Povestea cifrelor

De Stelian Filip

Cica cifrele odata

Au umblat prin lumea toata
Si-alegand un coltisor
Si-au facut un sat al lor
Fiecare si-a cladit
Casa ei de locuit
Mobilata cum se cere
Dupa varsta si putere
Si-ntre ele
Au tras garduri de nuiele
Ca niciuna sa nu vada
La vecina in ograda
Astfel toata saptamana
Si mezina si batrana
Roboteau cam fara spor
Imprejurul casei lor...
Doar in zi de sarbatoare
Se-ntalneau pe ulicioare
Si din strada
Aruncau cate-o ocheada
Sa observe ce si cum
E la celelalte-acum.
Iar cand cea care trecea
Observa....ce n-avea ea,
Isi zicea privind cu pizma
-Vezi? Si-i proasta ca o cizma!
Astfel dragi ascultatori
Intre frati si-ntre surori
Pizma si-a bagat codita
Numai ca sa-ncurce ita.
Zi de zi prindeai in zbor,
Vorbe nelalocul lor.
Bunaoara despre 1
Ca e mandru ca paunu
Despre 2
Ca prea-si taraie un talpoi
3 c-ar fi cam cocosat
4, scaun rasturnat
5, o secera stricata
6, coada-mbarligata

7, coasa netaioasa
8, un prost facut gramada
Ca si omul de zapada.
9, un lungan ghebos
Si putin capatanos.
Iar de 0 ca-i cap sec
Da-ncrezut ca un zevzec.
Cum va spun de la un timp
Limba se facuse ghimp
Si adesea prin comuna
Nu-si dadeau nici ziua buna!
Cand asa, din intamplare,
Nimereau pe vreo carare
Pai atuncea se-ntelege
Incepea o vrajba-n lege.
Sa se-aleaga pan la urma
Care-n fata, care-n turma....
Fiecare pretindea
Ca mai mare este ea
Daca stai sa judeci dupa
Batatura ce-o ocupa.
Intr-o zi pe inserat,
Cic-ar fi trecut prin sat
Un batran albit de ani,
Incarcat cu saci de bani
Si, vazand ca lang-o poarta,
Cifrele se pun pe cearta,
Aseza desaga jos
Si vorbi cu glas sfatos:
Dupa cum imi pare mie
Va certati pe saracie.
Ia, mai bine, cine poate
Sa-mi mai ia din greutate
Ca duc colea in desaga,
Aur pentr-o tara-ntreaga!
Eu vi-l dau si tot, dar spun:
O conditie va pun,
Si anume, fiecare
Sa incarce in spinare,
Farsa fie ajuata
Doar cat poate duce-odata!

Cifrele-si dadura ghes

Insa cred c-ati inteles:
1, care e pustan,
Nu putea mai mult de-un ban,
2, proptindu-se-n talpoi
Nu putea mai mult de 2,
Barem 0 cel rotund
Fu ca traista fara fund
Care orisicat ai vrea
Tot nimic nu duci in ea.
Mosul rase-n barba-i lata:
Asta vi-i puterea toata?
Pai cu-asemenea putere
E cam greu sa faci avere!
Eu as zice....cum sa zic!
Sa va mai ganditi un pic,
Sa va sfatuiti cu toate,
Pan la urma, poate-poate.
As !.... Cand cauti sa te saturi ,
Mai ai vreme si de sfaturi?
9 cel mai voinicos
Se repede furios,
Si-nfigandu-si ghearele,
Umple buzunarele,
Dar cand trece printre gloata
Si ii numara, pe sant
Nu luase niciun sfant
Mai dihai ca prima data!
8, dragutul bondocel
Se incrancena si el,
Insa, cum se vede treaba,
Se incrancena degeaba.....
Celelalte, planse parca,
Vaz ca nici nu mai incearca!
Atunci mosul, inteleptul,
Slta capul, scoate pieptul,
Si privindu-le in parte
Glasuieste ca din carte:
Nu iesiti la socoteala?
Munca individuala!
Eu, de-aceea v-as propune
O idee de minune:
Incercati sa va grupati
Si din sacii incarcati
Va dau voie sa luati
Si in maini, si-n saci, si-n spate
Cat puteti ODATA TOATE!

Cifrele cand auzira,

Mai gandira, ce gandira,
Iar, o clipa mai apoi
1 trece langa 2
Si mergand incet, incet,
Langa sacii cu banet,
Vad ca astfel ar putea
Doisprezece bani sa ia!
Buna treaba!Nu va place?
3, ia hai si tu incoace!
4, ce mai stai pe loc?
5, poftim ca nu e foc !
6,7,8! La rand
9! Tu cam ce-ai de gand?
0 ! Pai si dumneata
Langa altu-nsemni ceva !
Si asa din saci saltara
O gramada binisoara
Dar mai ramanea-stiti cat?
De vreo noua ori pe-atat.
Cum sa faca, cum sa dreaga,
Ca sa ia comoara-ntreaga?
Zise-o cifra mai isteata:
-1 e cam slab in fata!
Mde....nici 2 nu e de noi!
Hai sa facem o-ncercare
Rand pe rand , cu fiecare!
Harnice cu toatele
Cifrele, neroadele,
Stand in fata, se-ncercara
Cat arata si masoara
Si de fiecare data
Se marea gramada toata
Iar cand 9 ajunse-n frunte
Fu gramada....cat un munte!
Carei-talcul, care-i cheia?
Cifrele din ziua-aceea
Strans unite-n numere
Duc averi pe umere!