2. HARTI SI PLANURI 2.1 DEFINITI PLANUL TOPOGRAFIC: Este 0 reprezentare grafica conventionala a unor portiuni restranse ale suprafetei topografice, proiectate pe un plan orizontal, micsorata la o anumita scar si care prin detaliile pe care le contine reda in mod fidel suprafata topograficd respectiva. La intocmirea planurilor nu se tine cont de curbura pamantului. HARTA: Este o reprezentare grafica conventionalé, micsoraté la o anumita scara, in care este reprezentata intreaga suprafaté a Paméantului sau numai portiuni din ea si in constructia c&reia se tine seama de curbura paméantului. Nomenclatura hértilor si planurilor In general, hartile si planurile sunt delimitate de un cadru geografic, care reprezinta imaginile plane pe elipsoid ale unor arce de meridiane si de paralele, figura geometric& generata fiind un trapez. Fiecare trapez are o anumité nomenciatura in functie de dimensiune si scara. Sc&rile standard folosite in tara noastra sunt: 1:1 000 000, 1:500 000, 1:200 000, 1:100 000, 1:50 000, 1:25 000, 1:10 000, 1:5 000 si 1:2 000. Clasificarea hattilor $i planurilor In functie de scar si continut, planurile si hartile se pot clasifica astfel: PLANURI TOPOGRAFICE Planul topografic de baz al tari, reprezentat prin planurile topografice la scrile 1:2000, 1:5000 si 1:10000, tiparit in trei culori si realizat intr-un singur sistem de proiectie; Planul_topografic special, care este intocmit pentru anumite scopuri economice. Scara sa poate varia de la 1:100 pana la 1:1000, continutul lui fiind foarte variat, in functie de scopul pentru care se intocmeste. HARTI (toate reprezentarile grafice jntocmite la scara 1:25000 si mai mici) H&rti_topografice la scari_ mari - 1:25000 pan la 1:100000 servesc pentru studii de detaliu si o serie de masuratori si calcule. Scara lor este consideraté constanta pentru fiecare foaie de hart. Harti topografice de ansamblu — sunt harti la scdri medii 1:200000 pana la 1:1000000. Datorité gradului mare de generalizare si a variatiei scarii ele servesc pentru studii generale si nu sunt folosite pentru masuratori si calcule. Harti_geografice — sunt harti la scari mici peste 1:1000000 si servesc pentru studierea generala a unei tari sau zone geografice. 2A2.2 SCARA HARTILOR SI PLANURILOR SCARA NUMERICA: Scara numerica a unui plan sau a unei harti este raportul constant dintre distanta ,d” de pe plan sau harta si omoloaga ei din teren, ,D”, ambele fiind exprimate in aceleasi unitati de masura. Forma de exprimare a sc&rii numerice este 1/n sau 1:n. Formula scarii numerice este: Cu aceasta formula se pot rezolva urmatoarele probleme: 1. se da distanta ,,d” de pe plan si scara 1:n a planului, si se cere ,,.D”, distanta corespunzatoare din teren D =d*n Se foloseste in lucrarile pe harti si planuri, la extragerea unor elemente din continutul acestora. 2. se da distanta ,,D” din teren si scara 1:n a planului si se cere distanta »” de pe plan a2 n 3. se d& distanta ,,d” de pe plan si ,D”, omoloaga sa din teren si se cere scara numerica 1:n n alo Se foloseste in cazul in care se vrea si determin&m scara la care s-a executat 0 reprezentare grafica. Pe harti si planuri, distanta ,d” se masoaré de regula in milimetri, iar distanta corespunzatoare din teren, ,D”, se exprima in metri. Regula n/1000 Imm = La scara 1:n, 1000 _ 25000 _ , de exemplu, la scara 1:25000, 1000 SCARA GRAFICA: Fiecarei scari numerice fi corespunde o scara graficé, ce constituie o reprezentare grafic a sc&rii numerice. Dupi felul de construire a scrii grafice, se deosebesc: 1. scara grafica simpla sau liniaré 2, scara graficd transversala sau compusa 2/2ws Scara graficé simpla (figura 2.1) asigura o precizie de 1/10 din baza. Mod de utilizare: se ia in compas distanta de pe hart&, intre dou& puncte A si B si se aseaza pe scara grafic, astfel incat un varf al compasului sd corespundé cu un numér intreg de baze, iar celalalt varf s& cad& in interiorul talonului. Distanta este egala cu numéarul intreg de baze la care se adauga partea fractionara citita pe talon. Baza = 1em Dg=1123m Figura 2.1 Scara grafica liniaré (simpla) Figura 2.2 Scara grafica transversalé (compusa) vw Scara graficé transversala (figura 2.2) asigura o precizie de 1/100 din baza, deoarece talonul este impartit in 10 unitati pe orizontala si in zece parti egale pe verticala, astfel cé o unitate de pe orizontala reprezinté 1/10 din baza, iar o unitate pe verticalé reprezinté 1/10 dintr-o unitate pe orizontala. 23Topografie - Aplicatii practice Mod de utilizare: se ia in compas distanta de pe hart&, intre doua puncte A si B si se asaz&_pe scara graficd, astfel incat un varf al compasului s@ corespunda cu o diviziune intreaga din baza , iar celdlalt varf sa cada in interiorul talonului scarii transversale. Se deplaseazé compasul astfel ca un varf s& rémana tot timpul pe o valoare intreaga din baza, iar celalalt s& fie in talon, pana cand varful din talon atinge o intersectie a doua linii ce marcheaza diviziunile lui. Miscarea compasului se face astfel incat varfurile lui s fie tot timpul pe aceeasi linie orizontala.Distanta este egal cu numarul ‘intreg de baze la care se adauga partea fractionara citité pe talon. Scérile grafice se folosesc atét pentru determinarea distantei de pe harti si planuri, cat si in transpunerea unor distante masurate pe plan sau harta. PRECIZIA GRAFICA A SCARII: Cand se masoaré o distant pe plan sau harta, sau cand se raporteaza un punct sau o distanta pe plan sau harté se comit erori din cauza ochiului omenesc, care fara mijloace optice nu poate asigura o precizie mai mare de 0,1 - 0,2 mm. Se considera cA eroarea medie de citire sau raportare a unei distante pe plan sau hartd este de 0,2 — 0,3 mm. Aceast& eroare, la transpunerea sau extragerea anumitor elemente liniare de pe plan sau harta, duce la denaturarea lungimilor reale din teren, care este cu atat mai mare cu cat scara planului sau hartii este mai micd. Precizia graficé reprezintaé deci valoarea corespondenta din teren a valorii erorii de raportare sau citire de pe plan. Se expriméa prin relatia: 2 eli cern, Pon * unde: e= eroarea graficd; Pg = precizia grafica; N = numitorul scarii Precizia graficd este un parametru care permite stabilirea scdrii la care trebuie intocmit un plan, in functie de marimea detaliilor care trebuie reprezentate. 2.3 INTERPRETAREA CONTINUTULUI HARTILOR SI PLANURILOR CAROIAJUL GEOGRAFIC: Fiecare foaie de harté sau plan este marginité de meridiane si paralele, care formeazé caroiajul geografic al sectiunii respective. In colturile caroiajului geografic ce margineste o sectiune de harta sau plan sunt trecute valorile coordonatelor geografice @ si 2, care reprezinté valoarea paralelelor incepand de la Ecuator, respectiv valoarea meridianelor incepand de la meridianul de origine Greenwich care delimiteazé foaia de harta. 2/4Intervalele dintre meridianele si paralelele care delimiteazi foaia de harta sunt impartite pe verticalé ih minute de latitudine si pe orizontala in minute de longitudine. Baza pentru cadrulgeografic este o linie de 0,1 mm grosime, care se ingroasé spre exterior pana la 0,5 mm pentru minutele impare. CAROIAJUL RECTANGULAR: Caroiajul rectangular este format din drepte trasate paralel la axele de coordonate rectangulare plane ale sistemului de coordonate adoptat. Aceste paralele formeaz& o retea de patrate cu latura de 1 km sau un numéar rotund de kilometri, denumita si reteaua kilometricé. Pe planurile cu scara mai mare de 1:10000 aceast& retea de patrate se traseazé cu laturile de 10 cm la scara planului. Pe un plan sau harta, liniile caroiajului rectangular nu sunt paralele cu liniile caroiajului geografic. SEMNE CONVENTIONALE: Semnele conventionale sunt semne grafice, simple, generalizate, alese astfel incat sé sugereze imaginea detaliului din teren. Se pot clasifica astfel: = semne conventionale pentru planimetrie, care pot fi: Semne conventionale de scard— se folosesc pentru reprezentarea pe hrti sau planuri a unor detalii importante din teren, dar care datorit& dimensiunii lor reduse nu pot fi reprezentate la scara respectiva. Aceste semne indica precis pozitia detaliului pe care il reprezint& prin centrul lor sau al axei lor de simetrie. (De exemplu, reprezentarea punctelor geodezice, a cdilor ferate, a stalpilor, fantanilor, etc.) Semne conventionale de contur— se folosesc pentru reprezentarea pe harti sau planuri a detaliilor ce pot fi desenate la scara hartii (paduri, mlastini, lacuri, gr&dini, etc.). Ele nu redau pozitia reala a unui anumit detaliu din interiorul conturului. Semne conventionale explicative — sunt notarile conventionale care se folosesc pentru a da o caracteristica cat mai deplina detaliilor topografice. Se folosesc totdeauna combinat cu celelalte doua categorii de semne pentru planimetrie (inscriptiile de pe un pod, in interiorul conturului unei paduri, la cminele retelelor edilitare, etc.). = semne conventionale pentru relief (altimetrie) Relieful, ca un element principal din continutul hartilor si al planurilor se reprezinté de asemenea conventional. Se reprezinta in general prin: 2/5Curbe de nive/— reprezinta pozitia in plan a liniilor care unesc puncte de aceeasi cota de pe suprafata topografic&. Se impart in urmatoarele categorii: Curbe de nivel normale — se traseaza la echidistanta normala ,,E”, aleasa in functie de scara hartii sau a planului si in functie de accidentatia terenului. Se reprezinta printr-o linie subtire si continua; Curbe de nivel principale — sunt curbe de nivel normale ingrosate care se traseazé la cote rotunde. Pe ele se fac inscriptiile care indic& valoarea curbei de nivel; Curbe de nivel ajutétoare — se traseaza prin linii intrerupte la echidistanta E/2, intre curbele normale; Curbe de nivel accidentale — se traseaza cu linie punctat la echidistanta E/4, intre curbele normale. Ultimele dou’ categorii de curbe de nivel se folosesc la reprezentarea reliefului, in teren plan, cu variatii altimetrice reduse ale suprafetei topografice. Hasguri— se folosesc la reprezentarea terenurilor accidentate, cu panta peste 35°, care nu pot fi reprezentate prin curbe de nivel. Aceste zone au indicat conturul, cotele lor la creasta si la baza, iar in interiorul conturului apar hasuri care sunt linii trasate pe directia de cea mai mare pant, care prin lungime, densitate si grosime indica gradul de accidentatie al terenului. (Exemple: rapa, viroaga, ravena, movila, groapa, mal abrupt). Semnele conventionale pentru planimetrie si relief sunt cuprinse in atlasele de semne conventionale pentru diverse scari, ele fiind in general identice ca forma pentru diferite scdri, deosebindu-se numai prin dimensiuni. in tabelul 2.1 sunt exemplificate tipuri de semne conventionale pentru scara 1:500. 2/6Topogvatie - Ap | SEMNUL CONVENTIONAL | . DENUMIREA { 1. SEMNE CONVENTIONALE PENTRU PLANIMETRIE 1. a. SEMNE CONVENTIONALE DE SCARA | Punct al retelei geodezice de stat + | Statie de poligonatie marcata prin pichet de fler if | Reper de nivelment de bazé - incastrat in bone | | Gémin de vitae canal | Gurd de aerisire canalizare | capac telefon Hidrant ‘Stalp din lemn pentru telefon Rigolé cu gratar de scurgere Cismea cu robinet | —_ _ | | | | stalp din lemn pentru iluminat : : | | 6 | Stéip din beton pentru iluminat | | | Stalp din metal pentru iluminat 2/7I ] | i | Jntersectia liniior caroiajulut rectangular I | ft 5 —__ | Gard din lemn —_ | a | | Molid sau brad 1. b. SEMNE CONVENTIONALE DE CONTUR | __| Gard din plas de sérmé pe stéipi din lemn ah OS | awn | LO | Pasune ~ } i | rel 1 I I fy | oan | Faneats _ __1. c. SEMNE CONVENTIONALE EXPLICATIVE a | numarator si a grosimii fa numitor = = | Padure de foiase, cu indicarea inaitimit la | Aumédirator si a grosimii la numitor un wu | inscriptiile lungimii, lStimii si tonajul poduritor cu mT ™ | langimea peste 3m | | | | | | | t | | | | t | + aa | Padure de rasinoase, cu indicarea fnéitimit la | | | | | | l | | Curbe de nivel (sepia) Exemple de semne conventionale pentru scara 1:500 Tabelul 2.1 LC 2/8Topografie - Aplicapii practice 2.4 ORIENTAREA HARTILOR $I PLANURILOR Orientarea pe teren a hartilor si planurilor este necesar& in special in operatiunile de recunoastere a terenului. Conditia de orientare este ca liniile de pe harta sa fie paralele cu omoloagele lor din teren si orientate in acelasi sens. Orientarea hértilor si planurilor se poate face: ~s Cu busola =. Dupé directii corespondente = Orientarea cu busola Se aseazd busola pe cadrul hartii, care reprezinté directia nordului, astfel incat linia N-S s& corespunda cu cadrul hartii. Se roteste harta pan’ cand acul magnetic al busolei se suprapune peste directia N-S.(figura 2.3) Dacé pe harta este trasata directia nord magnetic, se va folosi aceast& directie pentru orientarea hartii. Figura 2.3 Teren Harta neortentata ‘Harta orientata Figura 2.4 Orientarea hrtii dupa directii corespondente 2/9fie ~ Apis v= Orientarea dupa directii corespondente Se identifica diferite detalii liniare sau punctiforme care apar pe hart cu cele din teren, de exemplu cai de comunicatie, rauri, lizieré de padure, lini de transport energie electrica, construc care apar pe hart cu cele din teren, de exemplu cai de comunicatie, rauri, liziera de padure, linii de transport energie electricé, constructii izolate, etc. Se roteste apoi harta in plan orizontal pana cand liniile de pe harta devin paralele cu omoloagele lor din teren, realizindu-se astfel prima conditie de orientare, cea de paralelism. Dupa aceasta, se verifica conditia de sens, adicd trebuie ca toate detaliile ce se afla pe o parte a directiei de pe teren sa se afle pe aceeasi parte si pe harta. 2.5 PROBLEME CE POT FI REZOLVARTE PE HARTI SI PLANURI vs Determinarea unor elemente de planimetrie Determinarea coordonatelor geografice Coordonatele geografice ale punctelor se determina pe harta folosind caroiajul geografic al foii de harta. - Se duc din punctul respectiv paralele la cadrul geografic pana ce acestea intersecteazé linia cadrului. - Se stabileste valoarea minutului de latitudine si longitudine unde paralelele au intersectat cadrul geografic, in functie de valorile arcelor de paralel si de meridian care delimiteazd foaia de hart&, inscrise in coltul de S -V al hartii. - _ Prin interpolare liniaré se calculeazé secundele care trebuie addugate la valorile mai sus stabilite. Determinarea coordonatelor rectangulare Coordonatele rectangulare ale punctelor se determina pe hart folosind caroiajul rectangular al foii de harta. - Se determina coordonatele rectangulare X,Y ale unui colt de p&trat unde se aflé punctul respectiv, folosind valorile inscrise in km pe cadrul hartii. Se coboara perpendiculare pe laturile alaturate coltului c&ruia i-au fost determinate coordonatele. Se citesc in milimetri distantele de la coltul determinat pana la piciorul perpendicularelor si se transforma folosind scara numerica a hartii. Se obtin astfel cresterile de coordonate ale punctului fata de coltul cunoscut. 2/10Topografie - Aptis - Se calculeaz4 coordonatele Punctului prin adunarea sau sc&derea, in functie de sensul de crestere al coordonatelor, a cresterilor de coordonate calculate. Datorité unor conditii atmosferice (umiditate si temperatura), hartia pe care sunt intocmite hartile si planurile sufer’ deformatii (contractii sau dilatari). Pentru determinarea cat mai exacté a unei marimi de pe hart& (in special lungimi), se recomanda folosirea unui coeficient care s4 anuleze diferenta. Acest coeficient se poate determina folosind caroiajul rectangular al hartii. Cunoscandu-se dimensiunea teoreticd la care a fost trasat caroiajul rectangular, se poate verifica prin masurarea pe harta dac& acest caroiaj corespunde sau nu si se poate calcula un coeficient k dupa relatia: 1 kc = ste da intrucdt deformatia hartiei este neuniform’ pe anumite directii se vor calcula Coeficienti de deformatie atat pe directia axei X, ct si pe directia axei Y. De asemenea, deformatia hartiei are valori diferite in anumite portiuni ale foii de hart. Din acest motiv se va stabili deformatia hartiei in zona h&rtii in care se lucreaza. Determinarea distantei Distanta se poate determina: - folosind scara numerica a hartii D,,,[m]=d|mm]* ion! - folosind scara grafic a hartii (simpla si transversala); - din coordonate: D,, =«(X,-X,) +(¥,-Y,) - Precizia graficé pentru o eroare e=+/-2 mm este: pea n=1000 }=>P,[m]=+0. De yg 2m < DM < DS + 2m Determinarea orientarii si a unghiurilor orizontale Orientarea unei directii reprezinta unghiul format de directia nordului geografic cu directia respectiva, masurat in sens orar. Unghiul de orientare al unei directii se poate determina pe harta prin doua procedee: 2/Topografie - Aplicat x= folosind coordonatele rectangulare care definesc directia respectiva: y, Cadranul in care se afla orientarea calculaté depinde de semnele ambelor cresteri de coordonate. Daca se cunosc coordonatele rectangulare plane X, Y ale punctelor A si B, calculul orientarii topografice O43 se face parcurgand urmatoarele etape: - se determina cadranul in care se afla linia AB (figura 2.5), fie apreciind direct, fie analizand cresterile de coordonate: AX=Xy— Xe conform tabelului 2.2; AY=Y,-Y, - se calculeaz& functia tgw sau ctgw, w fiind unghiul de reducere la primul cadran; - cu ajutorul calculatorului cu functii trigonometrice se obtine valoarea unghiului w; - se calculeaza @gs in functie de cadranul in care se afla linia AB. Se poate verifica cu ajutorul raportorului valoarea obtinut& din coordonate. eat CADRANUL AX Ban I [na ae Ea Tabelul 2.2 Semnele cresterilor de coordonate in functie de cadran x folosind raportorul circular gradat in grade centesimale. Mod de lucru cu raportorul: - Se duce o paralela din punctul A la directia geograficd nord si se asaz& centrul raportorului in A, astfel ca valoarea zero s& coincid& cu directia nordului. Se masoardé direct pe raportor valoarea orientarii directiei AB. - Cunosc&nd orientarile mai multor directii cu originea in acelasi punct, se Poate determina unghiul orizontal dintre directii ca diferenté de orientari. 2/12cpografie ~ Aplicatit practice ©, =300* +0, tgo, = axa 8 BY sou AY coe tgo, = ’ og 7 ANOS ,,| 2 =100' +0, ii tuo, Xn % 1 Jaye won Lat AY ns ctgo, = teo, = Avan BY oe 8 x 2 AK Figura 2.5 Calculul orientarii din coordonate xs. Determinarea unor elemente de altimetrie Determinarea altitudinii unui punct Altitudinea (cota) unui punct de pe plan sau harté se determina folosind curbele de nivel ale hartii sau planului. Cand un punct caruia dorim sd-i aflam cota, se aflé chiar pe o curba de nivel, cota punctului corespunde cu valoarea curbei de nivel. fn cazul in care punctul se afla intre doua curbe de nivel, cota sa se determina duc4nd prin punct linia de cea mai mare panta (linia care este perpendiculara pe ambele curbe). Din triunghiul de pantd se determina: from] sufen) 2m ag ani] D{mm] Elm] Cota unui punct poate fi determinaté mult mai expeditiv, dar cu 0 precizie mai sc&zut& folosind o rigla gradaté (metoda zecimilor). Se asaza rigla astfel inc&t muchia gradata s fie tangenta la punct si se roteste fn jurul punctului pana cand zero al riglei atinge o curb de nivel, iar valoarea de 1 cm de pe rigl atinge cealalté curb. Cunoscndu-se echidistanta curbelor de nivel, fiecdrui milimetru de pe rigla ji va corespunde 1/10 din E. 2/13Determinarea diferentei de nivel intre doua puncte Cunoscandu-se cotele a doud puncte A si B determinate ca mai sus, se poate determina diferenta de nivel intre cele doua puncte: AH, =H, —H, Figura 2.6 Determinarea cotei unui punct Determinarea unghiului vertical (de inclinare) al unei drepte de pe plan Cunoscandu-se distanta orizontala determinata prin una din metodele aratate anterior si diferenta de nivel, se poate calcula unghiul vertical (de inclinare) al dreptei respective: tea = Allan es Figura 2.7 Determinarea unghiului de panta 2/14.Tepograrfie ~ Aplicat practice Determinarea pantei liniei intre doud puncte de pe plan Tangenta unghiului de inclinare « reprezinté chiar panta liniei ce uneste cele doua puncte de pe plan: AH, p=tga=——™ aa Poate fi exprimata in procente (la suta) gi la mie: pe/e=100*tga; p°/oo=1000* tga sau se mai poate exprima in grade sexa sau cente. Panta se mai poate exprima si pe cale graficd, folosind graficul de panta. Graficul de pant este o scara care permite determinarea grafica pe un plan sau hart& a pantei unei linii numai intre doua curbe de nivel. Graficul de panté se deseneazé pe marginea foii de plan sau harta, in functie de echidistanta E a curbelor de nivel si a numitorului scarii. in constructia graficului de panté se pleacd de la formula pantei, luandu-se un sistem de axe rectangulare, apoi pe una din axe la intervale arbitrare se noteaza valorile pantei sau ale unghiului de panta a. Din aceste puncte se ridicé perpendiculare de lungime: D 100*E d=->D=—— n P ale caror extreme se unesc, obtinandu-se graficul de panta. Figura 2.8 Graficul de panté 2/15Topografie ~ A ii pra Folosirea graficului de panta se face astfel: se ia intre varfurile compasului sau distantierului segmentul ,d,” intre doud curbe de nivel pe directia liniei careia dorim s&-i aflam panta. Aceasta distanta d; se transpune pe graficul de panta astfel ca o gheara a compasului s4 fie asezata pe axa pantei, iar celalalt varf sa fie pe grafic (vezi figura), citindu-se prin aproximare panta acestei linii pe axa pantei. Graficul de panta se poate construi pentru orice forma de exprimare a pantei unei linii (a, p%, p%.), folosind una din axele sistemului rectangular pentru forma de exprimare a pantei, iar cealalta axa pentru distante. Trasarea pe plan a unei linii de panta data Trasarea pe plan a unei linii de panta constanté (data), apare de regula in lucrarile de studii, pentru trasarea axei unei cdi de comunicatie, a axei unui canal, etc.. Pentru trasarea unei linii de panta constanta intre doua puncte se folosesc curbele de nivel. In esenta, aceasta problema se reduce la gasirea unor distante ,d,” pe plan, astfel ca omoloagele lor D, din teren sa aib& panta p% egala cu cea impusa. Cand punctele A si B se afla intre doua curbe de nivel, se vor calcula distantele disi d; de la punctul respectiv pana la prima curba de nivel, iar intre curbele de nivel se va calcula o distant& d2, numita si pas de proiectare, toate corespunzand pantei p% impuse. Se calculeaza d;, d2, d3 dupa formulele de mai jos, avand semnificatia: - , - distanta de la punctul A la prima curba de nivel; - dz; - pasul de proiectare (distanta intre doua curbe de nivel consecutive); - ds - distanta de la ultima curba de nivel la punctul B. de 100* AH, 1. fe 1O0*E 1. a 100* AH.» , 1 P% a ps ee P% n Pentru a trasa linia de panta constanté pe plan, se ia in compas distanta dy, si, cu varful compasului in A se descrie un arc de cerc care va intersecta prima curb&é de nivel in doua puncte. Aceste puncte unite cu punctul A dau directii care respecté conditia de panté impusa. Cu varful compasului in aceste puncte si cu distanta d, se descriu dou& arce de cerc care intersecteaz4 curba de nivel urmatoare in patru puncte, obtinandu-se patru variante care respecté conditia dat&. Mergand in continuare cu d2 in compas, variantele se dubleazé mereu, pana la ultima curba, din care, cu d3 in compas se face inchiderea pe punctul B. 2/16is practice in functie de conditiile de proiectare se alege din aceste trasee varianta definitiv’. Pentru a elimina’ incd de la inceput unele variante care devin neeconomice (se indeparteaz4 mult de aliniamentul AB), este bine ca proiectarea liniei de pant constanté impusé s4 se porneascd din ambele puncte A si B, facandu-se jonctiunea lor pe traseul dintre A si B. Construirea profilului topografic al terenului pe o anumita directie De multe ori, in lucrarile de studiu pe harta, se ridica problema reproducerii configuratiei naturale a terenului pe un anumit aliniament. Pe planuri sau harti cu curbe de nivel, aceasté problema se rezolva construind profilul topografic al terenului pe o anumita directie dorita. Pentru a reprezenta cat mai sugestiv terenul dintre doua puncte, se ia de regula scara inaltimilor de 10, 20, 25 de ori mai mare decat scara lungimilor. - Se unesc punctele A si B cu o linie dreapta si se numeroteaza toate punctele unde linia taie curbele de nivel; - Se consider scara lungimilor egalé cu scara planului, iar scara jnaltimilor de 10 ori mai mare; - Peaxa orizontala se alege 0 origine care se atribuie punctului A; - Se iau in compas distantele intre punctul A si punctele de intersectie ale dreptei AB cu curbele de nivel si se transpun pe axa orizontald, din aceste puncte ridicandu-se verticale; - Pe axa verticalé a profilului se aseaz& cotele punctelor la scara ‘in<imilor, pornind de la un plan de referinté care sa permita reprezentarea punctului de cea mai mica cota; - Avand pe aliniamentul AB toate punctele de cota cunoscuta, se duc drepte orizontale din aceste valori reprezentate pe scara verticala, pana ce acestea intersecteazi_ verticalele_ridicate din —_ punctele corespondente; - Unind punctele de intersectie obtinute, rezulta profilul topografic al terenului pe directia AB. in general, la intocmirea profilului topografic nu se mai construieste scara inaltimilor, valoarea cotelor raportandu-se direct pe verticalele ridicate din punctele caracteristice, eliminandu-se astfel incarcarea nejustificata a graficului. 2/7Topografie cat pra vs Exemple Pe o harta la scara 1:25000 au fost amplasate doua puncte A si B. Figura 2.9 Harta la scara 1:25 000. Zona de lucru Pe portiunea de harta anexata se vor rezolva urmatoarele probleme: Determinarea distantei folosind scara numeric a harti izontale dintre punctele A si B DAB (m) = d (mm) . n/ 1000 = 93.9mm . 25000/1000 = 2345.0 m Pg =e.n=0.3 mm. 25000/ 1000 = 7.5m 2/N€practice Determinarea distantei orizontale dintre punctele A si B folosind scara grafica simpla a hartii, cu baza b=1cm Baza = Lem Dyy= 2345. m Figura 2.10 Utilizarea scarii grafice liniare Determinarea distantei orizontale dintre punctele A si B folosind scara graficd transversala a hartii, cu baza b=2cm (figura 2.11) Determinarea coordonatelor geografice ale punctelor A $i B Pentru punctul A: =O + A p = 45°56 + (29.2mm 60/74 mm) = 45°56 +23,"7 = 45°56 24 . : / a. Aa = Ag + AA = 24°28 + (12.3mm * 60/52 mm) = 24°28 +14,"2 = 24°28'14 Pentru punctul B: @s. = @) + A @ = 45°55’ + (27.0mm * 60/74 mm) = 45°55. +21,9 = 45°55 22° he = Ao + AA = 24°27' + (10.2mm * 60/52 mm) = 24°27’ +11,"8 24°27'12" R 2/19Topografie ~ Aplicati soma L500 Figura 2.11 Utilizarea scdrii grafice transversale Determinarea coordonatelor rectangulare ale punctelor A si B: Pentru punctul A: = 5093 km 5304 km Xa = Xe — AX = 5093 km — (15.2mm * 25000 / 1000) = = 5093 km — 380 m = 5092620 m Ya = Yue — AY = 5304 km — (6.1mm * 25000 / 1000) = = 5304 km — 152.5 m = 5303847.5 m Pentru punctul B: Xnv = 5091 km Yow = 5302 km Xe = Xnv — AX = 5091 km — (10.2mm * 25000 / 1000) = = 5091 km — 255 m = 5090745 m Ya = Yu + AY = 5302 km + (17.9mm “ 25000 / 1000) = = 5302 km - 447.5 m = 5302447.5 m Jinand seama de deformatia hartiei hartit: Pentru A: Pentru B: K, = 40/40. 0.997506 K=1 Ky = 40/40. K, = 40/40.3 = 0.992556 0.995025, 2/20Aplicatit practice 379.05m; | Xa = 5092620.95 m 151.74 m; Y, = 5303848.26 m 255.00 m; x 5090745.00 m AY = 444.17m; Yp = 5302444.17 m Determinarea distantei orizontale dintre punctele A si B folosind coordonatele rectangulare: Duy = VK Xa) 0%, ~Y,) = 2343.22 m Determinarea orientaril¢ dintre punctele A si B: Ya = 24089041 Bas = aretg Je Determinarea cotelor punctelor AsiB sia diferentei de nivel dintre acestea: H, = 655 m + (0.8mm'5 m / 1.5 mm) = 655 m + 2.67 m = 657.67 m Hs = 515 m + (0.9mm'5 m / 1.8 mm) = 515 m + 2.50 m = 517.50 m Determinarea pantei liniei dintre punctele A si B: p= tea = Ate = - 0.059819 p?/o=100*tger = -5.9819%, p®/oo=1000+ tga = - 59.819 %5 tga = a 5 a9 = -3980°37%; a? = -3°2524" Trasarea pe harta a unei linii de panta data (constanta) intre punctele A si B: _100-7.67m 1 = + = 6.1mm 5% 25000 = 100:25m 1 _ a9 0mm 5% 25000 i =6.0mm “25000 2/2Construirea profilului topografic al terenului pe directia punctelor A si B: ge 1250 A se Figura 2.12 Profilul topografic al terenului Trasarea unei linii de panta constanta i% = 5% (vezi harta 2.9) 2/22