ECOLOGIE $r DEZYOLTARS DURABTLA

EsrrMAREa naAmnnrr uNEr PoPUr,lTrr iN

MT$CARE

Aspecte teordice

Fiecare individ al unei populalii reprezint[ un element al unei mullimi, iar

populalia din care face parte poate fi car;acterizati pnnparametrii biostotistici, cum ar fi
de exemplu efectivul, densitatea, rata natatt5fii, rata mortalitifii, imigrarea, emigrare4
rata cregerii numerice a unei populalii intr-un timp dat. Aceasti descriere formali
cantitativd constituie statico populaliei. Stabilirea staticii unei populalii presupune
culegerea gi prelucrarea matematici a unor informa{ii din teren.
Efectival populogiei reprezinti numirul total de indivizi care alcituiesc
populalia unei specii la un moment dat. Cunoagerea num[rului real de indivizi, qi ca
urmare a efeotivului real, presupune realiz.arcaunui recenslmAnt asupra popula{iei.
in cadrul ecosistemelor acvatice acest lucru este greu sau imposibil de realizat.
in acest caz efectivul se obline pe baza eqantioanelor colectate din mai multe puncte
aflate in arealul popula{iei din ecosistem qi la un anumit interval de timp [Simonescrl
20051.

Efectivul unei populatii se mai exprimi prin noliunea de abunden{fr, cwe

reprezint5 un parametru biostatistic cu valoare relativi (abundenp relativd) [Oprescu,
19991. Abundenla prezintd trei limite: minim6, maximi gi optimd. Abundenla minim[ qi
maximl nu sunt benefice populafiei. Prin atingerea limitei maxime are loc apafilit
competifiei intaspecifice precum qi alte interactiuni cu efect negativ ,rsupra populaliei,
iar abundeqta minimd indici o fecunditate sclzut[ a indivizilor populaliei respeotive.
Pentru menfnerea integritEtii sistemului, toate populaliile kebuie sd tindd cdtre o
abundenli optima, in concordanli cu condiliile de mediu.
Estimarea mir'rmii populaliilor de plante este in general foarte ugor de rcalizat
deoarece plantele sunt organisme care nu sunt ln miqcare gi astfel sunt ugor de numdrat
gi de identificat. Pe de altil parte animalole sunt organisme in migcare qi in cele mai
multe cazuri sunt ugor de gEsit. Pentru animale sunt necesare tehnici cum ar fi de
exemplu: capturarea gi recensdmfuitul. Metodele menlionate prezrnti, avantaje qi
dezavantaje. in cazut ppulaliilor de plante acuratelea estimdrii mirimii populaliilor
depinde de:
l) numdrul de probe recoltate;
2) metoda de colectare a probelor;
3) proportia probelor din totalul popula{iei.
Problemele care apar in plus in cazul estimiirii mirimii populaliilor de animale
sunt nttneroase. Cele mai importante dintre acestea sunt:
1) existi animale care pot supravielui in capcanele puse pentru capturarea acestora
ln timp ce altele nu;
2) nu se poate gti cu exactitate dacd arumalele capturate provin de la populaliile din
zona respectivd sau provin de la populalii din zone lndepirtate gi au a$uns in
capcanele puse prin imigrare;
3) nu se poate gti faptul cd dac6 prin punerea capcanelor unele dinte animalele
' unui biotop s-au speriat gi au emigrat din zonele respective.

t8

in cadrul acestei lucrlri de laborator se vor utiliza populalii artificiale (simulate

prin bile divers colorate) pefltru a simula tehnicile uzuale de estimare a mdrimii
populafiilor de animale in miqcars. Deoarece se vor cunoaqts mirimea exacti a
populatiei gi compozifia speciilor se pot compara estimirile ftcute cu valorile actuale gi
se va putea face o examinare critic[ a preciziei qi a coeficientului de fiabilitate al
fi ec6rei tehnici utilizate.

Aporalurd Si m&tefiale
- bile divers colorate;
- recipisnt;
- computer cu programul Excel.

3.L Metoda

marcirii-recapturirii

Aceasti metodl este probabil cea mai utilizati metodd pentru estimarea mnrimii
unei popula{ii. Ea este utilizati in special ln studiile efectuate pe popula}iile de
mamifere mici (in special pe populaliile de qoareci gi scorpioni). Problema care se poate
ivi in cazul mamiferelor mici este aceea ci ele sunt organisme nocturno astfel ci ele pot
fi v[zute foarte rur. Ca unnare nu se poate face un recens[mtnt vizual. Din picate
aceste organisme sunt organisme care se g[sesc de obicei in preajma caselor acestora
(deci au o mobilitate redusd) gi ele se adapteazd foarte ugor, evitSnd capcanele utilizate
prelevarea lor.
pentru
Tohnica marcdrii-recaptur[rii implicd doufl perioade de capturare. in timpul
primei perioade de capturare toli indivizii capturali sunt marca{i qi apoi sunt pugi in
libertate. Se va realtza o a doua perioad6 de capturare gi se va inregistra proporlia
indivizilor marca$ capturali in aceastii a doua capturare. Dac[ se face presupunerea cd
toli indivizii popula{iei respective au aceeagi probabilitate de a fi captura{i, atunci
proporfia indivizilor marca]i din cea de-a doua capturl se va utiliza pentru estimarea
propor{iei indivizilor in popula{ia de bazi (total5). Deoarece se cunoa$e numlrul
animalelor marcate se poate utiliza acest numlr pentru a estima mdrimea totall a
populaliei.
Problema care apate ?n cazal ufilizilrii acestei tehnici este aceea ci se presupune
ci fiecare individ al populaliei respective are aceeagi probabilitate de a fi capturat gi c[
etapa inifialE de capturare nu are nici un efect asupra probabilitElii de recapturare a
indivizilor gi c6 nu au loc procese de imigrure (intrarea de noi indivizi intr-o populalie,
indivizi provenili de la o alti populalie similari) sau emigrare (iegirea indivlr;ilor dintr-o
populatle gi intrarea lor intr-o populalie similarA) in populalia respectivi. Este pulin
probabil ca orice populalie de organisme in migcare, cum ar fi de exemplu popula{iile de
qoareci sE nu emigreze sau imigreze. Chiar dacd imigrarea echilibreazi emigrarea,
emigrar.ea indivizilor mmcafl va conduce la scdderea numdrului de indivizi marcafi din
populalie. Ca rcnl/rtat propodia indivizilor marcali observali va fi mai mici decdt ar
trebui sd fie. Aceasta va determina o estimare pm{ial6 a mdrimii popula}iei respective.
Pentru a se evita acest inconvenient se utilizeazd alte tehnici. Una dintre acestea este
aceea de a imprejmui cu un gard populalia studiati astfel evitindu-se emigrarea gi
imigrarea. O alti tehnic[ este aceea prin care capcanele se pun de jur imprejurul unui
perimetru in care se gdsege populalia studiatii.'Indivizii prelevali din capcanele puse de
jur irnprejurul perimetnrlui servesc la estimarea numirului indivizilor care emigteazd gi

19

ECOLOGIE $l DEZVCILTAR.E BURABILA

imigreazl. Acest numir se poate utiliza apoi la corestarea estimdrii mdrimii populaliei
oblinute prin tohnica marcdrii/capturflrii.
Anumite specii au o afinitate mai mare fa{[ de capcanele puse ;i astfel intri in
acestea mult mai ugor decit altele, in special dup6 ce ar.l fost capturate o datA. Pe de alt6
parte anumite specii nu preferd capcanele qi astfel tind s[ evite capcanele. Faptul c[
unele organisme preferd capcanele gi altele nu conduce la o serie de erori in tehnica
marcdrii-recapturdrii qi sunt foarte greu de corectat.
Modul de lucru
in primul experimeril se utilizeazd 2A0 bile de culoars gri, 40 de bile rogii ca
indivizi marcali. Etapele in desfiqurarea acestui experiment sunt urmf,toarele:

1)

bile gri ?nf-un recipient;

2) se indepirteaz[ 40 de bile gi gi se inlocuiesc cu 40 de bile ropii {acestea
rcprezintd indivizii marcali) qi se vor amesteca foarte bine. Aceasta reprezintl
prima etapi de capturare.
3) fArA a se uita in recipient se va Iua o bild;
4) se vor amesteca din nou bilele r[mase;
5) se vor repeta etapele 3 qi 4 pdn6 ce se vor colecta din recipient 40 de bile.
Etapele 3,4 Si 5 vor reprezenta cea de-a doua fazilde capturare'
6) se vor numira bilele roqii indeplrtate din recipient.
7) se va nota acest numEr. Acest numir va reprezenta numlrul indivizilor marcali
colecta{i in prima probd.
8) se va repeta aceast[ procedur[ p6n5 ce a fost determinat num[ru] indivizilor
marcali din 8 probe.
in al doilea experiment se utilizeaz6 bile gri, 4A de bile galbene ca indivizi
marcali. Etapele ?n desfigurarea acestui experiment sunt urrnltoarele :
1) se pun 200 de bile gn intr-un recipient;
2) se indopdrteaz[ 40 de bile gri gi se tnlocuiesc cu 40 de bile galbene (acestea
reprezinti indivizii marcafi) gi se vor amesteca foarte bine. Aceasta rcprezktf,il
prima etapd de capturare.
3) fiir5 a se uita in recipient se va lua o bil5;
4) se vor amesteca din nou bilele r[mase;
5) se vor repeta etapele 3 qi 4 pdnf, ce se vor colecta din recipient 40 de bile.
Etapele 3, 4 qi 5 vor reprezenta cea de-a doua fazd de capturare'
6) se vor num[ra bilele galbene ?ndeplrtate din recipient'
7) se va nota acest num5r. Acest num*r va reprezenta numlrul indivizilor marcali
colectali in prima prob[.
8) se va repeta aceastd procedur[ pdnd ce a fost determinat numdrul indivizilor
din 8 probe.
se pun 200 de

"marcali

Modul de calcul
Cu datele oblinute se va calcula:
- mdrimeapoPulaliei,

eroarea standard (S.E.) a estimErii fbcute gi

95% din limitele de incredere ale estimlrii ftcute.

vor calcula pentru fiecare etap[ de prelevare. Se va nota faptul

c6 eroarea standard este o m5surd a nesiguranfei sau probabilititii de aparilie de erori In
estimarcafrcutd.

. Aceste mlrimi

se

2*

Pentru intervalul de incredere de 95olo, existE g5% siguranli cA actuaia valoare a

mSrimii populatiei se va afla ?ntre limita minimi de incredere gi limiia maxim[ de
incredere. Astfel, preziceri mult rnai preeise vor avea intervale de incredere mai
apropiate. In calcularoa parametrilor men{iona}i se vor atilizaumrf,toarele variabile:
N - mirimea estimatB a popula{iei;
M - numirul total al indivizilor marca.ti (40);
R - numdrul indivizilor marcati care au fost eaptura{i;
n -numdrul total al capturilor ?n timpul eelei de-a doua perioade de eapturare
(a0);
Pentru fiecare etap[ de prelevare se determin*:

N=*
S"E.=N@
Lifiitaminim6
Limita

de ?ncredere
maximS de incredere

: N *(2S.E.)
: N+(2S.E.)

Prezerrtare a rezult atelot

Tabelul 6. Datele ob{inute pentru experimertul

Tabelul 7. Datele obfinute penku experimentul 2

3.2 Metoda indepErtdrii

Metoda ?ndepdrtirii este

o alti tehnic[

utilizatd des pentru popula{iile de

ficut un recens6mflnt, dar care pot

organisme in mipcare pentru care este foarte greu de

fi

uqor capturate.

21

ECOLOGIE $I DEZVOLTARE DURABILA

Modul de lucru
Dacd speciile de studiat sunt diverse specii de pepti se utilizeazi urmEtoarea
metodi. O anumiti por,tiune din apa curgdtoare sau lac este lnchisfl (ingraditi) pentru a
preveni plecarea sau venirea altor pegti in zona supusd recensimfintului. Pentru a
captura peqtii dintr-o anumiti zon5 se utihzeazd un nivod sau un alt tip de plas6. Se vor
numdraindivizii de Ia fiecare ridicare a nlvodului la suprafag pinE cdnd serealizeazd o
reducere consistentd gi notabil[ a num[rului pegtilor pringi in fiecare scoatere a
nivodului din ap[. Sciderea num6rului capturilor este utilizat[ pentru a estima m5rimea
totall a populaliei de peqti.
Aceasti tehnicd este de asemenea utilizatd pentru a estima num6rul popula{iilor
de mamifere de talie mic[. cu toate cd utilitatea acestei tehnici in cazul mamiferelor de
talie mic6 este pusi sub semnul intreblrii.
Presupunerile care se fac in acest caz sunt urm6toarele:
1) se va considera faptul cE populalia este stalionard (nu existi emigr5ri sau
imigr6ri din zona supus6 recens5mintului);
2) c[ probabilitatea de capturare este aceeaqi pentru toate animalele din zona
supusd recensim0ntului, qi
3) cI rezultatul prelev6rii este acelagi pentuu fiecare etapi de capturare. Aceast6
ultim[ presupunsre este nesigurE,
Dacd rezultatul prelevlrii se modificd ?ntre diferite perioade de capturare,
numdrul indivizilor populafiei studiate va fi eronat (de exemplu la prima etapd de
capturare se va folosi doar o parte a plasei, iar la celelalte perioade de capturare se vor
folosi alte p6rli ale aceleiagi plase - atunci mlrimea populaliei studiak ru va fi cea
exact[ ci una eronati). Cel mai bun mod de a evita acest inconvenient este acela de a
standardiza metoda capturlrii intr-un anumit mod.
Etapele desfiiqurlrii experimentului referitor la estimarea mlrimii unei popula{ii
prin metoda indeplrtirii sunt:
l) se vor pune 200 de bile gri intr-un recipient;
2) f'aril a se uita in recipient so vor extrage cu degetele in jur de 10 bile gri;
3) se vor numdra bilele extrase qi se va introduce acest num6r intr-un tabel care va
conline urmEtoarele coloane < total captur[ >r, << numEr capfuri >> pi < capturl
cumulativd >;

4)
5)

se vor inlocui bilele gri extrase cu bile colorate qi se vor amesteca cu bilele gri
din recipient;
se va exfrage o altfl bil6 (se va incerca sd se extag[ acelaqi num6r de bile de
fiecare dati). Se va inregistra numflrul total al bilelor extrase (gri + colorate) qi
se va introduce in coloana ,,total capturf' (acest numlr va reprezenta rezultatul

prelevlrii). Se va inkoduce numdrul bilelor gri extrase in coloana ,pumir

captul6o'. Se va adiuga numdrul bilelor gri extrase la valoarea anterioari pentru

,,captur[ cumulativd" gi se va introduce aceastii valoare ln coloana ,,capturl

gumulativ[".
se vor inlocui bilele gri oxtrase cu bile colorate qi se vor pune toate bilele
colorate inapoi in recipient (inlocuim bilele colorate gi bilele colorate capturate).
Se va nota faptul c[ aceasta asigurd un num6r total al bilelor din recipient
constant de 200 de bile pentru fiecare etapd de capturare. De ce este necesar

6)

acest lucru?

4
.

se vor amesteca bilele gi se vor repeta etapele 5 gi 6 p6n6 se vor face

experimente de lndepdrtare.

l0

22

Notd : Bilele gri reprezintii speeia studiatE qi populalia asosteia se doregte a fi estimat*'
indepnrtali pi eare care nu se vor glsi in
Bitreis,: ,;q:lorate repr*zinti indivizii care au fost-In
acest caz ele se folosesc pentru a
solectate ln anumite cireumstanle.
F!"tri:,i:,[r:

Numirul indivizilor din coloana ,,total capturi" de

indiealii referitoare la cflt de consecventi este prelevarea. Daci numErul din aceastii
cotrcran6 vxirud mult atrmci rezultatele prelevirii efectuate nu sunt bune gi numdrul
estimat al popula{iei respective va fi eronat'

itrg,ijaru"tiza rezuttatele prelevate.

Modul de calcul
Pentru aprezicemdrimea populaliei unei specii se va utiliza in acest caz regresia
liniar6 Se vor face reprezent6ri grafice cu datele oblinute gi se vor includs liniile
p:,,rii;ir. R.egresia liniarl reprezintd o tehnicd statistic[ atthzatd, pentru determinarea
ri;i,.'$*i dintre doui variabile. Ea este de asemetrea utilizatli pen$ a determina o
var:rahiia in cazul in care se cunoaEte valoarea celeilalte variabile. In acest c,rz se Ya
t ri , l i ,, ii ragresia pentru a determina relalia dintre ,,captura cumulativE" (aia y) gi numlr
*:;:11ii,,11'ji {a* x} gi pentru a prezice caphxa cumulativi (mirimea popula,tiei) in cazul fu
(:ai'e rlumarul capfur[ este zero.
Seuafia de regresie matematic[ este:

Yld{
ili

*^r*'e

+b

este variabila dependenti (captura cumulativd),

este panta dreptei gi
este variabila inclependentB (numlr capturd), iar
este intersec{ia (valoarea lui Y in cazul in care X:0).
b
Fentru a calcula panta dreptei gi interseclia se vor introduce datele

din tabel in

Exeel gi se vor obline valorile respective.

Poate exista cazul in care datele oblinuto nu se situeazl pe o dreapti 9i in acest
i;112 vaioarea 12 oblinut[ poate fi o valoare mici. Explica[ia acestei valori ar fi aceea ci
rezuitatole prelevdrilor efectuate vanazide la o etapd de sapturafe la alta.
Pr e z* rct are a rezulratel o t
Datele oblinute se vorprezenta sub forma urm6torului tabel:
Tabelul 8- Prezenlarea datelor exporimentale

23

rlr: r)E*oGfE

$I DEZyOLTABE IIURABtr;,

?r
a

,i

,r'

t5

.r"''"

t0

tr2sa

Nffiep&ra *

Figura 3. Calcutul gra{ic al ecualiei de regresie.

Fr*tr*$frri gi
f

2)
3)
4)

discqii

Cet de exactii este fiecare metdd de estimare a mArimii rmei popula[ii utilizatii?
Care sunt avantajele gi dezavantajele fiec6rei metode?

ExistE vreo dovadi

a erorilor de m[surare care pot

apare

in fiecare din

experimentele efectuate?
in cazul metodei marc6rii/recaptur5rii s-a constatat vreo diferenli inhe afinitatea
faln de capturare a bilelor rogii sau galbene, gi dacd da au bilele galbene o
afinitate mai mare fafi de capturare sau nu?

,-

'-=:::-=--

2;'4