STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT

POLITIC LA REALIZAREA ROMANIEI MARI

Sec XVIII-XX

~ -1~17Jfs pri!J~ea
~

Secolul al XVIII-lea
lnceputul secolului XVIII-lea a adus mari modificari in ceea ce
priveste evolutia Principatelor Romane si a conturat dorinta romanilor de
unire. Afirmarea1proiectelor- pal1ti~a sufer it fluctuatii in functie de
evolutia dominatiei otomane st.d e pozitia boierin1ii, iar du pa 1750 are loc
aparitia si afirmarea constiinte i nationale.

-1718-> prin Pacea de la Passarowiti,-ii!!)-tSill';,n.[~unt

ocupate d ~ ln:i e,eriul Habsburgic
_ t... ,:/,
Oltenia pana in 1739-Pacea de la Belgrad (??)
/?.~
->
de la Kuciuk Kainargi / Tratatul de
Constantinopol~u.cov)~ ntra sub stapanire ~ bsburgica
......._)
-1812 -> prin Pacea de la Bucuresti,~fsa~ este ocupata de
&ls,ia__
ill

* Pierderea
Bucovinei a starnit reactia domnitorului roman
....~~-~~...........
.
Grigore Alexandru Ghica.
. _
~cest20'0text, creste interesul
nl"arilor
put~entru Ta.rife)
-.......,...,. ,.........___ --;Romane, datorat imprejurarilor legate de Pro~lexu.a Orj~_ntala si astfel
" elit~--[.OJJ'
.lg_Qg_a_g_a are o conjunctura favorabila de afirmare a
revendicarilor.

...

- **'1n

----

Primele proiecte politice care au anticipat faurire_a statului

roman au aparut in sec. al XVIII-lea sis-au conturat in raport cu realitatile
autohtone si dinamica r ~ de forte in politica europeana.
,pf-ev...:'9fifri.id proiectelor viz au :
a)...rE}.g!~nizarea a 9..,mini ~t_ratiei s ~~]..(10teri.1iJl l 1J.Ui i.Q istrus al tarJl;
repturi si libertati cetate11esti
- dezvoltarea invatamantului
- -liberalizarea comertului
-dezvoltarea mestesugurilor
-sistem fiscal rational si eficient etc.

--

1
- !'
I

l
(

b) noi form e de guvernamant ;

- domnia luminata sau despotismul luminat
- monarhia constitutionala
Pe plan international are loc aparitia PROBLEMEI ORIENTALE, ce
consta in disputa dmtre lmperiul Habsburgic si Rusia pentru mosteniarea
lmperiului Otoman aflat in criza ireversibila. lmperiul Otoman era
comparat cu "omul bolnav" al Europei. Problema Orientala a fost
mentinuta in conua itilie in care Anglia si Franta e(au interesate in
.., ....._
sustinerea lmperiului Otoman.

,....,.........

""

--

--

;;::_~ ,

Chestiunea Orientala a avut urmatoarele onsecinte

- Tari le Romane au devenit teatru de razboi, pe teritoriu or avand loc 6
razboaie ruso-austro-turce intre 1711,-1812, timp in care au suferit
P\ erderi terito
riale semniflcative:
I
~ -1699-> prin Pacea de la Karlowitzl[ransilvania intra sub
dominatia lmperiului Otoman
,.,.. ...

'"

..-:"'IJO

_ ...

la ;:.~

--

lnceputul modernitatii este legat de instaurarea regimului

fanariot in Tari le Romane, inlocuindu-1 pe eel al .domoiilor pamantene.:
- 1711- instaurarea in Mo ldova
-1716- instaurarea in Tara Romaneasca
Domniile fanariote au produs nemultumire datorita:
grecizarii institutiilor si domniei
-agrava rlicl ominatiei otomane, care conduce la
o cresterea obligatiilor
o restrangerea autonomiei
-domnii erau numiti de sultan si transformati in si~pli ~ujbasi in
administratia lmperiului Otoman, insa in ciuda acestei realitati, Tarile
Romane au fost considerate ca avand un statul international distinct in
ra_port cu lmperiul Otoman.
-fiscalitatii excessive
...
- conectarea Principatelor tot mai mult la lumea QrjentyJui
- la sfarsitul sec al XVIII-lea - inceputul sec al XIX-lea are loc deschiderea
in Tara Romaneasca Si Moldpva a primelor agentii si consulate ale
Rusiei, Austriei, Frantei, Prusiei, Marii Britanii.

Primul reprezentant al REFORMISMULUI DOMNESC a fast

CONSTANTIN MAVROCORDAT (refarme politice si sociale)
intre 1730-1769
- a domnit alternativ in> Moldova
>Tara Romaneasca
-a avut 10 domnii > 6 in Moldova
> 4 in Tara Romaneasca
-domnul a inceput avand aprobarea Portii (lmperiului Otoman) pentru
politica sa de refarmef onturata intr-un proiect de Constitutie din
Franta
rin Reforma sociala are loc desfiintarea
serbiei, inlocuita de clac~ er!'
1749 in Moldova .. d.v juridic, dar lipsiti de pamant.
-Reforma fiscala prevedea desfiintarea darilor multiple-> o dare in 4
rate/an
-Reforma administrativa - a introdus leafa pt dregatori
- a organizaijudete conduse de ispravnici
-C-tin Mavr. dorea ca refarmele sa realizeze o monarhie moderata prin
puteri intermediare (Adunari de stari).
MARIA TEREZA (1740-1780} du pa care a urmat IOSIF al II-lea
(i780-179QJtau aplicat politica de refarm"Ila nivelul Imp. Habs,
producand efecte si in Transilvania.
Maria Tereza - prin edictul din 1759 1. "Reforma religioasa" prevedea
restaurarea ortodo~iei pt a salva unirea religioasa
-1777- "Ratio educationis" - Reforma invatamantului
prevedea ->sporirea scolilor de la sate si dezvoltarea invatamantului
confesional

REFORMISMUL BOIERESC are la baza :

- intern2tionalizrea problem~i frincipatelor - adica implicarea Marilor
Puteri in Problema Orienta la (Rusia, Austria,Turcia )
a...
r~.....~
..P~~.!!:! .t!_~ti ~ n ~- adica constituirea elitei boier~ intr-o
- c_o_n_tu_r...
grupare receptiveJa modelul occidental si contestata~ a situatiei
existente ->cautare de solutii prin memorii ce aveau in vedere statutul
juridic al Principatelor.
Boierimea romana a adresat:
f4ocie memorii prin care cerea inlaturarea domniilor fanariote
,-10..memorii(adresate Constantinopolului, rusilor si austriecTior ) prin care
cereau WEfil>~r.1.9.fil!.t~:

c0

OV\M'

Primul Cod de legi fanariot (refarma domeniului juridic,

invatamantului si administratiei) s-a tiparit in 1780, din initiativa lui
ALEXANDRU IPSILANTl, "Pravilniceasca' condidf' care se va aplica in
Tara Romaneasca pana in preajma revolutiei lui Tudor Vladimirescu, cand
a fasi l iocuit cu Legiuirea Caragea (1818)/ redactata ION CARAGEA.
"Codul Callimachi" (1817) "s-a redactat din initiativa lui SCARLET
CALLIMACHI in Tara Romaneasca.

-~

---

d~:~ a-Zrl!.~(7;:..-.;~:;.

Lda f':!ationala condusa

instaurarea unei c.e.pJ!b.li.ci.
a.rlsto~atice condusa deR mari ~oieri
-1772 - proiect cu ocazi ~'l,ti~,eJ.t_d.e la Focsani, unde a avut loc
razboiul rusg-aystrjac intre 1768-1774
.-domnii pamantene ; ~ ~ni~a Tarii Romanesti cu Moldova (stat
tampon) sub protectia Rusiei, Austriei si Prusiei . ..

t:m1.!!!f Pttaj.~care propunea

losif al II-lea, prin "Edictul de toleran~ din 17811asigura libertatea de
afirmare a religiei necatolice.

..~ '

lntre 1768-18301i u fast elaborate :fog proiecte de reform

adresate Rusiei, Frantei, Austriei. Princip;felecereri ale boferilor, regasite
in aceste pro1ecteera"U: - -domnii pamantene
-uni re
-independenta
-desfiintarea raialelor
-neutralitate
-refarmarea institutiilor
-noi farme de guvernamant ).
-putere politica

--

-1791 ~ tratativele de la Sistov

I
I
- desfiintarea raialelor
- domn pamantean
- neutralitate si independenta sub protectoratul Austriei si Rusiei

{Lt._(;.
-

~,_u:,

a&

.,:

~~ Ct.i.p.:_Wj_-~-r~-:;1_1'

A~ fl,\.Q-&~/lAA

~uhi 4< .,.pcJ.,~ u.~ ~ ',.J6~0....el'<!U'-t ' 1"'

c,.~~o At, ~ft.11> :> 1<~8v..trf&t ~ ,...

Miscarea de eliberare nati, nala apare~'n documente scrise:
_ .,.

____

1744- "Supplex Libellus" lnocentie Micu Klein 1791- "Supplex Libellus Valachorum"
~~~oala Ardeleana" : ia muil 1\:11.cu, s;heqrgh~ Sl ncai, Petru IV!a_ig r, Ion
;PfBudai -Delea nu.~
Tarile Romane intra in atentia dezbaterilor internationa le; i apar
incercari externe de organizare a Principatelor Romane precum:
-proiectul dacic al Ecaterinei a II-a a Rusiei, prin care propune crearea
unui stat tampon, independent, intre cele 3 mari imperii, format din
Mol_dova si Tara Romaneasca, cu numele de Dacia, dar se loveste de un
esec.
-tratatele internationale incheiate in urma razboaielor ruso-austro-turce
cuprind prevederi referitoare la Tarile Romane

SECOLUL al XIX-lea
In secolul al XIX-lea apar si se afirma societatile secrete, se

mentine Problema Orienta la, creste influenta Rusiei, iar in 1822 se revine
la domniile pamantene.
O ~ urmare a razboaielor ruso-austro-turce, care apare la
inceputul secolului al XIX-lea este data de instaurarea protectoratului
rusesc (1829-1856) asupra Bucovinei si Basarabiei, ceea ce va schimba
statutul juridic international al Tarilor Romane, iar Principatele vor
deveni subiect de discutie in dezbaterile internationale dintre Ma rile
Puteri.
Principalele tratate si conventii incheiate pe fondul conflictelor
ruso-turce au fost :
- 1826 - > Conventia de la Akkerman (Cetatea Alba), care prevedea:
-limitarea posibilitatilor sultanului de a se amesteca in
Principate, avand trecere mai mare Ru sia
- domnii erau alesi dintre boierii pamanteni pe o perioada
de 7 ani
-scutire de impozit pe 2 ani
-libertatea comertului

-1829 - > Tratatul de la Adrianopol survenea in urma unui conflict rusoturc din 1828-1&29, izbucnit datorita nerespectarii Conventiei de la
Akkerman , ti mp in care Principatele sunt ocupate militar de armatele
tariste.
Prevedea:
-ocupatia militara tarista pana in 1834
- Imp Otoman recunoste~rotectoratul rus asupra Tarilor Romane
-otomanii isi retrag garnir=i1de la Turnu, Giurgiu si Braila, eliberand
raialele, ele revenind Tarii Romanesti
- acest tratat continea un "Act separa~cu privire la P~;,.,+; .. ,,, ;1,.
si Valahiei".

aJW:,.{o-- -

~r:>c.cil~q,6. c Q

lnainte de acestea, in 18027Dumitrache Sturza elaboreaza

"Planul de obllduire aristro-democratililr', iar intre 1817: 1818
lordache Rosetti Roznoveanu elaboreaza 8 proiecte de reforma in care
omnia are rol de supraveghere si control.

7
Tot la inceputul secolului al XIX-lea, popoarele ortodoxe din
Balcani :grecii, sarbii si romanii au inceput lupta de eliberare nationala de
sub dominatia lmperiului Otoman. In orasul Odessa, aflat pe teritoriul
Rusiei, a fost creata o organizatie secreta a grecilor, numita Eteria,
condusa de Alexandru lpsilanti. Aceasta miscare revolutionara si-a
propus eliberarea Greciei si chiar refacerea fostului mare lmperiu
Bizantin.

Simu ltan cu actiunile grecilor, izbucneste Miscarea revolutionara

condusa de Tudor Vladimirescu, pornita din Oltenia in ianuarie 1821,
mizand pe ajutorul rusilor. Aceasta miscare revolutionara de tip burghez
avea ca obiective principale :
-inlaturarea domniilor fanariote
nevoia de reformare a
- asigurarea progresului societatii romanesti si
societatii pe baze capitaliste
Programul revolutiei este cuprins in "Proclamatia de la Pades",
adresata locuitorilor Tarilor Romane, care justificaactiunea lui Tudor
Vladimirescu, fiind un apel, o chemare la lupta si in cadrul careia se
formeaza "Adunarea Norodului", cu rol politic si militar.

I 'f21

"Cererile Norodului Romanesc" reprezinta o sinteza a

memoriilor boieresti precedente, un program politic cu caracter
constitutional. Dintre principiile de organizare interna a Tarilor Romane,
cele mai importante sunt :
- aplicarea principiului suveranitatii poposului
- domnul era ales de tara
- desfiintarea privilegiilor boieresti
- promovarea in functii pe baza de merit
-desfiintarea veniturilor dins lujbe
-armata a carei intretinere sa cada in sea ma manastirilor (4000 de
panduri si 200 de arnauti)
-reforma fisca ltimpozit platit in 4 rate
-desfiintarea vamilor interne
Revolutia de la 1821 si-a atins scopul : fanariotii au fost
indepartati, in 1822 revenind domniile pamantene. la conducerea
- Moldovei ajungand lonitaSandu Sturdza
I
- Tarii Romanesti ajungand Grigore al IV-lea, Dimitrie Ghica

(1829), cand Principatele Romane au intrat sub protectoratul rusesc,

aflandu-se totodata si sub suzeranitate otomana .

~o

REGULAMENTELE ORGANICE macheaza actul de nastere al

parlamentarismului romanesc(ideea de alegeri pe baza de sufragiu) ,
ideea de limitare a puterilor regelui. Prevederi :
-.reguli de organizare a statului
-norme de drept administrative
-desfiintarea dregatoriilor
-norme financiare / instituirea bugetului
-aparitia armatei interne
-dispozitii de drept civil
- aparitia scolilor in limba nationala
- realizarea recensamantului la fiecare 7 ani
- organizarea serviciului sanitar si a arhivelor
- Principiul Separarii Puterilor in Stat:

>Boierimea pamanteana sustine revendicarile din programele

Revolutiei; aceam.o!llent march~.~}.~ inceputul erioadei de renastere
nationala si ~celen~~ii/aprcic~~defenaster Boierim~a mica si mijlocie
a avut initiativa unor woiecte politice in conditiile unor aprigi confruntari
de interese intre puterile vecine pt suprematie poJitica in S-E Europei.
In 1822, lonicaTiutul a elabora-/e "Constitutia carvunarilor''
care:
-cuprinde revendicari din ideile Revolutiei Franceze
-domn pamantean
-Adunare Obsteasca
-autonomie fata de Poarta
../,
-drepturi si libertati cetatenesti (dreptul la~i-Bertate) plr -.1:/,.:

.a.k

In 1826,:tlinicu Golescu redacteaza "lnsemnare a calatoriei

mele", in care sustine unirea provinciilor rom1nesti sub forma Daciei
Mari.
'
Dar domniile pamantene dure_gza pana in 1834, du pa
introducerea in - 1831, in Tara Romaneasca si
- 1832, in Moldova
a REGULAMENTELOR ORGANICE. Acest lucru a fost posibil datorita
Conventiei de la Akkerman (1826) si prin Tratatul de la Adrianopol

DOMNUL
- ( Puterea executiv~ -& ~v..{ -f ef ,,_
era organ central
era ales pe viata de catre Parlament
~ - -avea drept de initiativ~egislativa
numeste ministri
-poate refuza publicarea legil9r votate in Adunare
-are drept de a dizolva Adunarea Obsteasca

>-

ADUNAREA OBSTEASCA / PARLAMENTUL

- ~det i nea Puterea legislative)
-adopta proiecte de lege trimise de damn
-elaboreaza legi

>-

SFATULADMINISTRATIV / GUVERNUL
alcatuit din 6 ministri
prevederi privind domeniul edilitar, sistemul de pensii si
social, invatamant

(ll~. (J.-

ICC

./-,'..>'ii,

In 1831!i ~I, cu acordul Rusiei numeste domnitori

reg~ entari:
- pe Mihail Sturdza (Moldova)
- pe Alexandru Dimitrie Ghica, iar mai apoi pe Gheorghe Bibescu (Tara
Romaneasca
Acesti domnitori au fost numiti, nu alesi asa cum era prevazut in
Regulamentele Organ ice, doar Gheorghe Bibescu a fost ales. Toti 3 au
promovat o politica de reforme la nivel institutional. confruntandu-se cu
puternice contestari.
In Tara Romaneasca s-a creat "Partida Nationala" in 1838, la
initiativa lui Ion clmpineanu, care a elaborat 2 documente cu caracter
national, prin care se cerea :
-unirea intr-un regat la Daciei
- alegerea unui domn ereditar
-inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului rusesc.
In 1843, in Tara Romaneasca este creatfi.organizatia secreta
"Fratia" de tip masonic, care a ju cat un rol important In pregatirea
Revolutlei de la 1848 si prin care se cerea :
-unirea si independenta
-emanciparea clacasilor
-egalitatea cetatenilor in fata legii
Liderii au fost : Nicola{'Balcescu, Ion Ghica, Christian Tell

ANUL 1848 - PROIECTUL POLITIC PASOPTIST IN TAR/LE

ROMANE
Revolutiile eurpene de la 1848 au fost o continua re a Marii
Revolutii Franceze de la 1789, care a reusit sa impuna pentru o scurta
perioada de ti mp, principiile liberale moderntde organizare a statului
democratic burghez.
Pe de alta pa rte, aceste revolutii reprezinta _reactia popoarelor
conservatoare europene impotriva sistemului politic si a progresului
capitalist impus cu forta la Congresul de Pace de la Viena din 1815. La
acest Congres, dominat de figura autoritara a cancelarului Metternich s-a
impus revenirea la sistemul absolutist feudal, care exista in Europa
inainte de 1789.
Revolutiile europene din 1848 au inceput intai in S ltaliei la
Palermo si Napoli, apois-au extins in Franta, la Paris, Viena(capitala Imp
Habs.), Budapesta, iar revolutiile din Tara Romaneasca si Moldova au fost
ultimele avanposturi europene.
Revolutiile europene au fost doar contextual favorabil izbucnirii
Revolutiei Romane de la 1848, care aveau drept scop modernizarea
societatii romanesti. :_..r: r-::':, ... ,. ~volutiile pasopti; e au avut
cause profund7specifi<2Cloar Tarilor Romane:
- criza societatii feudale - nevoia transformarilor de tip capitalist
- probleme nationale: > stapanirea otomana si protectoratul rus in Tara
Romaneasca si Moldova
> stapanirea habsburgica din Transilvania
> lipsa drepturilor nationale ale romanilor din
Transilvania
> fa(amitarea
politica
,
- grave probleme economice si sociale (problema taraneasca)
- intense! activitate de presli de pregatire a revolutiei -> ~:
"Propasirea", "Arhiva istorica", "Magazin istoric pentru Dacia".
I
Astfel !"icolae Balcescu1afirma "Revolutiile europene au fost ocazia si nu
cauza revolutiilor romanesti".

.
Ex1sta

cfilJ?:
. ca revo Iut11"I e romane
.
.
Ia
1d~
ee care sustine
sun t o s1mp

imitare a celei frantuzesti deoarece principalii conducatori au fos tineri

intelectuali liberali care si-au facut studiile la Paris.

(";,,

f)~cdwAJ

Revolutiile pasoptiste prezinta mai multe puncte comune. In

toate proclamatiile :
- este prezenta ideea err:ianciparii de sub protectoratul Rusiei si
suzeranitatea Turciei
- obtinerea autonomiei/in<!ependentei si ideea de unire
- drepturi si libertati cetatenesti
- ~alita~ in fata I egilor
- improprietarirea taranilor clacasi cu/fara despagubire
-reforma agrara
-reforme cu character burchez in toate domeniile (economic, institutii,
sistem guvernamental)
- libertatea comertului
Desi unele docum~e programatice nu au inscris in mod explicit
ideea de uni re, ea a fast afirmata :
-in ziare precum "Pruncul rom~n", "Poporul suveran"
- C.A. Rosetti in articolul "C'atre fratii nostri din Moldova"
-cu prilej !;J I Adunarii de la Blaj (3-5 mai 1848) - s=a scandat, "Noi vrem sa
ne unim cu tara".
1
fM.f..c.1~ Rolul conducator ~-a jucat boierimea mica si intelectualitatea.

(1~~

rj

Ca orice revolutie democratica, s-a actionat pe doua planuri :

-in plan traditional, taranesc, care cuprindea marea masa a populatiei satisfacerea revendicarilor taranilor
- in plan burghez, liberal-democrat, al elitei intelectuale si al burgheziei,
animate de ideea emanciparii nationale side ideea unitatii, a realizarii
Unirii - reforme burgheze
La inceput s-a mentinut traditia legalista, petitionara din
miscarea revolutiei (satisfacerea revendicarilor pe cale legala), apoi s-a
trecut la Adunari populare cu caracter plebiscitar ..

Revolutia din MOLDOVA a durat o zi/ 3 zile

La 27 martie 1848 (pana la 29 martie) se desfasoara o Adunare la
lasi, la hotelul Petersburg, in cadrul careia es~e adoptat documentul
programatic "Petitiunea proclamatiw,v?laactat de Vasile Alecsandri,
Alexandru loan Cuza si Gr. Cuza (liderii politici), avand caracter mpderat
si in care erau formulate urmatoarele revendicari/cereri:
- "Sfanta pazire a Regulamentului Organic"
~ modernizarea statului (functii acordate dupa merit)
~ desfiintarea pedepselor corporale/combaterea coruptiei
-crearea unei banci nationale
/
-reforma scolilor
~ drepturi si libertati cetatenesti (desfiintarea cenzurii, siguranta
personala)
'-responsabilitate ministerial 6>-- adunarea obsteasca
etl "Iii u ee111,itiei
:grabnica imbunatatire a situatiei taranilor.

Programul este respins de domnitorul Mihail Sturdza, care

datorita primului punct " Sfanta pazire a Regulamentului Organic" side
teama unei interventii a armatei rusesti, adopta masuri represive. Astfel,
o pa rte dintre revolutionari sunt arestati, iar altii se refugiaza in
Transilvania si Bucovina, ceea ce inseamna sfarsitul revolutiei.
Revolutionarii moldoveni au mai elaborat alte doua documente
programatice. La 12 mai 1848, Vasile Alecsandri si Costache Negri,
redacteaza, la Brasov, c:_el mai radical program : "Principiile noastr
pentru reformarea patriei", in care se cerea :
- desfiintarea boierescului si a oricaror altar dari
-desfiintarea tuturor privilegiilor
-egalitate in drepturi civile si politice
-unire si independenta ("Uni rea Moldovei si Valahiei intr-un singur stat
neatarnat romanesc" <- aspecte nationale)
-emancipa rea taranilor si improprietarirea ~ despagubi re.

In august 1848, la Cernauti, Mihail Kogalniceanu <Ppublicat

programul "Dorintele Partidei Nationale din Moldova';, in care existau
urmatoarele cereri :
- desfiintarea privilegiilor
- egalitate in fata legii
-instructie egala si gratuita
-libertatea intrunirilor
-desfiintarea rangurilor
-libertatea cuvantului
-contributie generala
-unirea ("Unirea Moldovei cu Muntenia este cheia boltii fara de care s-ar
prabusi tot edificiul"<-aspecte nationale)
-emanciparea taranilor (clacasilor) si improprietarirea c.!;!.despagubire
(aspecte sociale) .

Principala problema care nu si-a gasit rezolvarea a fast problema

improprietaririi taranilor. Reprezentantii marii boierimi s-au opus acestei
masuri, dar au acceptat-o sub conditia primirii de despagubiri.
Ulterior, Guvernul este inlocuit provizoriu de o Locotenenta
Domneasca, condusa de Ion Heliade Radulescut Nicolae Golescu si
Christian Tell. rnsa interventia trupelor otomane si rusesti la Dealul Spirii
la 13 septembrie 1848, a dus la infrangerea revolutiei din Tara
Romaneasca. Se reintroduc Regulamentele Organ ice, iar la conducere
este numit un caimacam, Constantin Cantacuzino.
'[

/~ AM.O<lr

hJ _ ~ (:'

7r

<"Ut..1..1~

In TRANSILVANIAf evenimentele au fast complicate datorita

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ izbucniriirev~utieiungar~careaveainprogramanexareaTransilvan~i
r
la Ungaria . lntre 3-5 mai 1848 a' avut loc Marea Adunare pe Campia de
la Blaj, in cadrul careia a fast adoptat documentul programatic
In TARA ROMANEASCA,, pregatirea revolutiei s-a facut de un
"Petitia nationala", redactat de Simian Barnutiu si care curpindea

Comitet Revolutiona r, in cadrul careia activeaza o comisie executiva.

Revolutia a inceput prin "Proclamatia de la lslaz7 la 9/21iunie1848,
acest document programatic fiind redactat de Ion Heliade Radulescu . In
documentul cu rol de Constitutie pentru Tara Romaneasca, se regase f u
urmatoarele solicitari :
- egalitatea drepturilor politice
- adunare generala reprezentativa
-domn responsabil, ales pe 5 ani, din toate starile sociale (ideea de
republica)
-contributie genera la
-instructie egala, desfiintarea rangurilor
-drepturi si libertati cetatenesti
-dezrobirea robilor tigani
- art.13 - emanciparea clacasilor si improprietarirea S!!. despagubire
-autonomia in raport cu lmperiul 0 toman
-desfiintarea protectoratului rus.
Peste 2 zile, la 11 iunie 1848 are loc izbucnirea revolutiei la
Bucuresti, iar la 13 iunie 1848, Gheorghe Bibescu semneaza noua
Constitutie/program si abdica, retragandu-se la Brasov. Astfel, puterea
este preluata de guvernul revolutionar pentru 2 luni, timp in care este
pus in practica documentul constitutional "Proclamatia de la lslaz".

urmatoarele cereri :
- recunoasterea batiunii romane, a limbii romane, a bisericii ortodoxe

-libertate persona la
-scoli in limba romana
- desfiintarea iobagiei fara nicio despagubire
-respingerea anexarii Transilvaniei la Ungaria.
la 18/30 mai 1848, "Dieta de la Cluj" a votat unirea fartata a
Transilvaniei cu Ungaria . In septembrie 1848, se desfasoara a Ill-a
Adunare de la Blaj, in cadrul careia participantii se pronunta impotriva
unirii Transilvaniei cu Ungaria si pentru inarmarea si organizarea politica
a Transilvaniei : 15 prefecturi si 15 legiuni.
In toamna lui 1848, au loc conflicte militare , iar romanii aflati
sub conducerea lui Avram lancu se retrag in Muntii Apuseni, unde are loc
rezistenta armata impotriva ungurilor.
In martie 1849 se adopta o noua Constitutie a lmperiului
Habsburgic, in care se recunostea autonomia Transilvaniei =>maghiarii,
actiuri represive impotriva romanilor, se admitea existent nationala a
romanilor si aveau lac actiuni represive in Transilvania - "tribunale de
sange "(masacre).

In primavera-vara IUi 1849 aa toe tratative intre revolutionarii

maghiari si romani, esuate in prima faza, dar in conditiile ofensivei
habsburgice, Nicolae Balcescu semneaza cu Lajos Ko,th , la Seghedin. _
"Proiectul de acificatie", in care maghiarii recunosc unele drep_t~
romanilor. lar i ugust 184 , revolutia maghiara este infranta I ~
odata cu ea si revolutia .romana.
In BUCOVINA, la 20 mai 1848 se desfasoara la Cernauti o Adunare
Populara, condtlsa de Eudoxiu Hurmuzachi, in cadrul careia se adopta
programul intitulat "Petitia Tarii", prin care se cerea:
- autonomia bisericii ortodoxe
- dieta reprezentativa
-conducere proprie in administratie, justitie, politica
-libertatea presei
- desfiintarea clacasiei
-autonomie.
In BANAT, la Lugoj, pe data de 15 iunie 1848 are loco Adunare
prezidata de Eftimie Murgu, in cadrul careia este conceput prog ramul
"Petitia neamului romanesc din Ungaria si Banat" si in care se regasesc
urmatoarele solicitari :
- autonomia bisericii ortodoxe
-limba romana
-recunoasterea natiunii romane
-limba romana sa devina limba oficiala
-autonomie
-emanciparea clacasilor prin despagubire.

URMARILE SI IMPORTANTA Proiectelor Politice Pasoptiste au

fost accelerarea dezvoltarii de tip capitalist si impulsionarea in lupta de
eliberare nationala.

1859 - PROIECTUL UNIRll PRINCIPATELOR

I. CONTEXT

II. PROBLEMA ROMANEASCA - PROBLEMA EUROPEANA

...... Nicolae Balcescu afirmand in 1850 "Revolutia viitoare va fi revolutia

Dupa 1848, ideea Unirii a devenit un obiectiv central,
...:::--:---

'

..

nationala".

In aceasta <li:oua faza a Chestiunii Orientcira) la sfarsitul

Razboiului Crimeei, in 1856 are loc
Congresul de Pace de la Paris => Tratatul de Pace de la Paris, in

cadrul careia este abordata si problema unirii Principatelor Romane

Contextul intern

luandu-se urmatoarele hotarari:

In 1849 se incheie "Conventia de la Balta-Limon" intre
lmperiul Russi l1nperiul Otoman, care prevedea :
- reintroducerea Regulamentelor Organice
-accentuarea tutelei politice a lmperiului Otoman si a Rusiei
-intarirea autoritatii domnesti
- Adunarile Obstesti dizolvate si inlocuite cu Divanurile Ad- J..ec
hoc (mari boieri numiti de domn si otomani)
- ~ ni numiti pe 7 ani de catre puterea suzerana si
considerati inalti functionari ai lmperiului Otoman

mentinerea suzeranitatii Otomane si garantarea independentei

celor 7 Mari Puteri (Anglia, Franta, Rusia, Prusia, Sardinia, Austria,

Imp. Otoman)

- "P~egulamentelor Organice (organizarea internal

- a abordat problema Unirii Principatelor Romane

- Rusi ~ oldovei S Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail)

-domnii regulamentare :
- Tara Romaneasca : Barbu Stirbei -politica reformatoare de tip
iluminist

PROBLEMA UNIRll :.

'

- Moldova : Grigore Alexandru Ghica - a perm is reintoarcerea

revolutionarilor

In timpul Congresului, propunerea de unire a fast facuta de

reprezentantul Frantei, Contele Walewski, Principatele urmand sa fie
conduse de un orint Stra in.

Aceasta Conventie era incheiata in conditiile in care in

>state prounioniste : Franta, Sardinia, Prusia, Rusia

Principate au stationat trupe ruse pana in 1851.

>state antiunioniste : Austria, Anglia, Turcia

-::rs ? 12.
.+ltT

Astfel s-a hotarat consultarea romanUor_cu privire la unirea Tarilor

Contextul extern

Romane, convocand Adunarilor Ad-Hoc.

Razboiul Crimeei (1853-1856) desfasurat intre fu!_sia' si

Turc(f c_u_ implicarea marilor puteri, a insemnaureaescnfcfere
problemei orientale, in contextul careia problema romaneasca
devine problema europeana si a avu( consecinte importante pentru
statutul politic al Principatelor romane.

1857
~dunarile

Ad-Hot trebuiau sa aiba un caracter reprezentativ

consultativ, hotararile trebuiau comunicate unei comisii si apoi unei

conferinte interna
Au existat incercari dg_ falsificare a lis~ pentru Adunarile
~d-Hoc,

de catre caimacanul Nicolae Vogoride, in Moldova, Puterile

Garante fiind sesizate, motiv pentru care se va realize doar ~

ma~ datorita unui compromis dintre ~ s~

OBS. Pana la

st~

cua2 umele

>print strain dintr-o dinastie

--

Ill. INFAPTUIREA UNIRll

~ ropei;

Unirea a fast pregatita de Adunarile Elective, care isi

> neutralitatea si inviolabilitatea teritoriului statului;

desfasoara activitate@

> Adunare legislativa si guvern constituite,reprezentativ sub garantia

campaniei activ '

celor 7 Mari Puteri .

ca domn:

domnului, s-a hotarat o conducere

provizorie, farmata di{1 3 caimacamf.

Rezolutiile Adunarilor Ad-Hoc (1857) cuprindeau:

> Unirea intr-un singur

al~erea

upravegherea caimacamilor sip e fandul

'

5 ianuarie 1859 - in Moldova

24 ianuarie 1859 - in Tara Romaneasca

unt -4i mi ~e celo ~l, ai caror

reprezentanti se intalnesc in cadrul Conferintei de la Paris, unde s-a

Alegerea lui Cuza a fast expresia tacticii faptului implinit.

semnat Conventia de la Paris, care a jucat rol de Coostitutie si a

Dubla alegere a lui Cuza a insemnat unirea deplina si actul

stabilit statutul politico-juridic al Principatelor/ Prevederi :

> mentinerea suzeranitatii otomane;
> garantia colectiva a celor sapte Mari Puteri;

...

> unirea sub numele de "Principatele Unite ale Moldovei sJ Tarii

Romanesti" (guverne diferite, adunari legislative diferite, domnii
diferite)
> institutii comune lnalta Curte de Casatie si Justitie (detinea
putereajudecatoreasca)
Comisia Centrala cu sediul 1.:\Focsan[ elabora legi
de interes comun)
> principii de organizare interna :

Principiul separarii puterilor in stat:

- executiva t 'domn (numeste ministrii, sanctioneaza legile
\
si dizolvaAaunarea)
- guvern;
- legislativa: r domn;
\ adunare legislativa;
-judecatoreascae.lnalta Curte de Justitie si Casatie .
> sistem de vot (cenz1tar -domn ales);
>drepturi si libertati cetatenesti: egalitate in fata legilor, desfiintarea
privilegiilor si rangurilor boieresti, garantarea proprietatii, libertatea
individuala.

de nastere al statului roman modern.

IV. DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA (7 ani)

existenta a doua Guverne si a doua Adunari Legislative ingreunau

l;IM.ollll

....

....

functionarea statului, iar colaborarea for era ineficienta . In

consecinta

A avut loc int r-un context complex :

--

la 22 ianuarie 1862 - se fo ~~~z~ rimul guvern unic

- unirea personala ilirera recunoscuta de Marile Puteri;

(condus de Barbu Catargiu)

- guvernele, adunarile, institutiile functionau separate {lipsite de

-o

unitate).

la 24 ianuarie 1862 - isi incepe activitate ~ pr~mul Parlament WW<:_

unic.
nfiintarea'\;acestora atrage dupa sine ..desfiintarea Comisiei Centrale

Obiectivele domniei lui Cuza :

si a lnaltei Curti de Justitie si Casatie de la Focsani.

- consolidarea unirii prin:

- obtinerea recunoasterii internationale;

(; fuu,_'

2) Politica de reforme

- unificarea institutiilor;

a) Guvernarea BARBU CATARGIU (ianuarie 1862- iunie 1862) este

- politica de reforme modernizatoare .

o guvernare conservatoare. Printre primele probleme care se doreau

rezolv; te era sif

propune Proiectul Legii rurale, prin care lasa neatinse bazele

a) Obtinerea recunoasterii internationale

proprietatii funciare, claca era desfiintata, iar improprietarirea

In toamna lui 1859, in cadrul Conferintei Marilor Puteri de la

taranilor se facea cu loturi egale1

Paris are loc recunoasterea international a dublei alegeri a lui

Liberalii modera ~ , prin Mihail Kogalniceanu, propun un alt

........ -

Alexandru loan Cuza, insa lmperiul Otoman se OB,l,J!l e.

_.,~
..
Dar in decembrie 1861, in cadrul Conferintei Puterilor

proiect de reforma, prin care se dorea emanciparea clacasilor si

r-

improprietarirea diferentiata .

garante de la Constantinopol, se va realize recunoasterea unirii

deplil')_e ,

~plemj1g!:2!~)1n mai 1862, Barbu Catargiu

oDAR pe durata domniei lui Cuza .

lnfi nal,

proi~ctu ide~lege rurala este. refu~ iar Barbu

Catargiu este asasinat.

b) Unificarea institutiilor

.2 Q...AA.-l'
b) Guvernarea MIHAIL KOGALNICEANU {octombrie 1863-

Pe plan intern, domnitorul se confrunta cu problem

administrat ~e, j nstitutionale,

ianuarie1865) preia conducerea . Colaborarea cu Mihail Kogalniceanu

precum si cu problern..privind

reprezinta cea mai importanta perioada a domniei lui Alexandru

reglementarea relatiilor agrare. Treptat, au fast adoptate masuri

pentru:
~-

- unificarea serviciului telegrafic, vamal si postal;

--

unificarea rnonetara;

____

......

loan Cuza . lmpreuna vor pune in aplicare un amplu pachet legislativ:

_,.,

~ unificarea arm-;rt;i si creare afprimului minister unic:J!Jdiniste_rul

manastiresti"(l/4 din terenul manastirilor treE{in proprietatea

statului)

unificarea agentiilor diplomatice;

de

Razboi
stabilirea capitalei de Bucuresti;
infiintarea Comisiei Centrale si a lnaltei Curti de Justitie si Casatie la
Focsani;

- decembrie 1863 - se adopta legea privind "Secularizarea averilor,

~

martie 1864- are loc dezbaterea "~e_gi!_'f1.ifj'fe'~ in proiectul lui

Kogalniceanu, lege care va fi respinsa prin vot de neincredere.
In situatia aceasta, existau doua solutii: Cuza sa accepte
demisia lui Kogalniceanu sa'u lovitura de stat.
.::.. - .... _h.., .

La 2 mai 1864, Alexandru loan Cuza dafprima lovitura de

- a avut efecte politice: desfiintarea serbiei; libe ~a circulatie a

taranului, libertatea de transmitere a proprietatii catre urmasi.

stat, in urma careia :

---

lef-

- Parlamentul(Adunarea), cu majoritate conservatoare este dizolvat

---

("Proclamatie catre armata si popor);

- -

Limite ale reformei : suprafata mica de pamant, multi tarani fara

- se adopta printr-un plesbicit, "S!~~~~~~y2lta~g~ fil. C:.:.JV ~

la Paris"(cu
rol de Constitutie),care a fost recunoscut de Marile
_..,
....... ;....

pamant.

Puteri si prin care :

Alte reforme:

se instaureaza un'tegim. ~ uto!~~.: care conduce la creste~

)>

pe plan juridic:

ag ibutij!QJ:jor:rrnului s ~~ lent~ e~e_!!tivului in fata

- Legea pentru organizarea Curtii de Casatie;

........ - drept de veto;

- Legea pentru organizarea judecatoreasca;

legislativului. Domnul : - are initiativa legislativa;

- 1864 - Codul Penal

- numeste presedintii Camerei

Deputatilor si ai Senatului;
este introdus Parlamentul bicameral (corp ponderator=

)>

- 1865 - Codul Civil - are ca noutate : garantarea proprietatii private,

toti cetatenii sunt egali in fata legilor, asigura libertati personale pt
individ .

~nat);

- --

este infiintat Consiliul de stat, care avea rolul de a elabora

)>

legi~

pe plan administrativ:

- Legea pentru organizarea administrative;

- Legea comunala .

- este data o noua ''Lege electorala" in care era mentinut votul

1

CA,.\..

cenzit~r,

numarul

a~egat9 rilor

era marit, iar alegatorii erau impartiti

in doua categorii,: directi (stiutori de carte, peste 25 de ani) si

-.::;;;:._- ...
~
primari (platitori de cens) .

pe plan economic:

- Legea contabilitatii;
- Sistemul metric de masuri si greutati;
- lnfiintarea CEC.

La 14 august 1864 se adopta ~ei-t~u r.a ~ care prevedea :

emanciparea clacasilor prin despagubire (pe 15 ani);
-

pe plan educativ:

-pamantul ri~putea fi instrainat timp de 30 de ani;

improprietarire in functie de forta de munca - palmasi, fruntasi,

clacasi;

- 1864 - Legea instructiunii publice, care prevedea obligativitatea si

gratuitate :::;:as
-
:::..

- sa fie platita o rascumparare pentru pamantul primit.

pe plan extern:

IMPORTANTA REFORMEI RURALE:

- lnfiintarea Ministerului de Externe;

- au fost i~rnp.roprietarite 460 000 de familii (30 % din suprafata

- lnfiintarea agentiilor diplomatice romanesti in strainatate;

agricola a tarii);

- Limitarea jurisdictiei consul are;

---

- a contribuit la dezvoltarea agriculturii;

- a usurat situatia taranilor;

'

- lncheierea unor conventii vamale, postale, comerciale.

Treptat, relatia dintre Cuza si Kogalniceanu se tentioneaza,

--

iar "monstruoasa coalitie" isi intensifica activitatea . Astfel, la

'

..-

.....

11 februarie 1866, Alexandru loan Cuza abdica si moare in exil.

Domnia lui Alexandru loan Cuza a insemnat un pas decisiv in

c)

In contextul redeschiderii Problemei Orientale. in 1875 au

loc miscari in Bosnia-Hertegovina si Bulgaria, ~de turci,

ceea ce provoaca dorint Dde a intervene in favoarea

modernizarea Romaniei.

~~~~in ~
In 1876, are loco noua rascoala antjotomana in

Ca ~ a Razboiului Crimeei, ~libruJ)l intre Marile

razboiul sarbo-muntengre.ano-turc.si declansarea revolutiei junilor

turci.

Puteri se modifica:
- 1867 - se realizeaza dualismul

austro-ung~r,

---.~-

dup ace in 1866,

d)

lntre 1875-1877se realizeaza anumite contacte intre Rusia si

lmperiul Austro-Ungar, deoarece:

- Rusia urmarea sa obtina neutralitatea lmperiului Austro-Ungar in
conditiile declansarii unui razboi antiotoman;
In acest nou context, sip e fondul chestiunii orientale, se

-Austro-Ungaria dorea

obtiner:eCl-d~

declanseaza lupta romanilor pentru cucerirea indeJ:?endentei.

CUCERIREA INDEPENDENTEI DE ASTAT A ROMANIEI

{1877-1878)
a)

lnainte de obtinerea lndependentei statului roman, au avut

loco serie de actiuni diplomatice ale Romaniei, precum infiintarea in

1862, a Ministerului Afacerilor Straine al Principatelor, crearea unor
legaturi speciale, prin

~onventii, trata~

colaborari cu alte tari,

actiuni comune antiotomane cu grecii, sprijin acordat

revolutionarilor bulgari, iar in 1875 se semneaza o conventie
comerciala side navigatie cu

Austr.o~U.n~Rusia.

Prin aceste actiuni, Romania se manifesta ca stat

independent.
b)

Afirmarea dorintei de unire, in

prin Partida Nationala, care sustine necesitatea obtinerii

independentei. In 18; 3S

pune in mod deschis problema

independentei, in cadrul Conslliului de ministri.

e)

In 1876, lmperiul Otoman adopta

~ Constitutie, iar

Romania devine provincie privilegiata a lmperiului Otoman.

~o

"""''t""
~

~
~'

t'

5)

1876)- Imperiitl Otoma/adopt.ii o nouii constitu/ie:

~omania - profocie priv~gi~t~ a Imperiului Otoman.

Proelq,;,area independenfei 1p. cwwf .Pcc., ;!l

Confu~ntern: ~ --<'ct>u
.

- conservatorii i Carol I au elaborat o strategie in vederea catigarii

sprijinului international pentru obtffierea independent~i:
~ Convenpa din 1875 cu Austro-Un aria care av~a i o dimen0
siune politicii ~'Tpropferea de Austro-Ungaria .
- opinia publica sustinea ideea independentei - existau piireri diverse
cu privire la caile i mijloacele obtinerii independentei:
- Liberalii (I. C. Bratianu, M. Kogiilniceanu, Vasile Boerescu):
- sustineau calea razbb?ului ~i apropierea de Rusia.
..
~
- C onservatorn:f"Y'r") (f'a,, p<
- calea diplomatica ~i apropierea de Germania i ~
t_ro_-_u_n_..g,_
a_ri_a )(Rusia,considerata
un pericol).
.,-1, .
Context extern:
(' ,r,/J#,r f-Q cv.1. _,
>'6J--:i.~ Q cwtt.l'~
- redeschidereag rob!fmeiorientale ~ Romania ale~e calea expectativei i
a neutralitatii ~tivitate diplomaticii intensa:
- ianuarie 1876 - Lasciir Catargiu g 8ota diplomatica car~ sustinea neutralitatea Romaniei.
- iunie 1876 - memoriu al Guvemului Romaniei catre Poarta
i Puterile Garante in care erau solicitate:
- recunoaterea individualitapi stafului;
- recunoaterea numelui de Romania;
,- -=-recunOaterea paapoartelor romaneti.
,
- iuJie 1876 ~vemareliberala (I. C. Bratianu - prim-ministru)
~~ha linia politicii exteme.
- vara 1876 - la Reichstadt se reia compromisul dintre Ungaria i Rusia
parafat prin .Conventia de la Budapesta (ianuarie 1876): ~ ~
- in schimbul 1,:ie11traliti!tii_ Austro-Ungariei, Rusia promitea Bosnia i
l:!ertegovina.
\

I 0 .M<. OtA' I R':f 'r

. - arrnata roman_a ~ timri de artilerie ~e catre
trupele rusest1;
- a'u loc operatiuni militare ruseti - !naintarea Rusiei oprita la Plevna
~ riscul aruncarii 1na oi es.te Dunare a arrnatei ruse - solicitarea
interventiei armatei romaneti;
- 30 august 1811 - intrarea in razboi a Romaniei prin atacul general
. asupra Plevnei.

- -

OBS~x!stat o conven~ie mili~ara de colaborare, ci doar ~ .

~ mtre Ducele N1c0Jae 1 Carol I.

OBS. Armata romana~articipa 13!..razbm ca sub dona ta armatei mse,

iar comanda ambelor trupe la Plevna o ave Carol I.
OBS. Au existat diferente de opinie intre artea romana i r~ privire la
strategia purtar r
evna 1 ii - asaltul; i;o1l).anii-asediu1. "

Jl

- singurul succes cucerirea redutei Grivita I j foarte multe ,,~

pierderi ~ se impune asediul;
.. ,./
- cucerita Rahova;
- 28 noiell!Q@ 1877 - Plevna capitu1ea?:a.
,
~ actiuni rnilitare ale romanilor pe direqia Vi din - Be1ogradcik ~., _ cu

armata rusa !nainteaza pe direqia Sofia - Adrianopol. . .

Actiuni romaneti:
-1876~pJ~w-: la J,iyadi& (Crimeea) tr~tative romana: ruse ~ ~prihe 1~7 - CQilventia de la Bucu;a.ii:
- tranzitul ttupelor ruseti pe un traseu prestabilit;
- obligatiile de intrepnere a armatei reveneau Rusiei;

, :: ;i;::

.;.~~~i~ !;

. i:~ .

,r;1;;, fn

. . .

Recimoa~terea internafionalii. a independenfei ,.

- - . . 1' >.
- febmarie 1~78 - Tratatul de la San ~~ ~.ntre Rus'ia f Tur1
f::t

OBS. Romania nu este invitata la negocieri.

12

:$'~
~'

5.i

~
t

z~'

- preved...e_r_i:___

-icunoat~ndependentei;

- .Qobrgeza, ~lta DunariL Insula Serp iJot @ .oman'Jei;

- Romania ~si:Jla schimk~, Bolgrad, lsmaiJ;
- i~depende~ er ,
- au tonomia osniei ~i Herte ovme- organizarea marelui principa t al@u~riW
Context:
- Austro-Ungari~ era
u rimea Bosnia yi HertegovinaL
- ~era ingrijorata de tarirea ' oziei Rusiei in B~
- iunie-iulie 1878 - Congresul de Pace de la Berlin - Tratatul de la
!E"i

Berlin.
- prevederi:

------

mde enden Serbiei i a Muntenegn.il'lii_

__
~s11i i H@tegovi~ intrau sub stapanire~!ro-UngafY
- principah1l Bulgariei redus pana la Muntii Bakani; restul teritoriului
organizata in
elia Orientala (tampon);

~rimea~a Cip~
- ~ntru Romania:
- recunoaterea independentei cu d_pua conditii:
- n;_i.odificawa-P:2: in Constitutie;
- acceptarea sclumburilor teritoriale cu Rusia._
Concluzie: Obtinerea independentei a dus la creterea prestigiului intern<:;
p.onal al Romaruei i a adus noi perspective economiei romaneti.
Relatiite internationale ale Romanie dup cucerirea independentft
- Romania a stabilit relatii avand st tutu! de stat suveran (relatii de pe
pozitii de egalitate):
- deschiderea de..!!.!.ezentan ~diplomatice in diferite ta ~
- ridicarea la rang de legat~e a fostelor agentii diplcm;l~
-1878 - stabilirea de relatii diplomatke.. cu Austro-Ungam1,

?ranf~

----

- 1879_- relatii diplomatice cu Italia.

-1880 - recunoaterea independentei de catre Gennania, Franta, Anglia.

OBS. Aceasta re~a,tere era fc,onditi,.Qnata.l:le @tisfac~rea conditiilor

impuse in cadrul Tratatului de la Berlin @.odificarea Ar~~dif1-Clii:
sti~~e:. referitor la ~rdarea cet~ t~~E,l~i a~cerea,~!Jizsher)!;._

~- aderarea la .:fripia Aliap.ta (P~erile Centrale):

G:- '\\> \J ~ :\.~

-_M:os ~ecedata de vizitele

rim-ministrulu .C.
ratian i ale re ~elui arol
Germania i Astro,Ungaria..:.- ><...,~
alianta a avut caracter defensi~ sefret.
a fost reinnoita in 1892, 1902, 19~
tratah1J@ a fost pus in discutia Parlamentului de
teama respingerii.
urmari pozitive:
~co'S)Romania din izolarea p olitico-dip lo-

- urmari negative:
- a stanjenit lupta ae euoerarn o~
!!!lor din Transilvania ~ B~viy_a (apropierea
de Austro-Ungaria);
- a lezat interesele i sentimentele nation'!!e ale
romanilor.
= =-J.886- anularea conventiei vamaie ~i de naviga\ie cu Austro-Ungaria
din 18~5 ~ razboi vamal (1886-1891)

Concluzie: Aceasta t':'olu@ a relailor intemationale a dus la 5~ter

pres~gi};!lui int~film,11~J 'lJ..RQi;n~.uiei.

-1879 - Carol r titlul de altefii regalii (~rdat in pJ1a~ 1878);

-1880- reglementarea~U_\;~1,!JJj,LJ]...~P.(vizita lui I. C. Bratianu in
=--Germania);
~~ania re&at;
-1881- ratificareade catr~a titlurilor de rege i de regat.

GI
N

....cGI

v;

~
~

.8

..,_

Concluzie: Romania ave a in anul 18 81 relatii fU 18 state..

143

. :;:;,,_;,_

J
Ill~ ~ela~iile interna~ionale ale Romaniei

\!~eputul sec~

>Q<J

11 star~itul sec. XIX

Context:
- modificari ale raportului de forte in S-E Europei (Balcani):
- 1908 - Serbia se reorienteaza spre Rusia in conditiile in care
Austro-Ungaria anexeaza Bosnia i Hertegovina;
- Bulgaria se reorienteaza spre Austro-Ungaria (in contextul
proclamarii independentei); ___
- tensionarea relatiilor dintre Romania i Grecia pe fondul
interesului manifestat de statul roman pentru romanii din
Muntii Pindul~i ~i Valea Timocului;
- relatiile Romaniei cu Turcia erau practic nule;
- relapi tensionate cu Bulgaria (pretentii teritoriale);
- relatii bune cu Serbia => sustinerea intereselor sarbilor in
raport cu Austro-Ungaria.
- constituirea Antantei (Triplei Infelegeri) - Franta, Anglia, Rusia.
~ Rom~~ia are-;oi altematiVe politice in relatiile intematio~D.aleft>JPropierea de Antanta).
-.!!!_~ criza bosniaca - I. C. Bratianu manifesta ostilitate fata
de politica balcanica a Austro-Ungariei.
=> tatOri.ari ale lui I. I. C. Bratianu i ale principesei Maria de
apropiere fa ta de Antanta.
~

;,.0-cv.J

OBS. Romariia"era deopotriva curtata de Puterile Centrale i de Antanta.

printii mo~tenitori ai C ermaniei ~iV\ustriei au vizitaf Romania,
-Austro-Ungaria ~(Germania au numit noi mini~tri plenipotentiari la

r:

Bucure~ti.

- Caroffa fost numit ,,feld-mare~al" at Gcrmaniei.

- vizite in Romania ale misiunilor militare din Anglia i Rusia~~i ale
unor personalitati franceze i ruse: vizita tarului Nicolae al II-lea la
Constanta.
Razboaiele Baicanice (1~)
- evidentiaza reorientarea politicii externe a Roma'niei.
- Romania se afirma ca principala putere in zona.

1912 - Primul Riizboi Balcaniq

' '_ Serbia-UUii?aria;-Muntenegru, Grecia impotriva Turciei
~~
~

Romania neutra;J
- Tratatuld e p ace de la Londra .

.. Q
--

.-

Conte~t: - neintelegeri intre fotii aliati pe fondul pretenpilor exagerate

ale Bulgariei.

1913 ..:. Al Doi lea Riizboi Balcanic:

-; Bulgaria impotriva f<?tilor aliati, Romania ~i Turcia;
~omarua intra in razboi impotriva Bulgariei - Bulgaria invinsa;
=> Tratatul de la Bucureti:
- Roma.n ia obtinea Cadril?terul (Durostor, Caliacra).

_IV. R<>,rriania In timpu~ri;mulu~ Razboi Mondial

1914 - izbucr:iete P~ Razboi Mondial.
- 21 iuli~ convocarea Consiliului de Coroana pentru a
~ozitia Romaniei => hotara~te starea de neutralita~ /J . ~
cu ex ectativa armata 1
h.t~ ~ 6Vz
o-~o,,...
1914-1916 ..,- perioad eu a i a JJ
Cu t5~4,- au existat pozipi difente ata de razboi:
a) intrarea in riizboi aliituri de Puterile Centrale (Carol I ~i conservatorii filo-germani. u .ca:rp, T. :Maiorescu);
.
b) expecfativii armatii pentru pregatire<lf~boiului ~i realizare~ Q. y,,-\;.
unitatii naponale (Guvemul LiberaJ':... I. C. Bratianu){)~,d ...,...
c) intrarea fn riizboi aliituri de Antan'ta (majoritatea opiniei publice, ~icolae Iorga, Octavian Goga,'Nicolae Filipescu, opozipe
nationala);

d) neutralitate definitivii - micarea socialista1

- balanta s-a lnclinat treptat / pre Antanta:
- 1914 - Romania realizeaz.;,;;a:.;.:;o~&EJ
iiiinte-l-eg_e_r_e_f~o-rm
-ajJ)ct{Itaiia /
onventie cu Rusi - Sl.,~nt. recunoscute drepturile
Romarue1 asupra ansilvanie1 i@:ucov~]n schimbul
neutraliti-Jpi bjnevoitoare .
. . _ -aueudi916ltRomania semneaza doua conventii cuAntanta:
a) pol1t1ca:
.,.---,~
.

"rkf

J-Cld

146

b) militarii:
fE:n tantJse obliga:
- sa deschida unele oi:erapuni militare ini
.F

- -

- 4 iunie 1920 - Tratatul de la Trianon ~=> recunoal?terea unirii Transilvaniei cu Romania.

- 28 octombrie 1920 - Tratatul de la Paris cu ~a Brita!i!E
recunoa~terea unirii Basarabiei cu

i~
Romaruei .{garnitura

_.. .,...----.,.,,."

J
:::====:

V. Rela~iile interna~ionale fn perioada interbelica (1920~1940)

Obiective:
__./ - mentinerea status-quo-ului (ordinea instaurata du pa razboi);
- mentinerea independentei i integritatii teritoriului;
- afirrnarea intemationala a Romaruei.
Mijloace:
- incheierea unor aliante politico-militare;
- reluarea relatiilor cu foti adversari de razboi;
- activarea diplomatiei romaneti la scara europeana.

t'.l.VU. UU.lU..llM s;. =:>

~ei

e armatei rornane

lt.A.>..A.

V ....

_ _

.l..l.L.._u.._,,u...1.u..&.i l { .1..1.1.9u.11.'\J.l..ltllf': ' VVV '-A."-.L.l.l..l..L'-"-'-Y.l..l.L..oV.LL.L'-.L.l.f.l.'""'.l.'-.lt.l.f.l..l.l.'\J.Lt.L/

"ll

Relafiile bilaterale cu vecinii

- 1921- o conventie politidi i una militara cu Polonia;
- 1926 - Tratatul de alianta cu Polonia;
- relap..i tensionate cu Ungaria - probleme teritoriale;
- relatii tensionate cu Rusia:
-1934 - incercari de restabilire a relatiilor diplomatice (tratative intre Titulescu i Lidvinov) - eec;
-1936-negocierea unui tratat de asistenta mutuala romano-rus
,~
~ ~1- ~
.. => \eec in condipil~ in care Titules~ es~e demis).
~t. ...u- relatn tens10nate cu Bulgana - probleme tentonale.
~O...tt ~~
li ''b'l
l
l
i atera e cu a testate
' Re la/tt

tcf<M_*/\Ji.1
~o l>J-q.

. --'\

Romania ~i Conferinta de Pace de la Paris\(_1919-1920) i

Obiectiv:
- -- --'
..:.. obpnerea ~cunoaterii intemaponale ~ilor gr~
Tratate:
- decembrie 1919 - Tratatul Saint Germaine c u 9i Tratatul
minoritiitilor;
- noiembrle 1919 - Tratatul de la Neu illy et@~=> frontiera
romano-bulgara la nivelul anului 1913 (Dobrogea}.

-1926 - tratat de amicipe cu Franta;

- Tratat de amicitie i colaborare cordiala cu Italia - reinnoit
din 6 in 6 luni pana in 1938.

..~

'

<l

....<

,__;;

Rela/ii multilaterale
-1919 - Romania adera la Liga Societatii Natiunilor;
- in perioada 1930-1931, preedinte al Ligii Naponale-Nicolae
Titulescu.
14 i

. .,. .r1raj:

.hy;" :t...\;fr

- o annata permanenta, rezerve ;ii unitatile de dorobanti,

graniceri, militie, garda civila, gloate;
- principiul mobilizarii generale.
-1872 - 0 lege noua:
- creterea efectivelor militare;
- cre~terea instruirii ~i pregatirea flotei de razboi;
- armata pusa sub admi.nistrarea Ministerului de Razboi.

- se de.sfaoara in sesiuni (incepea la 5 noiembrie cu mesajul tronului,

dura 8 luni ~i se terrnina cu mesajul rninistrului);
- pe baza de vot cenzitar ~i, du pa 1918, vot universal.

Ilt GUVERNU.11
lst oric:
1) 22 ianuarie 1862 - primul guvem unic;
2) 1866 - Constitutia punea bazele guvemului modern:
- riispunziitor in fata padamef).tului pentru activitatea
desfi\urata (<lreptul de interpelare).
Activitatea:
- exista un element de specificitate: rnai intai, se forrna guvernul dupa
care se dizolva parlamentul ~i erau organizate alegeri generale =>
guvernul ii conslituie m.ajoritate parlamentara;
- in tirnpul domniei lui Carol (prima parte a domniei a existat o instabilitate guvernamentala);
- dupa 1895, stabilitate.

~~

IV. JUSTITJA
lstoric:
1) Regulmnentele Organice - instituiau primele instante judiciare moderne.
2) dupa 1859
- dezvoltarea instantelor judiciare rnoderne;
- aparitia Codul Civil, Penal, de procedura criminali:i,
Condica de comert;
-1861- Curtea de Casape i Justitie.
3) 1866 - Constitufia:
- puterea judecatoreasca exercitata de curte i tribunale;
- hotiirarile i sentintele judecatoreti se pronuntau in virlutea
Jegii i se executau in numele domnului.

Vt BISERICA r
-1885 - autocefalia bisericii ortodoxe in raport cu Patriarhia de la
Constantinopol;

- Legea clerului mirean lji a seminariilor - introducea salarizarea

preo\ilor
- biserica ortodoxa a sustinut efortul pastrarii identitatii nationale ~i
spirituale a romanilor.

~
(j)

tJM.t.~

'

~~tdtf-f'qy(,,_

..Nvf
GI
N

iii

OBS. Aparatul admin.istr~tiv Jocal era s~bordonat ceiui central.

4) 1868 - Curti de jurati la nivelul jucletelor.

V.ARMATA

C-

.taI:aUi./ agri-

OBS. Potrivit Cons tituti ei din 1866, intreaga activitate administrativa se facea
in virtutea legii.

dupa 1864 -procesul de modernizare al armatei:

-1868 - legea pentru organizarea puterii armatei care sustmea:

. MA.n
~'tk'

(\

- progrese fu..g.tl.tui:i:};
-~
afirmarea in plan ~~ternational
i-...
..8
- 1881 \..~omauJa devine regati
~
I j l T - MW,6-1918:
- f- Participarea F orr@!J
_rn
'
. ' " ' ..
. , __
Wtl\.u.Q CQJ...wc. - Romiinia a obtinut ~gitim ~;~a qr~E hili1_i_~upra pro_
vinciilqu~q,rpan~~ti.;
\ ::93-~
"'.

"

\ "'~i

- Sh9QhLQ.

"'

;~

11-;

Roman~a

~t

in tab_a ra i!)Vinga,.toJjlor la sfaritul

4:?~.!iii=J aj;articj:E.e!..ca sta~ invingator la ~ -

. tivele de pace;
.Po_ l/.VLA~ '
- Romania a putut beneficia de prabuirea m arilor imerii generate de acest razboi.
afirmarea ideii de Unire => mobilizarea maselor.
...
. """-'~<>
-

......_._..

,.

lstoric al ideii de unire:

1802 -Naum Ramniceanu afirma ideei{imirii . .
1804 - Ion Budai Deleanu - sustinea'necesitatea unirii romanilor.
1838 - Ion Campineanu i A. Gh. Golescu Albu - prezentau necesitatea unirii Tarii Romaneti cu Moldova.
1848 - unirea era legata de prabuirea Imperiului Habsburgic, era
vazuta in vatia vechii Dacii. La Blaj "Vrem sii ne unirn cu tara~'.
1852 - Dimitrie Bratianu,.folosea termenul de ,,Romtinia Mare".
<
1871 - cu prilejul sar!;>atorii de la Putna, A. D . Xenopol facea referire
'--.....
>
la Marea Unire ca la un fapt inevitabil.
- Ideea de unire sustinuta de I. C. Bratianu, M. Eminescu.
1891 - Liga culturalii - reunea reprezentanti ai romarulor de peste
tot => 1914 - schimba numele ,,Liga pentru unitatea politicii a

iamfar,ie.1918 - interventia armatei rornane restabilind ordinea.

~~a~~~rle
ruperea rel'!.Iiilor diplomaticeLoru...fuJ.i~_-Rusi_g ~i
" '<
~ confis~area..~auwWb.
2.: ~ .~,a./-:;;- ~-t
' @~nu'!rie i,J8 ~ F roc!amarea iudep~n W!~We.
u ~ : . -

l918"J

l"' . .

! TaW;

~, '....,_o;v_
-~ ~ - 1~'.~, ~";..Rd

,rii~ Sfatul Tarii decide unireaJ ~ rvJi.~ /~Iv..: ~ ;

' .Afo>u.e. .Al q ~,. k.flw. o-4' meo~u.. 1t

. II. BUCOVINA ~(o.,LJ'~itdO:. ;f1

1,tP t-fo.b4. ,fJs.. -1-M.t.ei.{_j_ 'fi.'2..i
a).1~!~7~m.~~ . ~ ~ CcY~~ di_ lo_ ~~~'Noroe
I
.
1

OBS. Asupra Bucovinei emitea preteni de anexare Ucraina, in timp ce nordul

Bucovinei era in pericol de a fi alipit Galitiei.

w~--

tuhiror rorntinilor".
1913.

- eel de-al doilea razboi balcanic - N. Iorga afirma ca peste

Dimare incepe riizboiul nostru pentru eliberarea Arde;tlului.

Unirea
In P.rocesuj de u_niB: are, ~l !_?Vinciil_2! romane:ill, au fost parcurse trei etape:
- ~utoilomia; .
j ..
- mdependenta, n.
.::i .
- unirea.
~
~

I
$

~u

t!
~

94 j l

')

\jf B4SARABI! ~~'VI ~)_ ,_ AU~ o-e de.

V'<.

..

our./; J-v~a.O:.

a) Autonomia
~,~9i7-'.!.S!p UlrlU.1 l'<Ql1UUQl lVJ.Ul~l::lll:;;),\..
octombri~ 1917 '~ sul ostailOr m oldove. .,j;)
declzii:
- se proclam~1tonomia Basarab.\ ;t)
- se constituie SLatul Tarii in fruntell90 ln@ef~i ca organ executiv - hg.O.S.iliul14i~ec~UJ 0F Generali. __
2 decembrie 1917 ---<:B~Ublica Democratica Moldoveneasca
/'~

~~~~~~~ ~-

~Co

- se proclama c
unareNationalatonsffi:Ua:
- hotara~te~~~i cu cel~lalte- pro inci(fol!_lane~ti
din imperiu intr-unstat national; '
se formeaza Consiliul National - Ion Nistor (organ executiv).

41

~ 1

c
in -

b) lndependenfa

(I)

Po.ct

. i,::

,narea ucraineana){:\: presiuni p entru incorporarea ,8

~cpvip!tl~~onsiliui!'Jaf!on]} s~licUTaj'~h;rul armatei ro;~e ~.fl
restabile~te ora inea.
--
11,11!
12 noiemb'"'rle19i8- Consiliul National stabile~te institutiile Bucovi-

~ei ~- c_ o..~....i_te...t.....e...x...e_ett.P..Y ([?_~~em) ~.~u non~

c

95

;,

'"-- .....,-m----u-- ___ 3 - Congresul General al

i'!'..

WU

--0:.

:&

~ & ...Q

TY-

. .-y'W . . \'foi

B1;1c~Y-~-~} I:i-~tara;;te
Jill . . .

bu. tRANSILVANG\.{
a) Auto110111ia
._.. ,w,,

OBS. In Transilvania, !l!!.carea pentru autodetznr\ipare i uci{~ a avut un

~ar~te&d$ rnasa;
toa~tma 1918 -1~i reiau ac;_t.ivj tatea partidele politice [.N,_B.1 ~
29 septemb1ie 1918 - ,,l/2.fdarafia ' ,,..._,_ P2.._ ,,
- ~rmarea principiilor auto
- libertatea natiunii;
- separarea de Ungaria;
- plebisc!!
~
- a fost<r~m 12arlamentul de la~dapesta <
1.L.V~da
~?iEi.v.._d) ~i la de Vie@! (luliu Maniu).
-A

b) Independenfa
____
3/l6cido";nbrie 1918 -{iil)eriul Austro-un~anseaza apelul ,,Ciitre
-~
P.:?J!-o!!;e.Je~ cred.J.11,cioa,sf." - incercare de a salva integEiti!!..ea~:...
}5 ) nulm ~pel lansat d . Carol al X-lea de Habsbur ).
5/ 18 octombrie 1918 - se constifui CNR Consiliul National Roman
Central) - format din ~.,;.wb.r!J:.:JR ~i _.f,SQ..=:> devme ,2!.9 ~.u
politic al romanilor din TransilvaniaJ.:onducator al !_uptei de eliber~e
natio~ala aromanilor.
_._
.
noiembrie 1918 - se formeaza consilii 1n plan local (dupa modelul
CNRC) ~i garzi nationaJe.
'"'

- au rol de ~anisme 9litice 1n pla~ \Q._al (conducere administrativ/ polilica).

9 noiembrie1918 -nota ultimativa catre guvemul maghia_r de CNRC
(solicita ~.erE de ~ver~~=:> -

13-14noiembrie1918 ..... Tratative 1aArad =:> ~partea maghiara
utonomie).
.,.....__., ....- -

5 noiembrie 19l8 ~ans~a manifestul J;fitre p~poarele h:n';?;(arata

altar popoare ):'..o inta romanilor din Trans,ilvania de a ~-uni).
~ 16/ ~9 !}oiembrie _1918- CNRC 1a117lza. convocarea pentru ,,Adunarea nationala de la Alba-Iulia~~sto~~ cheama la fapte".
~
'
; l decemliri ~
- ---------~-~
8 notembne
~~,AJba-~
- 100 000 de oameni, 1228 de delegati;
- adunare prezidata de Gh. Pop de Ba~eti~
- raport:ul i declaratia de unite citite de Vasile Goldi9;
- s-au ales doua organe de conducere:
v) &arele StafNaJ191)._al\legfalativ);
btCohslliul Difigent (executiv), condus qe !ul_iu Maniu.

3) CONSFINTJREA UNIRIJ!
- 22 d~cembrie, 1919 - Parlamentul roman adopta.,. _0

_ __ .. __ _ ____

-<

- _-a-n-dJ....
-15octombrie1922 ~e la Alba-Julia a regelu(.-F-e-r d_m
~

~i iJii!lei Mar_,ia/

~.

~Conferinta d~_y.c~ la..,f~~iE (19_19-1920:

a) Tratatul de la Saint-Germain cu ustn
recunoatea unirea
(Bucovineik u Romania (10 sep
tembrie 1919);
.
:------..
b) Tratatul de la 11-ianon c~ recunoa~tea unirea\Jran: Jivaniey cu Romania (4iunie1920);
c) Tratatu.l de la Versailles c
n ia, ~rant"'.-.
recunoatea apartenent Basarabie brie 1920).

~L-~

j
~

96

... ........,.

c) Unireq

OBS. Se dezvolta o puternica mi.$'.are urp oni~ mai ales pr.in activitatea de
resa: ,,Rornt111ul", ,,Drapelul", ,,Glasul Ardealului", ,,Adeviirul", ,,Gazeta
poporului",,, Telcgraful romtin", ,, Unirea".

GI
N
GI

...

c
Vi
~
~

a
......

97

N)

;:
~

N.

N.

;::
;:
~

N.

(I'}
~

""'t

N.

N.

~
;:
~

N.
~

""'t

~
~)
;:
N.

"""""'
0 0"""""'
~

----

~
-;1--

-j

:!ipresu,E'~

I. Semnlflca\ie

Romanitatea
urmatoarea abordare:
- ideea desce.~rfd.entei, a origiru.'i rornane a romanilor;
\- ideea startiihtei elementuluLdru;ic/ roman_ic,
rl.. unitatea de@rtl;
,
- unitatea ~i latinitatea limbii;
~
- esenta romana a unor
obiceiuri ~i traditii;
- co~tiinta romanilor despre originea romanica.

II. Etnogeneza
a) FORMAREA POPORULUI ROMAN
1) Din cine?

Daci ~i roma'li (coloni~ti

Migratori

2) Cum?

~i

veterani de razboi)
'-

Prin romanizare - proces de asimilare de catre autohtoni a elementelor de civilizatie ~i cultura romane.
Etape ale romanlzarii:

I)faza preliminad (de la prirnele contacte cu lumea romana pana la

cucerirea romana - sec. 11.1.H -~) - sunt asimilat~ cu precadere elemente de cultura materiala.
OBS. Teritoriile geto-dacice au intrat sub stapanire romana treptat: Moesia
~i Dobrogea (46 d.H.) ~i Dacia (106).

...$
c

iii

~
~

0
......

OBS. In aceasta perioada geto-dacii au cunoscut o perioada de maxima

afirmare.
- Stah1l dac condus de Burebista (82-44 i.H.)
- Statul dac condus de Deceba_l (87-106 d.H.)

4) Cand?

Proces indelungat care a debuteaza in sec. II. i.H. (prirnele contacte

cu lumea romana) ~i se incheie in linii generale in sec. VII-VIII d.H.
.(602lt..H. - separarea romanitai rasaritene in romanitatea de nord ~i de

b) FORMAREA LIMBll ROMANE

DECEBAL - conflicte cu roman.ii

cu Domitian (87-88) => Pacea din 89- Dacia devine regat clientelar.
Razboaiele din 101-102, 1os..fo6 ::::> Dacia este cucerita )>i transformata in provincie romana.

- are loc odata cu formarea poporului roman ~i face parte din limbile
neolatine.
STRUCTURA

II) Rumanizarea propriu!.zisii - elementele romane se generalizeaza la sGara

intregii societati .{106'. ml~)

~ htLfto--~ ~f;;._c.

- factorii romanizarii:
- administratia romana;
-armata;
- veteran.ii;
- ~olonWii;
-viata economica;

- urbariizarea;
- dreptul roman;
- viata culturala;
-: viata i;eligioasa.

- .substrat = d~co-moes~ => vocabular (pastrate 150200 de cuvinte dacice);

- ~ = dgtin.= vocabular ~i structura gramaticala (80% );
- adstrat = slav
meridional - elemente de vocabular ';c::i
~
0netica.

DIALECTE = ramuri ale limb.ii

- d,?co-r.oman (N Dunare)
-aroman

-;;-eglenoro~an

)
(S Dunare)

- istroroman
GRAIURI - moldovenesc, oltenesc,

maramure~ean

etc.

OBS. Romanizarea a fost un proces ireversibil => Daco-romanii.

III) Romanizarea postaurelianii - de dupa retragerea stapanirii romane

....,;;r:

&

- factori:
- m._:.~.1i!l~J.ea I:gaturilor economice, pol.it.ice )>i militare cu
Irnperiul Roman;
- riispandirea cr_~_,,.t.,.
ini=g_m
~_-rz:)~.,.tl:aj2 misionari.

~0

-~
"'-

OBS. Are loc o uniformizare a romanizarii la scara intregii arii de locuire a

daco-romanilor.
Aceasta etapa are Joe in conditiile desfii)>urarii procesului migraponist: go pi,
hunii, gepizii, avarii, slavii.
.3) Unde?

Aproximativ pe teritoriul de astazi al Rornaruei, de-o parte )>i de alta

a Dunarii

Ill. Romanitatea In viziunea istoricilor

sec. VII

,,Strateg*on" - Ma~ mentioneaza elementul romanic la N Dunare.

sec. IX
1
1) Moise Chorneati - aminte)>te ,,tarn necunoscuta"(BALAK-VALAHIA)
2) ,, Oguznaine", cronica turca - se scrie despre o tara a v lahilor (ULAK
-ILI)
sec. X
1) <;:onstantin al VII-lea Porfirogenetul - ,,Despre administrarea imperiului" -informapi despre populapa p1otoromaneasca desemnand-o cu
nurnele dE\i:ornam) iar pe cea bizantina cu termenul d{i'omill
2) Vasile al II-lea Macedonelmul - corespondenfii (980-1020)
- romanii desernnati cu termenul de" vlahi".

--

..
QI

QI

c
iii
~

.....
a

""
~

;I
i

,,vlah" - la origini termenul de volacae" - Caesar De bello galico"

(numele unui trib celt).
- preluat de gerrnani - desemna numele vecinilor .d in Apus i
Sud (gali romanizati, romani).

.
- in timp acceptiunea termenului a suferit 0 restrangere deserrma pe cei din Peninsula Italica.
- termenul a fost preluat de slavi - Metodiu (,,Aposto]l slavilor")
aplica denumirea de vlahi" strainilor, adica romanicilor.
- numele de vlah a cunoscut variatiuni:
- la bizantini i slavii sudici ~. vlah;
- slavii din @sarit ~ .wwlr
- slavii apus~ni ~dzalachus;
- ungurii ==>:]Lach, olE!!::_,
11

OBS. lncepmd cu secolul al XIV-lea informatiile ;;i izvoarele istorice despre

romanise inmultesc pe masura ce cregte interesul fata de romani.

11

Premise:

- formarea statelor medievale ~ afirmarea romanitatii;

- declan;;area cruciadei tarzii" = lupta cre;;tinatapi impotriva lmperiului Otoman ~ Tarile Romane - bastion;
- Rnastereg__~ 1:;!!.!lani~tii manifesta interes pentru Antichitate, pentru
vestigii m:rt"eriale gi spirituale ale romanitatii.
11

11

sec. XV
1) Po~o Brag iolini - afirma originea romanica a romanilor, continuitatea elementului roman, originea latina a limbii rornane (idei sustinute cu dovezi).
2) Flavio Biondo - originea romanica a poporului roman gi a limbii
romane (romanii invodi cu mandrie originea lor romana).
3) gnea Silvio Pi<;S2lornini-(P~)-raspandegte 1n Europa
teoria despre originea romana a poporului roman.
.
4) Laonic Chalcocondil - ' informatii ample despre romani (identifica
limba cu neamul).
5) Demetrie Chalcocondil - irlformatii despre roma:ni
6) Antonio Bonfini - sustffie originea romanica a romamlor (sunt urmagi
ai legiunilor gi colonigtilor romani din Dacia).
7) B:!_ippo Buona<;2TSi - a calatorit ll.10~ cunoscandu-i pe localnici, afla despre ,,descendenta romanilor din colonigti romani".

OBS. Aparitia acestui termen marcheaza sfargitul etnogenezei gi subliniaza

caracterul romanic al poporului roman.

sec. XI
1) Gardizi, ,,Podoaba istoriilor" - face referire la romani, situandu-i intre
slavi, rui, unguri, intre Dunare i un munte mare.
2) ,,Sfaturile $i povestirile lui Kekaumenos" pomenesc despre vlahi sud-dunareni care traiesc pe raul Sava.
,

sec~

jj.

xn,

1) Corespondenfa dintre lonita eel Frumos i Papa lnocentiu al Ill-lea ideea romanitatii romanilor.
2) loan Kynnamos - consemna despre vlahi: ,,se zice di sunt coloni
veniti de demult din Italia".
3) 1'-nonymus, ,,Gesta hungarorum" (Faptele ungurilor)
- otera informatii despre romani i formatiunile politice existente in sec_1ri spatiul intracarpatic;
- ii desemneaza pe romani cu numele de ,,blachi".

sec. XIII
1) Simon de Keza, ,,Gesta hunorum et hungarorum" - spune caxomanii
erau 1n Pannonia la venirea hunilor, ca o parte dintre ei s~a impratiat
ln Italia, iar vlahii, care erau pastori i agricultori, au ramas sa trfilasca
1n continuare. t

sec. XVI
Premise:
:

- aparipa tiparului (Diaconul Coresi);

- inceputul scrisului in limba rornana;
- problema romanitatii gi a et:nogenezei romanegti i:ncepe sa fie
politizata;
1) Francesco della Valle } ideile lor sunt bazate pe cunoa;;terea
2) Anton Verancsics
directa a romanilor
3) $tefan Szamoskozy:
- !Raint.hie unirea din i600 ~ 1593 - ca romami sunt descendenp ai romanilor (capitolul despre Dacia Romana);
- dupa u:nirea din 1600 ~ sustine contrariul.

.~
c

iii

i...

a
.......

11

OBS. Ideile lui sunt combatute de L. Toppeltinus ~i J. Traster ~i Benko J6zsef.

4) Nicolaus Olahu.s, ,,Hungaria" - a fost primul roman care a suspnut

uniunea de neam, limba ~i religie a romanilor, argumentata tot prin
originea lor comuna.
'
5) Jan Laski, Conciliul de la Lateran (1514)- semnala originea romana
a romamlor (sunt Oteni de ,,odinioara ai romanilor"),
6) Johannes Honterus - o harta (1542) - denumirea de Gacia pentru
]ntreg teritoriul locuit de romani,
sec. XVII
Premise:

- apogeul culturii medievale romane~ti.

- se contureaza con~tiinta naponala a romanilor.
~staurarea stapanirii Habsbu,!gice ill Transilvania ~ Biserica

- originea romanica a poporului roman este atestata de:

a) numele pe care strainii i inii romanii 1-au dat populatiei:
,,rumani";
b) latinitatea limbii romane;
c) urmele romane lasate in Dacia - ,,de la Ram ne tragem".
3) Stolnicul C-tin. Cantacuzino (1640-1716)- ,,lstoria Tiirii Romtine~ti " .
~

ldei:

continuitatea dacica sub stapanire romana;

originea romanica a Yomanilor;
unitatea i continuitatea romamlor;
romanii se mandresc cu originea lor.

Urntf

OBS. Realizarea Bisericii Unite a avut drept consecinte:

- noua biserica a afectat ordinea traditionala din Transilvania, bazata

pe natiunile privilegiate, prin acceptarea romanilor care adera la ea.
- a deschis calea luptei naponale a romanilor sustinuta - prin argumente legate de r omanitate imtaietale, prin aparitia unot carturari
romani care au sprijinit cauza romanilor.
- acceptarea ideii originii romane submina principiul intaietapi ~i ideea
superioritapi de civilizatie a natiunilor privilegiate.
1) Grigore Ureche (1590-1647)

- ,, Letopisetul
Tiirii
Moldovei" ;_ sustine
latinl.tatea lii:nbii romane 'S<>i
,
'
'
demonstreaza romanitatea.
2) _Miron Costin (1633-1691)

- ,,Letopisetul Tiirii Moldovei" - continua opera lui Ureche.

- ,,De neamuf Molcfavenilor"- p1im_:il~ sa~ consacratori~or.

::i

"5

.::i

...

12

ldei:

- istoria romanilor incepe cu afirmarea elementului dacic modelat

prin cucerire romana;
- continuitatea populatiei daco-romane dupa retragerea romanilor
din Dacia, rezistenta In fata migratorilor ~ aparitia POPORULUI
ROM.AN; .

4) .Dirnitrie Cantemir (1673-1723)

- ,,D1scrierea Moldovei" - problema romanitatii ill tre1;wat
~:onicul rom&no-mcrldo-vlahi" 'F3- cea mai complexa lucrare istorica
care trateaza originea romanilor; marcheaza efortul istoriografic de
a fixa locul romanilor in istoria universa!a.
ldei:

- continuitatea i unitatea romano-moldo-vlahilor in spapul carpato-dunarean;

- damuirea elementului roman i dupa retragere;
. - descendenta EJfin ~ - p urismul la tin anticipand ~coala Ardeleana.
5) Cronicarii SC19i - sustin presu pusa origine dacica a sailor (confuzia venea

din identificarea getilor cu goti ~ originea romanica a romamlor.

6) Valentin Frank von Frankenstein - desfiinteaza teoria sustinuta anterior,
dar suspne originea latina a rorri.anilor.
7) Martin Schmeitzel - contribuie la raspandirea ideilor despre romanitatea
romanilor In strainatate.
8) Martin Opitz - originea roman.a a romanilor con.firmata de limba romana,
cea mai apropiata de latina.
9) loan Lucius - dubii ~i rezerve cu privire la romarui nord-dunareni.

QI

...c

QI

iii

-~

!-..

a
.......

13

~
.~.!

'I

sec. XVIII ' .

b) J. Christian von"Engel

Premise:

- se afirmii consecintele Bisericii Unite.

- se afirmii lupta de eliberare nationala ? romarulor - etape:
a) 1744 - Episcopul Unit. Inoahentie Mien-Klein - ,,Supplex Libellus" .
'f.:r
suspne obtinerea
drepturilor pentru romanii din Transilvania

ldei:

--

- neaga ideea continuitatii elementului roman 1n Dacia.

- adauga teoria raufacatoriJ..G?r i ~xilatilor lansata de istoriografia
umanista poloneza.
~.,...,,,;,-

(recunoasterea
limbii r ane, biserica unita)
. natiuruim~:an~a:
__,_,
j --=:prin
~a r
itate. A Aietat , .. oritat .

c) LC. Eder, Bolla Marton - au sustinut i ei idei ale teoriei imigratioruste.

b)

~1-,, Supplex Libellus Valachorttin": - sunt re uate ideile i argumen-

tele lui Micu Klein, dar pentru toti romarui indiferent de confesiune.
c) Reprezentanfii $colii Ardelene: Gh. $i.ncai, Petru Maior, Ion Budai
Deleanu, Samuil Micu.
Concluzie: - ideea romanitaW devine arma de lupta politidi.

OBS. Dei abordarile pred6rninante ale secolului sunt impregnate de dimensiunea politica, au existat i abordiiri corecte:
1) Iosif al II-lea (1780-1790)-romanii sunt incontestabil cei mai
vechi i mai numeroi locuitori ai Transilvaruei.
2) Contele Teleki (1791) - spunea despre romani di sunt cei
mai vechi locuitori ai Transil vaniei.
3) Huszti Andras (1791) - facea referire la latinitatea limbii
romane i spunea ca romanii, vechii locuitori ai Transilvaniei, sunt urmaii coloruilor romane din Transilvania.

--

a) Franz Sulzer (ofiter in arrnata austriaca)

;:s
'-'

~
0
.;:!
)...

14

ldei:

- romanii nu se trag din colonitii romaiu;

- parasirea completa a Daciei de ciitre romani in timpul retragerii
aureliene;
- romanii ca popor s-au format la S Duniire, de unde au emigrat pe
teritoriul din N Dunarii in sec.~

OBS. Aceste idei au fost contestate 1nca de la aparitia lor de catre:

<:>,

a) Michael Lebrecht (1784) - romanii sunt urmaii romanilor i sunt

Q.J__

1 b) E.ceiGibbon.(1787)
mai yechi locuitori acelor regiuni.
-istoric englez- sustffiea conti.nuitatea daco-romana.
ai

~ c) Reprezentantii $c~lii Ardel~ne (sec. XIX)

ldei:

- in Dacia a riimas o mare parte a populatiei => continuitate dupa

retragerea stapanirii romane.
- de la daco-romanii migratorii vor deprinde agricultura i binefacerile civilizatiei.
d) Paul Josef Schafarik (1844)
ldei:

- vlahii de la N i S au aceeai origine;

- romanii sunt rezultatul amestecului tracil01~ geto-dacilor i romanilor.
sec. XIX Premise
~ 1859 - Unirea principatelor
-1877-1878 - cfltigarea independentei
=> trecerea la alfabetul latin, adoptarea numelui de
Romania (expresii ale contiintei romanitatii).
-~ualis:rriul w&tro-ungar
lupta de eliberare nationaia (~ i afirmarea
intelectualitatii)
=> ideea romanitapi este folosita ca arma politica in
obt]nerea de revendicari nationale.

.
~

QI

iii
-~
i....

.8

15

.J

1
~

~
~

1) Daniel Philippide, Dionisie Fotino, Ienac11ita Vacarescu, Naum Ramniceanu.

-problema romanitatii ~i sintezei daco-romane
2) August Treboniu Laurian - a reprezentat 9coala latinista. '
-......__

ldei:

- isforia romanilor mcepe de la fondarea Romei;

- purismul limbii prin eliminarea tuturor ,,impuritatilor" ce s-au
adaugat => realizarea dictionarului limbii romane (1871~1876) - e9ec.
OBS. Pe fondul afumarii romantismului (era subliniat sacrificiul i eroismul
dacilor) ~i odata cu unirea (1859) ~i independenta (1878), ideea purismului latin este considerata o eroare.
3) ~gdan Petriceicu Hasdeu ,Pierit-au dacii" (1860).

ldei:

elementul ~eprezinta baza etnica a poporului roman;

suprapunerea elementului r~
daco-romanii s-au retras 'ln mun}i din calea .migr_g!orilor;
continuarea procesului de romanizare dupa retragere, prin q~tini~m
9i mentinerea leg_aturilor cu Inw.eriul RrnnQD la s~uare;
-exista numeroase dovezi ale continuitati.i ~~i daco-romanjlor
(dovezi arheologice, toponimia, hidronimia);
- cont:ibutia elementului slav la formarea poporului 9i a limbii
romane;
- caracterul fw1damental romanic al poporului roman.
-

7) E. Gibbon, Th. Mommsen, J. Jung- combat teoria imigrationista.

sec. XX
Premisei

ldei:

- contesta purismul l~ sustinut de $coala Ardeleana - ideea ca

romanii s-au format din sinteza mai multor elemente inclusiv eel
dacic;
- formuleaza teoria circulatiei cuvintelor.
4) $coalaArdeleana => rol ~n afirmarea romanitatii romanilor.
5XRobert Roesle;r/ ,,Studii roma1ieijti. Cerceti'iri asupra i~toriei vechi a rom[inilor"
~atizarea ideilor irnigra}ioniste mtr-o teorie.
ldei:

;:s

"'"'
..s::
\..)

.s!-..
<:::

16

dacii au fost ~xtermin.ati 1n timpl11 ce_lor doua razboaie;

lipsa cuvintelor dacice in limba romana;
imposibilitatea romanizarii in cei 165 de ani de stapanire romana;
Dacia a fost complet parasita dupa Retragerea aureliana;
romanii s-au format ca popor la sud de Dunare;
romanii sunt un popor de pjstorLnom3
i- inexistenta izvoarelor istorice anterioare secolului al XIII-lea, care sa-i
.
=--=
ateste pe romani la nord de Dunare.
-

6)l\.f:>. Xenopo2J 1884 "Teoria lui Roesler. Studiu asupra sti'iruinfei rom[inilor
iznoacia Traiani'i" - contesta teoria lui Robert Roesler.

- 1918 - Unirea;
- Instaurarea comunismului.

I. Prima jumatate a secolului XX

1) ..N. Iorga, ,,Istoria Romiinilor", ,,lnceputurile viefii romiineijti la gurile Duni'irii".

2) Vasile Parvan, ,,Getica" -aduce dovezi arheologice pentru ideea romanitatii; romanii sunt urma9ii dacilor i a romanilor.
3) C-tin. C. Giurescu (1935) - In Dacia romana majoritatea populapei o constituiau dacii i romanizarea' s-a produs datorita superiorita}ii culturii
romane.
4) N. Densuianu, ,,Dacia preistorici'i" (1913)- a exagerat valoarea i importanta, rolul civilizatiei dacice.
5) Gh.I. Bratianu, ,,0 enigma ?i un miracol" (1937) - suspne romanitatea ~i
continuitatea, ca fiind procese reale, nu miracole, i demonstreaza
romanitatea romanilor plasand-o in context european.
6) David Prodan, Aurel Sacerdo}eanu, C-tin. Daicoviciu, Sextil Pu~cariu,
N. ~mil Petrovici, Alexandro Rosetti (,,0 istorie a limbii romiine"),
Dumitru Onciu - suspn prin argumente istorice continuitatea i romanitatea In spa}iul romanesc.
7) Thomas Mommsen, J. Jung, C. Patsch, L. Homo, Paul Mac.Kendrick (istorici
slTaini) - prezinta argumente ale tcoriei continuitapi.
II. Istoriografia comunista
Premise:
- preluarea ideilor staliniste;
- afirmarea spiritului nationalist.

GI

...

:ij
c
Vi
-~
lo-

.8

17

:s

I'}

::;

:::

:;:

-<

18

.I
i

ldei:

diminuarea contribup.ei factorului roman (caracter asupritor);

exacerbarea elementul~
'
exacerbarea elementulu~
poporul roman era format eJa inainte de cucerirea rorhana.

1) Mihail Roller, ,,Istoria romanil_gtj"j:-

tr-.......,

Perioada postdecembrista
- Romania i statele vecine - Ungaria, Bulgaria - fac parte din
U.E. -problema romanitap.i i continuitatii nu mai are valoare
politica;
- Astfel romanitatea romanilor nu mai are nevoie sa fie demonstrata i c:u atat mai pupn contestata.

Premise:

Ex. ~an Boii Romania fara de frontierii a. Europei i Istorie $i mit fn con$tiinfa

romiineascii.

Democrafie i totalitarism
Ideologii ~i practici politice
in Romania ~i Europa

1(~

-~~ AU~~Q/U'.V~

, ! L/'J -" _I"

---'. ~ /J n
fall ~ f~ ~Jifl/YJ-e c_:~
(\

-~~lvu-U<..
~Molt
J~~o'-t.
l!
/) ........ - I) .
.
0

NIA_~Q(.

'

'

'

I. Caracterizarea generala a secolului XX

- este dominat <le@runtarei)lintre democratie gi totalitarism.
TOTALITARISM

a) de dreapta: fascism, nazism;

b) de stanga: comunism.
ldei:

,,

partidul unic;
ideologie unica;
controlul statului;
ingradirea drepturilor gi a libertarilor (CENZURA);

- t1!1'00re ~( potipe se::ret2.;

=im~area ma~c.t /-eJu'

DEMOCRATIE
- pri.ncipii:

suveranitatea natiuni1;
reprezentativitatea;
separarea puterilor u1 stat.
- pluripartidism;
- diversitate ideologica;
- neintervenpa statului (exceptii - reglementarea raporturilor civile,
uneori in economie);
-- drepturi gi libertati:
civile (sec. al XVIII-lea);

......c
GI

GI

iii

.....
~

Q
......

1.J~h.tr.7- ~kJ,J
I' r;,,,)-,.Ji~
~
I
I

politice (sec. al XIX-lea);

sociale (sec. XX).
- constitutionalismul.

~~

:~

II. ldeologii ~i practici totalitare

OBS. Acestea s-au afirmatin~rima jumatate a secolului
cintelor Primului Razboi Mondial.
a)

@re f~du~iM~

FASCISMU:~ ~if~ -

t4* l\U.A(. ~I .
e~oho.~- ~~ ~~ -> (lA..ct,~a.
cl,et~~-~

- .

{MM.

~QA/.~ ~

ZJ-p:i:M

f - ~
a
fVt<o,/fO'-r~ ~ Le 'i e

fl

- rasismul =::> antisemitism.

Practica o itica
.~J ~ ~1uh.e..
~
933 Hitler preia putereafakgeri "W) => cancelar. /
~
artie 19 - Hitle!JP.~ dictatoriale =::> sfaritul Republicii Weimar.
I
19..
moare~cienburg,. iar Hi-~~ibutiile pre~edintelui
~.
1.U.hrer). -/
~co,,~

<J":1

~Ji

C4J/iJ.

""'

AM/e;

f-1,,_

:t;:!"oaptea de cristal Cle evre1 omorati;

~
adoptarea solutiei ti.hale: exterrninarea evreilor => Holocaustu!f Sho~-:_ (lpgarele d~ la_Aus0witz, Treblinka,

- in Romania, Ungaria, Bulgaria, Spania, Portugalia, Belgia, M(lrea

Britanie.
~
. _p j .Id e1:
e-0-

- naponalism;
- antiliberalism;
- antisemitism.

J ,,

OBS . In unele dintre aceste tari artidele extrern st d dr

t
' .
.
, .
.
'". '
1 e e , eap a au aJ uns
ia cona1:cere, ungan , . ehoslovac; ,_,om3ni~

rr=r.:r.-tt -b~ ~ -) ~;~ ~ MWot.t. ~ 41~"'-' . .'t'a..K

l;:;:!!.;..I
. ' ' - /\ /'. ' n-...r.i1'9.
d)COMUNISMUL(EXTREMASTANCiA) Q""-m>r,,j~ '2U5l"4
. - Sl!Jtinute dt;._ffitj~~J., 1 Mein Kamr (Crezul meu);- ~NV\ ~--Qhi,Q. tVo.>Ucw..-k: "'~~rvw,J '1 /"' A+M.~ _It
t

~ JJ. ~ponalisrn;.'it~id~tatura =>eel de-al treileaReich(imperiu);

(3.S. I fWM1u ~ ;rt.

c) PARTIDE $1 GRUPARI EXTREMISTE DE DREAPTA />-OJ' ,, ,.,-h. ~

e-

utitelmLun ;

Maidanek)/11jwu,~ ...fQMt,Cc;n

if

/l.Vifl/flrr XLJfl! H-l:teJi '

cid FOrMA.t~~CJ:

s ... .
A
.~I_ c>k F~~./~
-declangarea politicii antisernite: ~ l CJ.ft'1~o.~ H ~)

~))II.a 4 _') ~~~lb

Practicii oliti
A .

19
enito Mussolinf' ~ar~ul asupra Romei"=>Jprim-ministruJ
192 mi~carea fascista d
oritat a in Camera deputap!or.
e oata utere
Concluzie: - Mussoli
;:1111 t zw - d es fi'm tarea sm
. dicateIor; '. o>u u llt\J. """"at~
.'In. I
/J
o.. .e~
- suprimarea libertap.i preset / ~O.....
...
- interzicerea activitatii partidelor => partidul nationalist
/. ~
fascist;
j ~
-inregimentarea maselor (Dopolavoro, Ballila, Avanguardia);
~~
~ polia secreta (OVRA);
~
or~,i:ruz.atii paramilitare (Camasilip~egre/I}aWJ a),
!... .
.
- eJZi/\.U{.~Q.. o..~Wu.x~ p ~ Tlu
.
b ) NAZISMJJL ((!if;
o_
t..

Masuri] -)
- desfiintarea sindicatelor =::> infiintarea Frontului Muncii;
-inregimentarea rnaselor (Tineretul hitlerist- Hitlerjugend);
-cenzura;
- polit].a secreta (GESTAPO);
- controlul ~bisericii;
~dt'AMi.M 0r-{ii (Y>)~~- propaganda;

- corporatism;

-- -n a-p-o n_al...,
is-m.

IJotfoo~: Soctokd ~ ilwv,CI.~~ ok;

-Jo...':/ CY)~~ . )911-oN.. floe. ~~o.. ~CE. 0-01.t.~tr dJ. ..LeMU>1

er.
'f~ avuf ia baz]'teoria marxista;
- ideea lup tei de clasa:
- ideea
- rolul statul~
~
~
..:. pre~uarea put~ri.i p~rin revolu~e;
-societatea sociahsta ca treapta spre cea comunista.

dicta~rii proletaria~ui;

Cl

...c:
Cl

iii
~

-~

......

23

1:~.

1..1

ii
'-I

Caracteristici:

..

. ."""11

Contestari:

Masuri:
-

partid unic ifO.;...

controlul statului (dirijism economic);
proprietatea cofectiva;
poli~ia secreta ~CEKA. NKVD, KGB);cultul p~rsonql~ .
_ ~ ~
~1~ 1 .
' c,\.U~ .;;:...;;.;;.;,;;..__ _

OB

tesc:
- mi~cari de disiden!a: Vaclav Havel l..Cehoslovacia), Adam
Michnik, Bronislaw Geremek, Lech Walesa ~i sindicatul Solidaritatea Polonia .
197 988 rezistenta mujahedinilor din Afganistan.

-:Y

OBS. A existat ~tr~ ~i

cu privire l~ortul de revolu/i..
::::> incercari de a exporta revolutia in Ung.aria, Polonia, '" ermarua.
_,,,.,~,riJJ

1'r2ill.

{;iQ r~~ifk

~~,~J.r Jti~iut'R i; f'''J'l;''l.MOll

.
1 i
yC95 filtiu. 10~1~61~;~.4ii~ut>t11t!l ~J...V&.~~vlt.i (,./d.ccul./
Ji" (''~111/t ('~oWCA Uf: SS f'cA.J.o ~ l~""i!,
'
"A

\
~

.,,.

Caracteristici:

- cconomie centralizata 9i planificare riNda; t7 {

--12. ~

~ colectivizareafortata;.:;,~-~'{(~~w~
- industrializarea fortata-,J~c:t Jru:.a~

~.... p,.~ ~ t'C6-1.<.~

'

- planuri d.Rcinale;

"I

of""-.
-&!A.
~f"t.
N.A.f.>l.Q.. f'M..~ ~
..
~l -/, J.

-~hrca teroa re GuJao-ul sovi'2tic\ ~ !;:~

f'Ml..W>C4
If"ea_{t,
- cenzura,
'
- cultul personalitatii dus la extrem.

. ~ f O~Ot
.' ~
CP-1.1.

r.

Nikita Hru~ciov - critica regimului stalinist

Mihail Gorbaciov - a lansat, in 1985, Perestroika ~i Glasnos~
(reconstruc\ie ~i deschidere)
Mongolia - stat comunist inainte de 1945

It) a doua jumatate a secolului XX

Comunismul in mai multe tari

.,

'

Ill. ldeolo

'fsOBS.

.. .
11

. .

~1 pract1c1 democrat1ce

emocratia ~ sunt strans legate de d~turile omu 1 -'

Storie:
1) Antichitate - problema drepturilor este abordata in primele coduri de
legi.
~) ,poca luminilor - a pare ca teorie a drepturilor omului.
~
1 7 Declaratia de indpendenfii a SUA
1789 Declaratia drepturilor omului ~i cetiifeanului => egalitate intre oameni, dreptul la viata, la libera exprimare etc.
3)

Epor.a contemporanii
> - _--o, K eclarafia universalii a drepturilor omului {ONU).
Convenfia europeanii a drepturilor omului (Consiliul Europei).

dupa 191,li.J comunismul se instaureaza in mai multe tari din Euro!,

Asia, America.

--

~ 1 Primul

Razboi Mondial - democrap.a victorioasa.

\

l!I
....cCll

iii

-~
i.;..
0
......

25

~1

. ;1 -
I
t

"j

;m eriilor multinationale-

- aparipa d oi Sti,\te . adoptarea, de catre aceste state! de ~

republicane sau monarhii parlamentare (Iugoslavia);
- consolidarea regimurilor democratice ill vechile state democratice
sub impactul a doua elemente: vot universal (~ne;lia~SUA
~ reforme agrare.
,
II) perioada interbeli~~riza democratiei =>) nstaurarea regimurilor

totalitare.

'

Ai
I

Concluzie: pozip.i revizioniste fata de tratat.

- crize economice ~i sociale;

- c.:riza postbelica imediata (1918-1924);
'.::: cnza econom1ca de supraproducfiEY(1929-1933) => _greve, mi~c~i
sociale, in!!filie, cre~terea lenta de salarii;
- ~ politice generate de raspandirea ideilor socialiste:
- 1918 - Revoluj:ia spartakista din Berlin;
- 1919 - Republica Sovietica Ungara;
- scindarea mi~carii socialiste 1n partide social-democrate ~i
comuniste.
Concluzie: in fa ta h1turor acestor incercari, democraj:ia n-a mai gasit solup.i

declinul dernocratiei'.'"
- crize politice ale democr~p.ci europene interbelice:
~ ~ Lloyd George;
.
.
- scindarea liberalilor in diverse grupari => unii adera la totalitarism; .
-ponderea crescanda in viata politica a partidelor populare
socialiste, comuniste, naponaliste.
- disparipa unor partide politice moderne ~i aparitia altor
particle .

OBS. A existat o revigorare in perioada cre~terii economice de~

'
:.-"'\

III) perioada postbelica (dupa 194~) ~cfia democratiei.

OBS. Ordinea politidi instaurata e_upa raz~a fost expresia comwomisului istoric facut de democratie URSS-ului ~ polarizarea lumii 1n
cele doua sisteme.

~ ,...~~~.,~w .,luralisrnului ~i_liberalismului democratic:

deologiilor. populare ~i democrat-cre~tin~ (iau locul
liberalismului);
crfirmare~i ~-v-o~lta-r-~i:artidelor social-democrate ~~ socialiste
(Franta, Germania), chiar ~i comuniste (Italia, Grecia);
- aparitia mi~carilor ~i partidelo ecolo 1s ,
__: afirmarea tot mai putemica a orgaruza, 1 or dfo societatea civila;
- iniP,erea ~i :tnanifestarea unor acuni anticomuniste:
.-Planul Marshall;
- Razboiul din Coreea (1950:-1953);
,. constituirea NATO;
- Razboiul din Vietnam (1961-1975).

OBS. Toate aceste aqiuni sunt e?<J?resia politicii de ,,containment" (stavilire),

lansate m1947.de George F. Kennan ~i pusa prima data ill aplicare de
Truman.

Elemente specifice ale dcmocrafiei

GERMANIA
-1919 - Republica de la Weimar - republicii democratica;
- se confrunta cu probleme i;;i criza;
- consecintele tratah1lui de pace;
- criza postbelica;
- 1923 - ocuparea Ruhrului de catre Franta;
-1929-1933 - criza de supraproductie;
-1933 - instaurarea regimului totalitar nazist;
- dupa 1945 - separarea m cele 2 Germanii (1949):
RDG - regim comunist;
RFG - membrii NATO ~i CEE.
R.F.G.
- regim democrat liberal de tip federal;

QI

...
QI

c
iii

-~
~

c
.......

27