Exemplificare pentru lucrul cu specificatii multisortate

Seminar de PROGRAMARE LOGICA

Lector Claudia MURESAN
Semestrul II, 20132014
In textul de mai jos, vom folosi prescurtarea uzuala i. e. (id est), semnificand adica, precum
si prescurtarea ddaca pentru sintagma daca si numai daca.
Spatiile vectoriale la care ne vom referi n cele ce urmeaza vor fi spatii vectoriale stangi peste
corpuri comutative. Stim ca orice spatiu vectorial stang peste un corp comutativ se poate organiza
(n mod canonic) ca spatiu vectorial drept peste acelasi corp comutativ, si invers. De aceea, n cele
ce urmeaza, n loc de spatiu vectorial st
ang vom scrie, simplu, spatiu vectorial.

Spatiile vectoriale ca algebre

Vrem sa determinam o specificatie (S, , ) astfel ncat algebrele sa fie exact spatiile vectoriale
peste corpuri comutative, i. e. orice algebra sa fie un spatiu vectorial peste un corp comutativ, si
orice spatiu vectorial peste un corp comutativ sa fie o algebra.
Ce este un spatiu vectorial K V peste un corp comutativ K? K V este o structura algebric
a
formata dintrun grup abelian V , ale carui elemente se numesc vectori, un corp comutativ K, ale
carui elemente se numesc scalari, si o operatie de compunere a vectorilor cu scalari ce ndeplineste
anumite proprietati.
Grupul abelian cu multimea suport V se noteaza, de obicei, aditiv. Intrucat si corpul K are un
grup (abelian) subiacent notat, n mod uzual, tot aditiv, vom folosi pentru operatiile grupului V
notatii care sa se deosebeasca de cele folosite pentru K.
Asadar, pe multimea V este definita o structura de grup abelian, deci, n primul rand, multimea
V este nzestrata cu o operatie binara asociativa, pe care o vom nota cu . Aceasta operatie binar
a
(de compunere, sau adunare, a vectorilor), are element neutru, fie acesta ;  este o constant
a
(operatie zeroara) din V . Fiecare element al lui V are un opus (un invers, un simetric) fat
a de 
(n raport cu operatia binara ), ceea ce nseamna ca avem o operatie unara pe V , fie aceasta ,
care duce fiecare element al lui V n opusul sau fata de . In fine, grupul V este comutativ, adic
a
operatia binara este comutativa. Sa scriem axiomele (conditiile, proprietatile) grupului abelian
pentru (V, , , ); vom ncepe cu proprietatea de comutativitate a lui :
(C1 )
(C2 )
(C3 )
(C4 )

( x, y V ) (x y = y x)
( x, y, z V ) (x (y z) = (x y) z)
( x V ) (x  = x)
( x V ) (x ( x) = )

De fapt, (C3 ) spune ca  este element neutru la dreapta pentru , iar (C4 ) spune ca x este invers
la dreapta pentru x (n raport cu ), oricare ar fi x V , dar, avand proprietatea de comutativitate
1

a lui , anume (C1 ), rezulta ca  este si element neutru la stanga pentru , iar x este si invers la
stanga pentru x (n raport cu ), oricare ar fi x V .
K este un corp comutativ, deci este, la randul sau, nzestrat cu o structura de grup abelian, n
notatie aditiva, fie aceasta (K, +, 0, ), dar si cu o structura de grup abelian notata multiplicativ,
fie aceasta (K, , 1,1 ) (ar fi fost doar un monoid multiplicativ daca am fi avut doar o structur
a de
inel pe K, doar un monoid comutativ n cazul unei structuri de inel comutativ pe K, si doar un grup
n cazul unei structuri de corp pe K); n fine, nmultirea din K (adica operatia binara de pe K)
este distributiva fata de adunarea din corpul comutativ K (adica operatia binara + de pe K). S
a
scriem axiomele corpului comutativ pentru K (a se revedea discutiile de mai sus legate de axiomele
grupului abelian):
(C5 )
(C6 )
(C7 )
(C8 )
(C9 )
(C10 )
(C11 )
(C12 )
(C13 )

( x, y K) (x + y = y + x)
( x, y, z K) (x + (y + z) = (x + y) + z)
( x K) (x + 0 = x)
( x K) (x + (x) = 0)
( x, y K) (xy = yx)
( x, y, z K) (x(yz) = (xy)z)
( x K) (x 1 = x)
( x K) (xx1 = 1)
( x, y, z K) (x(y + z) = xy + xz)
not.

Am folosit notatia uzuala: x y = xy, pentru orice x, y K. De asemenea, am folosit conventia:

operatia 1 are prioritate mai mare decat , iar are prioritate mai mare decat +. (C13 ) este, de
fapt, distributivitatea la stanga a nmultirii fata de adunare n corpul K, dar, deoarece corpul K este
comutativ, i. e. are nmultirea comutativa (proprietatea C9 ), rezulta si distributivitatea la dreapta
a lui fata de +.
In fine, sa notam operatia de compunere a vectorilor cu scalari prin : K V V , si s
a i
scriem axiomele (proprietatile):
(C14 )
(C15 )
(C16 )
(C17 )

( a K) ( x, y V ) (a (x y) = (a x) (a y))
( a, b K) ( x V ) ((a + b) x = (a x) (b x))
( a, b K) ( x V ) ((ab) x = a (b x))
( x V ) (1 x = x)

Acum sa determinam specificatia (S, , ) care descrie spatiile vectoriale. Spatiul vectorial arbitrar K V peste corpul comutativ arbitrar K va fi o algebra A, si orice algebra B va fi un spatiu
vectorial peste un corp comutativ.
In primul rand, care este signatura (S, ), astfel ncat K V sa fie o algebra A?
Sa scriem structura algebrica K V cu toate operatiile, enumerate descrescator dupa aritati (i. e.
dupa numarul argumentelor), cum este uzual pentru algebre: (V, K; , +, , , , ,1 , , 0, 1).
: V V V, + : K K K, : K K K, : K V V, : V V, : K K,1 : K
K,  V, 0 K, 1 K.
Avem doua multimi suport: V si K, deci vom avea doua sorturi: S = {v, s} (v va fi sortul
vectorilor, iar s va fi sortul scalarilor). Suporturile lui A sunt: Av = V si As = K.
Sa scriem simboluri de operatii cu aritatile si sorturile rezultat corespunzatoare pentru operatiile
din K V : = {sumv : vv v, sums : ss s, prods : ss s, prodvs : sv v, opusv : v v, opuss :
s s, invs : s s, ov : v, os : s, is : s}. Cu operatiile = Asumv : Av Av Av , + =
Asums : As As As , = Aprods : As As As , = Aprodvs : As Av Av , = Aopusv : Av
2

Av , = Aopuss : As As ,1 = Ainvs : As As ,  = Aov Av , 0 = Aos As , 1 = Aos As , K V

devine algebra A = (Av , As ; Asumv , Asums , Aprods , Aprodvs , Aopusv , Aopuss , Ainvs , Aov , Aos , Ais ).
Orice spatiu vectorial este o algebra B = (Bv , Bs ; Bsumv , Bsums , Bprods , Bprodvs , Bopusv , Bopuss ,
Binvs , Bov , Bos , Bis ), definita la fel ca A pentru spatiul vectorial arbitrar K V .
Acum sa definim o multime de ecuatii astfel ncat A sa fie o algebra (i. e. algebra
A  , i. e. A  , oricare ar fi ), prin urmare orice spatiu vectorial peste un corp comutativ
sa fie o algebra, si orice algebra sa fie un spatiu vectorial peste un corp comutativ.
Fie = {i | i 1, 17}, unde:
.
(1 ) {x, y} sumv(x, y) =v sumv(y, x)
.
(2 ) {x, y, z} sumv(x, sumv(y, z)) =v sumv(sumv(x, y), z)
.
(3 ) {x} sumv(x, ov) =v x
.
(4 ) {x} sumv(x, opusv(x)) =v ov
.
(5 ) {x, y} sums(x, y) =s sums(y, x)
.
(6 ) {x, y, z} sums(x, sumv(y, z)) =s sums(sums(x, y), z)
.
(7 ) {x} sums(x, os) =s x
.
(8 ) {x} sums(x, opuss(x)) =s os
.
(9 ) {x, y} prods(x, y) =s prods(y, x)
.
(10 ) {x, y, z} prods(x, prods(y, z)) =s prods(prods(x, y), z)
.
(11 ) {x} prods(x, is) =s x
.
(12 ) {x} prods(x, invs(x)) =s is
.
(13 ) {x, y, z} prods(x, sums(y, z)) =s sums(prods(x, y), prods(x, z))
.
(14 ) {a, x, y} prodvs(a, sumv(x, y)) =v sumv(prodvs(a, x), prodvs(a, y))
.
(15 ) {a, b, x} prodvs(sums(a, b), x) =v sumv(prodvs(a, x), prodvs(b, x))
.
(16 ) {a, b, x} prodvs(prods(ab), x) =v prodvs(a, prodvs(b, x))
.
(17 ) {x} prodvs(is, x) =v x
Sa verificam ca A  :
A  1 ddaca ( x, y Av ) (Asumv (x, y) = Asumv (y, x)), ceea ce este adevarat, conform (C1 );
A  2 ddaca ( x, y, z Av ) (Asumv (x, Asumv (y, z)) = Asumv (Asumv (x, y), z)), ceea ce este adevarat, conform (C2 );
A  3 ddaca ( x Av ) (Asumv (x, Aov ) = x), ceea ce este adevarat, conform (C3 );
A  4 ddaca ddaca ( x Av ) (Asumv (x, Aopusv (x)) = Aov ), ceea ce este adevarat, conform
(C4 );
analog, A  5 , A  6 , A  7 si A  8 , conform (C5 ), (C6 ), (C7 ) si (C8 );
A  9 ddaca ( x, y As ) (Aprods (x, y) = Aprods (y, x)), ceea ce este adevarat, conform (C9 );
A  10 ddaca ( x, y, z As ) (Aprods (x, Aprods (y, z)) = (Aprods (Aprods (x, y), z)), ceea ce este
adevarat, conform (C10 );
A  11 ddaca ( x As ) (Aprods (x, Ais ) = x), ceea ce este adevarat, conform (C11 );
A  12 ddaca ( x As ) (Aprods (x, Ainvs (x)) = Ais ), ceea ce este adevarat, conform (C12 );
A  13 ddaca ( x, y, z As ) Aprods (x, Asums (y, z)) = Asums (Aprods (x, y), Aprods (x, z)), ceea ce
este adevarat, conform (C13 );
A  14 ddaca ( a As ) ( x, y Av ) (Aprodvs (a, Asumv (x, y)) = Asumv (Aprodvs (a, x), Aprodvs (a, y))),
ceea ce este adevarat, conform (C14 );
A  15 ddaca ( a, b As ) ( x Av ) (Aprodvs (Asums (a, b), x) = Asumv (Aprodvs (a, x), Aprodvs (b, x))),
ceea ce este adevarat, conform (C15 );
A  16 ddaca ( a, b As ) ( x Av ) (Aprodvs (Aprods (ab), x) = Aprodvs (a, Aprodvs (b, x))), ceea ce
este adevarat, conform (C16 );
3

A  17 ddaca ( x Av ) (Aprodvs (Ais , x) = x), ceea ce este adevarat, conform (C17 ).

Orice spatiu vectorial peste un corp comutativ, ca algebra B, satisface multimea de
ecuatii, deci este o algebra. Reciproca este imediata: orice algebra, i. e. orice algebr
a care
satisface , este un spatiu vectorial peste un corp comutativ. Asadar, algebrele sunt exact spatiile
vectoriale peste corpuri comutative.

subalgebre, morfisme versus subspatii vectoriale, morfisme

de spatii vectoriale

Vom observa ca subspatiile vectoriale ale unui spatiu vectorial peste un corp comutativ care coincide cu algebra A sunt exact subalgebrele lui A cu acelasi corp comutativ subiacent ca si spatiul
vectorial A, iar morfismele de spatii vectoriale peste un corp comutativ sunt exact componentele
de sort v ale morfismelor definite ntre algebrele cu acelasi corp comutativ subiacent av
and
componenta de sort s egala cu functia identica a acelui corp comutativ.
In cele ce urmeaza, A = (Av , As ; Asumv , Asums , Aprods , Aprodvs , Aopusv , Aopuss , Ainvs , Aov , Aos , Ais )
si B = (Bv , Bs ; Bsumv , Bsums , Bprods , Bprodvs , Bopusv , Bopuss , Binvs , Bov , Bos , Bis ) vor fi algebre arbitrare.
B este subalgebra a lui A ddaca B este subalgebra a lui A (este imediat ca orice
subalgebra a algebrei A satisface , deci este o algebra), i. e. ddaca: Bv Av , Bs As
si B este nchisa la operatiile de algebra ale lui A, i. e.: pentru orice x, y Bv si orice a, b
Bs , au loc: Asumv (x, y) Bv , Asums (a, b) Bs , Aprods (a, b) Bs , Aprodvs (a, x) Bv , Aopusv (x)
Bv , Aopuss (a) Bs , Ainvs (a) Bs , Aov Bv , Aos Bs , Ais Bs , iar operatiile de algebra ale lui B
sunt restrictiile operatiilor de algebra ale lui A la suporturile lui B, adica: Bsumv = Asumv |Bv Bv ,
Bsums = Asums |Bs Bs , Bprods = Aprods |Bs Bs , Bprodvs = Aprodvs |Bs Bv , Bopusv = Aopusv |Bv ,
Bopuss = Aopuss |Bs , Binvs = Ainvs |Bs , Bov = Aov , Bos = Aos , Bis = Ais .
Se observa ca B este subspatiu vectorial al lui A ddaca B este subalgebra a lui A si Bs = As .
Un morfism h : A B este un morfism h : A B (definitia unui morfism nu este
influentata de ecuatiile din ), i. e. o functie bisortata h = (hv , hs ) : (Av , As ) (Bv , Bs ) (i. e.
hv : Av Bv si hs : As Bs ) care comuta cu operatiile de algebre ale lui A si B, adica, pentru
orice x, y Av si orice a, b As :
hv (Asumv (x, y)) = Bsumv (hv (x), hv (y)),
hs (Asums (a, b)) = Bsums (hs (a), hs (b)),
hs (Aprods (a, b)) = Bprods (hs (a), hs (b)),
hv (Aprodvs (a, x)) = Bprodvs (hs (a), hv (x)),
hv (Aopusv (x)) = Bopusv (hv (x)),
hs (Aopuss (a)) = Bopuss (hs (a)),
hs (Ainvs (a)) = Binvs (hs (a)),
hv (Aov ) = Bov ,
hs (Aos ) = Bos ,
hs (Ais ) = Bis .
Se observa ca f : Av Bv este un morfism de spatii vectoriale ntre A si B ddaca (Bs ; Bsums ,
Bprods , Bopuss , Binvs , Bos , Bis ) = (As ; Asums , Aprods , Aopuss , Ainvs , Aos , Ais ) si h = (f, idAs ) : A B
este un morfism (unde idAs este functia identica a lui As , care duce fiecare element al lui As n el
nsusi).