2.1.1.

Controlul parlamentar
Potrivit art.58 din Constitutia Romaniei, Parlamentul ete organul reprezentativ suprem
al poporului roman, fapt ce justifca nu atat a preeminenta a acestei institutii in raport cu
celelalte autoritati statale, cat mai ales prerogativele de control care ii sunt puse la dispozitie,
prin Constitutie, in raport cu Presedintele Romaniei, Guvernul si alte autoritati publice in
vederea asigurarii echilibrului puterilor, a infapturii principiilor statului de drept si garantarii
functionalitatii statului in general1.
Controlul parlamentar vizeaza, asadar, intreaga activitate statala si toate autoritatile
publie, realizandu-se prin cai si mijloace adecvate si avand un caracter necesar, plenar si
diferentiat2.
Parlamentul exercita indeosebi controlul activitatii administratiei publice, in calitatea
acestora din urma de autoritati executive, a caror misiune este tocmai punerea in apliare a
actelor juridice adoptate de catre Parlament.
Controlul parlamentar se infaptuieste prin mai multe modalitati dintre care: prin
intermediul comisiilor permanente si temporare ale Parlamentului, prin intrebarile si
interpelarile adresate conducatorilor autoritatilor administratiei de stat de catre deputati si
senatori (art.112 alin.1 din Constitutie), precum si prin rapoartele si informarile pe care le
prezinta in fata acestora conducatorii autoritatilor administratiei publice.
Astfel, comisiile permanente ale Parlamentului,potrivit competentei fiecareia, asculta
rapoarte prezentate de catre conducatorii autoritatilor centrale ale administratiei publice.
Cu ocazia ascultarii rapoartelor, comisiile analizeaza modul in care autoritatile
admnistratiei publice isi indeplinesc sarcinile ce le revin.
Desi comisiile permanente nu au dreptul de a anula actele autoritatilor a caror
activitate o analizeaza si nici dreptul de a le da dispozitii obligatorii, ele prezinta
Parlamentului, in cadrul carora functioneaza, rapoarte, avize sau propuneri pe baza carora
acesta va adopta masurile corespunzatoare fata de autoritatile admnistratiei de sta a caror
activitate a fost analizata. De aici si insemnatatea deosebita si, totodata, consecintele jurdice
ale concluziilor comisiilor permanente fata de autoritatile administratiei de stat, fara ca intre
ele sa existe, totusi, relatii de subordonare directa. Conluziile comisiilor permanente stau la
baza masurilor pe care Parlamentul le ia fata de autoritatile administratiei publice.
1 M.Constantinescu si altii, Constitutia Romaniei, R.A. Monitorul Oficial, 1992, p.134
2 M.Constantinescu, I.Muraru, Drept parlamentar, Editura Gramar, Bucuresti, 1994, p.147

Contriolul asupra activitatii autoritatilor administratiei de stat se efectueaza si prin

intermediul comisiilor temporare create de catre Parlament (comisii de ancheta).
O forma importanta de control parlamentar asupra activitatii autoritatilor administratiei
de stat o constituie intrebarile si interpelarile pe care deputatii si senatorii administratiei de
stat o constituie intrebarile si interpelarile pe care deputatii si senatorii le adreseaza
conducatorilor autoritatilor administratiei publice, in cadrul desfasurarii lucrarilor sesiunilor
celor doua Camere ale Parlementului.
Cei intrebati sau interpelati au obligatia de a raspunde imediat sau in termenul ce se va
stabili verbal sau in scris si, in orice caz, in aceeasi sesiune.
Intrebarile si interpelarile nu sunt simple mijloace de informare ale parlamentarilor, ci
veritabile instrumente ce control din partea Parlamentului asupra activitatii desfasurate de
autoritatile administratiei publice, hotararile adoptate de catre Parlament in legatura cu acele
probleme continand obligatii juridice pentru autoritatile administratiei de stat. Prin aestea se
realizeaza unul din elementele exercitarii puterii de stat, controlul general al legalitatii.
O alta importanta forma de control o constituie rapoartele si informarile prezentate
celor doua Camere ale Parmentului de catre conducatorii autoritatilor centrale ale
administratiei publie cu privire la activitatea pe care au defasurat-o. Pe baza acestora se pot
adopta masuri legislative generate de constatarile pe care le fac in urma prezentarii in
Parlament a raportelor si informarilor respective.
Potrivit principiului separatiei puterilor in stat, autoritatea legislativa nu poate anula
hotararile Guvernului. Printre prerogativele acordate Parlamentului, Constitutia Romaniei nu
include si dreptul acestuia de a anula actele Guvernului. In raporturile dintre Parlament si
Guvern singura masura pe care o poate adopta autoritatea legislativa este motiunea de cenzura
(art.112 alin.1 din Constitutie).
Daca motiunea de cenzura este adoptata, Guvernul este socotit demis.
In acest caz, adoptarea motiunii de cenzura depaseste ideea de control intrucat ea nu
mai acorda posibilitatea indreptarii unei deficiente, ci inlaturarea autorului ei3.
Pe langa acest control parlamentar traditional, mai exista si controlul parlamentar modern
efectuat de autoritati care depind de Parlament, dar nu ii sunt subordonate: Avocatul Poporului
si Curtea de Conturi.

3 M.Constantinescu, I.Muraru, op.cit.p.148