Populatia Roma

FIA GRUPULUI VULNERABIL
POPULAIA ROMA
Structura
1. METODOLOGIA ORGANIZARII SI COLECTARII DE INFORMATIE
2. DESCRIEREA GRUPULUI VULNERABIL
3. CE S-A REALIZAT PENTRU GRUPUL VULNERABIL?
4. CE SE DORETE S SE REALIZEZE?
1. METODOLOGIA ORGANIZARII SI COLECTARII DE INFORMATIE

Datele privind grupul vulnerabil POPULAIA ROMA au fost culese ntr-un cadru mai larg
de documentare i colectare de informatie relevanta pentru documente strategice
viitoare legate de perioada 2014 - 2020.
Listam mai jos adrese care vor fi utilizate pentru fiecare grup vulnerabil i care pot fi
interesante pentru colectarea de date din domeniul general al grupurilor vulnerabile si
incluziunii/excluziunii sociale adrese care au fost identificate prin cautari multiple,
generate si lansate pe mai multe motoare de cautare google, googlesearch (academic),
bing, carrotsearch2.
(I) Metodologia selectiei de termeni. Cautarile au fost organizate pe termenii-cheie ai
REGULAMENTULUI PARLAMENTULUI EUROPEAN I AL CONSILIULUI de stabilire a unor
dispoziii comune privind Fondul european de dezvoltare regional, Fondul social
european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural i Fondul
european pentru pescuit i afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun,
precum i de stabilire a unor dispoziii generale privind Fondul european de dezvoltare
regional, Fondul social european i Fondul de coeziune i de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1083/20061.
(II) Au fost organizate cautari cu urmatorii termeni: Incluziune activa, comunitati
marginalizate, integrare comunitati marginalizate, Recomandarea Comisiei din 3
octombrie 2008, incluziunea activa a persoanelor excluse de pe piata muncii, orientarile
privind ocuparea fortei de munca, strategie nationala de reducere a saraciei, politici de
reducere a saraciei, excluziunea sociala la nivel national, Programul National de reforma
aici cautat gruprui vulnerabile si centrat pe persoane varstnice, extindere oportunitati de
angajare pentru gruprui defavorizate, reprezentare cartografica teritoriala NUTS 3 pentru
grupurile marginalizate si defavorizate, parteneri sociali la elaborarea strategiilor de
incluziune activa, ingrijirea rezidentiala, ingrijirea bazata pe comunicare, combaterea
segregarii.2
(III) ADRESE pentru cautarea online-cadru in domeniul problematicii grupurilor
vulnerabile:
http://www.mmuncii.ro/ro/628-view.html (Raportri privind incluziunea social,
ultimul document - 16.03.2011 - Raport incluziune sociala 2010 )
http://www.economiesociala.anr.gov.ro/pdf/Activitatea2/cercetarea_in_comunitatile
_locale.pdf
http://www.cnpv.ro/asistenta-sociala-si-egalitate-sanse-5.pdf
http://www.scribd.com/doc/55483028/16/Strategia-Na%C5%A3ional%C4%83-Anti%E2%80%93-S%C4%83r%C4%83cie-%C5%9Fi-Promovare-a-Incluziunii
http://www.dae.gov.ro/articol/961/strategia-europa-2020-la-nivel-na-ional
1
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/pdf/2014/proposals/regulation/general/ge
neral_proposal_ro.pdf
2
Rezultatele cautarii pentru termenii cheie extrasi din continutul Contractului de Parteneriat si din Regulament
(p. 149) sunt organizate in documente separate.
http://www.tineribasarabeni.com/2010/09/europa-2020-lupta-impotriva-saracieisau-deja-vu/
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si
%20asistenta%20sociala/Proiecte_cu_finatare_externa/6%20%20Raportul_National_PSIS_final.pdf
http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=parteneri%20sociali%20incluziune
%20activa%20grupuri
%20defavorizate&source=web&cd=1&ved=0CBkQFjAA&url=http%3A%2F
%2Fec.europa.eu%2Fsocial%2FBlobServlet%3FdocId%3D2563%26langId
%3Dro&ei=TS2qToLoAcfNhAeWzszRDw&usg=AFQjCNE546MrOvdXDNGVCLZoPW6
RU-WnjA
http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=parteneri%20sociali%20incluziune
%20activa%20grupuri
%3Dro&ei=TS2qToLoAcfNhAeWzszRDw&usg=AFQjCNE546MrOvdXDNGVCLZoPW6
RU-WnjA
http://www.presidency.ro/static/ordine/SSNR/SSNR.pdf
http://www.newspad.ro/OFERTE-DE-MUNCA-PENTRU-PENSIONARI,174941.html
http://www.scritube.com/stiinta/stiinte-politice/STRATEGIA-DEZVOLTARIIDURABILE92792.phphttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=OJ:L:2008:307:0011:0014:RO:PDF
http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=OJ:L:2010:308:0046:0051:RO:PDF
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/RapoarteStudii/290807raport.pdf
http://www.adrcentru.ro/Document_Files/CDRSedinte/00000933/jjy5u_0.10.1%20P
RAO-2-august-2010.pdf
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/RapoarteStudii/290807raport.pdf
http://www.oportunitati-apuseni.ro/fondul-social-european.html
http://www.stpsudmuntenia.ro/docs/prao%20sud%20muntenia%202009-2011%20%20proiect.pdf
http://www.runv.ro/docs/FinantariTransilvaniadeNord.pdf
http://www.fsesudest.ro/271_PRAO_20092011_STP_SE_varianta_finala_cu_coperta.pdf
http://www.ier.ro/documente/formare/Piata_muncii.pdf
%20asistenta%20sociala/Evenimente/250809Cluj_HHauben.pdf
http://eurex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=OJ:C:2010:212E:0023:0031:RO:PDF
http://economiesociala.info/uploaded_files/301210%20Raport%20de
%20cercetare_economie%20sociala%20in%20Ro.pdf
http://economiesociala.info/uploaded_files/301210%20Raport%20de
%20cercetare_economie%20sociala%20in%20Ro.pdf
http://www.amosnews.ro/Primaria_Sectorului_2_invata_somerii_cum_sa_si_gaseasc
a_un_loc_de_munca-29-77958.html
http://www.ruralestbacau.ro/wp-content/uploads/2011/02/studiu-varstnicihttp://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=parteneri%20sociali%20incluziune
%20activa%20grupuri
%3Dr
o&ei=TS2qToLoAcfNhAeWzszRDw&usg=AFQjCNE546MrOvdXDNGVCLZoPW6RUWnjA
http://www.caritas-satumare.ro/news.php?id=11
http://www.cnpv.ro/Excluziunea_varstnicilor_2010_versiunea2.pdf
2010.pdfhttp://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=1527&t=Stiri
http://www.fsenordest.ro/BIBLIOTECA/PRAO_NE_2010.pdf
http://www.stpne.ro/documente/PRAOIS%20final%202009-2011.pdf
http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=CELEX:32008H0867:RO:HTML
http://www.catalactica.org.ro/proiecte_in_derulare.html
%20asistenta%20sociala/Evenimente/250809Sinaia_Timisoara.pdf
http://observator.sas.unibuc.ro/wp-content/uploads/2011/01/Diagnostic-exclus-depe-piata-muncii.pdf
http://www.agentiaimpreuna.ro/files/publicatii/7-Politici_de_incluziune_RO-p-ro.pdf
http://www.fsenordest.ro/BIBLIOTECA/PRAO_NE_2010.pdf
http://www.ifes.ro/docs/IrinaBadea-MMFPS-DPIS.pdf
http://www.stpne.ro/documente/PRAOIS%20final%202009-2011.pdf
http://www.agentiaimpreuna.ro/files/publicatii/7 Politici_de_incluziune_RO-p-ro.pdf
(IV) ADRESE PENTRU CAUTAREA SPECIFICA GRUPULUI VULNERABIL POPULAIA ROMA

http://www.anr.gov.ro/site/planurile_deceniu.htm
http://www.anr.gov.ro/docs/deceniul/deceniului_de_incluziune_a_romilor_in_domeni
ul_sanatatii.pdf
http://www.anr.gov.ro/docs/deceniul/deceniului_de_incluziune_a_romilor_domeniul_
ocuparii.pdf
http://www.anr.gov.ro/docs/deceniul/deceniului_de_incluziune_a_romilor_domeniul_
locuirii.pdf
http://www.anr.gov.ro/docs/deceniul/deceniului_de_incluziune_a_romilor_dom
niul_educatiei.pdf
http://www.osf.ro/en/publicatii.php
http://edu.presidency.ro/upload/raport_edu.pdf
http://europa.eu.int/comm/employment_social/local_employment/index_en.htm
http://romaeducationfund.hu/
http://www.anr.gov.ro/html/Deceniul_1.html
http://www.sgg.ro/index.php?id=36,48,0,0,1,0
http://www.acrr.ro/download/publicatii/DecadeWatch-2010-RO.pdf
http://www.anr.gov.ro/html/Biblioteca.html
http://strategia.ncsd.ro/
www.anr.gov.ro/.../PROROMI__Comunitatile_de_Romi_din_Roman...
www.mmediu.ro/vechi/dezvoltare_durabila/sndd.htmstrategia.ncsd.ro/docs/snddfinal-ro.pdf
http://www.anr.gov.ro/html/Politici_Publice.html,
A. Educaie,
B. Ocupare,
C.
Sntate,
D. Locuire,
E. Cultur,
F. Infrastructur social,
http://www.anr.gov.ro/html/Politici_Publice.html
http://www.acrr.ro/index.php?page=stire&id_stire=122
www.romanicriss.org/.../Comentarii%20cu%20privire%20la%20Strat...
www.anr.gov.ro/docs/.../Cadrul%20general%20al%20strategiei.pdf
www.presidency.ro/static/CPARSDR_raport_extins.pdf
www.unicef.ro/&files/ghid_absenteism.pdf
www.ardor.org.ro/content/ro/educatia_interculturala.pdf;www.scribd.com/doc/6300
8520/educatia-interculturala
http://unpan1.un.org/intradoc/groups/public/documents/UNTC/UNPAN016041.pdf
http://www.edu.ro/index.php/pressrel/12299
http://www.scribd.com/doc/54769587/educatia-interculturala
www.sgg.ro/docs/File/UPP/doc/2011-strategie-incluziune.pdf
www.agentiaimpreuna.ro/files/.../Evaluare_programe_ romi.pdf
www.acrr.ro/download/publicatii/DecadeWatch-2010-RO.pdf
(V). INSTRUCTIUNI de utilizare pentru FIA DOCUMENTAR Grupul vulnerabil POPULATIA

ROMA
1. Fia documentar trebuie privit ca rezultat al unei activitati de COLECTARE i
ORGANIZARE DE INFORMATIE n domeniul specific al acestui grup vulnerabil.
2. Ca material documentar, Fia grupului vulnerabil POPULATIA ROMA propune o
HARTA CONCEPTUALA I DE IDEI privind prezena subiectului de referin n spaiul online
documente publice de diferite categorii (strategii naionale/regionale/europene),
propuneri sau analize de politici publice, studii ale instituiilor publice i ale specialitilor
din afara acestora care se refer la subiectul fiei documentare, cri i articole din
reviste de specialitate, resurse web europene, legislaie naional/european, hotrri i
decizii ale instituiilor naionale/europene etc.).
3. Dat fiind aceast diversitate de resurse de informaie, Fia documentar propune 3
axe de organizare a extraselor, citatelor, datelor i informaiilor de diferite tipuri 1.
Descrierea grupului vulnerabil, 2. Ce s-a realizat pentru grupul vulnerabil, 3. Ce se
propune pentru grupul vulnerabil.
4. Adresele web care se refer la informaia cadru organizat prin cutri ncruciate ce
urmaresc concepte cheie (ex. incluziune-excluziune, marginalizare, excludere de pe piata
fortei de munca etc.) i adresele care se refer la informaia specific grupului vulnerabil
subiect al acestei Fie documentare au fost verificate ultima dat n 13.11.2011.
5. Adresele reprezint fie link-uri directe ctre surs (CTRL + Click), fie denumiri ale unor
resurse web la care se poate ajunge prin copierea adresei (Select + Copy) i inserarea ei
in motorul de cautare, pentru cazul n care, de exemplu, se citeaza ca sursa un document
pdf ex. inserarea documentului citat in motorul de cautare www.google.ro, sau pe alt
motor de cautare utilizat.
Prezentul document reprezint o colecie de date i informaii despre problematica
Grupului vulnerabil Populaia roma din Romnia.
Fr a se pretinde un studiu aplicat ori teoretic cu privire la aceast problematic, Fia
Grupului vulnerabil Populaia Roma are drept scop oferirea de informaii care s creasc
relevana acestui grup vulnerabil i a nevoilor lui specifice pentru documente strategice i
de politici publice, strategii i planuri de dezvoltare cum este Planul Naional de
Dezvoltare 2014-2020.
Informaiile colectate de la instituii nonguvernamentale in domeniu au fost structurate
pe o logic tripartit, conform modelului anuntat anterior descrierea profilului de grup
vulnerabil, realizarile anterioare anului 2011 si propuneri ce se regasesc in documente ale
institutiilor
publice,
alaturi
de
propuneri
ale
instituiilor
i
organizaiilor
nonguvernamentale care i definesc activitatea n aceast arie de interes public.
2. DESCRIEREA GRUPULUI VULNERABIL

2.1. DATE statistice comparative - Recensmintele din 1992 2002 3
Conform statisticilor oficiale (date Institutul Naional de Statistic, 2002) romii reprezinta
al treilea grup etnic din Romania, dupa romani si maghiari. In2002, data ultimului
recensamant 535.140 de persoane s-au identificat ca fiind de etnie roma, ceea ce
reprezinta 2,47% din totalul populatiei la acea data. Totusi, majoritatea cercetatorilor
considera datele de recensamant ca fiind lipsite de acuratete in ce priveste colectarea
datelor despre etnicii romi. Motivul este simplu: identitatea de rom/tigan este una
stigmatizata si de multe ori romii prefera sa nu isi declare afilierea etnica.
Recensmntul din anul 1992 indic prezenta a 408.923 de romi n Romnia (1,85% din
populaie), cel din anul 2002 indic cifra de 535.000 (2,5% din populaie), Incepand din
1992 au fost cateva incercari de a realiza o estimare a numarului de romi din Romania. In
1998 in cadrul cercetarii realizate de catre Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii (Zamfir
si Zamfir, 2001) numarul estimate al romilor a fost de 1.515.000 (auto-identificare), ceea
ce reprezenta 6,9% din populatia tarii. Tendina de cretere se regsete att n mediul
urban (de la 1,3% n 1992 la 1,8% n 2002), ct i n mediul rural (de la 2,3% n 1992 la
3,2% n 2002). Proporii semnificative ale persoanelor care s-au autodeclarat de etnie
rom/igan se afl n judeele: Mure (7,0%), Clrai (5,6%), Bihor (5,0%), Dolj (4,3%),
Sibiu (4,2%) i Arad (3,9%). n municipiul Bucureti, aceast etnie deine o pondere de
numai 1,4%, iar numrul absolut al persoanelor din aceast etnie a crescut cu 2,1 mii de
persoane.
Comparativ cu recensmntul din 1992, ponderea persoanelor care s-au declarat de etnie
rom a crescut n toate judeele, n unele dintre acestea creterea fiind de peste dou
treimi (n Bihor - de la 3,4% n 1992 la 5,0% n 2002, n Dolj - de la 2,4% n 1992 la 4,3%
n 2002 etc.).4
Tabel 1. Populatia in functie de apartenenta etnica 1930-2002
Grupuri entice
Populatia
An
totala
Romani
Maghiari
Romi
242,65
1930
14,280,729 11,118,170
1,432,459 6
1.70%
104,21
1956
17,489,450 14,996,114
1,587,675 6
0.60%
1966
19,103,163
16,746,510
1,619,592
1977
21,559,910
18,999,565
1,713,928
1992
22,810,035
20,408,542
1,624,959
2002
21,680,974 19,399,597
1,431,807
Sursa: Institutul Naional de Statistic (INS)
64,197
227,39
8
401,08
7
535,14
0
1.76%
Germa
ni
633,48
8
384,70
8
382,59
5
359,10
9
119,46
2
2.47%
59,764
0.34%
1.05%
Altii
853,95
6
416,73
7
290,26
9
259,91
0
255,98
5
254,66
6
Cercetarea Roma Social Mapping: Targeting by a Community Poverty Survey

comisionata de catre World Bank si realizata pentru Guvernul Romaniei (Agentia
Nationala pentru Romi) in 2005 a folosit o metodologie inovativa pentru strangerea
datelor care permite cercetatorilor sa realizeze o mai buna estimare a numarului celor cu
o mai mare probabilitate sa se auto-identifice ca romi. Rezultatul este: un minim de
730.000 persoane, o medie de 850.000 si un maxim de 970.000.
M. Ionescu, S. Cace, POLITICI PUBLICE

http://www.anr.gov.ro/html/Biblioteca.html
PENTRU
ROMI.
EVOLUII
PERSPECTIVE,
pp.
13-15,
In prezent majoritatea cercetatorilor si factorilor de decizie considera ca estimarea

populatiei de romi ca fiind undeva intre 80.000 si 1.000.000. Comisia Europeana in
Cadrul Uniunii Europene pentru strategiile nationale de integrare a romilor pana in 2020
estimeaza ca numar minim 1.200.000 persoane, maxim 2.500.000 si mediu 1.850.000.
2.2. CATEGORII DE PROBLEME CARE DEFINESC PROFILUL GRUPULUI VULNERABIL

POPULATIA ROMA
2.2.1. Caracterizare generala.5 n cadrul propunerilor trimise de ctre Coaliia pentru
Strategia Naional pentru Incluziunea Romilor (30 august 2011) la Proiectul Strategiei
Guvernului Romniei de incluziune a cetenilor romni aparinnd minoritii romilor
pentru perioada 2011-2020 se arat c situatia socio-economica a marii majoritati a
romilor din Romania este dificila, iar saracia predomina, riscul fiind de trei ori mai mare
decat pentru alte grupuri etnice. Multe dintre comunitatile de romi se confrunta cu o rata
foarte crescuta a somajului neincadrarii in munca (28% conform datelor de la
recensamantul din 2002), venituri foarte mici, lipsa pregatirii profesionale (calificari
recunoscute), un nivel foarte scazut al educatiei (consecinta a participarii si
performantelor scazute), conditii de locuire precare si acces dificil la serviciile publice.
Situatia in mediul rural a comunitatilor de romi este si mai dificila pentru ca acestor
problem li se adauga lipsa terenurilor cultivabile si a actelor de proprietate asupra
terenurilor unde sunt construite casele. Marea majoritate a romilor in mediul rural
muncesc cu ziua fara a beneficia de o sursa de venit stabila si constanta.
Romii continua sa fie subiect de discriminare in ceea ce priveste accesul la serviciile
publice, piata muncii si prezentarea in mass media, aceste atitudini fiind intreinute de
stereotipuri negative i prejudecai inradacinate in mentalitatea publica.
Rezidenta. Urmatoarele cercetari - Barometrul Incluziunii Romilor (Badescu & al., 2006,
Fundatia Soros Romania), Incluziunea Sociala (Fleck & Rughinis, Agentia Nationala pentru
Romi, 2007) si Atitudini fata de Munca (Comsa & al., 2008, Fundatia Soros Romania)
aduc in atentie faptul ca romii sunt concentrati in special in mediul rural ceea ce reduce
cu mult accesul la servicii. Indicatorii accesului la servicii (ex. starea drumurilor,
mijloacele de transport catre alte destinatii) si existenta si calitatea serviciilor in zonele
unde locuiesc romii au valori mai mici daca facem comparatia cu cele din zonele unde
locuieste populatia majoritara.
Locuintele marii majoritati a populatiei rome sunt construite din materiale precare, multe
nu au acces la utilitatile de baza (canalizare, gaz, apa si electricitate) si sunt supraaglomerate (numarul persoanelor per camera este dublu fata de alte grupuri etnice). O
treime din romii din mediul urban si 3% din romii din mediul rural traiesc in locuinte
improvizate sau abandonate. Acestor conditii grele de viata se adauga si problemle
financiare veniturile majoritatii etnicilor romi sunt foarte mici, adesea ei nu au nici un
venit (aproape jumatate dintre romi nu au avut luna trecuta nici o sursa de venit si una
din zece gospodarii nu a avut nici un venit luna trecuta datele cercetarilor mentionate
anterior). Acest fapt explica de ce aproape jumatate dintre gospodariile romilor au datorii
si pentru multe familii suma imprumutata este mai mare decat venitul lunar.
Nu exista date relevante din punct de vedere stiintific despre modul in care criza
economica a afectat acest segment de populatie, dar studiile arata ca persoanele cu
venituri reduse au fost si sunt cele mai afectate, iar marea majoritate a romilor se
incadreaza in aceasta situatie. Deci, se poate trage concluzia ca situatia sociala si
economica a marii majoritati a etnicilor romi sa se fi deteriorat fata de anii precedenti ca
si consecinta a starii de criza care a afectat tara.
Structura profesionala. Conform datelor recensamantului populaiei din 2002 41% dintre
romii declarai (care s-au auto-identificat ca romi) erau muncitori calificai in agricultura,
piscicultura i silvicultura i 31% intrau la categoria muncitori necalificai, maitrii,
tehnicieni i asimilati, faa de 25% i respectiv 7, 8% pentru romani i maghiari. Totodata,
in timp ce maghiarii, spre exemplu, sunt proporional reprezentai in majoritatea grupelor
de ocupaii, romii sunt subreprezentai in special in randul legislatorilor, ai specialitilor cu
ocupaii intelectuale, tehnicienilor i funcionarilor. Aceasta situaie este susinuta atat de
Propuneri de revizuire a proiectului strategiei guvernului Romaniei de incluziune a cetatenilor romani

apartinand minoritatii romilor pentru perioada 2011-2020, pp. 5-7
situaia precara a analfabetismului in randul populaiei roma cat i de gradul scazut de

colarizare6.
Obstacole ale insertiei sociale a romilor. Aceste date scot in evidenta aspectele legate de
capcana dependenei i inegalitatea accentuata intre femeile i barbaii romi, dar i alte
situaii conjuncturale precum lipsa modelelor etnice de succes prin educaie. Urmarile
acestei situaii se observa in toate celelalte domenii ale vieii comunitailor de romi: de la
tipul ocupaiilor celor mai frecvente, la rata mare a omajului sau analfabetismului
(25,4%, faa de 1,4% din minoritatea de maghiari, sau 5,7% din minoritatea de ucrainieni)
si starea sanataii i a locuintelor. Totodata, nivelul scazut al educaiei persoanelor roma
faa de romani sau alte minoritai naionale constituie una din principalele obstacole in
inseria romilor pe piaa muncii, alaturi de discriminare i segregare. Conform datelor
recensamantului din 2002, se poate observa ca 34,3% din romi nu au absolvit nici un
nivel de colarizare in timp ce 35,8% au absolvit invaamantul primar i 23,3% au
terminat doar ciclul gimnazial7.
Statutul pe piata muncii. Indiferent ca este vorba despre cautarea unui loc de munca sau
chiar despre locul de munca, discriminarea etnica pe piaa muncii are cel mai mare
impact asupra populaiei UE. 38% dintre cei care ii cauta un loc de munca au fost
discriminai in ultimele 12 luni. Pe ultimul loc in topul primelor zece cazuri de discriminare
la locul de munca se numara romanii din Italia. Comparativ cu situaia la nivel european,
romii din Romania inregistreaza unele dintre cele mai mici rate ale participarii la piaa
muncii, dar au un comportament proactiv de inserie pe piaa muncii: 30% au avut o
munca platita in ultimii 5 ani i 35% dintre ei i-au cautat un loc de munca in ultimii 5 ani.
Statutul pe piaa muncii in funcie de gen a romilor din Romania este urmatorul: lucreaza
sau sunt angajai pe cont propriu 25% dintre barbai i 12% dintre femei; sunt omeri
13% dintre barbai i 1% dintre femei; sunt casnici/munca neplatita 14% dintre barbai i
71% dintre femei i sunt non-activi 48% dintre barbai i 17% dintre femei 8.
2.2.2. Venituri si saracie
Baza de date PROROMI (Incluziunea Sociala, Fleck & Rughinis, Agentia Nationala pentru
Romi, 2007) arata ca 60% din totalul comunitatilor de romi sunt sarace, aproape jumatate
dintre romi nu au nici un venit. Cea mai importanta sursa de venit in cazul romilor se
dovedesc a fi ajutoarele sociale.9
Densitatea locuirii este mai mult decat dubla pentru gospodariile de romi, iar lipsurile
foarte mari comparative cu populatia majoritara:
15% dintre gospodariile de romi nu au electricitate, in comparatie cu 2% pentru
ne-romi;
36% dintre gospodariile de romi trebuie sa isi aduca apa din afara curtii, in
comparatie cu 9% pentru ne-romi;
53% dintre romi au frigider in casa, comparativ cu 92% dintre ne-romi.
Unul dintre indicatorii relevanti pentru saracia extrema este experienta foamei
aproximativ 60% dintre capii gospodariilor rome au declarat ca cel puin o data in ultima
luna, cineva din gospodaria lor s-a dus la culcare flamand pentru ca el / ea nu avea
suficiente alimente, comparativ cu 12% din respondenii ne-romi.
In ceea ce priveste copiii romi intre 1 si 14 ani, 53% dintre acestia traiesc in gospodarii
care nu isi pot permite o pereche de pantofi pentru fiecare dintre ei, comparative cu 15%
dintre cei ne-romi; si 53% dintre copiii romi traiesc in gospodarii care nu isi pot permite o
haina groasa de iarna pentru fiecare dintre ei, in comparatie cu 13% dintre copiii ne-romi.
6
Institutul de Cercetare a Calitii Vieii, 2010, L@EGAL 2 investiie europeana pentru viitorul romilor din
Romania, POSDRU/70/6.2./S/30873
7
8
9
Propuneri de revizuire..., op.cit. pp. 7-8, www.romanicriss.org/.../Comentarii%20cu%20privire%20la%20Strat...
2.2.3. Sanatate si speranta de viata10

Studiile de caz indica faptul ca familiile de romi sunt adesea afectate de catre bolile
saraciei. Lipsa apei potabile, locuinte supra-aglomerate si venituri foarte mici sunt factori
care cresc riscurile de imbolnavire. Obiceiurile nesanatoase de alimentaie i dependenta
de fumat, ii faca simita prezena atat in cazul romilor cat si a non-romilor.
In cazul sistemului de sanatate din Romania pacientii romi sunt impovarati de
dezavantaje multiple, in interactiunile lor cu personalul medical si alte organizatii: muli
dintre ei sunt saraci, analfabei funcional, fara conexiuni. Toate aceste dezavantaje
limiteaza accesul in sistemul de sanatate, afecteaza calitatea asistenei medicale, precum
i starea lor generala de sanatate. In timp ce 43% dintre romi sunt sub 16 ani,
mortalitatea infantila este in cretere de pana la 40%, potrivit unui raport publicat de
catre Salvai Copiii Romania in anul 2006. Sperana de viata a romilor este cu zece ani
mai mica decat a cetaeanului roman mediu.
Un studiu din 2005 relev c femeile rome ntmpin mai multe obstacole dect cele nonrome n accesul la asistena preventiv i au anse infime de a face testul pentru
depistarea cancerului de col uterin. Ponderea celor care fcuser testul Papanicolau a fost
de 5,2%, de patru ori mai sczut dect media naional. Sistemul de sntate conine
factori de discriminare latent fa de romi. Ei pot fi identificai att la nivelul condiiilor
de eligibilitate ct i n relaiile dintre pacient i personalul medical. 11
Instituia mediatorilor sanitari a atenuat, intr-o anumita masura, problemele de acces cu
care se confrunta romii - in acelai timp a adus in atentie creterea preocuparilor legate
de dependena pacientului i confuzia responsabilitailor intre medici i mediatori. De
asemenea, este de ateptat ca intervenia lor va avea efecte pozitive indirecte in ceea ce
privete inelegerea reciproca intre pacienii romi i medicii non-roma, o mai buna
informare in randul pacienilor romi potenial, precum i producerea de informaii
relevante i de feed-back pentru factorii de decizie politica.
Responsabilitatea primara a incluziunii romilor din Romaniei revine autoritatilor romane,
care de altfel si-au si asumat acest demers. Totodata, dupa cum arata si unele institutii
internationale, cu ar fi Comisia Europeana, finantarea politicilor de integrare a romilor
revine cu precadere autoritatilor nationale, care sunt incurajate sa utilizeze fondurile
europene si externe in mod complementar si nu in scopul inlocuirii responsabilitatii
financiare nationale.
Excluderea romilor din cadrul serviciilor de sanatate este cauzata, adeseori, de distributia
inegala din punct de vedere geogrrafic a unitatilor medicale, de slaba functionare a
sistemului de sanatate, precum si de discriminare pe criteriul etnic. Intr-un sondaj al
Agentiei pentru Drepturi Fundamentale, discriminarea exercitata de personalul medical a
fost evidentiata ca o problema specifica pentru romi. 12
Dreptul la sanatate este strans legat de dreptul la viata si recunoscut in toate
documentele internationale cu privire la drepturile omului. Fie ca subliniem refuzul de a
asigura tratament medical, neglijenta medicala a personalului medical aplicata romilor,
segregarea in spitale, sau completarea inadecvata a documentelor medicale, prin
mentionarea abuziva a etniei, toate aceste cazuri au un impact negativ asupra starii de
sanatate a romilor.
Speranta de viata in Uniunea Europeana este 76 pentru barbati si 82 pentru femei. In
cazul romilor, aceasta este estimata cu 10 ani mai putin. Un raport al Programului
Natiunilor Unite pentru Dezvoltare cu privire la situatia in 5 tari indica faptul ca rata
mortalitatii infantile in randul romilor este de 2 pana la 6 ori mai mare comparativ cu rata
10
Propuneri de revizuire..., op.cit. p. 9, www.romanicriss.org/.../Comentarii%20cu%20privire%20la%20Strat...
11
Comisia Prezidenial Pentru Analiza Riscurilor Sociale i Demografice, Raportul Riscuri i inechiti sociale n
Romnia, coord. Marian Preda, pp. 144-145, www.presidency.ro/static/CPARSDR_raport_extins.pdf
12
Fundamental Rights Agency, European Union Minorities and Discrimination Survey, Main Results Report, 2009
mortalitatii infantile in randul restului populatiei. In elaborarea obiectivelor si directiilor in

domeniul sanatatii pentru urmatorii 10 ani, trebuie avute in considerare progresele
realizate in domeniul medierii sanitare, stadiul actual si evolutia acestui program 13.
2.2.4. Ocupare14
Strategia de la Lisabona a fost revizuita si relansata in 2005 si a fundamentat Strategia
Europa 2020, lansata in 2010. Aceasta mentioneaza romii printre grupurile cu un grad de
risc ridicat, pentru care statele membre trebuie sa defineasca si sa implementeze masuri.
Printre actiunile menite sa amelioreze sau sa solutioneze situatia pe piata muncii a
romilor, se poate mentiona recunoasterea barierelor de angajare pe baza criteriilor etnice.
Aceasta conduce automat la adoptarea unor initiative de reducere a discriminarii privind
oportunitatile de acces la programe de pregatire educationala si de pregatire
profesionala. Desi exista programe de subventii pentru angajarea somerilor, acestea sunt
prea putin cunoscute si subfinantate, din cauza constrangerilor bugetare. Avand in vedere
situatia economica, populatia roma este cel putin la fel de vulnerabila in fata somajului,
existand riscul ca progresele din domeniul integrarii romilor pe piata muncii din anii 20042008 sa fie anulate; este nevoie de trecerea la alt gen de programe, avand in vedere ca
pe piata muncii nu exista cerere de forta de munca pe timp de criza.
Romii fac parte dintre grupurile considerate vulnerabile pe piaa muncii iar in acest sens
ANOFM urmarete reducerea omajului acestora. Conform rapoartelor de activitate
ANOFM: numarul persoanelor roma cuprinse in programe profesionale organizate de
ANOFM a scazut constat intre 2006 si 2009: 2.2.83 (in 2006), 1613 (in 2007), 1.109 (in
2008) i 775 (in 2009). Persoanele rome au fost constant incadrate in programele de
ocupare temporara a forei de munca dar numarul lor a scazut constant de-a lungul
timpului:
5570 persoane in 2006 reprezentand echivalentul a 32% din totalul persoanelor cu
dificultai reale de inserie pe piaa muncii;
4846 persoane in 2007 reprezentand 46% din persoanele cu dificultai reale de
inserie pe piaa muncii;
3.660 persoane in 2008 reprezentand echivalentul a 61% din persoanele cu
dificultai reale de inserie pe piaa forei de munca,
2.322 persoane in 2009 reprezentand 54% din persoanele cu dificultai reale de
inserie pe piaa forei de munca.
Dintre toate grupurile etnice, romii au un risc disproporionat de mare de a fi ocupai n
sectorul informal, iar maghiarii tind n mai mare msur dect celelalte grupuri etnice s
combine activitile formale cu activiti informale i/sau cu agricultura de subzisten.
Peste jumtate (56%) din toate persoanele roma ocupate lucreaz n sectorul informal,
fa de 15% din persoanele ocupate de etnie romn i 12% din cele de alte etnii.
Informaia este cu att mai relevant pentru politicile de ocupare cu ct rata de
participare la fora de munc a romilor este mult mai mic dect la nivelul ntregii
populaii n 2007, 36.3% din toate persoanele de etnie roma, prin comparaie cu 46.4%
din populaia total, cu o rat de activitate extrem de mic (28%) pentru femeile roma. n
concluzie, romii au dificulti mai mari de a intra pe piaa muncii, iar pe piaa muncii tind
s gseasc locuri de munc nesigure i prost pltite n sectorul informal al populaiei
ocupate (Atitudini fata de munca, FSR, 2008).
In cadrul cercetarii din proiectul L@EGAL 2 investiie europeana pentru viitorul romilor
din Romania, POSDRU/70/6.2./S/30873 realizate in 2010 pe un esantion reprezentativ
pentru populatia de romi peste 16 ani din Romania se evidentieaza faptul ca: ponderea
populatiei rome ocupate cu locuri de munca stabile (angajati sau ocupati in meserii
traditionale) este de aproximativ 27% din totalul populatiei de varsta activa (15-64 de
ani). Din totalul esantionului 13% sunt pensionari, 12,3% someri si 2,2% elevi/studenti.
Un element specific populatiei de romi il constituie ponderea celor care se declara
13
Propuneri de revizuire..., pp. 22-23, op.cit.,

%20Strat...
14
Propuneri de revizuire..., pp. 16-18, op.cit.,
%20Strat...
www.romanicriss.org/.../Comentarii%20cu%20privire%20la
www.romanicriss.org/.../Comentarii%20cu%20privire%20la
10
casnici/casnice. Nu se poate vorbi insa de o totala lipsa de activitate in cazul acestei

ocupatii, ci mai degraba de o componenta activa neformalizata, fie in gospodarie, fie in
economia informala. Aproximativ 20% din populatie (declarati initial ca fara ocupatie sau
casnici) desfasoara diferite activitati economice ocazional.
2.2.5. Locuire si mica infrastructura15
Una dintre cele mai complexe si dificile probleme de abordat, cu care se confrunta un
numar semnificativ de romi din Romania este dreptul la locuire. Problemele se reflecta
asupra mai multor aspecte: lipsa actelor de identitate, conditiile inadecvate de locuire
lipsa accesului la utilitatile publice (apa curenta, canalizare, electricitate), accesul limitat
in mod indirect la unitati de invatamant, sanitare. Abordarea necesara este atat cea
legala, cat si cea sociala. Pana in prezent, au fost documentate nenumarate situatii in
care autoritatile publice nu au asigurat standardele minime cu privire la dreptul la locuire,
aplicand practici de segregare rezidentiala, rasism de mediu sau evacuari fortate.
n 1998 cca. 24,5% dintre gospodriile romilor ce locuiau la cas la curte proprietate
nu aveau acte de proprietate asupra terenului/locuinei. n 2006 studiile artau c 2/3
dintre romi triau n locuine noi, construite dup 1990; Acestea sunt, ns, construite
predominant din chirpici (43,2% din total n anul 2006).16
Romii sunt expusi conditiilor de locuire inadecvate si in ceea ce priveste mica
infrastucura. Exista foarte multe situatii in care lucrarile de infrastructura se termina
acolo unde incep comunitatile de romi. Experiena locuirii pentru persoanele care traiesc
in saracie extrema a fost documentata in cercetarile anterioare, cum ar fi Dan (2004) sau
Berescu i Celac (2006).
Att datele furnizate de Institutul Naional de Statistica prin intermediul Recensamantului
Populatiei si Locuintelor 1992 i 2002 ct i o serie de studii (Zamfir & Zamfir, 1992;
Zamfir & Preda, 2002 etc.) arat c mare parte din populaia de romi triete n condiii
de locuire mizere, ce perturb i alte aspecte importante ale vieii lor cotidiene (educaia
i sntatea n mod special). (...) La populaia de romi valoarea indicatorului suprafaa
medie pe persoan crete de la 8 m2 n 1998 la 12,6m2 / persoan n 2006. Consecutiv,
i ponderea celor aflai sub media naional din 1998 (11,9m 2/ persoan) scade la toate
grupurile analizate, ns mult mai puin la romi dect la non-romi. Corelat cu datele
despre venituri i gradul de srcie al romilor, putem presupune c n ciuda unor
mbuntiri sectoriale, polarizarea condiiilor de locuire s-a accentuat, cei defavorizai
fiind romii. 17
Datele statistice arat c mare parte din populaia de romi triete n condiii de locuire
mizere, ce perturb i alte aspecte importante ale vieii lor cotidiene (educaia i
sntatea n mod special). Datele Barometrul Integrrii Romilor (2006) arat c 28,9% din
romi au o densitate de locuire de peste 3 persoane/camer i 12,6 m 2/ persoan,
comparativ cu cei de alt etnie unde ponderea este de doar 3,7% i suprafaa
medie/persoan este de 22,3 m2.
Cercetarea calitativa inclusa in studiul Incluziunea Sociala (Fleck & Rughinis, Agentia
Nationala pentru Romi, 2007) arata ca multe gospodarii de romi nu au acte
corespunzatoare de proprietate asupra terenului sau a casei in care traiesc, iar ederea
lor este, prin urmare, justificata doar printr-un consens temporar, ca au dreptul sa
traiasca acolo. Dar acest consens local temporar nu este suficient pentru a permite
locuitorilor sa obina cari de identitate in adresele de facto. In pofida modificarii
semnificative in legislaia care faciliteaza inregistrarea rezidenilor fara contracte de
proprietate, totusi nu este posibil sa se obina recunoaterea legala a unei adrese de
15
Propuneri de revizuire..., pp. 23-26, op.cit., www.romanicriss.org/.../Comentarii%20cu%20privire%20la

%20Strat...
16
Romnia coord. Marian Preda (2009), www.presidency.ro/static/CPARSDR_raport_extins.pdf
17
Romnia, coord. Marian Preda, pp. 118-119, www.presidency.ro/static/CPARSDR_raport_extins.pdf
11
facto atunci cand casa sau baraca nu are o adresa potala, sau atunci cand aceasta are
un alt proprietar (care poate fi in strainatate, sau mort).
Pentru locuitorii fara contracte de proprietate, in special cei care traiesc in cladiri ilegale,
de multe ori le este imposibil de finalizat un contract cu compania de electricitate sau de
ali furnizori de utilitai. Acest lucru afecteaza calitatea locuinelor i poate duce la
comportamente riscante sau ilegale, cum ar fi conexiuni improvizate la reeaua electrica.
Lipsindu-le o baza legala pentru arbitraj, disputele teritoriale impotriva vecinilor pot
escalada. Nu in ultimul rand, rezidenii fara drepturi legale asupra pamantului au un
statut marginal de cetaenie la nivel local. Ei pot fi in orice moment subiectii evacuarilor
forate sau alte interveniilor autoritailor locale, iar acestia pot fi discriminai - pe baza
statutului lor precar - atunci cand vine vorba de servicii de acces, cum ar fi colarizarea,
ocuparea forei de munca, sau asistena sociala.
n cadrul aceluiai raport de cercetare se precizeaza ca aproximativ 85% dintre romi
traiesc in case care sunt deinute de catre ei inii sau de ali membri ai gospodariei (in
conformitate cu Incluziunea Sociala, Fleck & Rughinis, Agentia Nationala pentru Romi,
2007). In jurul valorii de 2% dintre romi traiesc in case neinregistrate, in timp ce 4%
traiesc in locuine publice. 13% dintre romi traiesc in case ale caror proprietar nu are un
contract de proprietate care atesta apartenenta. In plus faa de aceti proprietari
neinregistrati, 73% au un contract legal de proprietate, in timp ce 14% dintre proprietari
au contracte scrise de mana (chitante de mana) sau alte documente.18
2.2.6. Discriminare19
Conform cercetrilor (CNCD, 2010, Pro Democraia, 2011), prejudecile fa de populaia
aparinnd minoritii romilor a sczut n ultimii ani. Totui, conform acelorai cercetri,
romii sunt discriminai n viaa cotidian. Discriminarea acioneaz cel mai puternic n
relaia cu instituiile publice, n domeniul angajrii, unde romii sunt tratai mai prost n
comparaie cu alte minoriti. coala este cea mai puin discriminatorie instituie public.
Apartenena la minoritatea romilor este indicata de 45% dintre respondeni ca fiind unul
dintre principalele motive de discriminare 20.
In cadrul raportului Comisiei Prezidenial Pentru Analiza Riscurilor Sociale i Demografice
intitulat Riscuri i inechiti sociale n Romnia (coord. Marian Preda, 2009) se precizeaza
ca interveniile focalizate pe problemele romilor au condus, pn n prezent, la pai
mruni, mbuntiri inegale i deseori nesustenabile. Chiar i aceste progrese s-au
datorat mai curnd presiunilor externe i nevoii de imagine favorabil, dect nelegerii
urgenei nevoii de schimbare, fiind realizate mai ales de ctre ONG-uri. Nivelul
educaional sczut, excluziunea social, discriminarea cotidian sunt parte din cauzele
situaiei actuale a romilor. Acest cerc vicios a fost, i din pacate este nc ignorat de
politicile publice implementate n ultimii 19 ani. Populaia apartinand minoritatii romilor
din Romania este considerabil mai tnr dect populaia altor comunti minoritare.
La Recensmntul din 2002, din totalul copiilor de pn la 10 ani aproximativ 5.6%
proveneau din familii care se declarau rome. Astzi acetia sunt copii de vrst colar,
ntre 6 i 16 ani.
In cadrul aceluiasi raport se precizeaza si faptul ca exist i politici naionale care au
avut un impact pozitiv asupra anselor de via ale persoanelor rome aflate n situaii
de risc precum legea Cornul i laptele, legea Venitului Minim Garantat, sau acordarea
de locuri speciale n licee i universiti, idei care au fost promovate i n capitolele
anterioare ale prezentului raport. Acestea demonstreaz c incluziunea social este
posibil dar este i reversibil, dac eforturile nu sunt susinute. 21
18
Selectie de fragmente din Propuneri de revizuire a proiectului strategiei guvernului Romaniei de incluziune a
cetatenilor romani apartinand minoritatii romilor pentru perioada 2011-2020, pp. 5-32
19
STRATEGIA GUVERNULUI ROMNIEI DE INCLUZIUNE A CETENILOR ROMNI APARINND MINORITII
ROMILOR PENTRU PERIOADA 2011-2020, p. 6, http://www.anr.gov.ro/html/Politici_Publice.html
20
21
Romnia, coord. Marian Preda, p. 205, www.presidency.ro/static/CPARSDR_raport_extins.pdf
12
Dintre toate grupurile etnice, persoanele de etnie roma au un risc disproporionat de

mare de a fi sraci care muncesc sau de a fi membrii ai unor gospodrii de sraci care
muncesc. Nivelul sczut de instruire al romilor i atitudinile discriminatorii la adresa
acestora determin un acces dificil i poziii marginale pe piaa muncii. Totui, romii
reprezint doar 11% din sracii care muncesc din Romnia, persoanele de etnie romn
reprezentnd n mod constant circa 85% din acetia.22
22
Romnia coord. Marian Preda (2009), p. 52 www.presidency.ro/static/CPARSDR_raport_extins.pdf
13
3. CE S-A REALIZAT PN ACUM PENTRU POPULATIA ROMA?

Un numr de zece domenii de intervenie sunt cuprinse n cadrul Strategiei naionale de
mbuntire a situaiei romilor23, adoptat n 2001 de ctre Guvernul romn i modificat
n 200624, care include i educaia ntre acestea. Obiective Strategiei n domeniul
educaiei se circumscriu unor teme precum participarea coal, promovarea sistemului de
msuri afirmative, mediere coal, atragerea prinilor romi n activitile educaionale
extra-curriculare, creterea calitii educaiei, oferirea de oportuniti n nvmntul
secundar i teriar pentru elevii romi, precum i revizuirea programelor colare pentru
promovarea unui mediu colar incluziv. Planul general de msuri pentru prevede o
extindere a msurilor de descurajare a segregrii pe criteria etnice n nvmnt. O
atenie deosebit a nceput s fie acordat problematicii educaiei odat cu introducerea
sistemului de msuri afirmative n sistemul educaional 25.
n cadrul procesului Deceniului de Incluziune a Romilor, Agenia Naional pentru Romi a
elaborat n consultare cu prile interesate publice i private un plan de aciune privind
educaia romilor - plan de aciune care nu a fost niciodat pe deplin susinut de Ministerul
Educaiei. Din pcate, documentul nu a fost adoptat n mod oficial i, pentru moment, nu
exist nici un control clar n ceea ce privete punerea sa n aplicare efectiv.
Joint Inclusion Memorandum (Memorandumul Comun privind Incluziunea 26) are printre
prioriti educaia romilor i constatat unele progrese n reducerea abandonului colar n
rndul copiilor romi. Cu toate acestea, Memorandumul subliniaz faptul c 17,3 la sut
dintre copiii romi cu vrsta ntre 7-16 ani nu au participat niciodat la programe de
educaie formal, iar participarea la nvmntul precolar este de patru ori mai mic
pentru romi dect pentru majoritatea populaiei. Memorandumul sugereaz, de
asemenea, c o atenie deosebit trebuie acordat dezvoltrii unui sistem educaional
inclusiv i se refer la fenomenul de segregare a copiilor romi n coli, precum i la
performanele slabe ale acestora n astfel de circumstane.
ncepnd la nceputul anilor 1990 includerea romilor pe piaa muncii a devenit una dintre
temele de preocupare pentru autoritile romne cnd funcionari publici de etnie rom
au fost angajai n toate oficiile judeene pentru ocuparea forei de munc cu obiectivul
clar de a crete nivelul de ncadrarea n munc a romilor.
Obiective strategice n domeniul ocuprii forei de munc au fost dezvoltate n Strategia
naional de mbuntire a situaiei romilor, n Planul Naional de Aciune privind
Incluziunea Social, precum i n planurile anuale strategice ale Agentiei Nationale pentru
Ocuparea Forei de Munc din cadrul Ministerului Muncii, Familiei i Proteciei Sociale (cu
diferitele denumiri de-a lungul procesului guvernamental) care, ncepnd cu anul 2004,
stabilete obiectivele specifice referitoare la formarea profesional, recalificare sau
mediere pe piaa muncii a populaiei rome. n plus, Joint Inclusion Memorandum
puncteaz cteva aspecte legate de accesul dificil al romilor pe piaa muncii pecum i
unele documente strategice ale Comisiei Europene n domeniul ocuprii forei de munc.
n cadrul Deceniului Incluziunii Romilor a fost realizat un plan de actiune n domeniul
ocuprii forei de munc, un proces coordonat de Agenia Naional pentru Romi, dar
neconcretizat cu adoptarea acestuia de structurile guvernamentale responsabile.
23
Hotrrea Guvernului nr. 430/2001, Strategia Guvernului pentru mbuntirea Situaiei Romilor
Hotrrea Guvernului nr. 522 din 19 aprilie 2006, pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr.
430/2001 privind aprobarea Strategiei guvernamentale pentru mbuntirea Ssituaiei Romilor; disponibil la
http://www.anr.gov.ro/docs/Politici/0371-28_noua_strategie_522.pdf
25
Incepand cu anul 1992, Ministerul Educaiei a nceput s introduc locuri speciale pentru romi n universiti
(n special Asisten Social). La nceputl un numr de 10 locuri au fost alocate la Facultatea de Asistenta
Sociala a Universitii Bucuresti. Ulterior, cele mai multe dintre universitile de stat au alocat astfel de locuri, n
coordonare cu Ministerul Educaiei.
26
Memordndumul Comun privind Incluziunea, semnat de Romnia n 2005, subliniaz provocrile principale n
ceea ce privete lupta mpotriva excluderii sociale i a srciei, prezint msurile politice majore luate n lumina
acordului pentru a ncepe traducerea obiectivelor comune a UE n politicile naionale de incluziune social;
disponibile n Internet la http://ec.europa.eu/employment_social/spsi/docs/social_inclusion/jim_ro_en.pdf
24
14
Printre cele mai vizibile iniaitive ale Ageniei Naionale de Ocupare a Forei de Munc se
regsesc programele "targ de locuri de munc joburi pentru romi" i "caravana ocuprii
forei de munc pentru romi" programe. Aceste iniiative au nceput s fie puse n aplicare
ncepnd cu anul 2003, cu primul "targ de joburi pentru romi" si au continuat, anual, la
nivel naional.
Totui, opiniile cu privire la impactul sunt impartite, fiind criticate mai ales lipsa de
informare a posibililor beneficiari, interesul redus al angajatorilor i lipsa lor de pregtire
pentru a face fa procesului de recrutare, selecie, angajare etc.
Autoritile publice locale se confrunt o problem important n construirea de locuine
sociale - lipsa resurselor financiare, iar procedurile de alocare a locuinelor sociale
disponibile sunt birocratice i netransparente 27 romii nendeplinind de obicei condiiile
pentru a le accesa. Problema condiiilor de trai ale populaiei rome, n special cea a
locuirii, este una dintre prioritile menionate n Strategia naional de mbuntire a
situaiei romilor.
Strategia este generoas n prezentarea mai multor msuri pentru mbuntirea
condiiilor de locuit ale romilor:
- "mbuntirea accesului la o locuin decent, inclusiv accesul la reelele publice
de ap, electricitate, canalizare i sisteme de nclzire;
- Alocarea la nivel local de resurse financiare pentru construirea de locuine pentru
grupurile dezavantajate, inclusiv a romilor;
- Elaborarea unei baze de date i a unei strategiiede reabilitare a caselor afectate
de catastrofe naturale;
- Punerea n aplicare a unei strategii de construcie/reabilitare de locuine. 28"
Cu toate aceste prevederi generoase ale strategiei, Romnia a rmas n urm n ceea ce
privete situaia locuinelor romilor. Un numr semnificativ de evacuri forate a avut loc
n ultimii ani, conducnd la un numr crescut de familii de romi fr adpost i ghetouri 29,
dei este discutabil dac toate evacurile au fost legale.
Problema actelor de identitate i proprietate este una direct legat de problema
locuinelor, i a fost a fost una dintre temele abordate de programului PHARE multianual
2004-2006 - Accelerarea implementrii Strategiei naionale de mbuntire a situaiei
romilor30. Pentru rezolvarea acestei probleme au fost alocai 2.830.000 Euro, printr-o
schem de finanri nerambursabile iar 65 de proiecte au fost finanate. Datorit unor
ntrzieri n realizarea competiiei de proiecte i a contractrii acestora, (negocierea
programrii multianuale a fost realizat n 2003, iar schema de granturi a fost contractat
n 2007), n 2007, legislaia aplicabil a permis rezolvarea unui numr important de
probleme legate de documentele de identitate direct de ctre autoritile publice
responsabile, fr a mai fi nevoie de sprijinul financiar al programelor PHARE 31.
Rezultatele schemei de granturi nu sunt cunoscute nc la momentul scrierii acestei
lucrri32.
Pentru componenta PHARE 2006, o alt schem de finanri nerambursabile, au fost
contractate aproximativ 9 milioane de euro pentru 38 proiecte ale autoriti locale (din 18
27
DecadeWatch. Activitii romi evalua progresul Deceniului de Incluziune a Romilor, Deceniul de Incluziune a
Romilor, Budapesta, 2008, p. 30-38
28
Hotararea Guvernului nr. 522/2006 pentru adoptarea Strategiei Naionale de mbuntire a Situaiei Romilor,
Capitolul VII, Direcii prioritare. Locuire
29
DecadeWatch. Activitii romi evalua progresul Deceniului de Incluziune a Romilor, Deceniul de Incluziune a
Romilor, Budapesta, 2008, p. 30-38
30
Programarea multianual Phare 2004-2006 - Accelerarea implementrii Strategiei Naionale de mbuntire a
Situaiei Romilor, a fost unul dintre principalele instrumente financiare pentru sprijinirea Strategiei
31
Interviu cu Ioan Gruia Bumbu, fost preedinte al Ageniei Naionale pentru Romi, 25.05.2009, Bucuresti.
32
A se vedea www.sgg.ro/docs/File/UIP/doc/phare2006/30.11.2008proiecte_infrastructura.pdf pentru lista de
proiecte finanate.
15
de milioane de euro disponibile) pentru proiecte legate de mica infrastructur i locuine

socaile. Proiectele ar fi trebuit s se ncheie la sfritul anului 2009, la acest moment
nefiind disponibile rezultatele acestora.
n domeniul sntii msura cea mai reprezentativ este promovarea de ocupaiei de
mediator sanitar. Iniiativa medierii sanitare a demarat n 1993 cu o serie de programe ale
organizaiei Romani CRISS n domeniul mbuntirii strii de sntate i accesului la
serviciile publice a romilor, n special n comunitile n care au avut loc anterior conflicte
interetnice.
n 2002, Ministerul Sntii Publice i Romani CRISS, au efectuat demersurile necesare
pentru includerea medierii sanitare ca ocupaie distinct n Condul Ocupaiilor din
Romnia33. De atunci, aproximativ 600 de femei rome au fost instruite i au primit
acreditarea de mediatori sanitari iar aproximativ 200 dintre acestea au fost angajate de
ctre autoritile de sntate public. ncepnd cu 2009, pe baza politicii de
descentralizare n administraia public, mediatoarele sanitare au fost transferate la
primrii, iar activitile pe care le deruleaz exced cu mult fia standard a postului de
mediator.
Mai multe studii au scos la iveala faptul c bolile prezente n comunitile de romi nu sunt
diferite de cele existente n alte comunitati defavorizate, srace. Un studiu al Doctors of
the World a confirmat, de exemplu, c romii sunt mai predispusi la contractarea
tuberculozei datorit condiiilor precare de via i accesului dificil la resurse. Cu toate
acestea, nu exist nici un program special de sntate destinat populaiei rome, dar
acetia beneficiaz de programele naionale de sntate ale Ministerului Sntii.
Un aspect important legat de accesul la serviciile de sntate este statutul de persoan
asigurat, ceea ce permite accesul la pachetul de baz de servicii de sntate. Acesta
este disponibil pentru toate persoanele asigurate - angajati, copii, pensionari i persoane
care primesc venitul minim garantat. Cu toate acestea, fr a avea o statistic relevant
aici, n mod frecvent de romi nu intr n aceast categorie i, prin urmare, nu au acces la
servicii medicale de baz, dar au totui acces la serviciile medicale de urgen.
Romnia a fost una din rile care au demarat devreme punerea n aplicare a Directivei
CE 43/2000 de aplicare a principiului egalitii de tratament ntre persoane, fr
deosebire de ras sau origine etnic, aa-numita "Race Directive" 34. Adoptarea timpurie
(2000)35 a legislaiei antidiscriminare n Romnia a fost laudat, dar, n acelai timp,
coninutul a fost intens criticat i a urmat un lung proces de revizuire.
Cteva ONG-uri cu expertiz pe teme de discriminare au format o "coaliie antidiscriminare"36 i au facut lobby pentru mai multe modificri ale legii, n special pentru o
mai bun respectare a principiilor consacrate n directiv sau recomandate de alte
structuri internaionale relevante, cum ar fi recomandrile generale ale Comisiei
Europene mpotriva Rasismului i Intoleranei (ECRI) sau a Consiliului Europei. Dupa multe
revizuiri, textul legii a fost adoptat de ctre Guvern i, ulterior, aprobat de ctre
Parlamentul, Ordonana iniial numrul 137/2000 fiind republicat n Monitorul Oficial
pentru a include toate modificrile37.
33
Ocupaia de Mediator Sanitar a fost inclus n Clasifiacarea Ocupaiilor din Romnia, Grupa de baz 5139, cod
513902. Ordinul Ministerului Sntii Publice i Familiei nr. 619/14 august 2002 a aprobat noua poziie de
mediator sanitar i, de asemenea, principalele norme i standarde de organizare, funcionare i finanare.
34
Directiva 2000/43/CE din 29 iunie 2000 de punere n aplicare a principiului egalitii de tratament ntre
persoane, fr deosebire de ras sau origine etnic, publicat n Jurnalul Oficial al UE 180, din 19/07/2000 p.
0022-0026, disponibil la:
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32000L0043:en:HTML.
35
Ordonana nr.137/2000 privind prevenirea i sancionarea tuturor formelor de discriminare
36
ONG-urile urmtoare sunt membri ai coaliiei anti-discriminare: Asociatia ACCEPT, Centrul de Resurse Juridice,
Asociatia pentru Protectia Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Romani
CRISS, Liga "Pro Europa" i UNOPA
37
Ordonana nr.137/2000 republicat, Monitorul Oficial nr. 99/Februarie 8, 2007, disponibil n limba romana la:
http://www.cncd.org.ro/new/files/file/ORDONANTA_137.pdf
16
Documentul legislativ iniial a inclus n preambulul su, n principiile sale generale,

precum i n unele dintre msurile / obiectivele domeniilor tematice referiri specifice la
principiul non-discriminrii romilor. Un lucru interesant este acela c documentul de
revizuire adoptat n 2006 a omis s includ obiective i msuri n ceea ce privete
problema non-discriminrii populaiei rome.
Strategia naional pentru mbuntirea situaiei romilor nu trateaz situaia femeilor
rome ca o categorie special i nu sunt prevzute msuri speciale. Unele referiri la
situaia femeilor rome exist n Memorandumul Comun privind Incluziune i n Planul
Naional de Dezvoltare 2007-2013. Deceniul de Incluziune a Romilor, de asemenea, se
concentreaz pe participarea femeilor rome ca tem transversal, alturi de cea a antidiscriminrii, fr a avea o abordare sistematic n acest sens.
Dei exist o lips de coordonare ntre diferitele strategii i planuri guvernamentale pe de
o parte, i n rndul actorilor principali i ageniile guvernamentale relevante care vizeaz
mbuntirea situaiei romilor pe de alt parte, exist totui un set de aciuni
guvernamentale relevante care vizeaz educaia romilor ce au avut loc de la adoptarea
strategiei, aciuni pe care le vom descrie pe scurt i analiza mai jos.
Desegregarea i diversitatea n programa colar
Prima msur care abordeaz desegregarea romilor n sistemul educaional a fost luat n
2004 de ctre Ministerul Educaiei prin notificarea nr. 29323/2004 care interzice formarea
grupelor n nvmntul precolar, precum i a claselor I i a V-a, cuprinznd exclusiv sau
preponderent elevi romi. n 2007, Ministerul Educaiei a emis Ordonana nr.
1540/19.07.2007 prin care, ncepnd cu anul colar 2007-2008, formarea de clase
segregate n clasele I i a V-a a fost interzis n mod explicit. n acelai an i n
completarea ordonanei cu privire la desegregare, ministerul a emis Ordinul nr.
1529/18.07.2007 (ordinul diversitii), ordin care vizeaz introducerea n curriculum i
practica colar a principiilor i recunoaterii diversitii etnice, lingvistice i religioase.
Prin acest ordin, s-a intenionat ca disciplina Istorie s abordeze problematica istoriei
tuturor minoritilor din Romnia i s se introduc cursurile opionale cum ar fi Istoria i
tradiiile minoritilor din Romnia i Educaia intercultural.
Iniiativele cu privire la desegregare au fost demarate n cadrul proiectului PHARE
Accesul la educaie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi. Exist
controverse cu privire la efectele legislaiei i ale programelor PHARE privind reducerea
segregrii educaionale a romilor. Totui, n ciuda reglementrilor Ministerului Educaiei i
a interveniei PHARE, un raport de monitorizare din 2008 elaborat de Romani CRISS la 90
de coli constat c 67% dintre aceste coli au prezentat cazuri de segregare38.
Raportul DecadeWatch evideniaz drept cauze ale ineficienei legislaiei segregrii
diseminarea slab a Ordinului n coli, absena mecanismelor de monitorizare i lipsa de
sanciuni pentru directorii de coli care nu respect legislaia. Mai mult dect att, un
studiu din 2010 a constatat c majoritatea prinilor romi (76,5%, pe un eantion
reprezentativ) nu au auzit despre ordonana din 2007 care interzice segregarea
educaional a romilor39.
Constatrile unui alt raport de cercetare40 bazat pe un eantion de disponibilitate de 100
de coli au identificat 16 cazuri de coli de segregare rezidenial i 15 cazuri de
segregare ne-rezidenial (prin urmare, pot fi atribuite deciziilor administrative sau lipsei
38
Surdu, L., Monitorizarea aplicrii msurilor mpotriva segregrii colare n Romnia, Romani Criss, UNICEF,
Editura MarLink, Bucureti, 2008, www.unicef.ro/&.../monitorizarea-aplicarii-masurilor-impotriva-segr...
39
Surdu, L., Vincze, E., Wamsiedel, M., Educaie timpurie, participare colar i discriminare n cazul romilor din
Romnia, Romani CRISS, UNICEF; vezi si Participare, absenteism [colar [i experien]a discrimin`rii \n cazul romilor
din Romnia, www.unicef.ro/&files/ghid_absenteism.pdf
40
Duminica, G., Ivasiuc A., O coal pentru toi? Accesul copiilor romi la o educaie de calitate , p. 116; vezi i
www.ardor.org.ro/content/ro/ educatia_interculturala.pdf;www.scribd.com/doc/63008520/educatia-interculturala
17
acestor decizii).
O notificare41 din 2010 a MECTS remarc faptul c unitile colare semnalizeaz tendine
de segregare i c, n conformitate cu legislaia anterioar, solicit inspectoratele colare
s consolideze legislaia anti-segregare anterioar. Mai mult, aceast nou notificare
confirm segregarea n nvmntul precolar i subliniaz c elevii romi din
nvmntul precolar i colar care se nscriu mai trziu pe motive de migraia de
munc a familiei nu ar trebui s fie plasai n grupe, clase sau cldiri colare segregate. n
prezent, procesul de desegregare este condus de ONG-uri i nu exist nc evaluri cu
privire la punerea n aplicare a programelor de desegregare finanate prin resursele
financiare ale UE.
Cultura i limba Romani i inspectorii colari Romani
Ministerul Educaiei are n componena sa o structur organizaional/direcie care
coordoneaz nvmntul n Limba Romani, structur care se afl n subordinea
structurii organizatorice nvmnt n Limbile Minoritilor. Direcia coordoneaz
activitatea inspectorilor romi / inspectorilor pentru romi din cele 42 de judee ale rii.
ncepnd cu strategia din 2001 a Ministerului Educaiei i Cercetrii (MEC), prioritile
guvernamentale privind educaia romilor sunt concentrate pe dezvoltarea unei reele de
inspectori colari romi i introducerea studiului limbii i istoriei romani n programa i
practica colar. Printre activitile desfurate n aceast direcie, menionm aici
urmtoarele42:
Prezentarea de msuri prin care MEC i instituiile de nvmnt vor promova
cadrele didactice de etnie rom n poziiile de administrare (directori i
inspectorii colari);
Prezentarea, mpreun cu ONG-urile i comunitile de romi, de programe de
formare i perfecionare a mediatorilor colari i de formare a cadrelor
didactice n domeniul educaiei inter-culturale;
Prezentarea de msuri n vederea introducerii de cursuri opionale de limba
rromani i istoria civilizaiei rromani n instituiile de nvmnt;
Prezentarea unui plan anual de aciune pentru educaie inter-cultural n coli,
care s faciliteze comunicarea ntre diferite etnii i s promoveze tolerana.
O activitate care este n centrul direciei nvmntul n Limba Rromani din cadrul
ministerului o constituie organizarea de cursuri de formare a profesorilor vorbitori de
limb rromani prin:
- nfiinarea de clase/grupe la colile elementare i colegii pedagogice care s
formeze profesori romi sau ne-romi, care vor lucra cu studenii romi;
- susinerea de cursuri de limba romani pentru profesori romi sau ne-romi, care pot
s obin sau nu calificri;
- nfiinarea unui departament de limba romani n cadrul Facultii de Limbi Strine
a Universitii Bucureti din anul 1998.
Departamentul stimuleaz studiul limbii romani prin msuri speciale, printre care:
- oferirea posibilitii de a studia limba romani ca limb matern, n orice moment
pe parcursul anului colar i n orice an de studiu;
- ncurajarea colilor s angajeze cadre didactice calificate pentru predarea limbii
rromani sau, n lipsa profesorilor calificai pe deplin, ncurajarea absolvenilor de
liceu, sau cel puin a absolvenilor care au absolvit 10 clase i care sunt de etnie
rom, care s predea limba romani.
Prin activitatea direciei au fost elaborate i distribuite materiale documentare despre
romii din Romnia (publicaii, documentare scurte, cri).
Aciunea afirmativ pentru romi n licee, coli profesionale i universiti
41
Notificarea nr. 28463/3 martie 2010, Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului (MECTS),
administraresite.edu.ro/index.php/articles/1346
42
http://unpan1.un.org/intradoc/groups/public/documents/UNTC/UNPAN016041.pdf
18
n 1992, la iniiativa Facultii de Sociologie i Asisten Social din cadrul Universitii din
Bucureti, primele locuri rezervate au fost alocate candidailor romi, n specializarea de
asisteni sociali. n 1998, Ministerul Educaiei a adoptat primele reglementari oficiale de
rezervare de locuri speciale pentru candidaii romi n 7 universiti. ncepnd cu anul
1998, aciunea afirmativ pentru romi s-a extins la nivelul ntregului sistem de
nvmnt secundar i superior43. Conform studiului Gallup i Fondul pentru Educaia
Romilor, n perioada 2000-2006, aproximativ 10.300 de elevi au fost nscrii n
nvmntul secundar i profesional pe locuri subvenionate pentru romi i aproximativ
1.420 de studeni au beneficiat de aceste locuri n universiti. Studiul constat c politica
de aciune afirmativ este destul de slab n vizarea acestor elevi/studeni vorbitori limba
rromani. Studiul recomand, printre alte, o mai bun intire a zonelor rurale i n
comuniti compacte, omogene de romi i pentru crearea de sinergii cu programele de
acordare de burse existente.
Mediatori colari
Mediatorul colar pentru comunitile de romi a nceput ca un proiect neguvernamental
demarat n 1997 de ctre Romani CRISS, proiect care a fost preluat i extins de Ministerul
Educaiei n urmtorii ani, cu precdere cu resurse financiare de la proiecte PHARE i
UNICEF. ncepnd cu anul 2003, au fost formai mai mult de 600 de mediatori colari,
astfel nct n 2009, ministerul a estimat c n sistemul colar existau deja mai mult de
400 de mediatori colari44. Rolul mediatorului colar este acela de a conecta i de a
acorda asisten n procesul de comunicare dintre coal i prini i de a facilita
nmatricularea i participarea la coal pentru copiii din grupurile vulnerabile.
n lipsa finanrii externe, angajarea de mediatori colari s-a dovedit dificil. O notificare45
a Ministerului Educaiei din 2010 cere inspectoratelor colare s menin posturile de
mediatori colari, conform angajamentelor asumate de autoritile locale ca parte de
contribuie local n proiectul PHARE. Politica cu privire la mediatorii colari nu are un
mecanism clar de asigurare a sustenabilitii interveniei mediatorului 46. Acest fapt se
datoreaz legislaiei n vigoare care las sarcina de angajare a mediatorului colar att n
seama unitii de nvmnt, ct i a Centrelor Judeene de Resurse i de Asisten
Educaional. Aceast responsabilitate comun poate conduce, n unele cazuri, la pasarea
responsabilitii de ctre cele dou instituii abilitate s efectueze angajarea i la blocarea
procesului de ncadrare a unui mediator i, n consecin a plii remuneraiei mediatorilor
colari. Posturile de mediatori colari create prin programele PHARE nu au fost meninute
n unele cazuri dup ncheierea programelor. Amploarea problemei nu este cunoscut.
La Recensmntul din 2002, din totalul copiilor de pn la 10 ani aproximativ 5.6%
proveneau din familii care se declarau rome. Astzi acetia sunt copii de vrst colar,
ntre 6 i 16 ani.
Amintim, de asemenea, Politici naionale care au avut un impact pozitiv asupra anselor
de via ale persoanelor rome aflate n situaii de risc precum legea Cornul i laptele,
legea Venitului Minim Garantat, sau acordarea de locuri speciale n licee i universiti
politici care demonstreaz c incluziunea social este posibil dar este i reversibil,
dac eforturile nu sunt susinute.47
43
Surdu, M., Szira, J. (coord.), Analiza impactului aciunii afirmative pentru romii din licee, coli profesionale i
universiti, Fondul pentru Educaia Romilor, Organizaia Gallup Romnia, 2009.
44
Comunicatul de pres al ministerului educaiei, disponibil la adresa:
http://www.edu.ro/index.php/pressrel/12299
45
Notificarea nr. 28463/3 martie 2010, Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului (MECTS),
www.edu.ro :: NOTIFICARE nr. 28463/ 3 martie 2010 privind
46
Duminic, G., Ivasiuc A., O coal pentru toi? Accesul copiilor romi la o educaie de calitate, p. 154, in
Educatia interculturala de la teorie la practica. Implementarea educaiei interculturale n coli multietnice din
Romnia--Raport
de
cercetare
al
Ageniei
de
Dezvoltare
Comunitar
mpreun,
http://www.scribd.com/doc/54769587/educatia-interculturala
47
Comisia Prezidenial Pentru Analiza Riscurilor Sociale i Demografice, coord. Marian Preda, p. 205,
www.presidency.ro/static/CPARSDR_raport_extins.pdf
19
La nivel guvernamental central, Agenia Naional pentru Romi este structura public
responsabil pentru reprezentarea, pe de-o parte, a intereselor comunitilor de romi i,
pe de alt parte, a intereselor guvernamenului relativ la romi, funcionnd ca structur de
specialitate sub umbrela Secretariatului General al Guvernului.
Rolul Ageniei Naionale pentru Romi este de a coordona, monitoriza i evalua msurile
sectoriale prevzute de Strategia guvernamental de mbuntire a situaiei romilor 48.
Grupul de Lucru pentru Politicile Publice pentru Romi 49, nfiinat n cadrul Consiliului
Interministerial pentru Educaie, Cultur, Cercetare, Tineret, Sport, i a Minoritilor, are
rol de coordonare i monitorizare a punerii n aplicare politicilor publice pentru romi,
inclusiv a celor descrise n Planul General de Msuri pentru perioada 2006-2008. Agenia
Naional pentru Romi funcioneaz ca secretariat general al acestui organism.
n cadrul ministerelor implicate n implementarea Strategiei au fost create aa numitele
Comisii Ministeriale pentru Romi, care sunt responsabile pentru organizarea, planificarea,
coordonarea i controlul desfurrii activitilor n domeniul lor de responsabilitate. Din
pcate, nici una din aceste comisii nu sunt pe deplin funcionale, cele mai multe dintre
persoanele intervievate criticnd performanele lor n punerea n practic a Strategiei.
La nivel judeean, Birourile Judeene pentru Romi sunt structuri organizate n cadrul
Instituiei Prefectului50, cu rol n organizarea, planificarea, coordonarea i realizarea
obiectivelor i sarcinilor menionate n Strategie. De asemenea, ele rspund de susinerea
activitii experilor locali pe problemele romilor angajai la nivelul primriilor din
localitile cu numr semnificativ de romi.
n domeniul educaiei, principala instituie public responsabil pentru elaborarea i
punerea n aplicare pe politicilor educaionale, inclusiv pentru populaia de etnie roma
este Ministerul Educaiei cu ei inspectoratele colare judeene 51. n afar de acestea,
instituiile de nvmnt, colile i universitile sun responsabile pentru aplicarea
msurilor afirmative prin care se aloca locuri speciale pentru elevii i studenii de etnie
rom.
n ceea ce privete participarea romilor, organizaiile neguvernamentale ale romilor au
fost implicate ntr-o msur limitat n procesul de elaborare de politici i de programare
pe probleme legate de educaie. Participarea activ a Delegaiei Comisiei Europene n
definirea principalelor caracteristici i obiective ale programelor de asisten financiar
nerambursabil, cum ar fi programul PHARE multi-anual de acces la educaie pentru
grupuri dezavantajate, a creat premisele de participare n acest proces a organizaiilor
societii civile rome. n plus, mai muli experi romi i tineri cercettori, reprezentani ai
ONG-urilor sau a institutelor de cercetare au luat parte n cadrul comitetelor de
coordonare a unora dintre etapele acestui program multi-anual.
n domeniul ocuprii forei de munc, Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de
Munc, n subordinea Ministerului Muncii, Familiei i Proteciei Sociale este responsabil
pentru elaborarea i punerea n aplicare a politicilor de ocupare, prin urmare, inclusiv cele
adresate romilor. Ageniile Judeene pentru Ocuparea Forei de Munc sunt responsabile
pentru punerea n aplicare la nivel judeean a principalelor politici privind incluziunea
48
Hotrrea Guvernului nr. 522 din 19 aprilie 2006, pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr.
430/2001 privind aprobarea Strategiei guvernamentale pentru mbuntirea Ssituaiei Romilor; disponibil la
http://www.anr.gov.ro/docs/Politici/0371-28_noua_strategie_522.pdf
49
Hotrrea Guvernului nr. 750/2005 privind nfiinarea comisiilor ministeriale permanente.
50
Birourile Judeene pentru Romi sunt formate din trei-patru experi numii de ctre prefect, cel puin unul dintre
ei trebuie s fie rom. Grupuri de lucru mixte la nivel judeean sunt de asemenea formate, conduse de SubPrefeci, av\nd ca membri personalul regional al ANR, reprezentani ai serviciilor publice descentralizate la nivel
judeean, mediatori colari, mediatori sanitari, inspectori colari i profesori de romi, precum i reprezentani ai
organizaiilor neguvernamentale i ai membrilor comunitilor de romi. Rolul lor este analiza, planificarea,
organizarea i punerea n aplicare a activitilor sectoriale la nivel de jude.
51
Informaii detaliate privind politicile i programele puse n aplicare de ctre Ministerul Educaiei sunt
disponibile la: http://www.edu.ro/index.php
20
romilor n piaa forei de munc, organizarea de trguri de locuri de munc pentru romi i
careavane ale ocuprii n comunitile de romi. n plus, Birourile Judeene pentru Romi,
liderii locali romi, mediatorii sanitari romi sau experi locali pe problemele romilor la nivel
de primrie sunt implicate n procesul de mobilizare a comunitilor i punerea n aplicare
a acestor activiti.
n ceea ce privete domeniul anti-discriminare, instituia de stat autonom responsabila
pentru activitile n domeniu este Consiliul Naional pentru Combaterea Discriminrii.
Instituia ntreprindere activiti pe teme legate de prevenirea actelor de discriminare,
medierea cu privire la actele de discriminare, anchet i sancionarea actelor de
discriminare, monitorizarea cazurilor de discriminare i furnizarea de asisten juridic
pentru victimele discriminrii. n Colegiul Director al Consiliului National pentru
Combaterea Discriminarii, unul dintre membri este de etnie rom i este un cunoscut
activist pentru promovarea drepturilor romilor 52. Din 837 reclamaii nregistrate de NCCD
n 200853, 62 au fost efectuate pe baza apartenenei etnice i aproximativ jumtate
(48.39%), referitoare la aciunile i atitudinile care afecteaz demnitatea personal a
persoanelor de etnie rom.
n Romnia, pe baza directivelor europene cu privire la egalitatea de anse, Agenia
Naional pentru Egalitatea de anse ntre Femei i Brbai 54 funcioneaz din aprilie
2005, sub egida Ministerului Muncii, Familiei i Proteciei Sociale. Rolul ageniei este de a
promova principiul egalitii de anse pentru femei i brbai i s asigure integrarea
activ a unei perspective de gen n toate programele i politicile naionale 55.
Romnia are o reea semnificativ de organizaii non-guvernamentale care pot juca un rol
critic n ceea ce privete elaborarea politicilor, furnizarea de servicii i de advocacy n
jurul unor aspecte care implic problematica romilor. Una dintre principalele preocupri
ale acestor organizaii este durabilitatea lor financiar 56, avand n vedere sprijinul
financiar aproape inexistent oferit de ctre stat catre organizaiile societii civile.
ONG-urile romilor se confrunt cu multiple dificulti n ceea ce privete accesul la
fondurile structurale, inclusiv legate de expertiza tehnic necesar pentru a aplica pentru
aceste fonduri i pentru a demonstra capacitatea lor de a utiliza eficient aceste resurse.
Cteva organizaii neguvernamentale a romilor au dezvoltat totui o expertiz
semnificativ i sunt principalii actori n punerea n aplicare proiectele i programele
finanate prin intermediul fondurilor de pre-aderare i a fondurilor structurale ale Uniunii
Europene57:
- Centrul Romilor pentru Interventie Sociala i Studii "Romani CRISS" (Bucureti) probabil cea mai vizibil i activ organizaie n domeniul promovrii drepturilor
romilor, monitorizarea cazurilor de discriminare, desegregare n educaie; au fost,
de asemenea, pionierii n promovarea profesiei de mediator sanitar, n parteneriat
direct cu Ministerul Sntii i Familiei;
- Centrul Romilor "Amare Romentza" (Bucuresti) - o organizaie care reunete un
grup de tineri activiti romi; ei au dezvoltat expertiza n domeniul accesului la
educaie - n special de pre-colar, promovarea culturii i a limbii romani,
cercetare, acces la locuri de munc pentru romi, etc;
52
Dezideriu Gergely este avocat de etnie rom, fost expert al Romani CRISS, unul dintre cei mai importani
activiti mpotriva discriminrii romilor.
53
Raportul CNCD 2008, Anexe, p. 72-73, raport disponibil la
http://www.cncd.org.ro/files/file/Anexe20raport%%%20de%20activitate20CNCD%202008.pdf
54
vezi www.anes.ro
55
Hotararea Guvernului nr. 484/23.05.2007 privind aprobarea Statutului Ageniei Naionale pentru Egalitatea de
anse ntre Femei i Brbai, articolul 1.4.
56
Inteview cu Iulian Stoian, director executiv al Alianei Civice a Romilor, Bucureti, 08 mai 2009.
57
Organizaiile menionate sunt deja implicate n punerea n aplicare a unor proiecte strategice finanate din
Fondul Social European, n cadrul Programului Operaional Sectoria Dezvoltarea Resurselor Umane, suma
caestor proiecte ajungnd la approximativ 12 milioane Euro.
21
- Asociaia Femeilor ignci "Pentru copiii notri" (Timioara, judeul Timis) - o

organizaie activ la nivel local i regional, promoveaz participarea femeilor rome
la viaa comunitii, desegregare n educaie, ocuparea forei de munc pentru
femei etc.;
- Centrul de Resurse pentru Comunitile de Romi (Cluj-Napoca, jud. Cluj) - activ din
2000, cu expertiz n dezvoltarea ONG-urilor, dezvoltare comunitar
comprehensiv, sprijin pentru tnra generaie de activiti romi, campanii de
contientizare, promovarea de activiti generatoare de venituri, dezvoltare
profesional pentru profesorii de limba romani etc.;
- Fundaia Agenia de Dezvoltare comunitar "mpreun" (Bucureti) a dezvoltat o
expertiz n ocuparea forei de munc, dezvoltare comunitar, dezvoltarea de
parteneriate cu autoritile locale, ONG-uri i dezvoltarea de reele de tineri; de
asemenea, s-a dovedit un partener important n punerea n aplicare a mai multor
programe de asisten tehnic Phare (Phare 2003, 2004, 2005);
- Fundaia Ruhama (Oradea, judeul Bihor) a dezvoltat o expertiz semnificativ n
furnizarea serviciilor sociale, educaie, ocuparea forei de munc;
- Centrul Romilor pentru Politici de Sanatate SASTIPEN (Bucureti) care se
orienteaz n special pe promovarea sntii romilor i dezvoltarea unor iniiative
de dezvoltare la nivel local.
- Roma Education Fund Romnia (Bucureti) organizaie constituit ca filial a Roma
Education Fund (Budapesta), structura non-profit internaional creat n contextul
Deceniului Incluziunii Romilor pentru finanarea unor programe destinate
participrii la educaie a romilor.
Programe, proiecte, aciuni
Accesul la educaie pentru grupurile dezavantajate cu focalizare pe romi este programul
PHARE cu cea mai mare anvergur n domeniul educaiei, program multi-anual care a
avut patru faze de implementare.
Faza I (PHARE 2001): a urmrit s sprijine punerea n aplicare a strategiei Ministerului
Educaiei privind mbuntirea accesului la educaie pentru grupuri dezavantajate, cu un
accent special pe romi. Proiectul a cuprins 2 componente: (1) dezvoltarea capacitii
colilor de a rspunde nevoilor comunitilor dezavantajate, cu focalizare pe romi; (2) o
schema de granturi pentru proiecte locale care vizeaz asigurarea unui acces mai bun la
educaie pentru copiii dezavantajai, n special romi, i prevenirea abandonului colar.
Proiectele finanate n cadrul programului, au fost puse n aplicare n cursul anului colar
2003-2004, n 10 judee.
Faza II (2003)58: (ntre 2004 - 2006) a avut ca scop promovarea principiului egalitii de
anse n educaie. Fondurile au fost puse la dispoziie pentru dezvoltarea instituional n
cadrul unei scheme de granturi n 12 judee selectate n urma unui proces de evaluare. n
implementarea acestei faze au fost implicai inspectorii colari pentru romi, directorii de
coli, profesorii i mediatorii colari romi. Programe de sprijin i programe tip "a doua
ans" au fost implementate n coli-pilot din cele 12 judete vizate.
Faza III (2004)59: s-a adresat celor 27 de judee implicate anterior. n cadrul acestei faze,
au fost proiectate strategiile judeene pentru educaie incluziv, derulate aciuni pentru
desegregarea colilor i claselor, au fost consolidate programele de mediere colar i
cele de a doua ans.
Faza IV (2005)60: aceast etap a urmrit analiza impactul programului multi-anual cu
privire la aspecte legate de educaie incluziv, succesul programului "A Doua ans",
58
Informaii
detaliate
privind
programul
http://www.edu.ro/index.php/articles/c486/
59
Informaii
detaliate
privind
programul
60
Informaii
detaliate
privind
programul
PHARE
2003
sunt
disponibile
la
adresa:
PHARE
2004,
sunt
disponibile
la
adresa:
PHARE
2005,
sunt
disponibile
la
adresa:
22
precum i analiza stadiului procesului de desegregare colar. Un plan de aciune pentru

accesul grupurilor dezavantajate la educaie i la promovarea educaiei incluzive a fost
dezvoltat.
Centrele de incluziunea profesional
Centrele de incluziune profesional pentru romi au fost dezvoltate printr-un program
complex iniiat de Agenia de Dezvoltare Comunitar "mpreun" 61, n contextul situaiei
marginale a comunitile de romi n domeniul ocuprii: excluziune social, rate
disproporionat de mari ale omajului de lung durat i niveluri sczute de formale
ocupaie.
Obiectivul general al proiectului a fost crearea de oportuniti pentru incluziunea
omerilor romi pe piaa forei de munc. Programul a fost dezvoltat prin intermediul celor
trei etape, ncepnd cu anul 2002. Este interesant de menionat faptul c proiectul a
prevzut un cost estimat de 370 euro pe persoan angajat n comparaie cu costurile
curente ale Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc estimate la peste 800
euro pentru fiecare persoan inclus pe piaa forei de munc.
Punerea n aplicare a programului a dus la participarea la formarea profesional a 174
omeri romi, precum i la introducerea cu succes pe piaa forei de munc a 120 de
beneficiari. n plus, o baz de date cu 700 de omerii romi a fost creat.
n ceea ce privete durabilitatea acestui proiect, o soluie eficient a fost creat prin
colaborarea dintre ONG-urile rome i Agenia Naional de Ocupare a Forei de Munc,
colaborare care poate fi reprodus i n alte iniiative comune. Organizaii ale romilor au
asigurat monitorizarea beneficiarilor proiectului, n timp ce Agenia Naional pentru
Ocuparea Forei de Munc a avut obligaia juridic de a monitoriza beneficiarii instruii
timp de 6 luni dup absolvire, n vederea asigurrii unui loc de munc.
Centrele de Incluziune Profesional sunt integrate ntr-o reea instituional format din
furnizorii de servicii sociale. Reeaua ar trebui s creasc progresiv, ncepnd iniial n
centrele urbane, acolo unde triesc un numr semnificativ de romi. Este de ateptat ca
centrele ar trebui s fie transferate ctre Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de
Munc dup ce funcionarea acestora este asigurat.
Mediere sanitar
Iniiativa de mediere sanitar a aparinut Romani CRISS ntr-un context mai larg al
programelor de mediere inter-cultural nceput n anul 1997. Programul de Mediatori
Sanitari n Comunitile de Romi a debutat oficial n Romnia n anul 2002, cnd
Ministerul Sntii, n cadrul parteneriatului cu Romani CRISS, a emis Ordinul 416 privind
aprobarea funcionrii ocupaiei de mediator sanitar i normele tehnice privind
organizarea, funcionarea i finanarea activitii mediatorilor sanitari n anul 2002, n
cadrul obiectivului 2 al interveniei 12 Promovarea sntii femeii i copilului la nivel
comunitar din Programul de Sntate a Copilului i Familiei.
n perioada 2002-2006, un numr de 395 de MSR au fost instruii, 288 dintre acetia fiind
activi n prezent n cadrul Programului, n 38 de judee. Proiectul pilot a fost implementat
n 5 comuniti i a implicat formarea femeilor rome din comunitile locale ca mediatori
de sntate, urmat de procesul real de mediere n vederea mbuntirii accesului
populaiei rome la serviciile de sntate. Parteneriatul ulterior cu Ministerul Sntii a
implicat activitatea Direciilor Judeene de Sntate Public, o premis major pentru
multiplicarea iniiativei pn la transformarea ei ntr-o politic public naional.
Mediatorul sanitar i propune s efectueze un inventar al strii de sntate a romilor care
va fi supus ateniei autoritilor sanitare. Mediatorul sanitar i aduce contribuia la
mbuntirea situaiei romilor. Mediatorul sanitar este persoana care ajut personalul
medical la ndeplinirea actelor medicale. El nlesnete dialogul ntre comunitate i cadrele
61
Vezi www.agentiaimpreuna.ro
23
medicale, ntrete legturi ntre autoritile locale i comunitatea de romi, identific

problemele de sntate ale romilor, viziteaz periodic comunitatea de romi pentru a
monitoriza cazurile de mbolnvire a persoanelor din cadrul comunitatii.
Scopul mediatorului este de a mbunti situaia sntii n cadrul comunitatii prin
facilitarea relaiei dintre medic-pacient, creterea accesibilitii la serviciile de sntate,
creterea eficientei serviciilor preventive i curative, mbuntirea contextului social n
care se desfoar activitile sanitare i de sntate public dar n acelai timp s ridice
nivelul de educaie sanitara a romilor.
Romani CRISS a efectuat totodat demersurile necesare pe lng (la acel moment)
Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale n vederea recunoaterii n COR (Clasificarea
Ocupailor din Romnia) a ocupaiei de mediator sanitar. Astfel, ocupaia de mediator
sanitar este inclus n Grupa de baz 5139 Lucratori n serviciul populaiei, codul
513902. Sistemul de recrutare i instruire a mediatorului presupune recomandarea
mediatorilor de ctre organizaiile de romi active n comunitate, i apoi instruirea i
testarea lor n vederea acreditrii ca Mediatori sanitari. In perioada 2002-2005 Romani
CRISS, organizaia desemnat ca fiind responsabil pentru intruirea mediatorilor sanitari,
a format, prin formatorii recunoscuti de Ministerul Sanatatii, un numar de 395 mediatori
sanitari care urmau sa devina activi in cadrul DSP Judetene. n prezent, Programul de
Mediatori Sanitari n Comunitile de Romi se deruleaz n 38 de judee, unde activeaz
288 de mediatori sanitari.
n cadrul activitii lor, MSR colaboreaz strns la nivel local cu medicii de familie care au
pe listele lor de pacieni persoane de etnie rom. De asemenea, colaboreaz cu
autoritile publice locale (primrie) n special n vederea rezolvrii unor situaii legale
sau sociale identificate n comunitate. MSR sunt coordonai la nivelul fiecrui jude de
ctre un coordonator de la nivelul ASP, desemnat n acest sens.
Monitorizarea nclcrii drepturilor omului
n 2002, organizaia Romani CRISS a nfiinat o reea de monitorizare pentru combaterea
discriminrii mpotriva romilor. Programul a fost pus n aplicare nc de la nceputurile sale
cu finanare de la Open Society Institute, Comitetul Catolic mpotriva Foametei i pentru
Dezvoltare (CCFD) Paris i, de asemenea, cu finanare de la Uniunea European, n cadrul
componentei 4 a schemei de granturi PHARE (2000) Consolidarea Societii Civile n
Romnia.
Reeaua de monitori pentru drepturile omului a Romani CRISS s-a angajat n identificarea
cazurilor de abuz din partea poliiei mpotriva romilor, administrarea justiiei, accesul
limitat la educaie pentru copiii romi, accesul la ngrijire medical, accesul la locuine,
precum i discriminarea n ocuparea forei de munc. Proiectul a vizat comuniti din mai
multe judee din Romnia, organizaiile de romi care lucreaz la nivel local i, n final
instituiile publice locale i centrale. Reeaua de monitori pentru drepturile omului a
beneficiat de formare profesional n domeniul legislaiei naionale i internaionale de
drepturile omului, tehnici de monitorizare, ci de atac mpotriva discriminrii etc.
Unul dintre rezultatele palpabile ale activitii monitorilor a fost seria de plngeri depuse
la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii de ctre Romani CRISS, oferindu-se,
de asmenea, asisten juridic ntr-un numr important de cazuri n faa diferitelor
instane naionale, precum i unele care au fost prezentate Curii Europene a Drepturilor
Omului, dup epuizarea tuturor cilor interne de atac legale.
n fazele ulterioare, au fost organizate mese rotunde la nivel judeean, n special n
regiunile unde nu a existat abuzuri mpotriva romilor de ctre organele de drept, cu
scopul de a mbunti relaiile dintre locale autoritile i comunitile de romi. Mai mult,
activiti de lobby i advocacy au fost derulate, inclusiv prin ntlniri tematice cu
reprezentanti ai institutiilor publice centrale, cu reprezentani ai ambasadelor acreditate
24
la Bucureti, cu organizaiile reprezentative de aprare a drepturilor omului i cu massmedia62.

Consolidarea capacitii instituionale i dezvoltarea de parteneriate pentru mbuntirea
percepiei i condiiilor romilor (Phare RO 2004/016-772.01.01.01)
Programul face parte din programul multianual Phare 2004-2006, un proiect de asisten
tehnic pentru Secretariatul General al Guvernului cu o valoare total de 4,5 milioane de
euro (18 luni, finalizat n aprilie 2008, asistena tehnic a fost oferit de ctre un
consoriu condus de Human Dynamics Austria).
Obiectivul general a fost promovarea incluziunii sociale a romilor prin consolidarea
capacitii i gradului de pregtire a instituiilor publice la nivel naional, regional,
judeean i municipal de a conlucra cu reprezentanii romilor pentru a rezolva problemele
specifice cu care se confrunt comunitile de romi.
Obiectivele specifice ale proiectului au fost:
Dezvoltare instituional la nivel naional i regional pentru mbuntirea cooperrii
dintre factorii interesai: ministere, agenii naionale, reprezentani ai romilor,
autoriti regionale de dezvoltare, din domeniul ocuprii i ale romilor, cu scopul
de a dezvolta capacitatea de a implementa i monitoriza msuri de incluziune
social a romilor i pentru a gestiona i absorbi fonduri de la Uniunea European
(stadiile urmtoare ale programului multianual pentru minoriti, dar i fonduri
structurale).
Dezvoltare instituional la nivel judeean pentru a sprijini dezvoltarea grupurilor de
lucru multisectoriale care includ toi factorii interesai relevani implicai n
implementarea i monitorizarea strategiei pentru romi i pentru a crete
capacitatea autoritilor judeene de a absorbi fondurile UE.
Dezvoltare instituional la nivel local pentru a mbunti cooperarea dintre factorii
interesai implicai n implementarea i monitorizarea msurilor de incluziune
social a romilor i pentru a crete capacitatea autoritilor locale de a absorbi
fonduri UE.
Evaluarea situaiei persoanelor i comunitilor excluse social i elaborarea unei
metodologii pentru a rezolva problemele datorate lipsei documentelor de
identitate i/sau de stare civil i/sau titluri de proprietate.
Implementarea unei campanii publice de contientizare focalizat pe problematica
romilor, viznd att romii, ct i publicul larg i formatorii de opinie.
Sprijin pentru elevi romi de liceu din Romnia
Sprijin pentru elevi romi de liceu din Romnia este un proiect finantat de Roma Education
Fund Budapesta (908300 euro, pentru perioada 2007-2011). Proiectul este implementat
de
ctre
Centrul de Resurse pentru Comunitile de Romi din Cluj-Napoca, n parteneriat cu
Asociaia Pakiv Alba Iulia, Fundaia Ruhama Oradea, Ministerul Educaiei i Agenia
Naional pentru Romi.
Proiectul intenioneaz s sprijine excelena n educaie la elevi de liceu romi i, implicit,
pentru a mbunti rata de retenie i performana n nvmntul secundar superior al
elevilor romi. Proiectul este unul pilot abordnd o nou metod pentru furnizarea de
burse de studiu combinat cu mentroat i alte tipuri de sprijin specifice.
Un numr de aproximativ 300 de elevi romi de liceu sunt prevzui pentru a primi sprijin
financiar i mentorat pentru perioada 2007-2011. Sprijinul educaional va fi oferit de ctre
echipa de mentori sub form de consiliere individualizat, elevii romi fiind sprijinii s-i
continue educaia la nivele superioare n liceu i universitate.
Proiecte finanate din Fonduri Structurale
ncepnd cu anul 2007, Romnia a devenit membr a Uniunii Europene i, prin urmare,
are acces la fondurile structurale (fonduri destinate reducerii discrepanelor de dezvoltare
62
Vezi www.romanicriss.org
25
ntre rile membre UE, promovarea coeziunii economice i sociale etc) pe baza Planului
Naional de Dezvoltare 2007-2013 (PND).
Una dintre prioritile cele mai relevante pentru populatia de etnie rom stabilite prin
Planul Naional de Dezvoltare este reducerea decalajului social i economic prin
dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuprii forei de munc i a incluziunii
sociale. Programul Operaioanl Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane este un program
care are o finanare semnificativ de aproximativ 3 miliarde de euro.
n timpul primei runde de competiii lansate n 2008 pentru aa-numitele "proiecte
strategice" (proiecte ntre 500.000 i 5.000.000, derulate la nivel multiregional) patru
dintre ONG-urile rome au fost printre ctigtori, ca aplicani principali, alturi de o serie
de parteneri instituionali publici i privai. Conform datelor colectate de pe site-ul
Autoritii de Management pentru Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane, n prezent sunt finanate aproximativ 90 de proiecte care au ca grup int
principal sau secundar romii, n domenii precum educaia, ocuparea forei de munc,
incluziune social i economie social.
Un numr de 29 de proiecte sunt gestionate de organizaii neguvernamentale rome,
incluznd aici i cele 6 proiecte gestionate de Agenia Naional pentru Romi, aa cum se
poate observa n tabelul de mai jos:
Tabel nr. 11. Lista proiectelor cu specific rom finanate din fonduri structurale
DMI
din care
se
Nr.
Titlul Proiectului
Numele beneficiarului
finaneaz
2.2
Prevenirea
i Educaia copiilor romi calea AGENIA
NAIONAL
1.
corectarea
prsirii spre un loc de munc stabil
PENTRU ROMI
timpurii a colii
Scoala o sansa pentru AGENIA
NAIONAL
2.
fiecare
PENTRU ROMI
3.
Educatia de calitate - un pas

spre egalitate
CENTRUL
RROMILOR
"AMARE RROMENTZA"
4.
Scoala dupa Scoala - primul

pas pentru succesul scolar si
profesional
Fundatia "Roma Education

Fund Romania"
5.
Oportunitati egale in educatie

pentru o societate incluziva
Fundatia "Roma Education

Fund Romania"
6.
Cluburile
de
sprijin
educational "CHAVE ZURALE"
Romani
CRISSCentrul
Romilor pentru Intervenie
Social i Studii
7.
Pai strategici n vederea

mbuntirii
accesului
la
educaie al copiilor romi
ROMANI CRISS- CENTRUL

ROMILOR
PENTRU
INTERVENIE SOCIAL I
STUDII
ALTERNATIVE PENTRU SOMAJ

promovarea si dezvoltarea
competentelor si activitatii
antreprenoriale
in
randul
somerilor
ASOCIATIA PAKIV ROMANIA
Acces pe piata muncii - O

sansa pentru tine
ASOCIATIA
PARTIDAROMILOR\"PROEUROPA\"
8.
9.
10.
5.1 "Dezvoltarea i
implementarea
msurilor active de
ocupare"
Dezvoltare durabila prin acces

egal pentru toti pe piata
muncii.
Asociatia Alianta Civica a

Romilor din Romania
26
Centre multifunctionale de
informare
si
consiliere
profesionala
Informare
si
consiliere
profesionala in centre urbane
mici si mediu rural
Birouri
de
informare
si
consiliere
profesionala
in
centre urbane mici si mediu
rural
11.
12.
13.
14.
15.
5.2
Promovarea
sustenabilitii
pe
termen lung a zonelor
rurale n ceea ce
privete dezvoltarea
resurselor umane i
ocuparea forei de
munc
6.1
Dezvoltarea
economiei sociale
16.
18.
19.
20.
6.2
mbuntirea
accesului
i
a
participrii grupurilor
vulnerabile pe piaa
muncii
21.
22.
23.
24.
25.
6.3
Promovarea
egalitii de anse pe
piaa muncii
Centrul
Europeanpentru
Promovarea si Integrarea
Romilor
Centre
Comunitare
de
Resurse:
Instrumente
strategice in procesul de
imbunatatire
a
situatiei
grupurilor
vulnerabile
din
mediul rural
Centrul
Romilor
pentru
Politici
de
SanatateSASTIPEN
Susinerea
dezvoltrii
comunitilor de romi din
Regiunile dezvoltare N-V i
Centru Romnia
FUNDATIA
CENTRUL
DE
RESURSE
PENTRU
COMUNITATILE DE ROMI
Impreuna, pentru o societate

mai buna
AGENIA
PENTRU ROMI
NAIONAL
AGENIA
PENTRU ROMI
NAIONAL
Participarea
grupurilor
vulnerabile
in
economia
sociala
Antreprenoriatul social, o
ans pentru comunitile de
romi.
17.
Centrul European pentru

Romilor
Centrul
Europeanpentru
Romilor
mpreun pe piaa muncii

Centre
de
consiliere
si
mediere profesionala pentru
persoanele de etnie rroma
L@EGAL
2
investitie
europeana
pentru
viitorul
romilor din Romania
Crearea si functionarea
structurilor de asistenta axate
pe ocuparea fortei de munca
Centre de incluziune sociala
pentru persoanele de etnie
roma
PARTIDA
ROMILOR \"PROEUROPA\"
AGENIA
PENTRU ROMI
NAIONAL
CENTRUL
RROMILOR
"AMARE RROMENTZA"
FUNDATIA
CENTRUL
DE
RESURSE
PENTRU
Asociatia Pakiv Romania
Tineri romi competitivi, cu

sanse egale pe piata muncii
FUNDATIA
CENTRUL
DE
RESURSE
PENTRU
CENTRU
MOBIL
DE
INCLUZIUNE SOCIALA
Egalitate
prin
diferen.
Accesul femeilor rome pe
piaa muncii.
Alianta
pentru
Unitatea
Rromilor - filiala Braila
ASOCIAIA
FEMEILOR
IGNCI "PENTRU COPIII
NOTRI"
27
26.
Reeaua naional a experilor

locali romi, mecanism de
sprijin
n
implementarea
msurilor
de
incluziune
social
a
romilor,
grup
vulnerabil supus excluziunii
sociale
AGENIA
PENTRU ROMI
27.
Incluziunea sociala a femeilor

rome
ASOCIATIA FEMEILOR ROME

DIN ROMANIA
28.
Imputernicirea femeilor rome

pe piata muncii
Agentia
de
DezvoltareComunitara \"Imp
reuna\"
29.
Programul
de
mediere
sanitara:
Oportunitate
de
crestere a ratei de ocupare in
randul femeilor rome
Centrul
Romilor
pentru
Politici
de
SanatateSASTIPEN
NAIONAL
Celealte programe operaionale finanate din fonduri europene nu au o relevan direct

pentru problemele comunitilor de romi, fiind concentrate pe investiii de dezvoltare
regional, competitivitate economic, mediu, transporturi, agricultur, capacitate
administrativ. Liniile de finanare nu au n general categorii de cheltuieli eligibile
destinate problemelor romilor, disucii existnd pentru realizarea unor proiecte integrate
care s vizeze comunittile dezavantajate de romi, inclusiv construirea de locuine sociale
i infrastructura acestora.
28
4. CE SE DORESTE SA SE REALIZEZE PENTRU GRUPUL VULNERABIL POPULATIA

ROMA?
3.1. Strategia Guvernului Romaniei de Incluziune a Cetatenilor Romani apartinand
Minoritatii Romilor pentru perioada 2011-2020
Scopul Strategiei Guvernului pentru perioada 2011 2020:
Strategia isi propune Asigurarea incluziunii socio economice si culturale a cetenilor
romni aparinnd minoritii romilor prin implementarea unor politici integrate, n
domeniul educaiei, ocuprii forei de munc, sntii, locuirii, culturii, infrastructurii
sociale. Se urmareste instituionalizarea obiectivelor politice asumate de Guvern
referitoare la cetenii romni aparinnd minoritii romilor prin responsabilizarea
autoritilor publice centrale si locale si a minoritii romilor si includerea ca prioritate pe
agenda autoritilor publice centrale si locale, a unor msuri concrete care s conduc
pn n anul 2020 ctre cresterea gradului de incluziune socio - economic si cultural a
cetenilor romni aparinnd minoritii romilor. 63
Documentul are n vedere urmtoarele principii:64
1. Principiul diviziunii sectoriale Strategia Guvernului destinat incluziunii minoritii
romilor, este un angajament al Guvernului prin instituiile sale, conceput si aplicabil pe
domenii de responsabilitate sectorial si asigur implicarea prilor interesate n procesul
decizional si n procesul de implementare al programului.
2. Principiile cooperrii si coerenei - Strategia Guvernului destinat incluziunii sociale a
minoritii romilor are la baz realizarea de proiecte integrate care s trateze simultan
problemele n domeniile: educaie, ocupare, sntate, cultur, infrastructur si locuire,
administraie public si dezvoltare comunitar.
3. Principiul adiionalitii fondurilor - Strategia Guvernului destinat incluziunii minoritii
romilor va asigura o alocare eficace si suficient de resurse prin utilizarea fondurilor de la
bugetul de stat, a instrumentelor financiare ale Uniunii Europene, contribuind astfel la
cresterea gradului de absorbie a fondurilor UE destinate incluziuni sociale a categoriilor
defavorizate, precum si a altor surse de finanare.
4. Principiile subsidiaritii si al descentralizrii n execuie Strategia Guvernului
destinat incluziunii minoritii romilor se va realiza conform partajrii competenelor
specifice instituiilor si autoritilor publice centrale si locale. Autoritile publice centrale
si locale pot atrage ca parteneri organizaiile neguvernamentale precum si ali parteneri
publici si privai.
5. Principiile egalitii de sanse si al constientizrii dimensiunii de gen Strategia
Guvernului destinat incluziunii minoritii romilor vizeaz rolul central al femeilor
aparinnd minoritii romilor care au un rol important n cadrul familiilor si a minoritii
nssi, prin cresterea nivelului de educaie si calificare, precum si a ratei de ocupare a
acestora, prin implicarea lor n educaia copiilor si alte activiti care asigur cresterea
nivelului de bunstare a familiilor, coeziunea familial si dezvoltarea generaiilor viitoare.
6. Principiul dialogului inter-cultural - Strategia Guvernului destinat incluziunii minoritii
romilor vizeaz promovarea educaiei interculturale si multiculturalismului, promovnd
astfel cunoasterea specificitii culturii romilor si stimularea interaciunii ntre cultura
majoritar si cea a minoritii romilor.
7. Principiul nediscriminrii si respectrii demnitii umane asa cum sunt ele definite n
documentele adoptate la nivel naional si european.
8. Principiul egalitii si compatibilitii legislative prevederile Strategiei sunt n
conformitate cu Constituia si legile Romniei, precum si cu legislaia si practica
internaional n domeniul privind protecia minoritilor naionale, precum si a celor
privind drepturile persoanelor aparinnd minoritii romilor n calitate de ceteni romni
si europeni.
63
STRATEGIA GUVERNULUI ROMNIEI DE INCLUZIUNE A CETENILOR ROMNI APARINND MINORITII

ROMILOR PENTRU PERIOADA 2011-2020, p. 5, http://www.anr.gov.ro/html/Politici_Publice.html
64
Strategia se organizeaza pe principii si linii directoare reiesite din Memorandumul nr. 20/6320/10.03.2011 cu
tema: Linii directoare privind incluziunea minoritii romilor pentru perioada 2011 2020,
www.sgg.ro/docs/File/UPP/doc/2011-strategie-incluziune.pdf
29
9. Principiul participrii active a tuturor grupurilor vulnerabile la elaborarea,

implementarea si monitorizarea politicilor publice care i privesc, este un principiu
democratic care contribuie la succesul implementrii politicilor guvernamentale pentru
incluziune social a persoanelor aflate n situaie de risc.
10. Principiile complementaritii si transparentei - implementarea prezentei Strategii se
face n mod transparent, cu consultarea societii civile 65.
Propuneri de politici publice ca rezultate asteptate ale strategiei:
1. Se va asigura participarea cetenilor aparinnd minoritii romilor la viaa economic,
social, educaional, cultural si politic a societii romnesti.
2. Va fi format o elit intelectual si economic n rndul cetenilor aparinnd
minoritii romilor care va funciona ca o interfa ntre autoritile publice si minoritatea
romilor pentru implementarea politicilor de incluziune social.
3. Se va produce o schimbare pozitiv n opinia public n legtur cu minoritatea romilor,
pe baza principiilor toleranei active, parteneriatului si solidaritii sociale.
4. Va creste accesul cetenilor aparinnd minoritii romilor la serviciile publice.
5. Vor fi atrase si valorificate oportuniti de dezvoltare pentru cetenii romni
aparinnd minoritii romilor si a comunitilor n care acestia triesc.
6. Va creste standardul de via pentru minoritatea romilor fa de perioada anterioar.
7. Se va diminua procentul atitudinilor romofobe, a actelor si faptelor de discriminare la
adresa minoritii romilor.66
Bugetul preconizat67
Resursele financiare necesare implementrii Strategiei Guvernului privind incluziunea
cetenilor romni aparinnd minoritii romilor pentru perioada 2011 2020 provin, n
principal, din:
- fonduri de la bugetul de stat, alocate fiecrui minister si fiecrei instituii cu competene
n implementarea Strategiei Guvernului pentru perioada 2011 2020, programate
multianual;
- fonduri stabilite la nivelul Uniunii Europene pentru gestionarea incluziunii grupurilor
vulnerabile la nivel european, inclusiv a minoritii romilor;
- credite directe si garantate, angajate n condiiile legii inclusiv ale legii privind datoria
public;
- donaii si sponsorizri oferite/acceptate n condiiile legii;
- alte surse.
3.2. Propuneri ale societatii civile pentru grupul vulnerabil populatia roma - Propuneri
trimise de ctre Coaliia pentru Strategia Naional pentru Incluziunea Romilor (30 august
2011) la Proiectul Strategiei Guvernului Romniei de incluziune a cetenilor romni
aparinnd minoritii romilor pentru perioada 2011-2020
Organizatiile si persoanele semnatare ale documentului inaintat catre Secretariatul
General al Guvernului considera ca proiectul Strategiei trebuie sa adauge o serie de
elemente cheie pentru formularea unui punct de referinta national, astfel incat acest
document sa devina realmente un document de politica publica asumat cu
responsabilitate de statul roman. (...)
1. Realizarea unei evaluari a Strategiei incheiate in 2010, care sa includa criteriile de
evaluare ale unei politici publice stabilite de Guvernul Romaniei (Hotarare Nr. 75 din 14
iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de laborare, monitorizare
si evaluare a politicilor publice la nivel central), respectiv:
65
Vezi si Planurile sectoriale de implementare a Strategiei Guvernului Romniei de incluziune a

cetenilor romni aparinnd minoritii romilor pentru perioada 2011-2020,
A. Educaie,
B.
Ocupare,
C.
Sntate,
D.
Locuire,
E.
Cultur,
F.
Infrastructur
social,
http://www.anr.gov.ro/html/Politici_Publice.html
66
Strategia Nationala...op.cit., p. 20
67
PRELUAM CAP. IX, p. 21. Pentru seciunea privind instituiile care sunt responsabile pentru implementarea
Stategiei vezi pp. 22-27
30
a) masura in care rezultatele implementarii politicilor publice corespund cu cele stabilite

in etapa de formulare a politicilor publice; b) raportul dintre costurile obtinerii rezultatelor
si a celor preconizate in etapa de formulare a politicilor publice precizate in strategia de
implementare; c) respectarea continutului activitatilor si a termenelor stabilite in planul
de actiune. valuarea generala a proiectului de strategie trebuie sa aiba la baza un
element fundamental, anume capacitatea politicilor implementare de a produce
schimbari pozitive si substantiale in viata de zi cu zi a comunitatilor de romi din Romania.
2. Capitolul Introducere: nu este descris procesul decizional care a dus la laborarea
prezentei strategii. Guvernul s-a limitat la a reitera o serie de recomandari ale evaluarii
din 2009, Strategia nationala de imbunatatire a situatiei romilor: Vocea comunitatilor, in
cadrul capitolului Descrierea problemei, fara a descrie procesul prin care Strategia
2011-2020 ar fi fost elaborata pe baza concluziilor evaluarii mentionate, sau a oricarei
alte evaluari asumate public de catre Guvern.
3. Adoptarea strategiei prin lege.
4. La cap. IV, pct. 1 se propune eliminarea termenului culturala din sintagma incluziune
socio-economica si culturala; sintagma incluziune culturala este cel putin ambigua si
se regaseste pe intreg parcursul documentului. Raportat la utilizarea acestei sintagme in
relatie cu o anumita comunitate etnica, sintagma poate conduce la interpretari cu
caracter asimilationist, conferind posibilitatea deturnarii eforturilor Guvernului Romaniei
de incluziune a romilor in sensul asimilarii acestora intr-o maniera neconforma cu
legislatia nationala si internationala in materie. Drept urmare, apreciem ca se impune
modificarea sugerata in scopul eliminarii oricarei posibilitatii de interpretare a strategiei
propuse spre adoptare in sensul asimilarii romilor.
5. Capitolul Grup tinta: necesita revizuiri in sensul celor stabilite de Regulamentul
privind procedurile de elaborare, monitorizare si evaluare a politicilor publice la nivel
central, respectiv:
- Beneficiarii trebuie sa fie identificati si descrisi, luandu-se in considerare toate
caracteristicile socio-economice relevante. Pentru toate categoriile de beneficiari trebuie
prezentate date si estimari statistice atunci cand sunt disponibile;
- Beneficiarii pot fi caracterizati de mai multi indicatori: gen, grupe de varsta, nivel de
educatie, profesie, mediul de rezidenta, zona geografica, statut economic, etnie etc.;
- Beneficiarii directi sunt acele categorii de persoane care constituie grupul-tinta al
politicii publice ;
- Se mentioneaza beneficiarii indirecti, cum ar fi: familiile, in cazul in care politica publica
are in vedere un membru al ei, sau comunitatile/localitatile, in cazul in care mai multe
persoane beneficiaza de acea politica publica.
- Este esential sa se precizeze clar ce date demografice sunt luate in considerare: cele
oficiale indicate de recensamantul populatiei din 2002 sau cele neoficiale estimative, dar
si sa se descrie categoriile de beneficiari directi si indirecti, incluzand date si estimari
statistice. De asemenea, Comisia Europeana solicita statelor membre in Comunicarea din
aprilie 2011, punctul 4, pag 8 Sa identifice, acolo unde este relevant, micro-regiunile
dezavantajate sau cartierele segregate, in cadrul carora comunitatile sunt cel mai mult
private, folosind indicatori socio economici si teritoriali deja disponibili (e.g. nivel de
educatie foarte scazut, lipsa angajarii pe termen lung, etc).
6. Indicatorii din proiectul Strategiei sunt formulati ca obiective. (Scaderea inegalitatii
sociale/economice; Cresterea accesului la scoala a fetelor rome; Constientizarea
personalului medical asupra acessului non-discriminator la serviciile de ingrijire medicala
etc.). Strategia trebuie sa includa indicatori masurabili, specificandu-se si procedura de
masurare.
7. In ceea ce priveste continutul capitolului Descrierea problemei, informatiile
furnizate sunt insuficiente si nu sunt corelate in intregime cu obiectivele Strategiei. Nu
este descrisa o situatie initiala, ceea ce va determina imposibilitatea unei evaluari expost.
31
Sincronizarea politicilor si finantarilor pentru comunitatile de romi: Realizarea unui studiu

care s fundamenteze sincronizarea politicilor publice (naionale i internaionale) n
vederea eficientizrii interveniilor n comunitile de romi. 68
8. Strategia trebuie sa includa referinte concrete la resursele financiare planificate
pentru implementarea planurilor de actiune de la bugetul de stat . Textul strategiei
contureaza mai degraba ideea angajarii principale a resurselor externe, in detrimentul
contributiilor bugetare. Consideram necesara identificarea surselor bugetare in mod
explicit in cadrul planurilor de actiune prezentate de guvern, conform art . 7 din
Regulamentul privind procedurile de elaborare, monitorizare si evaluare a politicilor
publice la nivel central (Pentru fiecare varianta se precizeaza bugetul estimat pentru
implementarea ei) si conform criteriilor stabilite de CE prin Comunicarea 69 din aprilie
2011, punctul l4 , pag 8 (Alocarea resurselor financiare suficiente din cadrul bugetelor
nationale, care vor fi suplimentate, atunci cand este adecvat, de fonduri internationale si
ale UE).
9. Strategia nu aduce solutii noi fata de HG 430/2001 sau de initiativele care sunt deja in
curs, in sensul in care trebuie sa ia in calcul si sa include solutii concrete pentru depasirea
unora dintre problemele intalnite in cursul implementarii HG 430/2001. De exemplul,
capacitatea administrativa a ANR a fost evaluata ca fiind extrem de defectuoasa, inclusiv
in termeni de implementare a fondurilor externe, iar Strategia propune dezvoltarea unui
mecanism financiar distinct in gestiunea Agentiei Nationale pentru Romi (grantul acordat
prin Programul de Incluziune Sociala, finantat de Banca Mondiala pentru dezvoltarea
capacitatii institutionale, redistribuit altor componente, avand in vedere incapacitatea
Agentiei Nationale pentru Romi de a gestiona grantul in vederea atingerii scopului
acestuia).
9. Strategia trebuie sa includa o mai buna stabilire a institutiilor responsabile pentru
implementarea planurilor de actiune. Pentru multe dintre actiunile propuse sunt
enumerate o serie de institutii, inclusiv ANR si organizatiile nonguvernamentale.
10. Este necesar ca obiectivele si bugetul Strategiei sa fie aliniate cu prioritatile, politicile
si cadrul juridic din plan national, dupa cum urmeaza: cu Strategia fiscal - bugetara pe
perioada 2011-2013, cu Programul National de Reforma 2011-2013, cu Strategia de
Parteneriat de Tara pentru Romania 2009-2013.
11.
Conform
HG
870/2006,
rezultatele
actiunilor
trebuie
sa
evidentieze
serviciile/produsele furnizate de institutiile responsabile de implementare. In cadrul
capitolului Rezultatele actiunilor, Guvernul precizeaza strict rezultatele ample, ale
politicii publice, si nu rezultatele actiunilor, cuantificabile.
12. Mecanismul de monitorizare si evaluare trebuie sa fie in sarcina unei alte institutii
(SGG, dat fiind faptul ca Agentiei Nationale pentru Romi nu are capacitatea de a indeplini
aceste functii, neexistand un mecanism de monitorizare si evaluare a Strategiei pentru
romi 2001-2010 si implict a unor rapoarte periodice de progres realizate de ANR).
13. In cadrul directiilor din Ministerele implicate in implementarea Strategiei sa fie
desemnate persoane care sa aiba ca sarcina implementarea planului de actiune al
Strategiei pe domeniul respectiv, adaugarea actiunilor stipulate in Strategie la planurile
de masuri/strategiile directiei/departamentului sau Ministerului, dar si transmiterea
informatiilor privind progresul directiei in implementarea Strategiei. In 2001-2010, in
cadrul Ministerelor au fost implicate resurse umane limitate in implementarea Strategiei,
de obicei o singura persoana din Minister detinand dosarul Roma.
68
Sorin CACE, Gelu DUMINIC, Marian PREDA (coordonatori), EVALUAREA PROGRAMELOR PENTRU
COMUNITILE DE ROMI DIN ROMNIA, 2005, www.agentiaimpreuna.ro/files/.../Evaluare_programe_ romi.pdf
69
http://ec.europa.eu/health/social_determinants/docs/com2011_173_en.pdf
32
Acestor propuneri generale li se adauga propunerile care deja au fost inaintate catre
Secretariatul General al Guvernului de catre Coaliia pentru Strategia Naional pentru
Incluziunea Romilor in data de 30 august 2011.
33

Populatia Roma

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Populatia Roma

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FIA GRUPULUI VULNERABIL

1. METODOLOGIA ORGANIZARII SI COLECTARII DE INFORMATIE

(IV) ADRESE PENTRU CAUTAREA SPECIFICA GRUPULUI VULNERABIL POPULAIA ROMA

(V). INSTRUCTIUNI de utilizare pentru FIA DOCUMENTAR Grupul vulnerabil POPULATIA

2. DESCRIEREA GRUPULUI VULNERABIL

Cercetarea Roma Social Mapping: Targeting by a Community Poverty Survey

M. Ionescu, S. Cace, POLITICI PUBLICE

In prezent majoritatea cercetatorilor si factorilor de decizie considera ca estimarea

2.2. CATEGORII DE PROBLEME CARE DEFINESC PROFILUL GRUPULUI VULNERABIL

Propuneri de revizuire a proiectului strategiei guvernului Romaniei de incluziune a cetatenilor romani

situaia precara a analfabetismului in randul populaiei roma cat i de gradul scazut de

Propuneri de revizuire..., op.cit. pp. 7-8, www.romanicriss.org/.../Comentarii%20cu%20privire%20la%20Strat...

2.2.3. Sanatate si speranta de viata10

Propuneri de revizuire..., op.cit. p. 9, www.romanicriss.org/.../Comentarii%20cu%20privire%20la%20Strat...

mortalitatii infantile in randul restului populatiei. In elaborarea obiectivelor si directiilor in

Propuneri de revizuire..., pp. 22-23, op.cit.,

casnici/casnice. Nu se poate vorbi insa de o totala lipsa de activitate in cazul acestei

Propuneri de revizuire..., pp. 23-26, op.cit., www.romanicriss.org/.../Comentarii%20cu%20privire%20la

Dintre toate grupurile etnice, persoanele de etnie roma au un risc disproporionat de

3. CE S-A REALIZAT PN ACUM PENTRU POPULATIA ROMA?

de milioane de euro disponibile) pentru proiecte legate de mica infrastructur i locuine

Documentul legislativ iniial a inclus n preambulul su, n principiile sale generale,

- Asociaia Femeilor ignci "Pentru copiii notri" (Timioara, judeul Timis) - o

precum i analiza stadiului procesului de desegregare colar. Un plan de aciune pentru

medicale, ntrete legturi ntre autoritile locale i comunitatea de romi, identific

la Bucureti, cu organizaiile reprezentative de aprare a drepturilor omului i cu massmedia62.

Educatia de calitate - un pas

Scoala dupa Scoala - primul

Fundatia "Roma Education

Oportunitati egale in educatie

Fundatia "Roma Education

Pai strategici n vederea

ROMANI CRISS- CENTRUL

ALTERNATIVE PENTRU SOMAJ

ASOCIATIA PAKIV ROMANIA

Acces pe piata muncii - O

Dezvoltare durabila prin acces

Asociatia Alianta Civica a

Impreuna, pentru o societate

Centrul European pentru

mpreun pe piaa muncii

Asociatia Pakiv Romania

Tineri romi competitivi, cu

Reeaua naional a experilor

Incluziunea sociala a femeilor

ASOCIATIA FEMEILOR ROME

Imputernicirea femeilor rome

Celealte programe operaionale finanate din fonduri europene nu au o relevan direct

4. CE SE DORESTE SA SE REALIZEZE PENTRU GRUPUL VULNERABIL POPULATIA

STRATEGIA GUVERNULUI ROMNIEI DE INCLUZIUNE A CETENILOR ROMNI APARINND MINORITII

9. Principiul participrii active a tuturor grupurilor vulnerabile la elaborarea,

Vezi si Planurile sectoriale de implementare a Strategiei Guvernului Romniei de incluziune a

a) masura in care rezultatele implementarii politicilor publice corespund cu cele stabilite

Sincronizarea politicilor si finantarilor pentru comunitatile de romi: Realizarea unui studiu

S-ar putea să vă placă și