Pas+si+postp6 Spat Calatorii

Paoptism i postpaoptism
Curs 6
Proza. Spaiul. Cltoriile
Prof. dr. Liviu Papadima

Facultatea de Litere
Universitatea din Bucureti
Curs 6: Proza. Spaiul. Cltoriile
Frenezia cltoriilor
Cine? n ce scop? Cum? Unde?
Moda jurnalelor / memorialelor / nsemnrilor
etc. de cltorie: satisfac nevoi / cerine multiple
Pentru scriitori: tezaurizarea experienei;
socializare; prestigiu; prilej pentru expunerea
ideilor / opiniilor proprii; pretext pentru literaturizare.
Pentru cititori: curiozitate; nevoia de informare;
nevoia de instruire; confruntarea cu experiene
proprii; divertisment
Curs 6: Frenezia cltoriilor: Cine?
Cine?
Facilitarea treptat a condiiilor de cltorie mijloace de
transport, gzduire, sigurana drumurilor, nlesnirea
comunicaiilor etc. face ca nu numai s creasc exploziv
numrul cltorilor ci i s se diversifice tot mai mult
categoriile sociale din care acetia provin.
Anterior: cltoria ntre lux (e.g. mersul la bi) i
constrngere (e.g. migraie, rzboi etc.)
Cltoria se extinde, cu scopuri, destinaii i n forme tot mai
variate, att la vrful societii ct i n clasa de mijloc.
Curs 6: Frenezia cltoriilor: Cine?
Muli ieeni poate c n-au uitat timpii dinti ai
Unirei Principatelor cnd, pentru a veni toamna la
Camer la Bucureti, luau mai bine drumul pe la
Cernui, Lemberg, Viena i Pesta, de unde se
puneau n vapor i veneau pe la Giurgiu, dect a
veni de-a dreptul pe la Focani i Buzu.
A cltori noaptea nici vorb, cci trebuia s tragi
la gazd cnd era nc soarele de-o suli sus pe
cer, dac nu voiai s faci cunotin cu vreun
Grozea, un Petraru, un Tunsu sau Belivac.
Ion Gica, Introduciune la Scrisori ctre V. Alecsandri
Curs 6: Frenezia cltoriilor: n ce scop?
n ce scop?
Motive profesionale: deplasri pentru studii,
diplomaie, comer, expediii tiinifice, turnee,
corespondeni de pres etc.
Motive personale: sntate, destindere,
curiozitate, cutarea aventurii, dorina de
instruire, tentaia exploratorie etc.
Constrngeri externe: evitarea nrolrii, exilul
politic etc.
Curs 6: Frenezia cltoriilor: Cum?
Cum?
Secolul al XIX-lea pune la dispoziia cltorilor
mijloace de deplasare din ce n ce mai rapide,
mai comode i mai sigure:
Trsurile de pot (potalion, diligen,
malpost)
Vaporul cu aburi
Calea ferat
Omnibus, Paris, 1929
Eilwagen, Elveia, nceputul sec. XIX
[Ailvaghen] este o cart de pot, ndoit mai lung
dect cele obicinuite, cu 4 ui, i la mijloc desprit,
ntru care intr 8 cltori. [] Fiecruia cnd pleac i s
mai d o hrtie tiprit, ntru care s coprinde pravila
cum trebuie s vieuiasc n ct vreme s afl n
ailvaghen cu acea tovrie, cum am zice, de are
vreunul nrav ru, toat zioa i toat noaptea s nu lase
ciubucul din gur, i dac tovriia s supr pentru
aceasta, este silit s-l rreasc. Aijderea i la dere
trebuie s s schimbe: cei ce d nainte s az
dindrpt, i cei dindrpt s az dinainte, ca toi
deopotriv s s mulumeasc sau s ptimeasc.
Dinicu Golescu, nsemnare a cltoriei mele...
Popas caravane Moldova, 1850
Surugiu, 1860
Cltorie cu sania, 1845
Cnd acole, ce s vd?... n loc de malpost sau de
diligen, o cutioar plin de fn, pe patru roi de lemn cu
schiile stricate. Patru cai mici, numai oasele i pelea, pe
care era spate urme adnci de bici, i un om slbatic,
brbos, streneros i narmat cu un harapnic lung de un
stnjin!... []
ntr-un nor de colb ce zbura pe faa pmntului, caii
alerga ca i cnd ar fi intrat dracul ntr-nii; crua fugea
nct nu mai avea vreme s scrie; roile se alunga,
sltnd din hopuri n hopuri i azvrlindu-m n sus ca pe
o minge; surugiul ipa, vorbea, pocnea de asurzea
cmpii.
V. Alecsandri, Balta-Alb
Adolph Schreyer (1828-1899) (1860)
Adolph Schreyer (1828-1899) Criv valah
Adolph Schreyer (1828-1899) nhmarea

cailor la trsur
Vapor cu aburi, Germania, 1818
Vapor cu aburi plecnd din Prater, Viena, 1831
Vaporul este o corabie care merge pe mare cu un
meteug de foc ce este n camara corbii, iar afar se
vede numai un co de fier, lung ca de 4 stnjini, prin care
iese fumul, i doo roate mari de fier, ntocmai ca roatele
de la mori, ce umbl n ap, una de o parte, afar din
corabie, i alta de ceilant parte, ntr-o osie de fier, care
este mai nalt dect faa apii de ase palme; roatele
intr n ap o parte, i 3 pri rmn afar. Aceast osie
cu roatele, ntorcndu-se foarte iute, gonete corabiia
att de tare, nct simpte trupul omului cum corabiia
sparge marea i roatele las n urm doo coade de
spum lungi. i cum ar pune n cuptor un lemn
mai mult, s duduie toat corabiia. nuntru, unde este
acel meteug, nu las pe nimeni s bage seama, dar
dup oarece bgare de seam ce am putut face, este un
cuptor zidit n cmara corbiii, care are un co de fier
drept n sus, prin care iese fumul; la spatele cuptorului,
mpotriva gurii, un alt co de fier, care este scos din
cuptor nspre mehanica ce au, prin care iese cldur cu
abureal, ntocmai ca la cazanul care scoate rachiul, la
care la fund i arde focul, i capacul strnge lacrma de
abureal. Aa acel abur al coului mic cea dinti roat,
unde sunt poate ntreite dect la un ceasornic, i cea din
urm roat, prin dinii ei i prin dinii ce sunt pe osie de
fier, sucete osia dimpreun cu roatele. []
Cnd am mers de la Trieti la Veneia, cltorind cu
vaporul, am mers n 8 miluri; iar cnd m-am ntors, vrnd
s aflu i drumul ce fac celelante corbii, am intrat n
corabie; dar mi-am blestemat ceasul n care am hotrt
s am acea bgare de seam, cci am cltorit pn la
Trieti 40 de ceasuri, i ntr-aceast toat vreme nici am
mncat, nici am dormit, ci numai am vrsat i am plns
ca un copil mic.
Dinicu Golescu, nsemnare a cltoriii mele, Constandin
Radovici din Goleti, fcut n anul 1824, 1825, 1826
Vaporul pe Dunrea
cnd ntia dat a sosit la Galai
O fiar manin,
Cu aripi rotunde,
Despic spumele,
Luptnd cu unde.
De cndu-i Dunrea,
A Dacei ar,
Nu fu asemine
Mrea fiar.
Pe luciul apelor
Repede fuge,
Ochii i scapr
i gura-i muge. []
ns nu temere
Nice peire
Fiara adusu-ni-au
Ci mntuire.
Gh. Asachi
Locomotiv George Stephenson, 1811; Racheta, 1829
Dezgustat oarecum de cltoria cu vaporul pe Danubiu, mi
luai hotrrea de a m transporta la Viena pe calea ferat. Nu mai
cltorisem pn aci dect cu crue braoveneti i trsuri cu
elasticitate; mi nchipuiam dar c strada ferat are s fie
necomparabil ca iuime. Ideea aceasta o aveam de la cltorii din
ara noastr, carii n aprinderea lor de a spune paradoxe m
ncredinaser c vagoanele cii ferate alearg mult mai iute dect
vntul i ceva mai ncet dect gndul.
M suii n vagon i ncepui cltoria. Luai precauiunile
necesare ca s nu ameesc din cauza celeritii cei mari. Vagoanele
ncepur s se mite, apoi s alerge, dar alergarea lor nu avea nici
iueala vntului, nici pe acea a gndului.
N. Filimon, Escursiuni n Germania meridional, 1858
Sophie Blanchard 1878-1819; Zbor n Paris, 1810
n ocazia zborului aerostatic a

madamei Blanchard
ntreprins la Roma, la 1811, cnd n ceri se vedea cometa cea mare
Nu intii de-acuma ochii ctr steaua nfocat,

Ce ntinde preste ceruri coama sa de r menire.
E deprins de mult Roma cu asemenea privire,
Azi minune mult mai mare o femeie ni arat.
Spre-a supune voiei sale calea vnturilor dat,
Nestatorinic uor aer l nchide-n vl subire,
Preste nouri zboar luntrea prin asemene urzire,
Cu odorul cel mai dulce a naturei ncarcat.
nmndrit-atunci natura d-o fiin-aa dorit,

I deschide-a ei secrete, ce-i a lumei armonie,
i cu ea domnia-mparte preste sfera cea stelit.
La pmnt, de unde zboar, de-amu nu mai vra s vie,
C puternicul ei cuget mai nalt o tot nvit,
i n ceri de nu ajunge, este deamn ca s fie!
Gheorghe Asachi
Curs 6: Frenezia cltoriilor: Unde?
Unde?
Cltoria peste hotare
- Occidentul
- Orientul
Cltoria n interior
- departele de aproape
Cltoria cu destinaie prestabilit i cea
rtcitoare
Curs 6: Proza. Spaiul. Cltoriile
Tipologia jurnalelor de cltorie
Iluminiti
Romantici

Pas+si+postp6 Spat Calatorii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pas+si+postp6 Spat Calatorii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Paoptism i postpaoptism

Prof. dr. Liviu Papadima

Omnibus, Paris, 1929

Eilwagen, Elveia, nceputul sec. XIX

Popas caravane Moldova, 1850

Cltorie cu sania, 1845

Adolph Schreyer (1828-1899) (1860)

Adolph Schreyer (1828-1899) Criv valah

Adolph Schreyer (1828-1899) nhmarea

Vapor cu aburi, Germania, 1818

Vapor cu aburi plecnd din Prater, Viena, 1831

Locomotiv George Stephenson, 1811; Racheta, 1829

Sophie Blanchard 1878-1819; Zbor n Paris, 1810

n ocazia zborului aerostatic a

Nu intii de-acuma ochii ctr steaua nfocat,

nmndrit-atunci natura d-o fiin-aa dorit,

S-ar putea să vă placă și