu de planificare militari $i de strategie, iar Surabar diduse dovadi dintotdeauna de
un interes puternic pentru astfel de lucruri. Concluziile la care
ajunsese erau deprimante. Daci ar fi avut de ales ora$ul pe care
si-1 apere, ar fi preferat fari ezitare Mantorul in locul
Shandrimului.

De asemenea, circulau o grimadi de zvonuri $i speculapi

despre armata shandezi care invadase Thrandorul. $i aceasti
for^i fusese trimisi cu scopul de a cuceri Mantorul, dar se
spunea ci legiunile nici nu se apropiaseri de capitala thrandoriani. Din cate auzise Surabar de la soldapi shandezi, era
vorba de o in$eliciune pusi la cale de un vrijitor. Se spunea ci
fuseseri indrumap si atace un ora$ numit Kortag, aflat la multe
leghe spre sud. Surabar spera ca Femke si descopere adevirata
soarti a acelei armate, dar daci nu era absolviti de invinuirile
pentru crimele de la palat, va fi nevoit si apeleze la alte surse.
Spera ci avea si descopere adevirul in curand.

 E o priveli$te impresionanti, incuviin^i Surabar. Haide, si

mergem si-1 intalnim pe conducitorul acestui pnut $i si vedem
daci pot si stabilesc din nou o relape de buni vecinitate cu el.

Nu le lui mult timp si coboare in vale $i apoi si urce din nou

pani la por^ile Mantorului. Surabar ciliri in lini$te tot drumul,
asimiland detaliile, uitandu-se in toate pir^ile $i gan- dindu-se
iar $i iar la cum ar organiza o campanie impotriva unui loc ca
acesta. Observi de asemenea efortul uria care se investea in
reconstruirea unei aeziri imense la baza viii. Multe clidiri
fuseseri distruse de foe, probabil incendiate de nomazii terachip
in timpul asaltului din anul precedent.

O buni parte din a$ezare fusese deja reconstruiti in lunile

care trecuseri, dar Surabar se intreba de ce nu-$i dideau

silin^a sa faca noile cladiri mai solide decat cele vechi. Regele
Thrandorului cu siguran^a nu mai a$tepta ca alte armate sa se
nipusteasci la u$a lui in viitorul apropiat, dei ar fi fost bine si
priveasci in viitor $i sa ridice ni$te case mai pupn vulnerable
pentru generative urmitoare.

Dar cine sunt eu ca sa iau in ras in^elepciunea regelui

Thrandorului?", i$i zise Surabar cu amiriciune, in timp ce se
gandea la cele observate. Eu am fost imparat ceva mai mult de
o luni $i iati-mi punand la indoiali acpunile cuiva care este
regele acestei ari de zeci de ani. Pe de alti parte, am fost
comandantul unei legiuni tot atata vreme cat a carmuit Malo
aici. Nu $tiu multe despre diplomatic sau despre bunistarea unei
napuni, dar mi pricep la apirare $i la chestiuni militare in
general. Daci a$ fi regele acestei iri, nu a$ ceda in fa^a presiunii publice in legituri cu acest subiect. Reconstruind aici,
irose$te resurse de dragul sentimentelor."

Cand grupul lui Surabar se apropie, uria$ele porp ale

ora$ului se deschiseri $i un numir considerabil de soldapi

thrandorieni cilare iei si-i intampine. Cavaleria thrandoriani
sosi cu o vitezi impresionanti $i in mai pupn de un minut se
alinie in formape defensivi in fa^a por^ilor. Impiratul Surabar
i$i ridici braful, iar grupul siu de douizeci $i patru de cilirep se
opri, menpnandu-$i dinadins formapa de coloana in care
ciliriseri, pentru a evita confruntiri inutile.

Un singur cilire^, purtand uniforma negru cu argintiu a girzii

regale thrandoriene, inainti pentru a intampina coloana. Calul
soldatului pii mandra inainte i se opri la capva metri in fa^a
impiratului. Birbatul purta pe umir tresele de cipitan. Surabar
zambi, cici observi expresia precauti a cipitanului.

 Maiestatea Sa, regele Thrandorului, il saluti pe Surabar,

impiratul Shandarului. Maiestatea Voastri Imperiali,

suntep binevenit, impreuni cu soldapi, si urcap citre palat,

dar din cauza evenimentelor recente, regele insisti si fip es- .

.
.
.
cortap prin ora$. In Mantor a apirut
o oarecare ostilitate rasi-

ali. Regele Malo nu dorete ca relapa dintre popoarele

noastre si se inriuti^easci din lipsa unor misuri simple de

precaupe impotriva posibilelor surse de tulburare.

Regele vostru este foarte in^elept, rispunse Surabar. Vom

fi onorap de escorta domniei voastre, cipitane. Putep si ne
conducep.

Cipitanul se pleci in $a, apoi se intoarse $i deschise drumul

citre ora$. Surabar ficu semn grupului shandez si-1 ur- meze.
Inci o dati, cavaleria thrandoriani reacponi cu precizie $i
disciplini in fa^a coloanei care se apropia, formand mai intai un
prim rand de gardi $i a$ezandu-se apoi de-a lungul i in spatele
vizitatorilor, dand do vadi de buni organizare.

Daci lupti pe cat de bine se organizeazi in formape, atunci

nu e de mirare ci legiunile au avut un inamic puter- nic", se
gandi Surabar in timp ce trecea pe sub bolta porpi $i pi$ea in
Mantor. Marile intrebiri ramase firi rispuns sunt ce fel de
primire ne ateapti la palat $i ce s-a intamplat cu Femke, Danar
$i ceilalp."

Intrand in ora^, impiratul nu putea si alunge senzapa ci e ca un

iepure care pitrunde in vizuina unei vulpi.

Reynik, Kalheen, Phagen $i Sidis sosira la curtea regali sub escorti

^i li se oferiri locuri in randul din fa^i. Gardienii care ii inso^eau
i^i ocupari pozipile in apropiere. Nu era clar daci ii pizeau
pentru ci-i considerau ostili sau ii protejau. Ori- cum, for^a
personali de pazi a regelui era cat se poate de vi- gilenti. Reynik
era incordat. O mulpme de lucruri ar fi putut si nu meargi bine.
Planul pe care il pusese la cale Femke era extrem de riscant, dar
nu avuseseri prea multe oppuni.

Curtea regali era o sali mare, dreptunghiulara, cu locuri in

amfiteatru, care fuseseri a$ezate in forma a trei sferturi de oval.
Tronul regelui era lipit de peretele opus intririi principale, astfel
incat cei a$ezap il puteau vedea, cici randurile se curbau la
colpirile inciperii. In felul acesta, sala pirea rotundi, in contrast
cu dispunerea reali a pereplor. Amfiteatrul era construit astfel
incat randul eel mai de sus si se afle la doui treimi din inilpmea
zidurilor, iar cate $ase ferestre pe fiecare parte per- miteau ca
lumina naturala si suplimenteze cele trei candela- bre uria$e
care atarnau de grinda centrali a acoperi$ului.

Tronul regelui fusese tras intr-o parte astizi $i un al doi- lea

tron, la fel de mirep chiar daci un pic mai coborat, fusese inil^at
la dreapta regelui Malo. Aceasta era o privelite pe care
Thrandorul n-o mai vizuse de cand se $tia.

Pe misuri ce oamenii intrau $i se aezau la locurile lor,

Reynik le privea cu atenpe chipurile. Sala se umpluse pe
jumitate deja dinainte si soseasci el, a$a ci Shalidar putea fi
oriunde. In acela$i timp, analizi amplasamentul soldaplor $i
diferitele cii de scipare din curtea regali. Erau mai multe
potenpale puncte de ie$ire decat i-ar fi plicut. Nu putea si le
acopere pe toate, mai ales ci soldapi care il escortaseri probabil
ci aveau si-1 intarzie daci incerca si se mi$te. Totui,
poziponarea soldaplor era intr-un fel reconfortanti.

Reynik $i Femke verificaseri deja ferestrele de pe ambele

pirp ale salii. De pe cele de pe partea dreapti se putea siri direct
pe pimant, de$i distan^a era de vreo $ase metri sau mai

mult. Insi ferestrele din dreapta se deschideau deasupra unor

acoperi$uri mai joase ale palatului $i puteau fi o posibili cale de
scipare pentru oricine ar fi incercat si piriseasci sala in grabi.

Reynik era mulpimit si vadi capva soldap din garda regali

a$ezap langi ferestrele de pe partea dreapti, dar nu era prea increzitor in abilitiple lor. Din nefericire, din cauza vremii

neobi$nuit de calde, era nevoie ca toate ferestrele de sus si stea

larg deschise. $tia de ce era in stare Shalidar $i cunotea nivelul de pregatire al gardianului obi$nuit. Aflat sub presiune,
asasinul i-ar fi secerat ca o coasi intr-o zi de recolti. Era mai bine
cu gardieni decat fari, dar Reynik ar fi platit scump sa aibi
ca^iva legionari imperiali sau spioni in pozi^ii strategice. Daca
Ennas ar fi reu$it sa scape", se gandi el cu triste^e. Daci ar fi
avut inci un aliat capabil, diferen^a ar fi fost uria$i.

Cand Shalidar intri, se uiti degajat la Reynik $i la insotito- rii

sii. La inceput, Reynik crezu ci asasinul il privea anume pe el,
dar apoi didu impresia ci se uita la altcineva. Privind injur,
Reynik observa cu interes recunoa$terea de pe chipul lui
Kalheen, cici servitorul schimbi rapid o privire cu asasinul.
Shalidar intoarse capul repede. Asasinul ii alese un loc intrunul din randurile de sus, in partea dreapti a silii. Fidel naturii
sale, pistra la indemani o cale de evadare eficienti.

Reynik sim^ise de la inceput ca posibilitatea de evadare pe

fereastri era punctul eel mai slab al planului lor. Dar Femke

insistase ci u$a principali va fi ieirea preferati de Shalidar.

Sistemul de holuri de afari era ca un labirint, ceea ce avea si-i
deruteze pe urmiritori. Femke surmise ci el va pre- fera mai
degrabi varianta aceasta decat cea a spa^iului deschis de pe
acoperi$uri. Reynik ii respecti pirerea, cici ea era ex- perti in
astfel de lucruri $i planul ii apar^inea. Totu$i, asasinul dovedise
inci o dati ci nu era u$or si-i anticipezi micirile. Temerile lui
Reynik se adeveriseri.

Acum nu se mai putea face nimic. Dupa cum se $i vedea din

toati sala, Reynik era pizit. N-avea si se mite pani in momentul
critic.

Femke probabil ci va fi legati in lanfuri, a$a ci va cidea in

sarcina lui si se asigure ci Shalidar nu pirisea curtea atunci

cand avea sa inceapi totul. Nu-i prea uor de facut de aici",

conchise el hotirat.

In curand, curtea regali se umplu ochi, iar temperatura din

incipere crescu. Lumea facuse tot posibilul si ob^ini lo- curi la
procesul de astazi. De-a lungul randurilor de scaune zumziiau
voci neribditoare, care faceau specula^ii- Eveni- mentele de
astizi aveau si rimani in analele istoriei. Nu mai erau alte mirturii
in care carmuitorii Thrandorului $i Shandarului si fi ^inut
impreuni ^edin^e la curte. Iar faptul ci asta se intampla astizi
pentru audierea cazului impotriva ambasadoarei Shandarului ii
facea pe spectatori cu atat mai curioi in legituri cu evenimentul.

Shandar era ara rnai mare $i mai puternici. Teoretic, Surabar, conducitorul imperiului shandez, era astfel potrivit

pentru pozi^ia de judecitor. Insi se pirea ci impiratul Surabar

renun^ase de bunivoie la aceasti op^iune i, conform pirerii
generale, aceasta se dovedi a fi o mi$care politici sinitoasi. Erau
in Mantor, capitala Thrandorului. Victimele erau doi nobili
thrandorieni. De aceea, pentru thrandorienii prezen^i era corect
ca astizi si se desfa$oare un proces thran- dorian. Toati lumea
cizu de acord ci, dincolo de gestul mirinimos al impiratului
Surabar, ar fi minunat si vadi cum se descurci regele Malo cu
aspectele delicate ale situa^iei.

Discu^iile din jural lui Reynik se puteau auzi u$or. El i$i

tinea indaijit ochii fixa^i asupra lui Shalidar, dar ii ciuli urechile cu interes, si asculte ce se vorbea injur.

 Malo o si se piece in fa^a lui Surabar. A$ paria $i ulti- mii

mei sennu^i de cupra, spuse o voce din spatele lui.

Nu prea poate s-o condamne pe ambasadoare la pedeapsa cu moartea cand impiratul shandez sti la ca^iva metri de
el, nu-i aa? intrebi un altul.

 O, eu n-a$ fi a$a de sigur, i$i didu cu pirerea un al treilea. Malo e tacut, dar poate fi foarte hotirat, daca i$i pune ceva
in minte. Daca stabile$te pedeapsa cu moartea, Surabar nu poate
face mare lucru, in afara de a declara rizboi.

$i cine a zis ca n-ar face asta? intreba prima voce.

 N-o sa mai fim in pericol de rizboi prea curand, la cum

le-am distrus legiunile la Kortag.

Noi le-am distrus, Merris? Nu $tiam c-ai fost $i tu acolo!

Pii, n-am fost acolo, dar...

Conversable continuari. Toati lumea avea impresia ci $tie ce

urma si se intample azi, dar pu^ini dintre ei de^ineau informal
reale. Speculau din plin. Singura chestiune asupra cireia erau de
acord cu to^ii era ci, in afari de bitilia impotriva nomazilor,
procesul era eel mai interesant lucru care se intamplase in
Mantor de ani de zile.

Reynik sim^i cum pe frunte incep si i se scurgi broboane de

sudoare. Temperatura din sali cre$tea, dar transpira^ia lui era
provocati in egali misuri atat de cilduri, cat $i de con- centrarea
puternici. Toate locurile erau acum ocupate. Shalidar nu-$i
schimbase pozi^ia in ultimul moment, iar Reynik se didea de
ceasul mor^ii cum si ajungi repede la o distan^i de la care si
poati pune mana pe el.

Dintr-odati, un rand dublu de trompetiti intri in sali $i se

a$ezi chiar in fa^a lui Reynik. Cu precizia unei uniti^i militare
de eliti, formari un rand, ii ridicari trompetele $i in- cepuri si
sufle in ele, ceea ce pe moment spori zgomotul vocilor din sali,
pentru ca mai apoi acestea si inceteze de tot. Toati lumea se
ridici in picioare i ii primi in lini$te pe rege i impirat.

Regele Malo $i impiratul Surabar piiri iniuntru unui langi

celilalt. Din nou trompetitii se micari cu o precizie

admirabili $i se a$ezari intr-o formate de onoare. Cei doi

conducatori pi$iri printre ei cu pas maiestuos. Pe misuri ce
treceau de fiecare pereche de trompeti$ti, ace$tia se intorceau
elegant la nouazeci de grade $i ie$eau pe ui.

Imparatul Surabar se urea pe podium $i se a$ezi pe tronul

sau, aranjandu-$i intre timp mantia grea. Reynik nu putu sa nu
se intrebe cum de reu$ea sa o poarte pe o cilduri atat de
cople$itoare, dar $tia ca fostul general nu $i-ar neglija niciodati
o indatorire.

Regele Malo ajunse la tronul sau o clipa mai tarziu $i se

intoarse catre curtea regali. Se a$ezi $i apoi, dupi o forfoti care
dura cateva secunde, toati lumea i$i ocupi locul. Odata ce ultima
persoani se a$ezi, peste intreaga sala se a$ternu o ticere adanci.
Regele Malo se uita pre^ de cateva secunde la marea de chipuri
care a$teptau neribditoare sa inceapi si vor- beasci, apoi inspiri
adanc.

 Lorzi $i lady de la curtea regali, este un privilegiu pentru

mine si-1 invit astizi in sala mea de judecati pe Maiestatea Sa
Imperiali, Surabar, impirat al Shandarului. Consider ci este o
onoare si stea aici, alituri de mine, in Mantor. Mi a$tept ca
membrii cur^ii mele si le ofere atat impiratului Surabar, cat i
oamenilor sii tot respectul cuvenit pe perioada

$ederii lor aici, in Mantor. Impiratul nu se afla inci la carma

imperiului in momentul recentei invazii a grani^elor thrandoriene de citre legiuni $i niciunul dintre oamenii Miriei Sale
afla^i aici nu a fost implicat in evenimentele din jural acelui
episod nefericit. A$a ci haide^i si ne folosim de ocazia pe care
ne-o oferi aceasti viziti pentru a-1 primi pe nou-in- vestitul
impirat $i pentru a incerca si indreptim rela^ia dintre popoarele
noastre.

Regele facu o pauzi, pentru ca vorbele sale si fie bine

in^elese. Fusese o introducere previzibili, dar acum venea partea
dificili.

 Impiratul Surabar i cu mine am fost deja de acord asupra

multor chestiuni in scurta intrevedere pe care am avut-o in
cursul zilei de astazi. Suntem amandoi mtrista^i ca a fost nevoie
de violen^a a doua crime brutale pentru ca intalnirea de astazi sa
aibi loc. Descoperirea unei a treia crime, acum doua zile, de data
aceasta a noului ambasador shandez, lordul Danar, ne-a facut pe
mine $i pe imparatul Surabar sa ne dorim sa-1 vedem pe
criminal adus in fa^a justi^iei. In procesul de astizi, curtea va
audia dovezile existente impotriva pri- mului ambasador
shandez, lady Femke, iar atunci cand audierea se va incheia, voi
pronun^a un verdict bazat pe acele dovezi. Dintr-odati, vocea
regelui Malo deveni mai puter- nici i mai hotirati. Vreau si vi
fie clar ci, a$a cum i-am spus deja i imparatului Surabar, astizi
se va face dreptate.

Cateva urale spontane se auziri din diverse pir^i ale silii,

impreuni cu aplauze slabe. Totu$i, cei mai mul^i erau surprint

sau chiar $oca^i; curtea nu se a$teptase ca regele Malo si^i

exprime sentimentele atat de hotirat in prezen^a impiratului.
Malo i$i ridici mana dreapti pentru a face lini$te $i toate vocile
se potoliri.

Si nu se spuni ci in sala mea de judecati nu se tine un

proces corect. Vom analiza toate probele, atat din partea acuzirii,
reprezentati de lordul Brenden, cat $i din partea apiririi,
reprezentati de comandantul Sateris din legiunea de eliti
shandezi, care 1-a inso^it pani aici pe impirat special pentru
acest scop. Aduce(i-o iniuntru pe acuzati.

La aceasti porunci, uile principale se deschiseri din nou larg

$i intrari patru soldapi din garda regali, iar intre ei se afla
Femke, cu o figuri deznidijduiti, tarandu-$i picioarele. Mul^i
dintre cei prezen^i furi surprin$i de infa^area ei. Era imbricati in
haine potrivite pentru o femeie ambasador, dar avea pirul la fel
de scurt ca al solda^ilor din jural siu. Era

legata la maini $i la picioare. Tinea capul plecat $i umerii lisati.

Se mai vedea in ea doar foarte pu^in din focul acela despre care
circulau atatea zvonuri. $i cu siguran^i nu arata ca un uciga$
periculos.

Gardienii o aduseri in fa0, cam la cinci pa$i de tronul regelui

Malo. Acolo se oprira $i ramasera pe pozi^ii-

Mul^umesc. Pute^i sa-i scoate^i catu$ele prizonierei. Nu

cred ca ambasadoarea Femke reprezinta o amenin^are cu ataxia
soldapi de fa^a.

Femke i$i ridica privirea citre rege pre de o clipa, iar in

ochii ei se citea mul^umirea pentru o favoare nea$teptati.
Soldapi nu paruri deloc impresiona^i de porunci, dar se con-

formara fira tragere de inima. Ii scoasera catu$ele de la maini $i

de la picioare, iar tanara i$i fireca u$or incheieturile. Pielea i se
inroise acolo unde o rosese metalul, iar Reynik observa ca^iva
oameni din public masandu-$i $i ei incheieturile din
compasiune, fari si-$i dea seama.

 Bun, a$a e mai bine. Acum, cred ci putem incepe, spuse

Malo. Domniei ambasador Femke, a^i fost adusi in fa^a cur^ii
regale din Thrandor pentru a rispunde acuza^iei ca 1-afi ucis
mai intai pe baronul Anton, $i apoi pe contele Dreban. Cum
pleda^i?

Urma o pauzi. Reynik urmiri atent expresia de pe chipul lui

Shalidar, in vreme ce acesta atepta sa audi rispunsul.

 Nevinovati de niciuna dintre crime, Maiestate, spuse

Femke tare $i clar.

Figura lui Shalidar fu stribituti de o fiilgerare de manie i

dezamigire. De$i stitea la o distan^a considerabili, Reynik ii
observi sentimentele destul de bine. Totu$i, dupi ce trecu valul
initial de manie, asasinul i$i ridici u$or sprancenele, in semn de
resemnare $i curiozitate. Apoi momentul trecu.

Shalidar i$i concentri din nou aten^ia pe ce se intampla in mijlocul

silii.

Prea bine. Curtea va nota ca ambasadoarea Femke respinge acuzapile care i se aduc. Lord Brenden, va pute^i in- cepe
discursul de deschidere a procesului din partea acuzirii.

Regele se a$ezi la loc pe tronul sau $i incerca sa lase deoparte orice fel de idei preconcepute. Dincolo de in^elege- rea
pe care o ficuse cu Femke in legatura cu procesul de astizi, era
hotirat sa fie atent la prezentarea dovezilor, caci via^a tinerei
depindea de modul in care avea sa interpreteze el informative pe
care urma si le primeasci. Daci ar fi avut vreodati nevoie de
puterea de a judeca clar, atunci acum era momentul. O mul^ime
de intrebiri fari rispuns continuau si-1 sacaie. Cand Femke se
oferise si fie judecati pentru aceste crime, il asigurase ci toate
intrebirile lui i$i vor primi rispunsul astizi. Spera ca ea si fi avut
dreptate.

Lordul Brenden se ridici in picioare $i se apropie de podium.

Se pleci mai intai in fa^a lui Malo, apoi a lui Surabar, iar dupi
aceea desfacu un minunchi de pergamente $i se intoarse si
citeasci spre sali.

Brenden fusese bine ales. Avea o voce clari $i puternici, plini

de pasiune. Reu$i si redea cu insufle^ire, pe un ton va- riat i cu
intonate, evenimentele detaliate din ultimele siptimani, in care
baronul Anton $i contele Dreban i$i pier- dusera via^a. Lordul
Brenden era un povestitor inniscut. Avea un talent rar, care ii
permitea ca prin ceea ce spunea si-i poarte pe ascultitori cu
gandul oriunde $i in orice moment ar fi dorit. Se pricepea atat de
bine, incat pani $i Reynik se trezi ci $i-o imagineazi pe Femke
strecurandu-se pe coridoarele palatului regal ca si-1 ucidi pe
Baron.

Toati lumea ii inchipuia cum ea se luptase cu Anton, apoi ii

infipsese cuptul adanc in inimi, in timp ce baronul, cu

ultima risuflare, ii smulsese bro$a din rochie fara ca ea si-$i dea

seama. Apoi urma o descriere a evadirii sale din palat, in care
daduse dovadi de caliti^i pe care niciun ambasador adevirat nu
le-ar avea, cici se deplasase pe pervazuri inguste, facuse un salt
periculos intr-un copac $i escaladase zidul neted al palatului.
Lordul Brenden se opri o clipa $i mituri sala cu privirea, parea
pentru a-$i confirma ci povestea sa hipnoti- zanti ajunsese la
toati lumea.

Apoi, spuse el, facand din nou o pauzi pentru a spori

tensiunea, ambasadoarea s-a folosit de aptitudinile sale de asasin
pentru a scipa de un numir uria$ de soldapi din garda regali,
care fuseseri trimi$i si cerceteze tot ora$ul in ciutarea ei. La
inceput s-a crezut ci pur i simplu se ascundea. Dar n-a fost a$a.
In schimb, $i-a folosit talentul de uciga$i pentru a mai face inci
o victimi. Ambasadoarea Femke 1-a omorat pe contele Dreban
in propria casi in dupi-amiaza aceleiai zile, aritand atata dispret
pentru abilitatea noastri de a inves- tiga, incat a comis crima cu
un cu^it identic cu eel cu care il ucisese pe baronul Anton.
Cubital nu a fost gisit la fa^a locu- lui, dar medicii pot jura ci
rinile mortale prezentate de Anton i de Dreban au fost
provocate de arme de exact aceea$i mirime $i formi.

Reynik aproape ci trebui si se ciupeasci de bra la sfar$itul

discursului de deschidere al lordului Brenden ca si se asigure ci
nu visa urat.

Apoi veni randul comandantului Sateris si ^ini discursul de

deschidere din partea apiririi. Contrastul dintre cei doi

avocafi era extrem de puternic. In vreme ce Brenden vorbea

melodios $i hipnotic, Sateris era clar, insufle^it $i la obiect. Era
intruchiparea preciziei militare, cu afirma^iile sale scurte $i
tiioase i raspunsul concis $i calculat la acuza^iile dramatice
lansate de partea adversS. Vorbi cu autoritate, dar fari

pasiune. Sublinie ca mare parte din cele spuse de procuror erau

specula^ii i reconstituiri bazate pe foarte purine dovezi
materiale $i n-ar rezista la o cercetare mai aminun^ita. Promise
sa ridice intrebiri in mingle celor care crezuri abor- darea
fantezisti a acuzirii $i sa demonstreze ca de fapt ambasadoarea
Femke era fara indoiali victima nevinovati a cuiva hotirat sa-i
insceneze totul.

Dupa incheierea discursurilor de deschidere, incepu par- tea

serioasi, cea in care se prezinti probe $i sunt adu$i mar- tori.
Lordul Brenden porni cu mai multe intrebiri succinte pentru
Femke, legate de imprejuririle in care se petrecuseri fiecare
dintre cele doui crime.

Lady Femke, a^i putea si spunep cur^ii unde era^i in

noaptea in care a fost ucis baronul Anton?

 Da, rispunse Femke bland. Eram aici, in palat. Eram in

patul meu, dormeam.

Aici, in palat, dormeap in patul domniei voastre, repeti

Brenden mult mai tare, ca si se asigure ci cei din spatele silii
puteau auzi. $i unde era^i cand a fost ucis contele Dreban?

Eram incuiati in pivni^a lui.

 Incuiati in pivni^a contelui Dreban?

Da.

Prea bine. Dar acum doui zile, cand a murit lordul Danar?
Unde vi afla^i atunci? intrebi lordul Brenden pe un ton care
didea impresia ci tia deja rispunsul.

 Eram aici, in palat, deghizati in servitor, recunoscu

Femke, starnindu-le unor spectatori exclama^ii de uimire. Pu^ini
$tiau ci Femke evadase din temni^a regali $i inci $i mai pu^ini
aflaseri ci fusese gisiti din nou in palat.

Deci era^i aici in palat in noaptea mor^ii baronului

Anton, fari niciun alibi. Sus^ine^i ci era^i incuiati in pivni^a
contelui Dreban in momentul mor^ii sale, probabil singuri,

deci din nou fari alibi. De asemenea, s-a intamplat sa fi^i in palat
in momentul mor^ii lordului Danar. Ar fi deplasat sa presupun ca
nici de data aceasta n-a^i avut alibi?

Femke nu raspunse cu voce tare, ci doar dadu din cap ca nu.

Sunt ni$te coincidence nefericite, lady Femke. V-a^i aflat

la locurile a trei crime, fara alibi pentru niciuna dintre ele. Nu
sunte^i de pirere ca e cam greu de crezut?

Femke ridica din umeri $i se stradui sa para dezinteresata.

Se pare ca nu. Ei bine, lady Femke, a^i putea sa identifica^i, va rog, acest cu^it?

Lordul Brenden se apleci $i scoase dintr-un sac de panzi aflat

la picioarele sale unui dintre seturile ei de cu^ite: lame despre
care ea tia ca fiisesera folosite pentru cele doua crime.

 Da, domnul meu, este al meu.

Curtea sa consemneze ca lady Femke a identificat arma

cu care a fost ucis baronul Anton ca fiind a ei, spuse tare
Brenden, jubiland ca ea recunoscuse. Era un element incriminator. Lady Femke, va surprinde ca un cu^it de dimen- siuni
identice cu ale acestuia a fost folosit pentru a-1 ucide pe contele
Dreban?

 Deloc, lord Brenden. Am vazut lama. Era a mea, de

asemenea.

A^i vazut lama? Era a domniei voastre?

De data aceasta, vocea lui Brenden suni neincrezitoare cand

auzi mirturisirea. Pre de o clipa, pe chip ii incol^i un zambet
mul^umit, caci i$i dadu seama ci dovezile devin mai puternice.

 Da, domnul meu, confirmi Femke. Arma n-a fost gisiti

pentru ci am vizut-o eu $i am luat-o. Mi-am dat seama cat de
incriminator ar fi daci cineva ar gisi un alt cu^it de-al meu infipt
intr-un nobil mort. Mi s-a pirut logic si-1 iau.

Lordul Brenden inspiri adanc, apoi &cu o pauzi, pentru ca

lumea sa aibi timp sa se gandeasci la ceea ce spusese Femke.

Daca 1-a^i luat ca sa ascunde^i proba, atunci de ce recunoa$te{i acum? Nimeni n-ar fi putut sa dovedeasci cu certitudine ca rana lui Dreban a fost provocati exact de unui dintre
cu^itele domniei voastre.

Femke il privi pe lordul Brenden in ochi cand rispunse la

intrebare.

Recunosc pentru ci acest detaliu nu va influenza aproape

deloc rezultatul procesului, domnul meu. Aceste crime mi-au
fost inscenate. Sunt con$tienti cate dovezi existi

impotriva mea. O grimadi. Intr-adevir, dovezile sunt atat de multe,

incat probabil ci sunt eel mai incompetent uciga$

din istorie, daci am lisat in urmi atatea probe. Imi este clar ci daci
nu pot dovedi ci cineva mi-a intins o cursi, atunci sunt ca i
moarti. Vede^i, lord Brenden, nu sunt o criminali idioati i
neindemanatici. N-am venit in Thrandor ca si ucid i nici n-am
facut a$a ceva. Totui, cineva dore$te ca domnia voastri $i
restul celor prezen^i astizi aici si credep ci aa stau lucrurile,
prin urmare pute^i continua si vi prezenta^i dovezile. Sunt siguri
ci vor fi extrem de incriminatoare.

Comandantul Sateris zambi amar la rispunsul lui Femke. Ea

tia ce abordare va alege el pentru aparare i-i alesese momentul perfect pentru a introduce criteriile de care se va fo- losi
pentru a rispunde acuzirii. Dati fiind elocven^a ei, pu^ini din cei
afla^i in sali o vedeau altfel decat ca pe o taniri extrem de istea$.

Lordul Brenden continui si^i prezinte dovezile, aritand

bro$a gasiti in mana baronului Anton. Din nou, Femke spuse
clar ci era a ei. Apoi urmari martori care fuseseri implica^i in
urmirirea ei atunci cand fiigise din palat, iar ultimul dintre
ace$tia era unui la care Femke nu se a$teptase.

 Acuzarea il cheama pe Kalheen, servitor al ambasadoarei

Femke, anun^a Brenden.

Judecand dupa expresia de pe chipul sau, nici Kalheen nu se

a$teptase sa fie chemat. Se ridica $i fu escortat catre partea din
fa0 a salii, apoi i$i ocupa pozi^ia in fa^a tronului.

 Kalheen, ai vazut-o pe ambasadoare in diminea^a de

dupa uciderea baronului Anton?

Da, domnul meu.

$i atunci cand ai vazut-o, ar&ta ambasadoarea in vreun

fel diferit fa{a de cum o tii?

 Pii, nu, domnul meu, dar...

Dar? Dar ce, Kalheen? intreba Brenden la obiect.

Kalheen se uita mai intai la Femke, apoi in sus, catre

imparatul Surabar.

Imi pare rau, Maiestate, spuse emo^ionat. Aici nu pot sa

mint.

Despre ce sa minfi, Kalheen? Ti-a cerut cineva sa min^i?

intreba Brenden, atacand cuvantul ca o pisica ce se repede
asupra prazii.

In sala se starni rumoare $i toata lumea se inclina curioasa in

fa^a, ca sa auda raspunsul lui Kalheen.

Nu, domnul meu, nu mi-a cerut nimeni sa mint in

legatura cu nimic. Numai ca... ei bine... ambasadoarea Femke
nu e o ambasadoare normala, domnul meu. Nu sunt sigur, dar cu
cat m-am gandit mai mult la asta dupa ce s-au petrecut crimele,
cu atat sunt mai nedumerit cu ce se ocupa de fapt. Am lucrat
multa vreme in palatul imperial $i am ob- servat-o acolo $i
inainte, domnul meu, dar nu este intotdeauna imbracata ca o
ambasadoare.

Sala fii strabatuta de un val de exclamatii. Reynik se uita la

Shalidar. Asasinul nu facea niciun efort pentru a-$i ascunde
zambetul.

 Atunci, Kalheen, in opinia ta, care este cealalta ocupa^ie a

lui Femke? Spioana... sau asasini?

Obiecte, Maiestate, intrerupse Sateris. Avocatul acuzirii

influen^eazi martorul.

 Se respinge. Vreau si aud rispunsul, comandante, zise

hotirat regele Malo.

Kalheen se uita la imparat de parea $i-ar fi cerut scuze, apoi

adiugi:

Oricare dintre cele doua e posibila, domnul meu.

Lordul Brenden il lisi pe Kalheen sa piece, iar el continui,

plin de satisfac^ie. Informative aduse de servitor parea ar fi rupt o

barieri. Brenden avea acum mani libera sa completeze acuza^iile
cu suspiciuni legate de caracterul lui Femke $i ridici intrebiri
despre natura adeviratului ei scop aici, in Mantor. Formula $i
intrebarea retorici De ce ar fugi o persoana nevinovati?", la care
raspunse ca el este incredin^at ca n-ar face asta.

Mai erau $i altele, i lordul o ^inu tot a$a o vreme. Reynik

era uimit ca imparatul Surabar parea atat de calm. Nu tia despre
planul lui Femke, iar avocatul il acuzase clar ca o tri- misese
special ca sa provoace dezastrul diplomatic. Poate ci avea s-o
lase sa cadi $i apoi sa nege ca ar fi $tiut de misiunea ei aici.
Daca a$a stiteau lucrurile, atunci mantia il schimbase mult pe
general. Acel Surabar despre care Reynik auzise de la tatil i
unchiul lui nu $i-ar fi sacrificat niciodati in felul acesta un om
de-ai sii.

Cand comandantul Sateris avu, in sfar$it, $ansa si ia cuvantul, vorbi clar $i succint. In prima faza, il chemi ca mar- tor
pe Phagen.

 Phagen, daci ar trebui si-1 descrii pe Kalheen, ai spune ci

este o persoani cinstiti? intrebi Sateris.

Da, rispunse Phagen incet.

 Mai tare, te rog, si te poati auzi toati lumea.

Da. Kalheen este cinstit.

Reynik scra$ni din din^i $i la intrebare, $i la rispuns. Ce are

de gand Sateris cu asta?", se intrebi el.

Deci n-ai spune ci are o inclinable spre a inventa lucruri.

Nu.

 Interesant, remarci Sateris. Informative mele despre

Kalheen mi fac si cred ci-i place si spuni pove$ti aproape la fel
de mult ca lordului Brenden, aici de fa^i.

Din public se auziri chicoteli. Brenden piru enervat, dar nu

zise nimic.

Lui Kalheen ii place si spuni pove$ti, dar nu minte,

completi Phagen, inrosindu-se de jeni.

Deci nu exagereazi niciodati? Nu deformeazi niciodati

adevirul pentru a-$i imbunitip pove$tile?

Sateris arunca intrebirile ca pe ni$te sige^i de arbaleti.

 Pii, da, i$i infrumuse^eazi pove$tile, dar...

Cred c-am prins ideea. Mul^umesc, Phagen. E$ti liber.

Lui Reynik ii venea si aplaude. $i dupi expresia de pe

chipul impiratului Surabar, putea ghici ci $i Miriei Sale.

In doar cateva propozi^ii, distrusese credibilitatea lui Kalheen ca martor. $i pentru a face asta, Sateris nu mizase pe
sentimente. Se folosise pur $i simplu de logici. O prezenti pe
Femke ca fiind o taniri inteligenti $i foarte capabili, care urease
repede citre postul de ambasador prin caliti^ile, perso- nalitatea
$i caracterul ei de incredere. Aduse in discu^ie lipsa motiva^iei
pentru crime $i sus^inu ci mul^i oameni se aflau in palat in
momentele in care atat baronul Anton, cat $i lordul Danar
fuseseri uci$i. Prezen^a lui lady Femke nu insemna ci folosise
cu^itul pentru a-1 ucide pe Anton, nici otrava pentru a-1 omorf
pe Danar. Spuse ci faptul ci Femke apirea in

locurile tuturor crimelor intirea de fapt teoria conspiracies In

cele din urma, men^ioni rela^ia de prietenie dintre Femke i
Danar $i ii puse intrebiri amanun^ite in legatura cu aceasta.

Femke raspunse cat putu de sincer. Vorbi despre el lisand sa-i

curgi lacrimile, de$i nu oferi informal despre implica- rea lui in
evadarea ei din inchisoare $i nici despre jefiiirea tre- zoreriei.
Ca^iva din sala mormiiau ci joaci teatru, dar al^ii se lisara
impresiona^i de aparenta sinceritate a rispunsurilor ei $i de
suferin^a vizibili provocati de moartea colegului siu ambasador.

Cand comandantul Sateris se retrase si se a$eze la locul siu,

regele il intrebi daci mai are $i al^i martori pe care ar vrea si-i
cheme. Comandantul incepu si dea din cap ci nu, dar Femke il
opri $i zise cu voce tare:

 Da, Maiestate. Apirarea il cheami pe alchimistul Pennold.

C A P I T O L U L 17

L
ordul Brenden se incrunta $i-i arunci o privire dezaproba- toare
comandantului Sateris pentru ca adusese in ultima secundi un martor
nea$teptat al apiririi. Daca Sateris $tia ceva despre acest anun^ al lui
Femke, atunci se pricepea foarte bine sa n-o arate. In momentul
acesta, avocatul apiririi parea la fel de nedumerit ca $i eel al acuzirii
$i o sfredelea cu privirea pe Femke.

Maiestate, $tiu ca este neobisnuit ca acuzatul sa cheme un

martor, dar va implor sa fi^i indulgent, adiugi ea, sperand ca regele
i$i va respecta partea lui din in^elegerea secreti pe care o aveau. $i
a$a facu.

 Prea bine, Femke, o sa vini $i martorul tiu. Aduce^i-1 pe

alchimistul Pennold.

U$ile se deschiseri $i i$i facu apari^ia un bitran imbricat ciudat,

cu pirul argintiu $i ciufiilit $i care se clitina pe picioare. Pirul ii era
rivi$it i-i stitea in sus $i, de$i era proaspit birbierit, chipul siu pirea
murdar i neingrijit. Hainele lui, in culori contrastante, erau pline de
pete $i urme de arsuri. Pennold ori nu se gandise si se imbrace
elegant pentru vizita la palat, ori nu avea haine prezentabile. In orice
caz, cand il vizu pe bitran, Femke sim^i ci inspiri o guri de aer
proaspit. Intrarea lui aduse un zambet afectuos pe chipul ei. El inainti
incet, in mod evident impresionat de locul in care se afla $i trigand
dupa sine un sac de panzi care avea ceva greu iniuntru.

 Metere Pennold, ai adus piatra, dupa cum te-am rugat? il

intreba Femke pe bitran in timp ce acesta se apropia.

Ce? A, piatra! Da, da, desigur, dragi, raspunse el absent. Altfel

ce rost ar mai fi avut sa vin, nu?

Minunat! Acum, metere Pennold, ai putea sa a$ezi piatra

acolo, in mijlocul silii, te rog? Mul^umesc foarte mult. Maiestate, ma
tem ca inainte de a lua decizia finali privind vinovi^ia mea in cele trei
cazuri de crima, a$ vrea sa va cer sa fie analizati $i o alti nelegiuire.

Sala se umplu de murmur. Ce mai avea de gand si mirtu- riseasci?

O alti crimi? Regele i$i ridici mana dreapti $i se facu lini$te.

Spune, Femke. Despre ce nelegiuire este vorba $i tu ce rol ai

jucat in sivarirea ei? Sunt sigur ci nu numai eu a$tept cu interes
rispunsul tiu.

Cand intrase in sali, Femke il vizuse pe Reynik $i in^elesese

semnalul siu privind locul pe care il ocupase Shalidar. Reynik i$i
dusese mana dreapti pe umirul drept, transmifandu-i ci asasinul se
afla sus, in partea dreapti a salii de judecati, adici in ul- timul loc in

care Femke ar fi vrut ca el si fie. Stitea la distan^i mare fa# de locul

in care Pennold avea si amplaseze piatra. De$i alchimistul o
asigurase ci proprietitile pietrei se vor manifesta perfect in orice
punct al unei sili atat de mari, ea avea emofii- Daci nu func^iona,
atunci urma si se faci de ras in fafa intregii cur^i regale thrandoriene
$i a propriului ei impirat. Daci stra- tegia ei didea gre$, avea si fie
condamnati pentru trei crime. Comandantul Sateris se descurcase de
minune cu prezentarea apiririi ei, dar se lupta cu morile de vant, cici
dovezile impo- triva sa erau cople$itoare. Daci ar fi fost in locul
regelui Malo, Femke $tia care ar fi fost verdictul ei.

 Maiestate, nu sunt sigura ca membrii cur^ii regale $tiu de jafiil

petrecut la trezorerie, dar ho^ii am fost eu $i lordul Danar.

Din sala se auzira cateva exclama^ii $i imediat se starni un

murmur de manie.

Am tinut secret incidental pentru ca oamenii de la paza sa

poata avea $ansa sa faca cercetiri, raspunse regele, cu o voce aspra $i

nemulfumita. Totu$i, de vreme ce investiga^ia nu mai pare necesara,
a$ fi foarte interesat s& aflu de ce a^i ales sa-mi face^i deserviciul de
a-mi fura aurul.

Ei bine, Maiestate, n-a$ vrea sa crede^i ca v-am furat banii

pentru ca voiam un ca$tig personal. Din nefericire, pentru a-mi
demonstra nevinova^ia, aveam nevoie de o mul^ime de bani. Mult
mai mul^i decat eu sau orice alta persoana obi$nuita ar fi putut avea
la dispozi^ie. Cum in majoritatea trezoreriilor regale se afla mult aur
i cum trebuia sa-mi demonstrez nevinovitia in fa{a Maiesta^ii
Voastre, m-am gandit ca n-ar fi ira^ional sa imprumut ceva pentru o
vreme.

Majoritatea spectatorilor ramase fara cuvinte in fa^a impertinen^ei lui Femke, dar ca^iva inclusiv lordul Brenden, care
dintr-odata i$i duse mana la gura $i incepu sa tu$easca pentru a-$i
ascunde un zambet vizura partea amuzanta a pove$tii. Pana acum,
ra^ionamentul lui Femke avea un soi de logica incalcita, dar, prin
modul in care il prezenta, nu adu- cea nimic bun cazului sau.

$i pentru ce motiv va dorea^i atata aur, domnid ambasador?

Majoritatea alibiurilor bune se pot cumpara cu mult mai pu^in.

Femke zambi $i didu din cap, aproband riposta regelui.

Intr-adevar, Maiestate, dar nu aveam nevoie de bani pentru un

alibi, dimpotriva. Aveam nevoie de bani ca sa an- gajez eel mai bun
asasin pe care il tiu. Serviciile sale n-au

fost niciodata ieftine, dar voiam suficien^i cat sa pot sa-1 mo- mesc
sa accepte cu contract cu termen de indeplinire foarte scurt. $tiam
inca de la inceputul acestei perioade triste ca acest asasin se afla in
spatele crimelor. Mi-o spusese chiar el in noaptea de dupa uciderea
contelui Dreban. Confesiunea aceea nu ar avea suspnere in aceasta
sala de judecata, pentru ca n-au fost martori $i ar fi cuvantul meu
impotriva cuvan- tului sau. Alibiurile pentru momentele celor doua
crime erau perfecte, thrandorieni de vaza fiind dispu$i sa confirme
unde se afla la orele aproximative ale crimelor. De asemenea, a
suspnut ca a fost platit pentru ambele omoruri. Nu mi-am dat seama
cum a reu$it sa faca asta decat cand a fost prea tarziu. M-am gandit sa
va demonstrez ca este un criminal prinzan- du-1 asupra faptului
implinit. A$a ca Danar $i cu mine am pus la cale ceea ce am crezut ca
va fi capcana perfecta.

Maiestate..., protesta lordul Brenden, incercand sa opreasca

desfa$urarea pove$tii lui Femke, caci observase pri- virile celor din
sala. Topi erau pe deplin aten^i $i oamenii in- cepeau sa se implice in
povestea ei, ceea ce era periculos pentru cazul lui. $tia mai bine decat
oricine puterea unei pove$ti bine spuse.

Lini$te, Brenden, ai avut $i tu ocazia. Las-o sa vorbeasca. Va

rog, lady Femke, continuap. Din moment ce lordul Danar e mort,

banuiesc ca ceva n-a mers bine.

Ce n-a mers bine, Maiestate, a fost ca eu nu m-am tar- guit

pentru doi asasini la pre^ de unui. Am presupus gre$it de la inceput ci
adversarul meu era personal raspunzator de morfile baronului ^i a
contelui. El era raspunzStor, intr-adevar, dar nu el folosise cu^itul in
cele doua ocazii. El comandase crimele. Socoteala mea gre$ita 1-a
costat via^a pe Danar. Eram sigura ca pot sa-1 protejez de un asasin,
de eel pe care il $tiam,

dar nu mi-a trecut prin minte ca uciga$ul pe care-1 ciutam avea sa

lucreze in tandem cu inca unui.

Deci n-a^i reu$it sa-1 proteja^i pe Danar de ace$ti ucigai, el a

fost omorat de catre ei $i domnia voastra n-a^i putut sa-i prinde^i?
intreba regele Malo.

Nu chiar, Maiestate. Scopul meu era sa prind un uciga$ in fa^a

faptului implinit $i chiar asta am facut. De fapt, am prins doi.

 Imi pare rau, lady Femke. Povestea domniei voastre este foarte
interesanta, dar nicio parte din ea nu poate fi sus^inuta prin dovezi.
De ce v-ar crede cineva?

Ei bine, Maiestate, inca n-a^i vazut dovezile adevdrate. O sa va

arit o legatura intre cei doi criminali care nu poate fi negati. In timp
ce alibiurile unuia sunt perfecte, celilalt n-a putut sa fie atat de atent.
Pot sa demonstrez in fa^a cur^ii ca al doilea barbat a fost pozi^ionat
perfect atat pentru a-1 ucide pe baronul Anton, cat $i ca sa-mi
insceneze mie crima. Uciderea contelui Dreban e mai dificil de
demonstrat, dar dupa ce voi stabili primele doua legituri, cred ca
restul po- ve$tii se va lega repede. A$ vrea, Maiestate, sa-i ruga^i pe
to^i cei din sala si-$i ridice mainile la inil^imea umirului, cu palmele in fa$, $i ve^i vedea la ce ma refer.

In sali, lumea incepu si murmure $i si se foiasci, iar mul^i se uitari

instinctiv la palmele lor. Reynik il observi pe Kalheen, extrem de
palid $i cu palmele transpirate. Verifici repede si vadi daci Shalidar se
afli inci la locul siu $i se pregiti si ac^ioneze in momentul in care i se
va cere. Avea si se intample in curand $i nu voia s-o dezamigeasci pe
Femke. Daci Kalheen facea vreo mi$care, nu va inainta mai mult de
ca^iva pai.

Regele Malo nu gisi vreun motiv pentru care si respingi cererea

lui Femke, a$a ci ceru curfii si se conformeze. Reynik

zambi, cici observase expresia aroganti de pe fafa lui Shalidar. Dar

n-o si dureze mult", se gandi el cu un zambet incordat.

Cand toati lumea i$i ridici palmele, regele se uiti nedu- merit in
sali.

Nu vid ce rost au toate astea, lady Femke. Ce important au

pentru povestea domniei voastre?

 Este simplu de explicat, Maiestate. $ansele de a prinde un

asasin cu un cu^it insangerat in mani, ca si zic a$a, erau foarte slabe.
Chiar daci a$ fi $tiut ci sunt doi, mi-ar fi fost im- posibil si-i prind pe
amandoi. Dar nici nu am inten^ionat vreodati asta. Cheia citre dovada
mea erau banii, Maiestate. Aurul era rispunsul. Alchimistul Pennold
va confirma ci mi-a vandut o substand speciali cu care am acoperit
toate mone- dele. Piatra din centrul salii emite un soi de raze
invizibile pe care nu pretind ci le in^eleg, dar, in bitaia lor directi,
sub- stanfa ac^ioneazi. To^i cei care au pus mana pe aurul Maiestifii
Voastre vor fi afecta^i, cici substand piteazi mainile cu un strat
aproape imposibil de indepartat. Privi^i acum, Maiestate, i-i ve^i
vedea pe cei doi criminali sunt cei cu palmele roii.

Uite, mainile lui sunt ro$ii $i strilucesc, strigi cineva. Opri^i-1!

Shalidar se pregitea deja si fuga. Stitea in penultimul rand al salii

etajate $i, de cum ii didu seama ci mainile incep si-1 dea de gol, se
ridici in picioare $i sari peste cei din spatele siu, pentru a ajunge la
ferestre. Reynik era gata si puni mana pe Kalheen, a$a ci rati
mi$carea inifiali a lui Shalidar. Spre surprinderea sa, nu mainile lui
Kalheen incepuri si striluceasci, ci ale lui Phagen. Femke ii spusese ci
suspecteazi ci unui dintre cei trei insotitori ai lor era al doilea uciga$,
dar nu putuse si spuni care anume. Reynik era sigur ci acesta se va
dovedi a fi Kalheen.

Phagen o lui la fugi la o secundi sau doui dupi Shalidar i se mi$ci

incredibil de repede. Reynik siri in picioare ca

sa-1 urmireasci, dar fusese luat pe nepregitite, iar Phagen reu$i sa-i
doboare pe cei doi gardieni care ii escortaseri pe cei patru shandezi in
sala inainte ca Reynik si aibi ocazia si reac^ioneze. Phagen avea slabe
$anse si scape. Erau mul^i soldapi intre el $i ui, dar Reynik nu-i lisi
pe ei si faci treaba.

Se arunci inainte $i-l prinse pe birbatul eel slab din spate, plonjand
spectaculos citre picioarele asasinului. De$i se izbi tare de podea,
Phagen se risuci imediat $i incepu si-i care lovituri lui Reynik una
dupi alta. Reynik reac^ioni bine, blo- cand pumnii asasinului cu
reflexe iu^i ca fulgerul. Lupta nu duri decat un moment, cici cei patru
gardieni care o aduse- seri pe Femke iniuntru se nipustiri asupra lui
Phagen dupi numai cateva secunde, ^intuindu-1 la podea. Odati
doborat $i in dezavantaj, nu mai avu $anse si se ridice din nou, iar
gardienii il legari i-l ^inuri drastic sub control.

Kalheen era ocat si-1 vadi pe Phagen fugind. I$i imagina ce va

spune mama lui atunci cand ii va povesti ci, fari si $tie, impirtise
aceea$i cameri cu un uciga$. Cusitoreasa micuti $i indesati, cu ochii
fulgeritori $i mereu incipi^anati, il doje- nea intotdeauna ci nu e atent
la detalii. Pirea ci nu-i scapi niciodati nimic. Dar el a $tiut
dintotdeauna ci Rikala era o femeie extraordinari.

Cu Phagen la pamant, Femke se uiti in partea dreapta sus a salii i

chiar atunci il vizu pe Shalidar omorand unui dintre cei doi soldapi
care pizeau ferestrele. Pe cand didea ultima lovituri, la incheietura
dreapti sclipi o reflexie argintie. Mai avea pu^in $i scipa. Nu era nicio
cale u$oari de acces citre el prin marea de oameni panica^i de pe
bincu^e. Femke se uiti la Reynik, care abia se punea pe picioare.
Niciunul dintre ei n-avea cum si-1 impiedice pe asasin si evadeze.
Privind prin sali in ciutarea a ceva care si-i blocheze ieirea lui
Shalidar, Femke observi fran- ghia care susftnea uria$a structura a
candelabrului central.

Sfoara groasi era legati de o piesi metalici aflati pe pere- tele de

langa u$a principals, apoi fixata de un scripete de pe tavan, in partea
dreapta a inciperii, $i de inca un scripete in mijlocul tavanului.
Structura imensi de metal parea extrem de grea. Femke i$i dadu
seama imediat ce trebuia sa faca $i o lua la goani spre peretele din
dreapta u$ii principale.

Reynik, sfoara! Taie sfoara! striga ea in timp ce fiigea.

Reynik in^elese imediat care era planul ei $i alerga ca^iva

.A

pa$i pani la eel mai apropiat gardian. Inainte ca acesta si-$i dea seama ce
se intampli, Reynik ii apuci manerul cufitului $i-l trase din teaci.

Hei! striga gardianul. Ce crezi ci faci?

 I^i impramut cu^itul o clipa, raspunse Reynik, indrep- tandu-se

deja spre piesa metalica prin care sfoara era legata de perete.

Femke i$i lua avant de la o distant considerabili $i se prinse cu

degetele de funie. Fusese o sirituri dificila, dar de- getele apucari bine
franghia $i se ^inu de ea cu putere, in vreme ce picioarele, in balans,
se loviri de perete. In ciuda iz- biturii, Femke rimase agi^ati de sfoara
$i incepu sk urce pe panta abrapti pe care o descria aceasta, apucando cand cu o mani, cand cu cealalta.

Reynik alerga de-a lungul salii, ignorand zarva din jural lui. Dupa

numai cateva secunde, incepu sa taie sfoara cu lama pe care doar ce

pusese mana, iar Femke sim^ea cum se rape fiecare fir pe misuri ce el
tiia cu elan.

Aproape am terminat! o anun^i el. Femke se opri din ci$rat se

concentri si se {ini bine. Cand ultimele fire pies- niri, structura
metalici uria$i a candelabrului incepu si cadi, iar franghia fii trasi in
sus cu atata putere, incat ar fi putut si-i smulgi fetei bra^ele din
incheieturi. Corpul u$or al lui Femke aproape ci nu incetini deloc
ciderea candelabrului. Acesta

acceleri rapid pana se pribu$i pe podea, in timp ce ea stribitea spa^iul

de deasupra curtenilor ului^i $i se ridica spre tavan.

In ultimul moment posibil, dadu drumul sforii. Din iner^ie, mai

pluti cativa metri pe deasupra ultimelor randuri de locuri, dar nu
aterizi tocmai plicut. Se izbi puternic de perete $i aproape ca i se taie
risuflarea. Shalidar deja se facea nevizut printr-una dintre ferestre,
a$a ca nu era timp de pierdut. Cu o discipline de care pu^ini dau
dovadi, Femke se forfi sa respire normal $i-$i antrena corpul zguduit
intr-o urmirire.

Curtea fremita in fa^a acestei intorsituri spectaculoase a lucrurilor,

dar fata ignori agitata. Cei mai important era sa-1 opreasci pe
Shalidar. Urci agili pe fereastri, dupa el, apoi murmuri de mai multe
ori:

 Nu trebuie sa scape. Nu trebuie sa scape.

Shalidar insi nu era prost. Fusese asasin de prea multa vreme ca si

nu aibi planificata o cale de evadare. Indiferent cat de furios era pe
Femke, uciga$ul se putea stipani indea- juns incat si nu se lase
derutat de manie. I$i concentri toati energia pe evadare $i i$i inu
sub control furia cu un profe- sionalism silbatic.

O lui la fugi pe acoperi$ul u$or inclinat, indreptandu-se spre

col^ul eel mai jos. Dar de data asta norocul nu ii mai su- rase, cici o
patruli a girzilor regale care se afla langi palat il ziri apropiindu-se,

iar unui dintre soldapi strigi tare:

Hei! Tu de pe acoperi$! Opre$te-te unde eti. Daci te mi$ti, o

si tragem.

Shalidar se intoarse $i urci din nou panta u$oari, stand cat mai
aplecat $i mergand in zigzag, pentru ca arca$ii si nu-1 poati nimeri.
Fuga sa incurcati i smuciti avu efect, cici soldapi tra- seri cateva
sigeti cu arbaletele, dar niciuna nu-1 atinse.

Atunci Shalidar o vazu pe Femke, care venea inspre el din direcpa

silii. Nu era locul potrivit ca si o infrunte. Arca$ii ar

putea avea noroc, iar el nu voia si-i dea lui Femke satisfac^ia de a-1
vedea prins sau ucis. Nu. Existau op^iuni mai bune. Avu timp de
gandire doar o frac^iune de secundi $i alese si urce i mai mult.
Shalidar nu $tia cum se sim^ea Femke la inil^ime, dar daci o
conducea pe acoperi$uri citre suprafe^e mai inalte, micar ar scipa de
arca$i. Apoi, cu un singur brand, ar putea si se descotoroseasci de ea
pentru totdeauna.

Femke vizu ci Shalidar o observase apropiindu-se $i facu un efort

de doui ori mai mare ca si reduci distan^a dintre ei, dar imediat se
trezi ci in jural ei vajaiau sige^i de arbaleti. Din instinct, ii schimbi
ritmul pa$ik>r pentru a-i derata pe soldapi, lisandu-se in jos $i
alergand $i ea in zigzag. Patrala striga acum $i la ea si se opreasci,
dar tanira era la fel de pu^in doritoare si se opreasci precum Shalidar.
Spioana nu inten^iona si le permiti garzilor regale s-o impiedice si-1
rizbune pe Danar. Moartea lui era proaspiti in inima ei. Shalidar
diduse dovadi de un spirit de-a dreptul diabolic cu metoda pe care o
alesese pentru a-1 ucide pe tanirul lord shandez, fari si mai vorbim de
modul neinduritor in care aranjase uciderea baronului Anton i apoi
pe cea a contelui Dreban. Nu trebuia si scape. Femke nu avea si
permiti asta. Nu voia ca el si moari, pentru ci moartea ar fi fost o
solute prea rapidi. Voia si sufere pentru faptele lui. Trebuia si fie
prins, iar ea dorea cu dispe- rare si fie cea care pune mana pe el.

Shalidar urci pe acoperi$ul aliturat $i alergi spre varf pe panta

u$oari. Femke il urmiri. Asasinul sirea neinfricat peste golurile dintre
acoperi$uri. Femke nu eziti si-1 urmeze. Cifiratul, fiiga $i siriturile
facuri urmirirea spectaculoasi, dar aceasta fii scurti, cici Shalidar, cu
Femke dupi el, se trezi la un moment dat pe acoperiul silii mari de
la intrarea in palat. La marginea acestuia, care didea spre por^ile
principale, se opri i se intoarse. Nu mai avea unde si fugi.

Femke se opri $i ea, alunecand u$or, la mica distanfi in fa^a lui $il privi mijind ochii. Nu era limpede daca Shalidar avea vreo arma
ascunsa, dar Femke nu voia sa ri$te. Se $tia ca asasinul era la fel de
periculos cu mainile goale pe cat era $i inarmat.

E capitul drumului, Shalidar. Nu mai ai unde sa fugi. Accepta,

predi-te, spuse Femke gafaind, bucuroasi sa vadi ca i Shalidar
respira la fel de greu ca ea.

 Nu fi proasti, Femke. Drumul n-are niciodata capit. Cei mai

mul^i pur $i simplu nu vid suficient de bine meat sa-i interpreteze
cotiturile, raspunse dispretuitor Shalidar, in ochi citindu-i-se
inten^iile uciga$e.

Tanara in^elese ca Shalidar n-avea de gand sa se lase prins fara o

lupta, iar asta ii convenea.

Femke inainta u$or pe varfuri, apropiindu-se cu mainile ridicate,

gata sa lupte. Sperase sa fie $i Reynik langa ea cand avea sa-1
infrunte pe asasin. Tanarul soldat se descurca de mi- nune in luptele

corp la corp $i fara el ar putea fi la fel de moarti ca in cazul in care

regele ar fi poruncit sa fie spanzu- rati pentru crima. Dar acum era
alegerea ei. Daca Shalidar o ucidea, avea sa moari ciutand dreptate $i
rizbunare.

Femke ii didea tarcoale cu aten^ie. Cand Shalidar va ataca, o va

face cu toata for^a ^i viteza de care era in stare. El nu cuno$tea alt
mod de a lupta. Femke era gata. Era iute, agila i clocotea de manie.
Nu-$i amintea sa fi fost vreodati atat de pregatiti sa lupte.

In sfar^it, avem ocazia si dansim, spuse Femke, poto- lindu-t

respirapa ^i fiind atenti la centrul de echilibru al lui Shalidar. Ne

a$teptam la asta de ceva vreme. Ai avut un avan- taj asupra mea de
cand am intrat in Mantor. A fost o lovituri de maestru si-1 introduci
pe Phagen in grupul meu. Mi-am dat seama abia dupi multi vreme ci
unui dintre ei trebuie si fie implicat. $i chiar $i atunci, n-a fost primul
pe lista mea de

suspec^i. Binein^eles ci acum e limpede: adus in ultimul moment sa

participe la misiune din cauza unei imbolniviri su- bite, cu felul lui
ticut de a fi $i abilitatea de a se face nevizut in fiindal. E perfect
pentru a fi asasin, dar de ce nu 1ai pus sa ma omoare? De ce
inscenarea elaborati de aici? Ai spus ca voiai sa porne$ti un rizboi
pentru ca afacerile sa meargi mai bine, dar nu suni adevirat.

In timp ce vorbea, Femke studia micarile u$oare ale lui Shalidar,

ciutand o slibiciune, orice lucru cat de mic care ar fi putut si-i dea un
avantaj.

Partea cu motivatia e simpli, $uieri Shalidar. Am vrut si plite$ti

pentru interven^ia ta din Shandrim. Totul mergea bine. Vallaine era
enervant, intr-adevir. Nu era una dintre cele mai hotirate persoane
pentru care a$ fi putut lucra, dar fiisesem de acord cu asta si urma si
mi ocup si-1 inlocuiesc cu un succesor suficient de maleabil, cand ai
apirut tu in sceni. A$ fi putut si te omor in orice moment, dar n-ar fi
fost destul de bine. N-am vrut si te ucid, am vrut si te distrug. Am
vrut si-fi ripesc tot ce ai mai drag. Muncisem din greu in ultimul an
pentru planul de pensie, iar tu 1ai stricat. Acum ai reu$it si-mi
ameninti $i afacerea legali. Daci mi gandesc mai bine, ar fi trebuit si
pun si te omoare. Dar asta se poate aranja destul de u$or.

Shalidar a$ni inainte $i intinse pumnul cu putere pentru a o izbi

pe Femke in abdomen. Tanira ii bloca lovitura $i-i devie pumnul. Siri
$i se risuci in aer, lovindu-1 cu piciorul in obraz, facandu-1 si se
clatine. Femke continui cu o serie de pumni i alte lovituri, dar el
reu$i si le pareze pe toate cu ni$te reflexe incredibile. Dintr-odati,
Shalidar schimbi tac- tica. Ii seceri din senin picioarele, iar ea se
rostogoli in jos pe acoperi$, citre margine.

Femke se didu de-a dura de cateva ori inainte si-i poati controla
inertia $i si se opreasci. II vizu pe Shalidar

apropiindu-se pentru lovitura mortali. Fara ezitare $i cu o vitezi care

il lua pe Shalidar complet prin surprindere, ea reu$i si-i foloseasca
tactica impotriva lui. Cand acesta veni mai aproape, il apuci de
picioare, i le risuci $i trase de ele, iar el aterizi greoi $i gemu.
Folosindu-se la maxim de agilitatea $i flexibilitatea ei, Femke se
rasuci din nou, prinse cu picioarele gatul lui Shalidar $i incepu sa
strangi tare.

Mul^i s-ar fi panicat in situa^ia asta, dar nu $i Shalidar. Nu incerca sa se elibereze, ci pur $i simplu ii ciuti punctele sensibile din
spatele genunchilor $i apisi cu degetele groase, cu o for$ care o facu
sa fipe $i sa se indepirteze rostogolindu-se de durere.

Femke se dadu de-a dura, apoi se ghemui la ca^iva pa$i de

marginea acoperiului $i se masi u$or in spatele genunchilor pentru a
mai atenua durerea. Shalidar, la randul sau, se freci scurt pe gat $i se
ridica in picioare. Pe chip i se citea o expresie de furie rece.

Fa^a de Femke, Shalidar era mai puternic, mai solid i apuca mai
bine. Era discutabil cine era mai iute. Singurul avantaj pe care ea 1-ar
fi putut avea asupra lui consta in agilitatea ei flexibili, dar, dupa cum
descoperise deja, un avantaj mic nu era de ajuns pentru a compensa
punctele in care era mai slabi. Daca nu reu$ea sa-1 surprindi cumva,
Shalidar avea s-o omoare.

Asasinul era convins acum ca era un luptitor mai bun decat ea $i

incepu sa profite de avantajul sau. Se apropie. Urmi un alt val rapid
de pumni $i lovituri cu piciorul, iar Femke se vizu nevoiti si se
retragi, incercand si indepirteze lupta de marginea acoperi$ului inalt.

Un birbat care trecea prin fa^a por^ii principale a palatului ii vizu

pe cei doi luptandu-se pe acoperi$ul silii mari $i ii aten^ioni pe
gardienii de la poarti. Ace$tia il chemari pe cipitanul girzilor, care
trimise ca^iva soldapi si-1 anun^e pe

rege. Solda^ii le diduri de veste tuturor celor pe care ii in- talniri in

cale i in scurt timp in fa^a palatului se aduna un mic grup de
angaja^i, care veniri si vadi spectacolul.

Femke reu$i si evite unui dintre pumnii lui Shalidar. Ii trase un cot
in stomac, cat putu de tare, dar nu mai avu noroc si-i reu$easci i a
doua lovituri, cici asasinul se risuci $i o lovi cu piciorul in lateral,
incat tanira zburi cat colo. Se ridici din nou, dar durerea ii inundi tot
pieptul, tu$i $i sim^i imediat gust de sange in guri. Shalidar ii rupsese
eel pu^in o coasti.

Femke privi in sus $i-l vizu apropiindu-se din nou, cu o expresie

uor aroganti. $tia ce efecte avusese ultima lovituri i, dupi cum o
privea, era gata si incheie lupta. Ciutand cu disperare dupi ceva ce-ar
putea s-o ajute, Femke i$i didu seama prea tarziu ci Shalidar ajunsese
chiar langi ea. O ataci din nou cu o serie de pumni incredibil de rapizi
$i de puter- nici, iar blocajele ei deveniri din ce in ce mai ineficiente.
Shalidar ii mai aplici nite lovituri $i Femke cizu in genunchi.

 E timpul si mori, anun^i rece, fari nicio urmi de sentiment in

vocea uieritoare.

Femke se a$teptase si mimeze triumfiil sau incantarea, dar nu

exista nimic din toate astea. Fa^a ii era umflati acolo unde primise
ca^iva pumni $i ii sangera in mai multe locuri. $i Shalidar avea pe el
urme de sange, dar pirea in formi. Femke $tia ci n-are nicio $ansi si-1
doboare. Pur $i simplu era prea bun i prea puternic.

Fata nu previzu lovitura finali i nu reu$i si-i faci fa$i. Chipul pur
$i simplu ii plesni $i-i explodi de durere. Apoi se rostogoli pe

acoperi$, pani la margine. Toate simfurile de co- ordonare o pirisiri

pentru o clipi $i, pe misuri ce corpul ii aluneca, nu reu$i si invingi
inertia. Creierul ii era inundat de semnale ale durerii trimise de
fiecare parte a corpului $i o voce interioari ii spunea si-$i dea drumul
peste margine $i si

puna capat agoniei. Insa atunci cand trupul i se apropie de margine,

Femke i$i aminti de ultima ora a lui Danar. El nu se daduse batut.
Avusese incredere in ea, iar ea il dezamagise. Acum avea ocazia sa-$i
rascumpere gre$eala. Stiu in clipa aceea ca nu putea sa renun^e.

Ii desfacu bra^ele $i reu$i in ultima secunda sa se opreasca din

rostogolit, dar era deja prea tarziu. Corpul continua sa-i alunece, cu
faa in jos, pana peste marginea acoperi$ului. Printr-o manevra
disperata, Femke se apuca de una dintre barele orizontale de care
atarnau insemnele regale $i ramase aga^ata de ea cu mana dreapta. Se
legana periculos, atarnata la mare inaltime deasupra scarilor uria$e de
piatra, care urcau pana in fa^a palatului. Durerea care i se raspandea
in piept era insuportabila, dar i$i aduna $i ultimul strop de vointa ca
sa re- ziste. Cu un efort suprem, reui sa se apuce de suport si cu
mana stanga, ceea ce imbunata^i situa^ia.

N-ai murit inca? scra$ni vocea lui Shalidar de deasupra ei.

Femke privi in sus $i-i vazu ochii neinduratori, caci se pregatea sa
ridice piciorul, s-o calce pe degete $i s-o trimita pe lumea cealalta.

 Adio i n-am cuvinte, adauga el sec.

Opre$te-te, Shalidar! Daca o faci, e$ti mort $i tu.

Strigatul lui Reynik il facu pe Shalidar sa se intoarca pentru a

estima noua amenin^are. Un soldat tanar alerga spre el pe acoperi$ cu
un cu^it in mana i, din felul in care il tinea, asasinul isi dadu seama
ca $tia $i cum sa-1 foloseasca. Nu statu

pe ganduri. I$i dadea seama cand sa se lupte i cand sa fuga. Fara

ezitare, se intoarse $i o lua la goana pe marginea aco- peri$ului,
indepartandu-se de Reynik.

Vocea soldatului suna divin pentru Femke, iar ea ii dadu seama

ca, daca el se grabea, poate ca ar fi reuit sa reziste suficient incat s-o
ajute. Degetele ii alunecau pe lemnul neted

al barei, dar, cu un efort suprem, reusi sa se ^ina cu toata puterea pe

care o mai avea.

Reynik! spuse ea ragusita, caci vocea ii era slabita din cauza

durerii din piept.

Reynik tocmai voia sa se indrepte in direcpa in care o luase

asasinul cand auzi strigatul epuizat al tinerei. Nu statu pe ganduri.
Dei voia cu disperare sa-1 urmareasca pe Shalidar, stiu imediat ca no putea face cu pre^ul vie^ii lui Femke.

 Repede, bolborosi ea, caci degetele ii alunecasera $i mai tare.

Vazand mainile lui Femke prinse de bara $i degetele care-i

alunecau, Reynik $tiu ca nu are timp pentru o manevra de salvare
controlata, a$a ca, fara sa-i pese de propria siguran^a, lasa cu^itul
deoparte $i se arunca inainte, catre marginea aco- peri$ului. Ateriza
puternic pe burta $i aluneca spre margine cu capul inainte, cu o
iner^ie periculoasa. Pentru o clipa, crezu ca nu se orientase bine $i ca
aveau sa se prabuseasca amandoi, dar cand capul i umerii ii ieira in
afara acoperi$ului, reusi sa se apuce de bara pentru a opri alunecarea.
Braful stang absorbi inertia, in timp ce cu mana dreapta o prinse pe
Femke de in- cheietura chiar cand degetele ei cedasera de tot.
Greutatea neateptata care atarna acum de bra^ul drept aproape ca i-1
smulse din umar. Gemu de durere, dar o tinu pe fata cu o voin^a de
fier.

Privind in jos la treptele de piatra, Reynik in^elese ca nimeni nu

putea supravietui unei caderi de la inal^imea asta. Nu putea spune
nimic. Corpul ii era intins la maxim, dar vazand-o pe Femke, tiu ca
nici nu avea nevoie de cuvinte, caci ea leinase.

Centimetru cu centimetru, se tari inapoi pe acoperis, iar Femke

atarna de bra^ul sau drept, lipita de zid. Apoi facu un efort uria$ $i se
stradui sa se a$eze intr-o pozi^ie din care s-o

poati trage pe acoperi$ fari si-$i piardi echilibrul. Cand o aburci peste
margine, ii zgarie corpul, dar n-avu incotro. Era in via^a, asta era de
ajuns.

Reynik nu trebuia sa priveasci injur pentru a se convinge ca

Shalidar dispiruse de mult. Se terminase. Putea doar sa mai spere ca
soldapi din garda regali il prinseseri pe asasin, dar $tia ca i$i dorea
prea multe. Stand pe acoperi, cu Femke intinsi langa el, se sim^i
epuizat.

Dintr-odati, fata incepu sa tu$easci, revenindu-i partial in

sim^iri. Un spasm cumplit de durere ii chinuia partea laterali a
corpului $i sim^i din nou in guri gustul de sange. Ar fi picat sa mor
acum", se gandi ea, caci avu senza^ia ca aluneci din nou in abis. Miar plicea sa-i spun imparatului adevirata poveste."

 Nu-^i face probleme, Femke, il auzi pe Reynik $op- tindu-i

u$or la ureche. O si fii bine. Stai nemicati. O si-i chemim pe medici
aici imediat. Mai rezisti un pic, m-auzi? Nu po^i si mi la$i acum.
Cum o si-i explic asta impiratului de unui singur? Eu sunt doar un
soldat, fir-ar si fie! Tu e$ti cea care are toate rispunsurile.

Femke se insuflei cand il auzi.

Normal, eu sunt femeie, zise ea rigu$iti.

Reynik rase.

Chiar a$a, Femke. Haide, striduie$te-te si rimai in via^i.

Imperiul are nevoie de tine. Eu am nevoie de tine.

Shalidar? $opti ea.

 A dispirut, spuse el incet.

La naiba! rosti ea.

Reynik vizu cum capul lui Femke cade u$or intr-o parte i-$i didu
seama ci-$i pierduse din nou cuno^tin^a, dar res- pira^ia ii era
regulati $i, la rinile pe care le avea, era mai bine

a$a. Cei pu^in, daca era incon$tienti nu mai sim^ea durerea. Ii

sus^inu capul uor la piept $i o legini cu grija.

Sentimente de vini $i de bucurie puseri stipanire pe el. Vini, caci o

fliciruie secreti de mulfumire se aprinse in inima lui pentru ca Femke
era acum libera de orice legituri ro- mantici. Se sim^ise atras de ea
din momentul in care pleca- sera din Shadrim, dar la inceput crezuse
ci e mult mai in varsti decat el $i ci e de neatins din cauza diferen^ei
de rang. Acum $tia ci nu e decat cu doi ani mai mare, ceea ce nu era o
pripastie de netrecut, $i ci era spioani, $i nu ambasadoare.

Aceste adeviruri nu ieiseri la suprafa^i decat dupi sosirea lordului

Danar, a$a ca-$i finu sentimentele ingropate adanc, din respect pentru
lord, care piruse un pretendent mult mai potrivit. Reynik nu se
pricepuse niciodati si-$i arate sentimentele, dar poate ci acum ar avea
ocazia si-i spuni ce sim^ea fa^i de ea.

Din spate auzi zgomote de pa$i care se apropiau $i zambi. Veneau

solda^ii din garda regali. Aveau s-o duci pe Femke la infirmerie i era
sigur ci tanira va fi bine. Dezastrul diplomatic urma si fie limurit. Se
terminase totul, eel pu^in pentru o vreme.

Rimase totu$i cu o teami. Shalidar. Reynik $tia ci azi i-l ficuse

du$man pe asasin, iar acesta nu era genul care si uite i si ierte.

 Ei bine, Shalidar, mormii Reynik, nici eu nu sunt.

In t r -o l u m e d o m i n a t a d e ma gi e s i d e c r i ma , i mp a r a t u l
i i i n c r e d i n t e a z a l u i F e m ke o mi s i u n e p r i me j d i o a s a .
S a r c i n a p a r e l i m p e d e , d a r t a n a r a s p i o a n a a j u n ge s a f i e
r e p e d e a t r a s a i n t r -o c u r s a c o mp l i c a t a .

Iz o l a t a i n t r -o t a r a o s t i l a, va n a t a d e a u t o r i ta t i s i d e
u n v e c h i d u s m a n c a r e - s i d o r e s t e s a s e ra z b u n e , F e mk e
a r e n e vo i e d e t o a t a i n t e l i ge n t a s i d e t o a t e c a l i ta t i l e e i
p e n t r u a s u p r a vi e t u i . N u ma i R e yn i k, u n s o l d a t a b i a i e s i t
d i n s c o a l a m i l i t a r a , p a r e d i s p u s s - o a j u t e. D a r, fa r a s a - i
c u n o a s c a a d e va r a t a m i s i u n e , Re yn i k de s c o p e r a r e p e d e
ca loialitatea e o treaba periculoasa.
i nvi'i illiisi i n it tu h\ (ii-oll l .ivlur I ow-i ink- iIom|;ii h\ vi Wji k\licrp tik com