https://www.youtube.com/watch?

v=8iD3C7GmK1g
https://www.youtube.com/watch?v=JyU97NgQ9RU
https://www.youtube.com/watch?v=xw0mZIHiYc8
Fumatul: faptele vorbesc | Traieste sanatos! https://www.youtube.com/watch?
v=DAzHvpxYJTk
https://www.youtube.com/watch?v=9pZZog1cF88
https://www.youtube.com/watch?v=OCv137JQ1b0
https://www.youtube.com/watch?v=QJtzoo7dRRU
https://www.youtube.com/watch?v=mHndL_Wpq8M

Adevarul despre fumat

Sus
Oricarui fumator ii place sa se gandeasca la fumat ca la un viciu, o actiune
care ii confera o aura de siguranta de sine si de persoana care gusta din placerile
vietii. Fumatul este de obicei vazut ca o slabiciune inofensiva, tratata cu ingaduinta.
Cati dintre cei care fumeaza stiu insa ca fumatul este de fapt o boala? Foarte
putini
Sa vedem deci care este adevarul despre fumat:
Daca avem curiozitatea sa consultam Dictionarul Explicativ al Limbii Romane vom
gasi la cuvantul viciu urmatoarea definitie:
VICIU, vicii, s.n. 1. defect, cusur, neajuns (de constructie, de functionare etc.). Viciu
de conformatie = dispozitie anormala a unor parti sau organe ale corpului;
diformitate fizica. Fig. Pornire nestapanita si statornica spre rau, apucatura rea,
patima; desfrau, dezmat, destrabalare. 2. Neindeplinire a unor conditii legale de
forma sau de continut in intocmirea actelor, clauzelor etc. juridice, care duce la
anularea valorii acestora. [Var.: (inv.) vitiu s.n.] Din fr. vice, lat. vitium.

Daca inlaturam definitiile care nu privesc subiectul in discutie, anume acelea legate
de viciu de conformatie sau de procedura, ramane sa vedem daca fumatul poate fi
considerat defect, cusur, neajuns sau o pornire nestapanita si statornica spre rau.
Desigur ca nu.. Cu totii cunoastem persoane foarte cumsecade si respectabile si
care totusi fumeaza. Fumatorii nu se aleg neaparat din randul persoanelor
rautacioase si cu moravuri usoare. Iar ca sa spunem ca e un defect, ar insemna sa
incadram fumatul in categoria gresita. Nevoia de a fuma este o stare, nu o calitate
sau un defect. De aceea pentru a gasi adevarul despre fumat trebuie sa cautam
ceva mai departe.
Ceea ce nu stie de obicei fumatorul, este faptul ca nevoia de a aprinde o
tigara este, de fapt, manifestarea unei boli: dependenta de nicotina.
In conformitate cu clasificarea internationala a bolilor a Organizatiei Mondiale a
Sanatatii, nicotina intruneste criteriile unei substante ce determina dependenta,
adica este un drog, iar dependenta nicotinica ce apare ca urmare a consumului de
tutun este o tulburare mentala si comportamentala .
Criteriile care definesc boala numita dependenta de substante sunt
stabilite in cea de a patra editie a Manualului de diagnostic si statistici (DSM-IV)
elaborat de Asociatia Psihiatrilor Americani.
Cuprins articol
1. Adevarul despre fumat
2. Despre dependenta
3. Testul Fagerstrom
Despre dependenta
Sus
Conform DSM-IV dependenta este un model maladaptiv de uz de substante care
duce la suferinta, manifestata prin cel putin trei dintre simptomele urmatoare, si
care pot aparea in orice moment in decursul a douasprezece luni:
1. toleranta, definita ca:
a. nevoia tot mai mare de crestere a cantitatii de substanta pentru a atinge efectul
dorit, sau
b. scaderea efectului produs de aceeasi cantitate de substanta, de-a lungul
timpului.
2. sevrajul, manifestat prin oricare din urmatoarele:
a. sindromul caracteristic de sevraj in absenta substantei,
b. aceeasi substanta sau una asemanatoare este folosita pentru a usura sau evita
simptomele de sevraj.
3. substanta este folosita in cantitati mai mari sau pe o perioada mai lunga de
timp decat se intentiona initial
4. exista o dorinta persistenta sau eforturi nereusite de a inceta sau diminua
folosirea substantei respective
5. o mare parte din timp este petrecuta in activitati necesare pentru
obtinerea substantei (ex.deplasarea pe distante mari, ori in toiul noptii), folosirea

substantei sau recuperarea in urma efectelor sale.

6. timpul alocat activitatilor sociale, ocupationale sau recreationale se reduce
semnificativ in urma folosirii substantei.
7. consumul substantei continua in ciuda constientizarii unor probleme fizice
sau psihologice cauzate sau exacerbate de substanta.
Pentru a usura determinarea gradului de dependenta nicotinica a fumatorilor, Prof.
Karl Fagerstrom din Suedia a propus de mai bine de 15 de ani testul care ii poarta
numele si care astazi este acceptat la nivel international ca instrument de evaluare
obiectiva a dependentei nicotinice (Testul Fagerstrom).
Cum se ajunge ca un gest, atitudine aparent sociala, sexy, cool, sa devina
boala? Simplu.
Nicotina, livrata prin fumul de tutun, ajunge in 6-7 secunde la creier, unde
determina secretia de dopamina, serotonina, noradrenalina, substante ce activeaza
circuitul recompensei. Acesta este o retea de neuroni responsabila de producerea
starii de satisfactie fizica si psihica, placerea, indiferent de stimul
alimentatie, sex, alte droguri. In timp, asocierea tigarii cu anumite momente si
stari determina fumatorul sa reactioneze precum in experimentul lui Pavlov: apare
stimulul, apare anticiparea recompensei si imediat actiunea pentru obtinerea
acesteia aprinderea tigarii. De aici si necesitatea compulsiva de a intra in posesia
tutunului obiectul care te face sa te simti mai bine, recompensat. Dar tot aici isi
are explicatia si instalarea sindromului de sevraj atunci cand fumatorul nu are la
indemana tigari, trabuc sau orice alta modalitate de a-si administra imediat drogul :
un semnal care nu este urmat de recompensa declanseaza frustrare. Acest semnal
poate fi insa atat extern (ocaziile care nu merg fara o tigara) cat si intern
(scaderea concentratiei sanguine a nicotinei sub nivelul care mentine activ circuitul
recompensei).
Prin urmare, in timp, se instaleaza dependenta de nicotina adica boala
codificata in clasificarea internationala a bolilor (ICD 10) cu codul F17 . Timpul in
care se instaleaza aceasta boala depinde de cantitatea de tigari fumata, de varsta
de debut, de sex (la femei se instaleaza mai greu dar si renuntarea este mai dificila)
dar si de anumiti factori genetici persoanele care un defect la nivelul genei ce
codifica citocromul P450, o proteina ce participa la degradarea nicotinei, fumeaza
mai putin si renunta mai usor.
Este important sa nu ne amagim cu ideea ca suntem doar fumatori
ocazionali. Pe langa faptul ca riscam ca, in timp, sa devenim dependenti de
nicotina, nu trebuie sa fi un fumator impatimit pentru a fi expus riscurilor de
imbolnavire. Studii recente au demonstrat faptul ca la ambele sexe, consumarea a 1
4 tigari pe zi este asociata cu un risc semnificativ mai mare de deces in
urma bolilor de inima, iar femeile sunt in mod special predispuse spre cancerul la
plamani.
Fumatul se dovedeste a fi mai mult decat un simplu obicei rau. Dependenta de
tutun este o boala cronica. si, ca orice boala, beneficiaza de tratament
medicamentos si ingrijire din partea medicului.
Testul Fagerstrom

Sus
1.Cand fumati prima tigara dupa trezire?
In primele 5 minute = 3
6-30 minute = 2;
31-60 minute = 1
Peste 60 minute = 0
2. Este dificil sa nu fumati in locuri interzise?
Da = 1;
Nu = 0
3. La ce tigara renuntati mai greu?
Prima = 1;
La celelalte = 0
4. Cate tigarete fumati pe zi?
Sub 10 = 0;
10-20 = 1;
21-30 = 2;
peste 30 = 3
5. Fumati mai mult dimineata decat dupa-amiaza?
Da = 1;
Nu = 0
6. Fumati cand sunteti bolnav si trebuie sa ramaneti la pat o zi intreaga?
Da = 1;
Nu = 0
Incercuiti raspunsul corect si adunati punctele. In functie de punctajul
obtinut la acest test, dependenta de nicotina poate fi:
- intre 0 si 3 puncte = dependenta mica,
- intre 4 si 6 puncte = dependenta medie,
- intre 7 si 10 puncte =dependenta severa.

Efectele fumatului asupra sanatatii

Tutunul este o planta o care provine din America de Nord si Sud.
Originile sunt in anii 6000 a.Chr cand se crede ca indienii americani au inceput
sa cultive tutun.
La inceputul erei noastre, indienii americani au inceput sa foloseasca tutunul
atat in practicile religioase, cat si medicale.
S-a crezut ca tutunul este un panaceu universal, folosit la rani si la combaterea
durerii.
Mestecatul de tutun se credea ca inlatura durerile de dini.
In 15 octombrie 1492, lui Cristofor Columb i s-au oferit pentru prima oara frunze
uscate de tutun, ca dar din partea indienilor americani cuceriti.
Curand dupa aceasta, marinarii au adus tutunul in Europa, care a nceput sa
se cultive peste tot pe batranul continent.
In timpul Razboiului de Independenta din 1776, culturile de tutun au ajutat
financiar obtinerea independentei de catre americani.
Fumatul tigarilor a cunoscut o explozie in timpul Primului Razboi Mondial, cand
tigarile au fost denumite "fumul soldatilor".
In 1923, Camel controla 45% din piata Statelor Unite, motiv pentru care Phillip
Morris a inceput sa scoata pe piata Marlboro o tigara pentru femei, "usoara ca
luna mai".
Ca sa faca fata concurentei, Compania Americana de Tutun, producatoarea
gamei Luky Strike a scos pe piata tigarile sale pentru femei, castigand 38% din
piata.
Incidenta fumatului printre femei si adolescenti s-a triplat in timp scurt, intre
anii 1925-1935, ca urmare a acestei concurente.
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial (1939-1945), tigarile erau incluse in
ratia soldatilor.
Companiile de tutun au trimis milioane de tigari soldatilor, gratis, iar cand
acestia s-au intors acasa, companiile au avut consumatori loiali.
In timpul anilor 80 a inceput razboiul impotriva industriei de tutun, datorita
efectelor daunatoare ale fumatului.
Companiile de tutun nu au mai avut sustinere politica si au aparut tot mai multe

locuri publice unde fumatul a fost interzis.

Recent, au aparut tot mai multe dovezi ca industria de tutun avea informatii ca
fumatul este daunator sanatatii, dar au continuat sa vanda tutun.
De asemenea, sunt dovezi ca aceste companii stiau ca nicotina duce la adictie
si au ascuns aceste informatii pentru ca milioane de oameni sa devina
dependenti de acest obicei periculos.

COMPONENTELE FUMULUI DE TIGARA

Fumul de tigara contine peste 4000 de substante, multe dintre ele fiind toxice,
mutagene, cancerigene si farmacologic active. Dintre substantele toxice ce se
afla in fumul de tigara, amintim:
Cancerigene: hidrocarburile policiclice aromatice si nitrozaminele
(benzpirenul)
Nicotina - drog adictiv
Monoxidul de carbon - afecteaza transportul oxigenului in sange
Oxizii de azot - cauzeaza ditrugerea plamanului, ducand la emfizem
Acidul cianhidric - afecteaza cilii si plamanul
Acroleina, amoniacul, dioxidul de azot si formaldehida - afecteaza plamanul
Metale grele (76 metale grele, dintre care: nichel, arsen, cadmiu, crom,
plumb) - sunt asociate cu aparitia cancerului
Substante radioactive (Poloniu 210, Potasiu 40, Radiu 226, Radiu 228, Thoriu
228) - cu efect cancerigen

EFECTELE FUMATULUI ASUPRA SANATATII

Efectele negative de foarte scurta durata:

- la cateva minute dupa primul fum;:
- ritmul inimii se accelereaza;
- tesutul laringelui devine iritat;
- oxidul de carbon intra in sange;
- substantele cancerigene intra imediat in plamani aerul este poluat;
- ochii pot fi iritati;
- temperatura pielii scade.

Efecte pe termen mediu si lung:

Plamani
- Fumatul este responsabil pentru 80-90% dintre bronhopneumopatiile cronice
obstructive - obstructie cronica a cailor respiratorii.
- Fumatul este responsabil de 85% dintre cancerele bronhopulmonare, de
aparitia bronsitei cronice, inflamatii ale gatului, nasului si alte infectii
respiratorii.
Efectele pot dura pana la 20 de ani de la renuntare.
Inima si vasele de sange:
- Fumatul este raspunzator de 30% dintre decesele prin boli cardiovasculare.

- Monoxidul de carbon din fumul de tigara creste nivelul de colesterol din

sange, care duce In final la depunerea acestuia pe peretii vaselor de sange.
- Fumatul cauzeaza de asemenea rigidizarea peretilor arteriali.
- Nicotina din tigari creste presiunea sangelui, bataile inimii si cerinta de
oxigen a muschiului inimii. Provoaca, de asemenea, constrictia vaselor, ceea ce
poate duce la infarct miocardic.
- Sangele se coaguleaza mai repede la fumatori decat la nefumatori, ceea ce
poate duce la formarea unor cheaguri care pot duce la astuparea vaselor de
sange si aparitia infarctului.
Efectele pot dura pana la 15 de ani de la renuntare.
Cancer
Fumatul duce la aparitia cancerului de buze, limba, glande salivare, gura,
laringe, esofag si faringe.
Aparitia cancerului de stomac este de asemenea asociata cu fumatul.
Cancerul de vezica urinara are printre factorii de risc si fumatul. De
asemenea, cancerul renal, de col uterin si pancreas.
Exista o relatie puternica de dependenta intre fumat si aparitia leucemiei.
Probleme hormonale
La femeile care fumeaza, menopauza se instaleaza in medie cu 5 ani mai
devreme decat la nefumatoare.
Fumatul si nicotina pot produce disfunctionalitati la nivelul hormonilor
implicati in functia reproducerii.
La femeile care fumeaza este crescut riscul de aparitia a osteoporozei, iar la
barbatii care fumeaza este scazuta mobilitatea spermatozoizilor.

FUMATUL PASIV
Inspirarea fumului de tigara de catre nefumatori, intr-un mediu in care se
fumeaza, este la fel de daunator pentru sanatate ca si fumatul propriu-zis sau
chiar mai daunator.
Fumul de tigara contine multi vapori si particule, astfel incat inhalate, acestea
sunt daunatoare atat pentru fumator cat si pentru persoanele din apropierea
acestuia.
Cand un nefumator se casatoreste cu un fumator, riscu de a face cancer
pulmonar si boli cardiovasculare se dubleaza pentru nefumator.
Copiii si sugarii au tesuturi delicate si fragile si pot fi foarte usor afectate de
catre fumatul pasiv. Ei pot sa dezvolte alergii, astma, bronsite cronice, boli
cardiovasculare. Multi dintre ei pot sa se imbolnaveasca de cancer, odata cu
inaintarea in varstA. Copiii care provin de la parinti fumatori sunt spitalizati mai
frecvent pentru bronsita si pneumonii in primul an de viatA.
Prezinta mai multe infectii respiratorii acute in primii doi ani de viata, au mai
frecvente infectii cronice ale urechii, tuse si expectoratie.

Alte efecte
Eficacitatea medicamentelor este mult redusa la fumatori.
Nicotina duce la aparitia gastritelor, ulcerelor duodenale, ulcerelor gastrice.
Fumatul accelereaza procesul de imbatranire si este asociat cu sforaitul si
apneea in timpul somnului, de asemenea cu moartea subita a noului-nascut.
Vocea ragusita la femei apare de 17 ori mai frecvent la fumatoare. Pilozitatea
faciala mai frecventa, ingalbenirea tegumentelor degetelor, a unghiilor si

impregnarea cu miros de tutun apare de asemenea la fumatori.

NICOTINA ESTE UN DROG

Nicotina este unul dintre cele mai des folosite droguri. psihoactive, dupa alcool.
Fiecare tigara aduce in organism cate 6-8 mg de nicotina.
Dependenta de nicotina apare atunci cand o persoana are nevoie compulsiva
(necontrolabila) psihica, fizica si/sau sociala pentru a consuma nicotina.
Cantitatea si frecventa consumului de nicotina creste (de exemplu, o persoana
care fuma un pachet va ajunge sa fumeze 2 pachete, datorita instalarii
tolerantei).
O buna parte din timp fumatorul si-o petrece incercand sa faca rost de tigara.
Persoanele dependente de nicotina nu reusesc sa renunte datorita fenomenului
de sevraj: stare de rau, crestere in greutate, o dorinta puternica de a consuma
nicotina, iritabilitate, tremor la nivelul degetelor. De aceea, recaderile la
persoanele care incearca sa renunte la fumat sunt numeroase. Aceste
fenomene pot sa apara la cateva ore dupa ultimul fum de tigara si pot dura
pana la o saptamana.
Cantitatea de nicotina ce ajunge in plamani, in cavitatea bucala si in sistemul
gastrointestinal creste prin fumat (aproximativ 90% este absorbita de
organism).
Moleculele de nicotina actioneaza la nivelul fiecarei celule ale organismului.
Aceasta poate creste salivatia, creste cantitatea de acid si motilitatea
stomacului, creste frecventa batailor inimii si presiunea arteriala. La nivelul
celulelor nervoase, aceasta actioneaza ca un stimulent psihomotor, inducand
starea de alerta, creste puterea de concentrare, creste atentia si scade senzatia
de foame.

MOTIVATIA FUMATULUI
Fumatul este o boala care poate incepe in copilarie.
Presiunea anturajului joaca un rol important. Fumatul de senzatia tinerilor ca
sunt adulti, mai "macho", devenind rebeli fata de generatiile mai in varsta.
Modelul parintilor.
Femeile cred ca fumatul le ajuta sa-si mentina silueta.
Experimental, de obicei experienta trabsformandu-se in adictie.
Tinerii nu cred ca toate efectele fumatului asupra sanatatii pot fi asociate cu
persoana lor.
Influenta reclamei asupra tinerilor - fiecare dintre marile companii vehiculeaza
imagini care sugereaza stralucire, sex appeal, barbatie, distractie, oferite de
modele care promoveaza marca respectiva.

MIJLOACE TERAPEUTICE
Vestea buna este ca exista posibilitatea, cu suport si asistenta din partea
personalului calificat, sa se renunte la dependenta de nicotina.
Astfel de produse sunt:
Guma cu nicotina A aparut in 1984. Aceasta guma contine 2 mg/buc. de
nicotina, fata de 6-8 mg fata de o tigara. Nicotina se absoarbe mai lent cand
este mestecata (90% In 20-30 minute). Se indica folosirea timp de 3-6 luni.

Dupa un an de tratament, asociat si cu alte metode de terapie, 30% au reusit

sa renunte la fumat. Fara psihoterapie si consiliere din partea medicilor,
succesul este scazut.
Plasturele cu nicotina A aparut in 1990. Ele se lipesc pe piele si au continut mai
mic de nicotina decat tigara. Dupa un an de tratament, 20% din cei tratati
reusesc sa renunte la fumat.
Sprayurile nazale cu nicotina
Alte metode terapeutice:
"Fumatul rapid"
Este gandit a sensibiliza privind efectele negative ale fumatului. Se fumeaza,
contra cronometru, trei tigari, inspirand cat mai adanc fumul de tigara pana
apare starea de rau.
Fumatul rapid este eficient in combinatie cu alte terapii.
Sensibilizarea deghizata
Inseamna asocierea fumatului cu stimuli negativi, cum ar fi starea rau - voma si
greata.
Terapii alternative - hipnoza, acupunctura, fitoterapia, hidroterapia si nutritia.

10 MOTIVE CA SA TE LASI DE FUMAT

1. Fumatul te ucide - renuntarea la fumat iti prelungeste viata
2. Nu ai vrea sa traiesti depinzand de tubul de oxigen
V3. Chimioterapia (medicatia impotriva cancerului) nu este ceva ce iti doresti.
4. Poti sa imbolnavesti persoanele dragi din jurul tau.
5. Te-ai saturat de tusea si expectoratia zilnica.
6. Economisesti banii de medicamente si medic.
7. Fumatul este tot mai putin tolerat in public. La moda este sa fii nefumator.
8. Economisesti bani (la un pachet/zi - cca. 20.000 lei economisesti intr-o luna
600.000 lei)
9. Fumatul nu iti rezolva problemele, renuntatul la fumat, da.
10. Daca altii au putut, poti si tu!

Pagina creata de colectivul Biroului de Promovare a Sanatatii, ASP Timis

Lucruri despre Fumat...Gandeste-te, merita ?????

 Fumatul imbatraneste sau accelereaza imbatranirea pentru ca fumatul

activeaza genele responsabile cu producerea unor enzime din piele care
distrug colagenul, care este principala proteina a pielii si astfel pielea
fumatorilor isi pierde din elasticitate, se contracta si ridurile apar mai
repede.
Fumatul reduce
cantitatea de vitamina C
din organism cu
aproximativ 25% 30%;
Fumatul distruge
intestinele, creste nivelul
colesterolului, afecteaza
dintii si gingiile,
favorizeaza instalarea
cataractei si poate dubla
sansele de dementa;
Fumatul slabeste sistemul imunitar, creste riscul de pneumonie si tbc,
slabeste oasele prin demineralizare, scade toleranta la efort, creste riscul
de diabet si dubleaza infertilitatea la femei;
Fumatul produce pagube financiare, creste riscul instalarii starilor de
depresie si anxietate, cauzeaza boli coronariene, cauzeaza oboseala si
dureri de cap;
Fumatul nu este un viciu, ceea ce te face sa fumezi este dependenta de
nicotina, ceea ce este deja o boala;
In tutun se gasesc peste 6000 de substante chimice;
Nicotina ajunge la creier in 10 secunde dupa ce ai tras un fum de tigara
si se gaseste in aproape toate organele corpului unui fumator;
Tigara contine arsenic, plumb, cianura de hidrogren, oxid de azot,
monoxid de carbon si inca 43 de agenti cancerigeni;
Tigarile contin in jur de 4000 de ingrediente care atunci cand sunt arse
pot produce peste 200 de compusi chimici, multi dintre ei fiind legati de
leziuni pulmonare.

Da, stiu ca nu va place sa cititi asa ceva, pentru ca, in general, noi fumatorii
fugim de aceste informatii, socotim ca n-avem nevoie de povestile astea, ca doar

suntem oameni mari si stim ce facem...si, daca am ales sa fumam, o facem

cunoscand riscurile! Poate ca asa este, dar, cred ca ar fi bine sa ne reamintim din
cand in cand ca ar trebui sa renuntam la fumat!...din pacate, cele scrise mai sus
sunt adevarate, fie ca ne place, fie ca nu!
Fumatul duce la "degradarea creierului prin afectarea capacitatii de
memorie, invatare si argumentare, potrivit unui studiu recent realizat de
cercetatorii de la Kings College din Londra, la care au luat parte 8.800 de
persoane cu varsta de peste 50 de ani, relateaza BBC. Studiul arata ca
hipertensiunea arteriala si obezitatea afecteaza de asemenea creierul,
insa la un nivel mai slab.
Cercetatorii au afirmat ca ca oamenii trebuie sa fie constienti de faptul ca stilul de
viata distruge si mintea, nu numai corpul. Acestia au investigat legaturile dintre
posibilitatea unui atac de cod sau atac cerebral si starea creierului.
In vederea cercetarii au fost facute si teste participantii au fost pusi sa invete
cuvinte noi sau sa spuna cat mai multe nume de animale intr-un minut. Au fost
testati din nou dupa patru ani si din nou dupa opt ani.
Rezultatele au aratat ca, per total, riscul de atac de cord sau atac cerebral este "in
mod semnificativ asociat cu degradarea cognitiva, cei cu riscul cel mai ridicat
avand cel mai ridicat nivel de slabire a capacitatii cognitive.
In plus, exista o "asociere intemeiata intre fumat si rezultate slabe la aceste teste.
Ce spun specialistii:
"Scadarea capacitatii cognitive devine mai comuna odata cu imbatranirea si pentru
multi oameni aceasta afecteaza starea de zi cu zi. Am identificat mai multi factori
de risc, care pot fi modificati. Trebuie ca oamenii sa fie constienti ca trebuie sa isi
schimbe stilul de viata din cauza riscului de scadere a capacitatii cognitive, a
precizat dr. Aleg Dregan, unul dintre cercetatori.
"Oamenii de stiinta au reusit in mai multe randuri sa lege fumatul si hipertensiunea
arteriala cu un mai mare risc de scadere a capacitatii cognitive si dementa, iar acest
studiu adauga si mai multa greutate acestui fapt, a declarat si Dr. Simon Ridley, de
la Alrzheimers Research din Marea Britanie.
"Stim cu totii ca fumatul, tensiunea arteriala ridicata, nivel de colesterol ridicat sunt
rele pentru inima noastra. Aceasta cercetare demonstreaza nou ca ar putea fi
daunatoare si pentru cap. Unul din trei oameni de peste 65 de ani pot ajunge sa se
sufere de dementa, insa sunt lucruri pe care le putem face pentru a reduce acest
risc.

Vasile Alecsandri

Fumatul

Toata lumea azi fumeaza

Scoate fum pe nas, pe
gat
Unii moda imiteaza,
Alti fumeaza de urat.

Omenirea-i o tigara
Care se preface-n scrum,
Iar amorul cel cu para
Arde si se schimba-n
fum.

Numai fumuri vezi aicie

La femei si la barbati
Toti fumeaza, poti dar zice
Ca-s mai toti infumurati.

Zece mituri despre fumat, demontate de medici

Muli fumtori care ar vrea s scape de acest viciu sunt oprii de convingerea fals
cum c ar fi prea trziu sau se iluzioneaz, fie reducnd numrul igrilor, fie
trecnd la cele "light".
Stresul asociat cu renunarea la tutun, teama de ingrasare i convingerea c, pentru
sntate, acest gest este deja tardiv - sunt civa dintre factorii care i conving pe
fumtori s nu renune la igar.
Insa medicii demonteaza zece mituri despre fumat!...iata cum:

1. Sportul compenseaz...
Unii fumtori susin c alimentaia echilibrat i sportul sunt suficiente pentru a-i
menine sntoi. Fumatul afecteaz ns ntreg organismul i reduce rezistena la
efort.
Un fumtor are capacitatea pulmonar redus, iar pereii bronhiilor ncep s se
ngusteze. Acest lucru provoac oboseal la efort, pentru c aerul trebuie s intre
prin bronhii ngustate.
Pe deasupra, nicotina inhib foamea, deci organismul nu acumuleaz suficient
pentru a avea energie.

2. igrile light, mai bune...

Cei care trec la igri "light" tind s inhaleze o cantitate mai mare de fum. Practic,
i adapteaz modul de a fuma pentru a-i da doza de nicotin cu care i-au obinuit
creierul: fumeaz mai multe igri, trag mai adnc sau mai prelung din igar i o
fumeaz n totalitate.

3. Sntatea, compromis...
Efectele norcive ale fumatului sunt cumulative. Cu ct o persoan fumeaz mai
mult, cu att riscurile de boal cresc.
Renunarea la tutun aduce beneficii, indiferent de momentul la care se produce, iar
efectele se simt chiar din prima lun: Persoana observ c nu mai gfie aa usor,
c poate face sport mai lejer, uneori chiar descoper c respir mai bine.
Cu ct renunarea are loc mai devreme, cu att rezultatele sunt mai bune.

4. Stresul m va mbolnvi...
Este adevrat c ncercarea de a renuna la fumat poate provoca stres, dar acesta
nu este permanet. Dimpotriv, cercetrile arat c cei care au renunat la fumat
mnnc mai bine, fac mai multe exerciii fizice i se simt mai bine n pielea lor.

5. ngrarea, la fel de nociv...

Cei care renun la fumat iau, n medie, 6,5 kilograme, dar riscul la care este supus
organismul cu aceste kilograme este incomparabil mai mic fa de cel indus de
fumat.
6. Trebuie s renuni brusc...
Unii fumtori cred c renunarea la tutun se face brusc i c voina este singurul lor
ajutor. Acest mit este parial adevrat. ntr-adevr, voina este esenial, dar reuita
este garantat i de ajutorul unui consilier ori al medicamentelor, inclusiv al
produselor ce conin nicotin ca plasturii ori guma.

7. Nicotina, singurul component periculos...

Nicotina nu este att de periculoas dac este folosit dup indicaiile unui medic.
ns igrile conin, pe lng nicotin, ali aproximativ 4.000 de compui, care includ
substane radioactive (poloniu), 43 de substane cancerigene cunoscute i 60
necunoscute.
8. Reduc igrile i e bine...
Reducerea numrului de igri nu este o strategie eficient ntruct, aa cum se
ntmpl i n cazul celor care trec la variante "light", fumtorii ajung s trag mai
mult din fiecare igar.
9. Pe alii nu i afecteaz...
Fumul de igar i afecteaz i pe cei din jur. Se estimeaz c fumatul pasiv ucide
600.000 de oameni anual, pe tot globul.
10. Nu pot renuna...
La fiecare ncercare euat de renunare, fumtorii realizeaz ce au greit i pot

schimba strategia. Nu exist doar o igar. O igar o atrage imediat i pe

urmtoarea, fiind vorba de un drog.