Semiologie-S4

Auscultatia
Auscultatia este metoda de investigatie clinica cu ajutorul careia percepem
fenomene acustice, care sunt produse de functionarea in conditii normale sau
patologice ale organelor interne.
Metodele auscultatiei: directa si indirecta.
Auscultatia directa sau imediata se realizeaza prin aplicarea direct pe
zonele unde se proiecteaza organele pe care dorim sa le investigam in mod direct si
cat mai intim cu pielea pacientului.
Avantajele metodei: metoda simpla; usor de aplicat; nu necesita aparatura;
zgomotele percepute sunt distincte.
Dezavantajele metodei: incomoda; obositoare atat pentru pacient, cat si
pentru examinator; este neigienica in cazul bolnavilor nengrijiti sau cu afectiuni
contagioase; unele zone nu sunt accesibile urechii in mod intim (axila, fosele supra si
infraclaviculare, gatul).
Auscultatia indirecta sau mediata se face cu ajutorul stetoscopului. Initial
stetoscopul era o palnie (un trunchi de con) care la extremitatea cu diametrul mai mic
avea un disc cu o gaura centrala=placa auriculara, pe care se punea urechea. Avea
15-20 cm si era din lemn sau plastic (monoauricular).
In prezent auscultatia se face cu stetoscoape biauriculare, formate din o
piesa metalica (cutia de rezonanta), prevazuta cu o membrana si cu o palnie. Cu
ajutorul membranei se face auscultatia optima a sunetelor sonore, iar cu palnia
auscultatia optima a sunetelor joase. Piesa metalica se continua cu un tub flexibil de
plastic sau cauciuc, care se divide in 2 ramuri; acestea se continua cu 2 tuburi din
metal, care se termina fiecare cu cate o oliva din plastic.
Fiecare stetoscop aude in mod diferit acelasi sunet. Un pacient, in timp
se asculta cu acelasi stetoscop.
Avantajele metodei: amplifica zgomote neclare; permite localizarea cu
precizie a fenomenelor acustice; este o metoda comoda pentru pacient si pentru
examinator; respecta conditiile de igiena; permite precizarea anumitor detalii.
Conditii: presa metalica se aseaza perpendicular pe piele. Se exercita o
presiune moderata, pentru ca tegumentul pacientului sa fie intins sub palnie. In
timpul auscultatiei nu se ating partile sensibile ale stetoscopului. Olivele trebuie
adaptate canalului auditiv extern al examinatorului; trebuie sa fie cat mai etanse cu
acesta.
Cu aceasta metoda se investigheaza aparatul respirator si cardiovascular.
Rar pot fi investigate si cavitatile abdominale, articulatiile (eventualele cracmente).