Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cuta dac anumite caracteristici actuale ale acestui produs nu sunt indispensabile;
vedea dac acest produs nu poate fi standardizat pentru a-l folosi ntr-un numr mai
mare de cazuri i, prin aceasta s se reduc costul su complet de achiziie i de utilizare;
-
l nlocui, pur i simplu, cu altul care va ndeplini aceleai funcii cu un cost mai mic.
Analiza valorii trebuie aplicat ntregului lan logistic. Orice operaiune din lanul
logistic trebuie s aduc valoare i ca atare, trebuie cutat n permanen obinerea
aceleiai valori la un cost mai redus. n realitate, cel mai adesea nu este dificil s se
determine costurile fiecrei operaiuni din lanul logistic, ci valoarea sa adugat. Prin
urmare, determinarea valorii adugate reprezint o preocupare indispensabil, mai ales c
o economie ntr-o verig a lanului poate antrena o cretere n alta, fr ca acest lucru s
fie n sine ceva ru (nefavorabil). Un exemplu l reprezint marea suprafa de vnzare n
care preurile bunurilor de larg consum sunt mai convenabile datorit costului complet al
acestora mai mic, ns consumatorul trebuie s fac un efort pentru a-i procura aceste
bunuri prin deplasarea mai lung de la domiciliul su pn la punctele de consum. Pe
acest principiu au aprut forme de parteneriat ntre productori i distribuitori, de tipul
Efficient Consumer Response (ECR), care presupun o strns colaborare ntre toi
participanii dintr-un lan de distribuie pentru a identifica mbuntirile posibile i cine va
suporta noile costuri, dar i cine va beneficia i n ce msur din ctigurile rezultate.
Studiile efectuate asupra ECR arat c o cretere a valorii se mparte ntre diferiii
participani i consumatori, ns mecanismele acestor repartiii nu sunt clare.
n zilele noastre, chiar creterea complexitii tehnice a distribuiei bunurilor de
consum standard, combinat cu sporirea mrimii i profunzimii pieei globale a fcut ca
legtura ntre consumator i vnztor s fie, de obicei, doar legtura final ntr-un lan sau
ntr-o reea complex de schimburi. Prin urmare, lanul logistic ncepe cu extragerea
materiei prime i include mai multe legturi de producie pn ajunge la consumator.
Un lan logistic reprezint o reea de furnizori, ntreprinderi productoare, depozite
i canele de distribuie organizat pentru a achiziiona materii prime, a le transforma n
produse i a le distribui ctre clieni. Proiectarea i operarea eficient a unui lan logistic
reprezint o component a activitii de planificare desfurat att la nivel strategic, ct i
tactic. Planificarea la nivel strategic a lanului logistic implic decizii de configurare a
reelei, numrul, amplasarea, capacitatea, tehnologia facilitilor etc. Planificarea la nivel
tactic a operaiilor din lanul logistic implic decizii referitoare la achiziia, procesarea i
distribuia produselor.
19 November 2013
Ne gsim ntr-o perioad n care comerul domin industria, mai ales prin marile
suprafee de vnzare. Acestea impun numeroase condiii ntreprinderilor productoare n
privina modalitilor de realizare a produselor, de ambalare, etichetare, dar mai ales, n
privina preurilor i a modalitilor i termenelor de plat. Toate acestea las
ntreprinderilor productoare o libertate decizional redus, cu impact asupra
performanelor lor generale.
Progresele din domeniul tehnologiilor informaiei i cel al mijloacelor de comunicare
fac posibil apariia a noi moduri de concepere a relaiilor ntre firme. Tot mai mult se
utilizeaz sistemele de schimb electronic de date (EDI), care permit comunicarea n timp
real a unor informaii relevante pentru prile implicate. n acest mod, se pot elimina
consecinele negative ale efectului de bici i se mbuntete competitivitatea prin pre a
produselor, graie reducerii costurilor.
Concurena puternic de pe piee, care n marea lor majoritate sunt ale
consumatorului, pune problema gsirii unor noi forme prin care produsele s ajung la
clieni. Apar formule parteneriale care leag prile implicate n noi formule asociative
pentru perioade mai lungi de timp. Aceste parteneriate conduc la costuri totale mai mici ale
produselor, cu ctiguri mai mari pentru firme dect dac ar fi acionat independent. ntre
aceste formule de parteneriat un loc nsemnat revine i constituirii lanurilor logistice.
Managementul strategic adoptat de ntreprinderi nu mai poate fi limitat doar la
interiorul acesteia. Orict de bine ar fi realizat acest demers n interior, ntreprinderea nu
este izolat n mediul economic i ca atare, interdependenele care o leag de ali
participani la acesta o fac s sufere influena lor. Ca atare, funciile specifice
managementului strategic trebuie concepute ntr-o manier extins, excednd
19 November 2013
operaiuni informatice;
Cu toate acestea funcia cea mai externalizat rmne transportul, care dup unele
statistici ar atinge o pondere de 72 % din activitile externalizate de ctre ntreprinderi (n
sectorul distribuiei acest procent este chiar mai mare, trecnd de 90 %).
Toate aceste elemente conduc spre necesitatea construirii i exploatrii lanurilor
logistice, ca posibilitate de a realiza activitile ntr-o manier eficient i eficace.
19 November 2013
19 November 2013
satisfacerea cererii;
onorarea comenzii;
logistica invers.
organizatii de fabricatie, desi complexitatea lantului poate varia foarte mult de la industrie
la industrie si de la firma la firma.
In mod traditional, marketingul, distributia, planificarea, fabricarea si puterea de
cumparare a organizatiei de-a lungul lantului de aprovizionare functioneaza independent.
Aceasta organizatie are propriile obiceiuri si acestea sunt adesea contradictorii. Obiectivul
marketingului de furnizare - servicii inalte pentru clienti si maximum de vanzari in conflict
cu tinta de fabricare si distributie. Multe operatii de fabricatie sunt proiectate pentru a
maximiza rezultatul si costurile mici cu putina consideratie pentru impactul asupra nivelului
inventarului si capacitatii de distributie.
Contractele de achizitie sunt deseori negociate cu foarte putine informatii dincolo de
modelele istorice de cumparare. Rezultatul acestor factorii este ca nu exista un singur plan
integrat pentru organizatie si acolo au fost la fel ca multe planuri de afacere. In mod clar,
exista o nevoie pentru un mecanism prin intermediul caruia functii diferite pot fi integrate
impreuna. Managementul lantului de aprovizionare este o strategie prin care astfel de
integrare poate fi realizata.
Un exemplu de un lant simplu de aprovizionare pentru un singur produs
functioneaza dupa cum urmeaza: de la casa de productie, produsul isi incepe calatoria si
calatoreste de la furnizori, distribuitori, negustori si isi termina calatoria in mainile
consumatorului. Aceasta intreaga calatorie este un mecanism bine administrat si controlat
de managementul lantului de aprovizionare. Atunci cand ajunge la nivel global si calatoria
produsului acopera mai multe tari, atunci acesta este numit managementul lantului de
aprovizionare global. Managementul lantului de aprovizionare global a aparut ca un
subiect important in epoca globalizarii iar acum este situat in intregime in inima sistemului
de afaceri. Cu globalizarea, afacerile au devenit mai complexe si managementul lantului
de aprovizionare global nu numai ca mobilizeaza produse dar deasemenea si intreaga
valoare adaugata a lantului, in care activitatile financiare si schimbul de informatii sunt
deasemnea incluse.
Companiile mari au mai multe centre in intreaga lume. Materiile prime, produsele
finite, finantele si alte infeormatii oportune sunt transmise de la un centru la altul.
Managementul lantului de aprovizionare global a devenit baza unor intregi operatii. Costul
de productie si rentabilitate depinde de lantul de aprovizionare global, precum si cat de
bine de angajatii din intreaga companie se instruiti pentru astfel de sarcini de mers rapid.
Asemnri i deosebiri ntre managementul lanului logistic la nivel intern si global
Dei conceptual de gestionare a managementului lantului de aprovizinare este
acelasi lucru la nivel intern cat si international,atunci cand vine vorba de a practica
asemanari si deosebiri nu gasim decat putine. Acestea sunt :
Asemnri :
Cadrul conceptual
Implicarea circulatiei de depozitarii produselor
19 November 2013
Rolul informatiilor
Monitorizarea calitatii
Reglementari economice si de securitate
Deosebiri:
Distana
Limba
Diferenele culturale
Moneda
Stabilitatea politic
Infrastructura
19 November 2013
19 November 2013
este adesea mai complex n comparaie cu cel specific firmelor angrosiste i detailiste, n
privina activitilor de susinere a produciei/operaiunilor.
b.
exemplu, exist angrositi cu funcii complete, care ndeplinesc o gam larg de funcii
tranzacionale, logistice i de facilitare. Spre deosebire de acetia, operatorii cunoscui sub
denumirea de broker nu au alt rol dect cel de a facilita tranzaciile dintre furnizorii i
clienii poteniali, de a identifica parteneri i oportuniti de afaceri. n consecin, brokerii
nu particip la fluxul fizic al produselor i nu dein experiena i resursele necesare,
prefernd ca, pentru operaiunile logistice, s apeleze la firme specializate ( de exemplu,
pentru activiti de transport, depozitare etc.).
c.
Mediul online sau offline. n noua economie dezvoltat n mediul online, logistica
nregistreaz mutaii de profunzime. Pe Web, multe operaiuni logistice clasice nu mai sunt
necesare n cazul anumitor produse sau servicii. Exemplul cel mai relevant este cel al
firmelor care ofer software, jocuri pe calculator sau creaii muzicale. Orice client interesat
s cumpere un astfel de produs nu mai trebuie s se deplaseze la un magazin care s i
ofere articolul dorit, sub forma fizic a unui SD-ROM cumprtorului. Firma vnztoare nu
19 November 2013
10
serviciilor logistice;
19 November 2013
11
3. Un alt set de activiti logistice este legat de transport. Argumentul care justific acest
fapt este rolul transportului n asigurarea utilitii de timp, o important component a
misiunii logistice. n esen, transportul presupune derularea urmtoarelor activiti:
alegerea celor mai adecvate modaliti de transport (rutier, feroviar, maritim, aerian,
prin conducte);
consolidarea transporturilor;
programarea transporturilor.
firmei;
alegerea variantei de onorare a comenzii, numai din stocul disponibil i/sau din
19 November 2013
12
transportului i pstrrii;
deteriorrilor.
4. Fluxurile informaionale sunt o parte integrant a sistemului logistic, care faciliteaz
derularea tuturor activitilor de baz i de susinere. Disponibilitatea datelor actuale,
suficiente i relevante contribuie la creterea eficienei deciziilor strategice i operaionale.
Informaia logistic face posibil desfurarea operaiunilor de planificare i control. n
rndul principalelor activiti pe care le presupune funcionarea sistemului informaional
logistic se includ:
analiza informaiilor;
19 November 2013
13
stocurilor etc.);
BIBLIOGRAFIE
1. Caraiani Ghe., Serescu M., Maritime Logistics (2th edition), Lumina Lex Publishing
House, Bucuresti, 2005
2. Caraiani, Ghe., Transport logistics, Universitara Publishing House, Bucuresti, 2008
19 November 2013
14