pay SURSELEESURSELE CVATICE ALE RIEPUBLICH MOLDOVA Valeriu CAZAC Constantin MIHAILESCU Gherman BEJENARU Gavril GALCA , Stiintac2u 5565 AGS Comitetul National pentru editarea colectiei,,Resursele acvatice ale Republicii Moldova”: Constantin Mhalescu, doctor habitat in geograte, ministu al Ecologil si Resurselor Naturale Valery Cazo, directorul Servciul Hidrometeorologic de Stat ton Béhndel, doctor in singe medical geful Centrului National Stintifico-Practic de Mesdicind Preventivas le Boian, doctor in agri Cultura, prim-vicedirector al Servciuli Hidrometeorologic de Stat; Gavi Gd, seful Ditecte! Monitoring al Calta: Mediului al See- lulu Hidrometearolagic de Stat; Veacesayfaran, drectorul AgentielApele Moldavel Violeta Ivancv, seul Diecte politica de medi !integrare europeans a Ministerului Ecologie si Resurselor Naturale: Ghere Jolote,crectorul Agentei de Stat pentru Geo- logie ,AGeoM; Nikola Lalakin, doctor habitat in stinte cehrice, eful Centruli Stintifico-Metodic al Servicilui Hidrometeovologic dd Stat; ure! Overcenco, doctor in geografe, Insttutul de Ecologie si Geoarafie al Academie de Stinge a Republic Moldova; Alecu Renita, director al revistei Natura, presediniele Misr Ecologiste din Republica Moldova, Maria Sandu, doctor in stinte chimice, vicedirector al insttutulu de Ecologie si Geografe al Academie de Sting a Republici Maliova; Nina Volontr, doctor in geografe, seful Catedrei Geagrafie Generals a Universitat de Stat din Traspol Redactoristiintific Nikola Laldkin, seul Centrlui Stingifica-Metadic al Servicului Hidrometeorolagic de Stat, doctor habitat in sinte tehnice; Vitale Sochircd, doctor in geografe, Universitatea de Stat din Moldova, Materiale cartografice: © Ghorman Bojonaru (4 de hit) Suse fotografice: © Gherman Bejenaru (95) 9. 14-222, cu excepiacelor mentionate in contnuare: © Valeru Caza (21) -p. 69, (2), 70.2), 7 (2), 72, 73 (2, 74 sus 75 (2, 76 (su), 92,105,138 (2,152. 153, 154 (2), © Gavi GES (15) p48, 43.59 (2, 61 62 (2), 63, 65 (sus), 185 (2), 160 (2), 161,162 (josh © Vasie Soimaru (1) ~ p66; XSIyle (7)~p.6 (2). 7.11, 77,108 Jos). 111 josh SER Stinta foto de Romeo Sue) (6)~p. 24, 29 (3), 76,78. Intreprinderea Editorial-Poligraic Stiinta, sts. Academie nr. 3; MO-2028, Chisinau, Republica Moldova: fel (4373 22) 7396-16: fax (4373 2) 73-9627 e-mail: prinigstinta.asm md DIFUZARE: Republica Moldova: iM Societatoa de Distribute 3 Citi PRO-NO! str Alba-llia, of. 23/1; MD 2081, Chigindu; tele [4373 22) 51-68-17, 31-57-89; fx: (4373 22) 50-15-8; ‘e-mal inforeprono md: www pranoima Romania: Depozitul de Carte Distribute Rejeaua de magazine DIVERTA bod. BucurestiiNoi,t.25 A; Sector 1,Bucuresti; st. Fina rr. 3; Sector 2, Bucuresti tels (0040) 21 408 3059; tel: (0040) 21 210 1035; faxe (0040) 21 408 3058 fax (0040) 21 210.44 01; e-mail oficeeddcro emalkofficeediverta.net; wavedol1o ‘Toate drepturile asupra aceste edit apargin Intreprinderi Editoral-Poligrfice Stiinta, Descrierea CIP a Camerei Nationale a Cérti Resursele acvatice ale Republici Moldova/Min. Ecologies Resurselor Naturale al Rep Moldova, = Ch: TEP Siinja, 2007 (Combinatl Pig Com. Nat. pent ed, col: Constantin (ptf) ~ISN 978-997557.2900 pele de suprata. - 2007. ~ 248 p./Valeru Cazsc, Constantin Mihailescu, Gherman Bejenaru, Gavel led. ~ IBN 978-9975-67-208-8 3565 ISBN. 978-9975-67-2900 © Valeri Cazac, Constantin Mihaleseu, Gherman Bejenaru, Govt Gél. 2007 ISBN. 978-9975-67-2948 (Vol. 1) © Intreprinderea Editorial Poligrafis Stiinta. 2007uw. 12, 13, 14, a. 12. 13. com 12. FORMAREA RETELE! HIDROGRAFICE SA SISTEMELOR FLUVIALE on 8 BAZINUL RAULUI " \VALEA RAULUI.. B ALBIA RAULUL sen 5 PROFILUL LONGITUDINAL AL RAULUI. 16 SCURGEREA RAULUI 28 ALIMENTAREA $1 REGIMUL HIDRIC 29 NORMA $I VARIATIA SCURGERI ANUALL 37 BAZINUL FLUVIULUI NISTRU sen Fluviul NiSt nnn Raul Nstru : bul Camenca vennrnvonnernnnnn Co Raul Moloch Raul lagorlae sn ann Raul Tomaslac aul Coma. aul Rout aul Cubolta nn ul CBinar pase aul Bulata. aul Camenca. Rul Solonet isa Raul Dobrusa.. ae Raul Cogaloic: pe Raul Gulucul Mare nnn Raul Culucul de Mijioc bul Ciulucul Mic Ful Cua Raul ichel Raul 8c, : Raul ignovat Rul Calintr.. Rul Botna.. BAZINUL RAULUI PRUT. ul Prato Raul Largan a RaulVila 16. 1. 2a. 22. 14. 15. 2a. 22. 13. 1a, Hs VITEZA APEL DEFORMARILE ALBIEI.. LACURILE NATURALE.. LACURILE DE ACUMULARE, 24 REGIMUL TERMUC $1 DE GHEATA.. ALUVIUNILE DIN RA\ ssnsnnnne AT MONITORINGUL HIDROLOGIC. 1 ‘MONITORINGUL HIDROCHIMIC... 7 Raul Lopatnic. ae 167 Raul Racovat 168 Rul Draghiste._ a 175 Raul Giuhur-.-- ae 18 Raul Camenca conse 182 Raul Caldacusa ne 185, Raul Glodeanca, : 137 Raul Sovatul Migs nr 189 aul Sovatl Mareen “190 Raul Garligo. a 192 Raul Garla Mare. a 193 Raul Soltoaia 7 194 Raul Dota, ~ 195 Raul Namova nese 197 Raul Lapusna. oo a 199 aul Sarata, os omnes 200 Raul Tighect. mr 202 Rul Larga a ae 303 RAURILE MICI DIN BAZINELE LACURILOR DUNARENE aul lalpug Raul lalpuael. aaaaane aul Cahul, aul Salcia Mare Raul Lunga.... a ‘RAURILE MICI DIN BAZINUL MARI NEGRE. Raul Cogalnic~ Sistem de Avertizare in caz de Situati Exceptionale = bratul ~ centialé hidroelectrica ~concentratia maxima admisibils = cote absolute ~Cadastrul de Stat al Apetor ~dreapta dreapta, stinga figura =fluviul -indicele poluaril apelor ~lac de acumulare ~localitate, statie de cale ferata = municipiu = nivelul conventional al apei ~ nivelul fortat de retentie = nivelul volumului mort - nivelul normal de retentie ~ oragul ~ paraul ~ ul ~ ru fara nume satul ~Serviciul Hidrometeorologic de Stat ~ Statiunea ~sténga ~ statie de cale ferata ~stinga, dreapta ~ varful = valceaua = volumul mort = volummul utiHidrografia este un comipartiment al une’ stinge mai generale — hidrologia, care se ocu pa de studiul apelor naturale. Cuvantul hidrografe provine de la dou’ cuvinte grecesti hhydto"- apd si,grapho' — descriere, ceea ce insearnna descrierea apeior(raurtor, lacurilor etc). Insd aceasta télmacire a notiunii de hidragrafe este destul de ingust’, deoarece se imiteaza la dascrierea superficial @ anumitor obiecte acvatice, int§ un compartiment al hidrolagie’, al cBrul obiectiv const cu ocaracter itativ gi can: in prezent, hidrografa repr in studierea gi descrierea obiectelor acvatice concn titativd a pozite! lor, dimensiunilor, regimului i specificulu loca, precum gin evidentie 'ea leghdtllor tepartitiei spatiale @ apelor 51a particulartaqilor morfologie! lor, a regkmetul slaimportantel lor economnice in diferiteragiun istorico-geouratice si zane peisagistice Hidrografia este sirans legatd de geografa fizics, deoarece obiectele acvatice prezinta nul dintre elementele de baz’ ale peisajului geografic. Uneori nofiunes de,hidrografie este infocuita de un alt termen aproplat dupa sens — hidrogeografie, care Insearnna geograta apetor Caractersticile hidrografce ale obiectelar acvatice au 0 mare importanja practic’ la elaborarea si reaizarea prognazelor hidrologice sia diferitor calcule, la proiectarea con structilor hidrotehnice etc, Hidrografa fi géseste o targa aplicare i In alte domenii ale economies diferiteramuri ale gospodariil apelor, hidroenergeticé,asigurarea cu apa popula, iigares si clesecatea terenuioy,piscicuttura ete, abotdeaz3 pentru prima data inte asemenes maniera hidrogiafia Republic Moldova. La baza ei se ala datele publicate in difeste aditi ale Cadasirului de Stat al Apelor, Anuarele Hidrologice, materalele expedipilor sf cercetsrilor istorice ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat, precum si investigatile autorilon Autoriiadue sincere multumiri colaboratarilar Serviciului Hidrometeorologic de Stat si in special, Ludmiel Serenco 5 lui Nikolai Lalakin, pentru materalele puse la dispoaitie consulatile presioase in procesul pregatir lucrar: i i CAPITOLUL, 7 CARACTERISTICILE = MORFOMETRICE y “ $I MORFOLOGICE - ALE OBIECTELOR hg& | — | \ au se numeste un cuss natural de apa per- manent sau intermitent, eu o lungime nu mai mici de 10 km si o suprafata a bazinului de re- ceptic de cel putin SO km, care se alimenteazi din precipicatii atmosferice gi din apele subterane si care curge printr-o albie. In functie de condigiile climatice $5 dimensiunile bazinului de receptie, raurile pot fi permanente si in- termitente, Sistemul de rfuri permanente side cursuri de apa intermitente (periodice), de lacuri si de alte obiecte acvatice de pe un teritoriu dat constituie refeaua hi- drograficd a acestuia, Incomponenta unei retele hidrografice contempora ne (de dren) se disting mai multe verigi: Vaiuga (fig, 1.12), veriga inferioari a regelei hidro- grafic, reprezint’ o depresiune vag exprimata, scurta dar alungita, cu versanti slab inclinagi si inierbati, fra talveg bine exprimat gi cu profil longitudinal Liniar. Suprafafa bazinului de receptie al vaiugii, de regu- 15, nu depiseste 0,05 kin’. Prin vaiuga se efectueaza scurgerea, pluviodenudarea particulelor de sol, sat scurgerea areolari, caracterizati prin lipsa erodatii concentrate sau liniare Viroaga (fig. 1.1 5) se deaseheste de vaiug’ prin crodare mai profunda gi versanti mai inclinati, Pe fundul viroagei se pot forma rigole, ogase si ravene. Rigolele formeaza un ¢alveg elementar cu capacitatea de a orienta si organiza scurgerea superficiala. Ogase- mm: FORMAREA RETELEI HIDROGRAFICE $1 A SISTEMELOR FLUVIALE le reprezinta o forma mai avansata de eroziune decat rigola, avind o adancime de 0,3-2,0 m (sau 0,5-3,0 m) si latimea de 0,5-8,0 m. Cind talvegul atinge roca in loc, se Hiegeste, peretii se atenueaza si ogagul se transforma intr-0 vliugs,ce dispare cu timpul- In alte conditi, se adanceste prin eroziune pe verticalt si da nastere unei forme superioare cunoscuta sub numele de serene. In fanctie de adancime, ogasele pot fi: mici (cu adancimi de 0,2-1,0 m) si mai (cu adncimi cu- prinse intre 1,0 si 2,0 m). De obicei, lungimea unei astfel de formatiuni este legatt de cea a versanrului cu aproximativ aceeasi pant’. Ravenele (fig. 1.1 ) sunt o form avansata a erozi unii de adancime. In exzul ravenelor actioneaza legile dupa care se desfigoara procesele eroziunii fluviale Cu toate c& acestea actioneazi o perioada scurta de timp, panta profilului este cea care determin puterea cerozitinii si a transportului apei. Ravencle au adin- cimi de 3-30 m gi litimi de 8-50 m. La stadiul de eroziuine activ’ profilul longitudinal se prezint& in tuepte, mai ales atunci cand existi alternante de roci cu coeziune deosebit’. Cind actiunea de adancire a unui astfel de organism intersecteaztio pana freatici, functia de curgere devine sezoniera sau chiar perma- enti, Suprafata viroagelor nu depigeste, de regula, 0,05 km’. Valeeaua (fig. 1.1 d) reprezinti un stadiu mai avan- sat al ravened, avind muchia gi versantii slab inclinati si inierbati, fand concava sau placi si avand curgerea) Fig, 1.1. Schema verigh log efalei hidrograic: a —valugasb -viroaga; «= ravene:d-valeea temporard sau permanenti. In zonele joase, versan sunt slab inclinati, in cea mai mare parte find valo ficati. Adancimile sunt reduse (cétiva mete, litimile de zeci sau sute de metri gi lungimile de 10-15 km. Lagimea fundului variaza intre 30 si 200m, Spre de~ osebire de primele verigi, in cazul valcelei este bine txprimeti eroziunen malutilr a fundulis apt ce condifioneaza aparitia serpuirit talvegului, Suprafaya bazinului de receptie este mai mare ~1,0-1,5 km? Valea este stadiul cel mai avansat al categoriilor morfologice de curgere. Este 0 forma negativi de re lief, ingusta si alungita, cu panta in descrestere pe sis~ temul amonte-aval, formata in urma actiunti erozive a apelor cungitoare, Alia incepe si fle exprimatd In vale are loe succesiunea nefntrerupti a proceselor de erodare s4 neumulare, completata de specificitatea procesului de transportare a aluviunilor. Vaile rausi- Jor se impart in cele cu Tunca si fir lunes, Reteaua fluvialé este o parte din reteaua de drenaj, aledtuité din albiile bine exprimate ale cursurilor de apa permanente. Este distribuita intre riurile prin- cipale ale rerigoriului dat, care isi transport apele nemijlocit in oceane, mati, lacuri. Totalitatea raurilor care se contopese gi care igi duc apele printr-un curs comun formeazi un sister: flwvial. Altfel spus, siste- ‘mul fluvial include raul prineipal si un numir mare de afluenti, adic3 toate riurile care debuseara in el prin intermediul altor riuri. Existl afluengi de diferit ordin, Raurile care de- i in raul principal se definese drept uri de ordinul I, afluengii acestor afluenti ~ afluen de ordinul II ete. Conform acestei scheme, denumi- t8 descendenta, ordinul cel mai mic ii revine riului principal, care caracterizeax’ suprafaga, lungimea gi partial volumul seurgerii hu Hidrologul american P. E. Horton a propus 0 alta clasificare a afluentilor ~ ascendenta, in care ordinul afluentilor se stabileste in directia de la gura spre i2- vorul eaului, Drept rau de ordinul I se considera rAul care nu are afluengi, Raul de ordinul Il se formeaz’ laconfluenta riurilor de ordinul I,raul de ordinul ILL Ia confluenta a dovd rauri de ordinul II etc. Astfel, cu cit este mai mare ordinul raului principal, cu atat mai complicat este caracterul reyelei shuviale. Aces- ta si este avantajul principal al sistemului propus de Horton. Structura repelei hidrografice este dictata de citiva factori importangi: panta inifiala a terenulti, inegali- safle rexistengei rector la eroxiune, contvolul strusturié, istoria geomarfologica a reflei ete Ca urmare a studierii unui numar important de bazine hidrografice, situate in diferite condigiiclima- tice, geologice si de evolufi, s-au diferengiat urmi- toarele tipuri de structura (fig. 1.2): a. Detritied. Este cea mai comuna structuri, Se racterizeaz prin existenta unor afluenti care au acceasi directie de curgere cu raul principal, cu un- ghiuri de confluent, de regula, mai mici de 90". Se dezvolta, cu precidere, in regiunile cu rezistenta relativ uniforma la eroziune: Nipra, Volga, Obi, Enisei, Amur, Vedea, Birlad ete. (ig. 1.2. b. Rectanguland. Spre deosebire de cea dentritic are fluenge cu unghiuri drepte sau apropiate de 90? Seructura este controlata de factorul geologic, mai ales regeaua de fracturi tectonice. Se intilnese cel ‘mai des in Scandinavia (mai ales pe coasta Norve- aged) (Fig. 1.28). & Radiara. Este generata de prezenga unor inaltimi dure, unor conuri vuleanice care, de attfel, impan, o deenare pe flancuri vaile din regiunile muntoase 9 capitolulby wie” ° a) Lang a ® Fig. 1.2. Tipurile de baz ale reeleiorhidrografice:a— dewritied; b rectangular; €~ radiord; d—fluatd; e-centripetés 4 multibazinals inalte, raurile din Pamir, Peninsula Iberica, Africa Central ete. (fig. 1.20. . Flucta. Este atribuiti, in general, sduritor ce curg prin vaile situate intre doua masive muntoase Afluentii sunt colectati de pe povirnisuri si majo- sSratea lor se varsi direct in raul principal, sub un unghi de 65-90": Bistrita, Lotru (muntii Carpati) ete. (fig. 12d) ©. Contripetd, Este conditionatt de prezenta unei mari arii depresionare care, ea nivel de baz, con- centreazi drenarea curgerii, Cele mai multe riuri se intalnese in regiunile semiaride (fig. 1.2 ¢). f. Multibazinala, Se intalneste in segiunile colinaze lfimi miei. Dispune de unghiuri drepte de coniluengd (sau aproape de 90°). Se dezvolta mai adesea in regiunile puternic fracturate si cu alter~ nanje litologice (fig. 1.2. 9. Paraleli, Este tipied penteu formatiunile litolo~ gice dispuse longitudinal: structurile de flig din Bucovina. Nu are o extindere regional’, deoarece interventia structurilor majore impune modificari radicale. hh. Inelari. Se deol pe inallimi izolae, ma ales pe do- ‘muti, conuri vulcanice, cu alternante de stranuri etc. i. Deranjata. Este impusi de interventiile antropice {in scopul crearii unor acumulari: Podigul Motdo- vei, Campia Transilvaniei etc. Se includ gi repelele dezvoltate din luncile marilor rauri, delte, cimpii slab drenate din nordul Europei etc. j. Contorsionata. Se datoreaz prezentei alternante- lor litologice si a unei tectonici complicate: bazi- nul Putna-Vrancea. La caracteristicile morfometrice ale objectelor ac~ vatice se refer: cseficientul de sinuozitate (meandrarc), lungimea réului, densitatea refelei fluviale Mmm ‘Traseele relativ stabile ale abifor de rin, formate {ntr-un pat aluvionar, sunt determinate de actiunea eroziunii laterale. Sinnozitigile generate de riuri poarti denumirea de meandre. Ble se formeazi ca turmare a faprului c% in deplasarea lor apele lavese continuu malurile, Repetabilitatea fenomenului de- termina eroziunea malurilor, transportarca materia Jului desprins si depunerea acestuia, Prin eroziune se ‘genereazst concavitati iar prin acumulare ~ bancuri de nisip sau pietris in malul convex Denumirea de meandru, cu semnificatia de curs sinuos, deriva de la hidroninaul Maiandros (mentio- nat pentru prima data in Iiada loi Homer), dat unui Hu din regiunea Anatoliei (Asia Mici). Folosirea termenului meandra se datorevza nu atit cunoasterii réului anatolian, ci mai curind hidronimului grecese matiandros, care, in teaducere liber’, inseamnd yfluvi din Caris, celebru prin sinuovitatile sale”. Andros in greaca inseamna ,ru sinuos” Sinuozitatea raului se caracterizeazi prin cocfi- cientul de sinuozitate ~ raportul lungimii sectorului raului L, la lungimea dreptei ce uneste inceputul si sfirgitul acestui sector [: Ks F an unde K., este mai mare de 1 Lungimea rautui este distanta de-a lungul albiei de la izvor pana la gura riului. Densitatea refelei fluviale este raportul lungi- mii refelei fluviale la suprafara reritoriului respectiv, km/km®. Pentru bazinele riurilor, densitatea retelei hidrografice D se determina din raportul sumet Iun~ gimilor tuturor cursurilor de apa DIL citre suprafata bazinului de receptie al raului F, adicas-Meandrele rautui Nistru in cursul s8u inferior p= D4 Densitatea refelei fluviale determin notiunea de fungime a scurgerii de pe versant a apei. L medie a versantului /.,, va fi 12) eritoriul de pe care apele de suprafatt si ecle subterane sunt colectate de un riu se numeste bazin hidrografic. In realitate, in spatiul ba~ Zinulut hidrografic au loc toate procesele fizice care determing scurgerea. Bazinul fiecirut rau include ba zinul superficial si bazinul subteran, care se suprapun foarte rar. Bazinul superficial de receptie este sectorul de pe suprafaya cerestra, de pe care apcle ajung fntr-un rau sur intr-un sistern fluvial, Bazinul subteran de recep sie cuprinde straturile de roci si de sol din care apa nimereste in sistemul fluvial. Aceste doua bazine, de reguli, nu coincid dupa suprafa. Bavinul superficial al unui riu se separi de cel all unui rau vecin prin cumpana de apa. Aceust’ Tinie tre~ ce prin punctele de cea mai mare inaltime situate in~ unde F ~ suprafaja bazinului de receptie al raului, km’. Lungimea medie a versantuhii bazinului de recep= sie influenfeaxa considerabil procesul de dezwoltare a scurgerii de versant si, respectiy, eroziunea solului BAZINUL RAULUI tre dou bazine invecinate (pe interfluvi) si coboart spre regiunea de virsare, unde se sfirgeste Principalele caracteristici morfometrice ale bazi- nului sunt suprafaga, langimen, litimea medic, coef ental de asimetriea bazinul,coeficientul de dessvaltare a cumpenei de apa, indltimea medie, panta medic. Suprafaga bazinului de receptie se consideri supra- faga proiecti’ orizontale a teritoriulu, de reguls pana la secjiunea final, limitats de cumpina de apa. Se objine prin planimetrarea harfilor la scat mace, pe care din timp este trasati cumpina de apa, sau cu ajutorul altor metode mai avansate, In practica hidrologica, deseori este necesar a cu- noagte suprafaqa bazinului pentru diferite puncte de pe rau, Pentru aceasta se construieste graficul creste= "i suprafefei bazinului de receptie (fig. 1.3), unde pe > 7 $eoe & I ega{8@) eo) &Betasher 1 Fig. 13. Graficul restr L : I TTA ne bine Bde 100 o 100 200 i pies ee Boe he (14) verticalt se indica lungimea eiului, sub form’ de linie dreapta fa 0 scar snumita, iar pe orizontala ~ supra- fata bazinului intre afluenti si suprafefele bazinelor de receptie, proprii afluentilor. Cresterca rectilinie @ suprafetei bazinului raului principal, de la izvor spre gut, este incaleata de salturi brugte, ca urmare a su- prafejelor de receptie ale afluentilor, redate grafic prin segmente de lini orizontale. In functie de suprafata bazinului de receptie, riurile se impart conventional in mari, medi gi mich. Riu mare este raul al cirui bazin este situ cAteva zone geografice, regimul hidrologic nefiind specific regimului rdurilor din cadrul fiecarei zone in parte Rau mediu este raul al cdrui bazin se afla doar i tr-o zona geografici, regimol hidrologic cores and acestei zone. Réu mic este sul al cieui bazin este situat doar intr-o 2oni geografica. Regimul hidrologic poate fi modlificat de factorii locali, deosebindu-se radical de regimul specific zonei date. Pentru conditile teritoriului Republicii Moldova, lun riu mare are suprafaga bazinului de receptie de peste 20 000 km?, raul mediu ~ de In 20 000 pana la 3000 kan?, iar raul mic ~ de ta 3000 pans la 50 km Lungimea bazinului, masurata pe hart, este dis- tanta pe fine dreapta de fa gura riului pana la cel mai indepartat punct al bazinului de receptie. In caval curburié bazinului, linia dreapti se inlocuieste printr-o linie fran, fiecare segment repetind cur~ bele albiei, Latimea medie a baci (B,.) 9 determina prin ra portul suprafetei barinului de receptie Fla lungimea sa L mmm 2 Létimea maxima a bazinului se masoara pe arta ‘cao lungime maxima a perpendicutarei pe hungimea bazinula Coeficientul de asimetric « bazinului se caleuleazi dupa formula: (FB IE K+ — ns) f unde F, si F, ~ suprafezele partilor de dreapta si de stinga ale bazinului de receprie; F — suprafata total abazinului Coeficiontul de dezwoltare a cumpenci de apa K. reprezintd raportul lungimii cumpenei de apa Loy 18 Jungimea unei circumferinte L’,a cArei suprafatd este cegala cu suprafaga bazinuluiz L Keowy = 9" 06) Conform afirmariilor, F = 2rr sau Aici aF a7 Lovey _ 042821, “?R/aFi JF ue Valoarea K..., este in permanenyi mai mare deca ate (1) Indlfimea medie a bazinulii poate fi determinati peo harti cu orizontale cu ajutorul formulei:Ho = i 9 unde fifi -..f,— suprafetele cuprinse intre orizonta- Tele vecine, ms bu; pasul orizontalelor (di- ferenja de inalyims orizontale vecine), m. Repartitia suprafetelor bazinului, in functie de diferite iniltimi, in 9, se prezinti grafic sub forma curbed hipsometrice. Pentru construirea acesteia, se determin’ supraferele partilor din bazin cuprinse in limitele intervalelor de altitudine alese, de exemplu, peste 5, 10 sau 25 m etc., in functie de specificul re- 220 Fig. 1.4. Curba hipsome- Wicd a bazinului de recep tie 20 alea réului este stadiul cel mai avansat al categoriilor morfologice de curgere si pre- zinta o forma negativa de relief, ingusta si alungita, cu pant in deserestere pe sistemul amonte-aval, for~ ‘mati in urma actiunii erozive a apelor curgitoare. ‘Adncimea si litimea vaii depinde de varsta si ener gia raului care a creat-o, de structura geologic’, po- fia bazei de eroziune si condiile fizico-geogratice generale, Adancimea vailor variaza in limite mari. In regiuinile de campie, vaile nu sunt adanci: de la cativa 2eci de metri pana la 200-300 m; in munti pot atinge m. Layimea vailor creste de la cursul superior . Uneori este posibild ingustatea viii ca rezultat al traversirit formatiunilor montane. Elementele caracteristice vailor fluviale sunt patul aii, ralvegul, albia réului (albia minora}, Tiefutui bavinului studiat. Pe orizontalt se indica su ile suprafejclor treptelor de alttudine, iar pe verti imile corespunzatoare (fig. 1.4). Panta mediea bazinubuise determin dupa formu 10) ' sar = WD unde 4,~pasul orizontalelor, my /~ lungimnea orizon- talelor, km; '~ suprafata bazinului, kan’ VALEA RAULUI lunca (albia majora), versanfii, terasele si mucbia (fig. 1.5). Elementele principale sunt patul vai si versangii Patul vail reprezinti cea mai joasi parte a vai, re- lativ plats, cu o inclinatie nefnsemnati, Talvegul este linia serpuitoare care uneste partile cele mai adénci ale parului vai Albia este cea mai joasi parte a vi, format de ccursul apei, prin care are loe seurgerea rulu Lunca o constituie partea vaii inundata de apele inalte ale raulul. Se deosebese hunci: bilateral, localiza te din ambele parti ale albiei; unitacerale se formexza in cazul cand albia se apropie de unul din versantit, Vili in perindare ~ se succed de pe un mal pe all Lunca se imparte in trei parti: grindul lucia — cea mai inaltd parte a luncii, situatd nemijlocie lang 1Ballie; sectoral centra/ al luncii ~ suprafata' mai joasa gi cu forma plat; Zunca jeasa ~ sectorul aferent tilpii versantului, cel mai coborat din hunes. Versantii vali sunt sectoarc ridicate de uscat, care mirginesc din parti patul vali si au o inelinatie spre rau, Suprafata versantilor poate fi dezmembratt de ravene, vilcele, rigole, ogase etc.,a ctor formare de- pinde de tipul de roci, de cuvertura de vegetatic, de panta versantilor ete Terasele reprezinta suprafete orizontale sau pugin inclinate de pe versangii vail, formate in urma im- ri > 10 Fig. 1.5. Profil transversal al al (a) ial albie (b): 1 ~ muchia vai, 2 - versantul; 3~terasa |: 4—terasall sei; 6 albia; 7 lunca joasa: 8 -lunca alta; 9- rocile de baza: 10 depunerilealuviale; 11 grindul; B P- perimetrulumed Valea raului Raut in cursul Inferior plantirii albici raului in patul vaii. Enumerarea lor se efectueaza de jos in sus. Descori supeafata luncii este denumiti terasi de lun, iar urmitoarea (situat mai sus) ~ terasa I, apoi terasa II etc ‘Muchia vaii se considera linia de jonctiune a ver- santului viii cu suprafaga teritoriului aferent. Valea rtului este un produs al ativitifiierozionale A riului insusi, inst stadil iniyial de formare a vai este condifionat de structura tectonicd a reliefului b) chia teraIbia raului este acea parte a vaii naturate prin care cuxge apa unui curs firl a inunda lunca. De reguli, rdurile au mari oscilagi de niveluri sidebite in diferite anotimpuri, de aceea gi dimen- siunile albies variaz. Albia prin care se efectueaza scurgerea in perioada celor mai joase niveluri (de etiaj) se numeste albie de etiaj sau albic minora. In perioada apelor mari de primavara si a viiturilor pluviale, apa rfului inunda lunca, Sectorul luncii, supus inundirilor frecvente, se numeste albie ma- jora. Albiile raurilor de eampie au o forma gerpuitoare in plan orizontal (meandrata). Serpuirea care se for- meazi in urma actiunii erodive a cursului de apa se numeste meavidrare hidrografica iar in cazul adaptanit Ja geepuirea viii saului — oragrafica. In functic de sinuozitatea albiei variaza gt adanci mile ei. Locurile mai adanei din albie (adaneuri situate in bucla meandret spre malul conves, iar sec~ toarele din fat (vadiuri) ~ pe sectoarele relativ drepte ale albied intre doua adancuri. Astfel,in corespundere cu sinuozitatea albiei, riurile de cimpie prezint’ 0 succesiune a adincurilor si a vadurilor pe toati lun sgimea sa Forma si dimensiunea albiet variazi de-a lungul cursului in funcfie de scurgere, structara vii, earac~ terul rocilor din albie e Sectiunea transversalé a albiel este o perpendicular directiei cursului de api, limitata din -ctiune ALBIA RAULUI jos de patul albiei, din parti — de pereyii albiei, de sus—de oginda apei. In ea se disting: suprafaga total ~ ping la linia nivelului extrem de apa; seprafata com- pleta ~ pani la linia nivelutui curent de apa; suprafara sectiunii active ~ unde viteza cursului de apa este mai mare de zero; suprafifa sectiunié moarte ~ suprafata sectiunii in care nu se observa viteza apei Sectiunea activa se caracterizeaza printr-un sir de elemente morfometrice: suprafaa sectiunii, adanci- ‘mea medie, perimetral umed, raza bidtraulica. Suprafia sectiunii active se caleulewz’ din datele masuritorilor de adincime ale cursului pe cale analitica (fig. 1.6) ca sums a suprafetelor trapezelor si triunghi rilor la cotele ape’) conform formuleis bo WAL ware eps aay unde H,, Hy .... H, ~ adancimile verticalelor, m; 5, dy usb. ~ distangele dintre verticale, m. Adincimea medic se calculeaza impartind suprafaa sectiunii la adancimea medie B: H,, = @ om. (1.12) Aici B se determina ca distanta dintre cotele apei din sectiunea transversala, capitolulPerimetrul wmed reprerint3 lungimea liniei patului albiei intre cotele de apa sau linia conturului sub- acvatic al sectiunii active gi a suprafefei apei care se caleuleaza din formula: Voth + (bey + (1.13) BEE Raza bidvaulica R este raportul dintre suprafiya sectiunii active si perimetrul umed: | rofilul longitudinal al réului reprezint’ li- nia intersectiei patului albiei cu sectiunea verticali, care trece prin genalul raului Acesta se formeaza sub influenta unui gir de fac- tofi, printre care: rezistenta rocilor la crodare, panta v volurnal scurgerii de apa din rau, Profilal longitudinal al réului se caracterizeaza prin schimba- rile pantei patului albiet si supraferei apei de-a lungul cursulu. Panta patulul albiel si a suprafegel apel raului / se calculeaz prin diferenga cotelor (respectiv a patului albici i ale suprafetci apei) Is incepatul by si la sfir~ situl 4, ale sectorului studiat (ceprezentind ciderea raului) si distanga £. dintre aceste puncte de-a hungul senalulni, adica (hh 7 (1.15) Row/P. (1.14) Albiile raurilor au o lagime care depageste ada cimea de mai multe oti, de accea diferenta dintre perimetrul umed si Hisimea albiei este minima. In calculele hidrologice, in loc de perimetrul umed se foloseste ligimea vauli, iar in loc de raza hidraulica ~adincimea medie. PROFILUL LONGITUDINAL ALRAULUI Panta riului se exprima in fracfii zecimale sa promile (960 ~ miimi de fractie). De exemplu, da panta medic a riului alcdtuieste 0,012, in promile va fi de 1,2%o, Profilul longitudinal al raului este foarte asemd nitor dupa configuratia sa cu profilul longitudinal a ‘aii ufui. fn evolugia sa, el parcurge eateva stadii. In stadiul tind, profil inci nu este adancit sin locuri- le iesirii la suprafata a rocilor dure se formeaza trepte sub forma de repezisuri, praguri, cascade ‘Treptat, riul isi modifica profilul longitudinal, 2nd si obsing forma la care rezistenta opusi toren: tului de api si fe minim. Un mare rol in aceste ca zzurijoaca buza de eroziune: generala, determinara de al mérii sau al lacului unde debuse: Jocala ~ nivelul la care raul igi primeste aflucnyii. Odaté cu coboricea bazei de eroziune, procesele de spalare se Intefese, iar odati cu ridicarea ei ~ devin mai lente.Pozitia stabila a bazei de eroziune conduce la echi- librares profilului longitudinal pana la 0 forma cal- ma. Acest proces corespunde stadiului de maruriare al riului, cind se instalexz un echilibru intre ero- dace, transport si acumularea sedimentelor. Profilul Iongirudinal devine mai stabil, are 0 forma convex’ corecti si se numeste profil de ebilibru Din mulyimea de pofiluri longitudinale ale raului pot fi distinse patru tipuri principale (fig. 1.7): 1, Profilud convex (de echilibru) ate forma unei curbe convexe, mai abrupte in cursul superior gi mai do- ‘moale in apropiere de gura. Acest tip de profil este specific pentru majoricatea raurilor. 2. Profiladliniar se distinge printr-o repastitie relativ uniforma a pantelor de-a lungul riului. Este ca- acteristic riurilor de eampie. 3. Profilul concav se evidengizai prin pante joase in ccursul superior si mai mari in cursul inferior, Este specific raurilor ce curg de pe platouri. 4, Profilal in trepte se caracterizeaai prin suecesiunea sectoarelor eu c&dere mic’ gia sectoarelor cu cide | a | igcarea apei in condifii naturale are Toc sub influenta fortei de gravitagie dact exist panta longitudinala, Exista doud regimuri de eurgere a lichidelor ~ laminar si turbulent. Miscarea laminara se caracterizew prin deplasarea particulelor in aceeasi direct si cu aceeasi vitera. La tun debit constant de apa, in fiecare punct al torentulut viteza nu se schimba in timp nici ca valoare, nici ca directie, Acest tip de migcare este specific apelor sub- terane si canalelor artificiale cu ackineimi mic. Miscarea turbulenta este specifica cursurilor des- chise ale siurilor. Pentru ea este specifica pulsarea vi tezei, adic’ variatia ei in timp, in flecare punct, atit ca valoare, ett gi ca ditectie, Aceste oscilat de vitezt in flecare ppunct se realizea7a in jurul anumitor valori medi Viteza apei in rauri nu este uniform’ in diferi- te puncte ale torentului, ea variind atat pe vertical (adancime), cat pe latimea cursului. In flecare ver~ ticali aparte cele mai mici viteze se observa la fund, fapt conditionat de influenta rugozitati albied. in ex Bs S85 Gaderer, sedincoderea tora Fig. 1.7. rofl longitudinal al réului 1 ~ convex de echitiru) (rbul Nstr); 2 ~ linia (ul Zeravsan} 3 ~ conca (raul Guny repte (raul Bartang) Lao cercetare mai aminuntita a profilului longi- tudinal al riului, se observa ca pe unele sectoare el reprezintA o curb complicaci. Profilul patului albiei este relativ stabil in timp, pe cand profilul suprafeyei apei sufera schimbari in functie de fazele regimului hhidric ~ apele mari de primavara, viturile pluviale si. eviajul VITEZA APEI ‘ail albiilor deschise si uniforme, de la patul ei spre suprafagi, eresterea vitezelor decurge la inceput ra pid, apoi incetineste, atingand maxim! la suprafaya, Asupra repattifel vitezelor pe vertical au o mare influent’ neregularitagle in reliefal paralui albiei, cu- vertura de gheati,vintul si vegetatia din abie (fig 1.8). -Masurdtorile de vitezi a apet in rau se efectueazs cu mo- hickometicdy Fig. 1.8, Repartitia pe vertical a vitezein torent sia variatilor eit a tipicd; b- sub podul de gheata; ¢ sub statul de naboi; d~in cazul ciferitor dtecti ale vantului; e~ sub influents vegetatiel, sub influente neregularitatiir pe fundul In cazul neregularitiilor patului albiei, viteza, ne~ riijlocit in fata obstacolului, scade bruse spre fand. In stratal de la fund viteza se micgoreaza gi din cawza vegetatici dezwoltace, care depaseste cu mult rugozi- tatea patului albiei libere. Tarna, sub podul de gheaa, mai ales in prezenfa naboiului, ca urmare a frecait suplimentare de partea inferioarii a ghetii, vitezele sunt mai mici. In prezenga datelor misuritorilor hidromettice,vi- teza medie pe verticala se caleulewza dup’ formulele: la misurarea vitezei in cinci puncte ale torentulu =O) ge + Bait 30h + yaect Bid 5 (116) Ja masurarea vitezei in tri puncte ale orentului: = 0,25 (242k Maso) (1.17) Ja masurarea vitezei in doua puncte ale torentului: 0,5 (Ve (1.18) ¥ + Vi) 5 Ja misurarea vitezeiintr-un singur punet al torentului: (1.19) rz ln, (ade gheata, 2- strat de naboi; W— direct vantulul, V,.-viteza maxima in torent, V~ viteza opus In formulele prezentate indicii «0,2h», «06h» de- semneazd pozitia relativ’ a punetelor de masurare a vitezei pe verticalele (ackincimile) de Iueru, incepand cu suprafaa pei Viteza medie a cursului de api in toati sectiunea activi va Begala cu: 28 (1.20) unde w ~ suprafaa sectiunii active, m’, Q ~ debitul de apa, care trece prin sectiunea dati, m'/s. Debitul de api se determing dupa formula: Q=kvo,+*3*a,4 (1.21) ©, + kM, unde ©, vw, —vitezele medii la verticale; uy wy «+ = suprafata sectiunii dintre verticalele de vitezis & coeficient care fine cont de caracterul malutui (ab= rupt, domol ete.) Schama de cal- vafeto sectunii activeFig. 1.10, Schema dedu- ceri formule’ de calcul a vitezei medi in torent Arie suprafetelor dintse verticale (fig. 1.9) se cal~ culeaea dupa formulele: = bab, + Bsa, (1.22) ae (1.23) Valoarea w reprezint suma tuturor ariilor din secfitune, Tn lipsa masuririlor de vitezi in puncte, viteza medie poate fi calculata dupa fornvula Chezy Ch: 0.24) Volumul apei transportat din panetul A in punetul B (fig. 1.10) va fi wl, unde « ~ suprafaga sectiunii active, 4l — lungimea sectorului evidentiat. Daca la deplasarea unui volum de apa la o distant Ax cen- trul shu de greutate va cobori cu Az, atunci forta de greutate va fi 6.0AVAz, unde 6 ~ volumul masei de apa. Actiunea fortei de rezistenta la deplasarea volumului indicat va fi gpAlAx, unde g ~ rezistenta opusi de- plasirii apei de catre o unitate a suprafetei perime~ trului umed; p— perimetral umed. Echilibrul acestor dou’ activitafi se prezinea ast: SwAlAz= ppAlAx (1.25) De aici obtinem expresia pentru panta cursulti de api: op Ae = $0 (1.26) Deoarece p/I/R,unde R= raza hidraulic’, arunei & 027 In conformitate cu datele experimentale, valoarea 9/8 este proportionala patratului vitezei medii, adicd gid=bv4 unde b —un coeficient empiric, care depinde ce forma si dimensiunile albiei. (1.28) (1.29) Tinand cone de faptul ct = C sin final obsi- nem: v= C/RI, (130) sau v= C/K, 1.31) unde fs adancimnea medie. Aceasta ecuatie este cunoscuta ca formula lui Chezy. Valoarea coeficientului C nu este stabili, Ea depinde de adancimea si rugozitatea albiei si poate fi determinata dupa citeva formule empirice. Mentio- nam doua dintre ele: formula Manning: = C= 4R (1.32) he (1.33) formula Pavlovski: — C unde 1 ~ coeficient de rugozitate, objinut prin calcu Je speciale. Indicele variabil y din ultima formula se determina din functia: y=25/n -0,75/R( fa = 0,10} = 0,13. (1.34) Din formula Chezy reiese cd viteza cursului crey- te odata cu cresterea razei hidraulice sau a adincinii medii, deoarece odata cu cresterea adincimilor se micsoreava influena rugozititi patalat albiet 19 = £ 6 & Soe | rocesele de albie sunt modificarile perma | nente in structura albiei gia luncii, conditi- nate de activitatea apei curgitoare, Ele se manifest’ prin erodarea albiei si a luncii, pe de 0 parte si prin acumularea sedimentelor, pe de alta parte. Ca si oric re alt proces natural, procesele de albie sunt in strains legiturd cu complexul conditillor naturale ale bazi- nului de receptie a riului. Conditile climatice si pro prietitile suprafejei subizcente a bazinului determina volumul si regimul scurgeri lichide, precum si for- DEFORMARILE ALBIEI rmarea scurgerii de alaviuni. Ultima se manifesta prin redepunerea aluviunilor, de care depinde deformarea, albiei, Scurgerea apei determina si caracterul local al influentei hidraulice a cursului de ap& asupra albiei, care se modified impreund cu regimul seurgeri Torentul de apa, care curge prin albie, provoaca schimbari in forma ei, in repactitia adancimilor si in caracterul profilului raului. Pe de alti parte, forma albiei influenteazi directia torentului de apa si repar- titia vitezelor in Configuratia albiei in plan orizontal si modificarile ei Degi configuratiile albiei in plan orizontal sunt foarte variate, pentru toate formele este specificd 0 sinuoritate bine exprimata. Se deosebese simoaitati oragrafice si erozionae (sau bidrografice), Serpuirile orografice sunt specifice sectoarclor unde riul ocoleste obstacole locale in forma de masi ve dure stancoase. Sinuozitatile erozionale sunt cele pe care raul le formeaza singur in limitele depunerior din lunca si eare, la rindul lox, se modificd rapid sub influenga torentului de apa, ce transport aluviuai. La avest gen de sinuozitati se refera meandrele. Meandrarea limitata. Réurile cu o luned ingust& in plan au o albie putin serpuitoare (fig. 1.11 a). Ampli- tudinea sinusoidei este conditionata de Iitimea versantii cireia limiteaza posibilitatea lirgirii curb vii albiei. Deformarile in plan prezinti o ,alunecare” libera la vale a meandrelor, fra schimbari esentiale in configuratia si dimensiunile for. Cu seurgerea timpw tui, meandrul se va deplasa la vale pe toat’ lungimea sa. Ca rezultat al procesutai de ,alunecare”, sectoral concav si cel convex ale maluluialbiei se vor schimba cu locul, Alunecarea” sinuziilor are loc ca urmare a erodarii malului convex sub un unghi oarecare fat de axa torentului de apa si a depunerit materialutui erodat pe malul concay, Meandrarea liberd. in cazul viilor largi, versantit nu impiedicd deplasarea albiei pe patul ei in direcrie perpendiculara vaii. Erodarea malului convex con- duce la schimbarea treptata a formei meandrului din sinusoidali in forma de bucld, Initial meandrele au tendinta de ,a aluneca” la vale, ea in cazul celor li- 20 > mitate. La urmatoarca ,alunecare”a buclei, sub influ- ena torentului de api, ea se Hirgeste si se roteste putin in spatiu (fig. 1.11 4). Meandral se transforma intr-0 bucla alungira foarte bine exprimata, Porgiunea de te- ren inconjurata din trei pargi de bucla meandrului se numeste Jot iar cea de partea a patra, ce face legiturl cu lunea, poarta denumiren de peduncu. Procesul de deformare finalizeaza prin ruperea pedunculului intre doui meandre vecine si transformarea albiei separate intr-un lac-beliug sau starfa. Treptat se formeaza un meandru nou si procesul se repeti Albiiimpletite, Acest gen de albii defineste cursu- rile de api care curg prin mai multe albii ce se despart si se reunesc, asemenea suvitelor unei funii, cauza di Viziunii find obstructia prin depunerea de aluviuni de catre un rau (fig. 1.11 9). De regula, albiile imple- tite au pante mari, transporta in principal un debit tirat care, la randul siu, se acumuleaza ints-o retea complicati de bare si ostroave, inundate de ape mari Pentru albiile impletite s-av propus mai multe denu- iris ,albii cu mai multe braye", salbii multiple” s.a Aparitia si dezvoltarea albiilor impletite presupune urmatoarele condifii: maluri ugor erodabile; variagie rapida gi esengiala a debinului lichid; eresterea pantei, debit solid abundent; incompetenta locala a curgeri. Schimbarea morfologiei albiei, de la tipul sinuos la cel impletit, reflecti 0 discontinuitate morfodinami- sise asociazi cu o schimbare in regimmul tranzitulut de aluviuni, Morfologia in plan a albiilor impletite este controlati de formarea ostroavelor romboidale.Fig. 1.11. Tipurilede smeandrave: a ~ meandre relimitata Repartiia adancimilor in albia efului depinde de repartitia formelor erozionale si acumulative din ea. Cele mai simple formatiuni de albie sunt ripplele si barele aluvionars ~ acaruliti de aluviuni nisipoase, uuneori cu prundis, pe patul albiei riului. In barele aluvionare se deosebese urmatoarele elemente: flan= cul revers $i flancul de alunecare, punctul de maxi- ini indltime (creasta) si punctul de minima inalgime, lungimea si amplitudinea (fig. 1.12). Mecanismul formacii ripplelor si a barelor aluvi- onare practic nu este studiat. Patem doar presupune cf aparitia neregularitatilor primare din patul albiei este conditionata de structura turbulent a cursulut de apa, cand pe lungimea riului zonele cu viteze spo- 12. Elementele principale ale barei alu 3— sina vtezelor sia aan rite se sueced cu zonele de acalmie relativa, unde se gi formeazi ripplele primare de nisip. Dupi ele incepe imediat splarea nisipului, rippla asemanandu-se cu un val (fig. 1.12). In continuate, particulele de ni- sip de pe flancul revers, sub influenta cresterii vitezei apei, se deplaseaza spre creasti, apoi cad in flancul de alunecare. Aici ele sunt prinse in vartejul turbulent 5i impinse inapoi. Aste] are loc cresterea barei in inal- time si deplasarea in directia cursului de ap’ Dimensiunife rippletor si ale barelor aluvionare variazi de la citiva centimetri (in raurile mici) pana Ja 5-6 m (in riurile mari), iar lungimea ~ de la sutioni de metru pina Ja 3 km si mai mule,Defocmarite dealbie in aul Sovagul Mic In albiile multor rauri de campie se observa bare sluvionare, ale ciror dimensiuni sunt comparabile cu dimensiunile albiei. Unele sunt amplasate de-a lun gul cursului de apa, aproape paralel cu axa torentu- Ii, ocupind cam toata litimea albiei altele sub un unghi ascusit. Ultimele, in perioada de etiaj, se pot transforma in os¢roave ~ acumuliti mati de aluviuni in mijlocul albiilor. De reguli, au o forma alungita gi sunt separate intre ele si intre maluri prin brate. Formatiuni de albie mai complicate sunt sistemele ‘vad-adéinc. Vadurile sunt sectoarele din albia raului, formate dintr-un grind nisipos, care traverseazit albia sub un unghi ascutit si in perioada etiajului unese reniile marginale de pe ambele maluri. Pentru rduri~ le de campie este specifica suecesiunea vadurilor gia adaneurilor. Vadurile se formeaza pe sectoarele unde sunt con- iti favorabile de acumulare a aluviunilor in legitur ex micsorarea capacitatii de transport a torentului, a vitezei cursului de apa sau cresterea rapid 2 turbi- itasii. in sdurile de cimpie succesiunea vadurilor si a adincurilor depinde de conturul albiei: adincurile sunt situate in curbura albiei, vadurile ~ intre dou curburi vecine. In perioadele « tee gi vitezele sunt mai mari la adaneuri decat Ia va- uri, are loc erodarea adancurilor si depunerea mate- rialului solid la vaduri. In perioada etiajului ~ invers, panta si viteza sunt mai mati la vaduri, deci materi- M22 alul aluvionar se acumuleaza in adineuri. Cu timpul acest sistem se deplaseaza la vale de-a lungul réului Repartifia adancimilor este dependent’ de confi- guratia in plan a albiet, este exprimata de legititile determinate de M. Farg. Esenta lor se reduce la ur- matoarel: 1. Cea mai joasd parte a adancului si cea mai in faya parte a vadului deviaza de punctul curburii maxi- me a albici in aval aproximativ cu 4 din lungimea sistemului vad-adanc. 2. Schimbiirii lente a curburii fi corespunde o schim- bare lent a adancimii: la fiecare schimbare brusci a curburii addncimea va ereste la fel de rapid 3.Cu cit € mai mare curbura, cu atit ¢ mai mare adancimea. 4, Pe masura cresterii lungimii_ curbei meandrlui pnd la o limit’ oarecare, adincimile vor creste, din start, apoi vor scidea: pentru fecare sector al rului exista o valoare medie a lungimii curburii, la care adancimile sunt maxime. Intr-un sir de cazuri legitarile lui Farg sunt incal- cate, in special dac& patul albiei este constituit din diferite roci. In perioada apelor mari are loc erodarea intensi a malukui convex si depunerea aluviunilor la malul coneay. Pe reniile marginale se formeaza plaje de ni- sip,acul este 0 depresiune de pe suprafiga usea~ tului ocupata cu apa stagnanta sau aproape stagnanti si care mu are legitura directs cu Oceanul Planetar. Geneza cuvetei si apei, caracteristiile mor- fometrice si fizico-chimi diferite. Indicii morfometriei ai lacului se determina dupa planul sau harta Jacului eu izobate gi se racordeaza Ta san anumit nivel de apa ale lacurilor sunt foarte LACURILE NATURALE Principaliiindici sunt supafata lucul apei(ogtna feu F(k"s lungimea lacului (km) distanga pe linie dreapta dintre doua cele mai indepartate puncte ale lacului, rmisurate pe suprafata apei Idtimea lacului~ medie B.., (km) ~ derivata a ra portului dintre suprafata Jacului F gi fungimea luis maxima B,,~ distanta maxima pe linie dreapta din- ‘tre malurile opuse, perpendicularé pe lungimea sa; seceaamsataie| capitolullungimea garmului f (km) se determina pe buza apeis fragmentarea farmului K,. ~ raportul hungimii li niet farmului la lungimea cercului cu aceeasi supra fag ca gia laculuis (1.35) acurile de acumulare sunt lacuri create ar~ tificial (lacuri antropice). in cazul dimen- siunilor mici, se mumesc acumuléri de apa sau iazuti, Ele indeplinese funetia de regularizare a scurgeriirtului (numite gi lacuri de atenuarz), pe callea redistribuirii ei in timp in corespundere cu ceringele economice si se exprima prin majoracea sau micgora- zea volumului scurgerii in anumite perioade de timp in functie de necesitagile economice. Regularizarea consti in retinerea pe un timp oarecare 2 apei in lac in perioada eu surphus de scurgere si consurnal rezer- velor create de apa in perioada cand consumul depi- este scurgerea natural Din punctal de vedere al duratei ciclului se deo- sebesc citeva tipuri de regularizare: multianuala, zonierd {anuald),siptamanalé si diurnd. Primele dou’ sunt cel mai des folosite in practica. Lacul de acumulare Costest-Stinca | 24 volumul masei de apa V (km* sau mil, m°) se de- termina ca gi in exzut lacului de acumulare (vezi in continuare); adancimea - maxims fax (m) se obgine din datele misuratorilor de adancime, medie fis reprezint’ ea- portul volumului de apa citre suprafata oglinzii, LACURILE DE ACUMULARE Regularizarca multianuald a seurgerit se foloseste la sporirea scurgerii in anii secctogi sau a sirurilor de ani secetosi pe contul anilor cu scurgere bogati, La ragularizarea sezonierd se efectuea7’ redistribuiren scurgerit pe parcursul anului in dliferite anotimpur. Regularizarca siptamanala si cea diurna sunt con- ditionate, de reguli, nu de oscilagile scurgerii in aceasta perioada, ci de variagile consumului in decurs de o siptimana sau de o zi, Ea consta in acumularea apei in perioada cu consum redus si cedarea ei pe misura cresterii consumului peste valoarea debitelor medii de apa. Tipurile de lacuri de acumulare 1. Rezervoare de apa mici, din metal sau beron ar- mat, amplasate deasupra pimantului (turnuri de api) sau in subsol, pe forme de relief mai ridicate (rezervoare subterane). Se utilizessistemele de aprovizionare cu apa pentru regulari- area diucns 2. acumuléri consteuite in depresiuni sau pe calea in- diguirli, pe larga plate (orizontale) sau putin incli- nate; servesc pentru necesititi locales 3. lacuri de umplere prin pompaj, folosesc apele din surse externe, sunt indiguite pe perimetrus 4, lacurile de acumulare construite prin bararea vai réului, au cea mai larga rispandire Parametri si caracteristicie de caleul ale lacurilor de acumnlare sunt (fig. 1.13}: Volumal mort (Vaud) ~ volumul de apa acumulat pina la nivelul la care se poate goli lacul, in bieful amonte, in apropierea barajului, Uncori acest volum se gaseste sub nivelul minim de exploacare. Partea de sus se numeste ive! af velumului mort (NVM). In el se stocheaza aluviunile aduse de rau. Volumul util (Vjq) — volurnul de apa folosic in dife- site scoputi, situat intre suprafaga nivelului volumului mort (NVM) si nivelul normal de retengic (NNR), $i care poate i resinut in lac cu ajutoral constructiei de barare. Votumuttotaf al lacului de acurnulare la cota NNR. este echivalent cu suma volumului util F, sia vol mului mort V. Volumul de regularizare (Vj) ~ volurnul lacului de acumulare care se umple temporar si care serves- te pentru atenuarea debirelor maxime de ape mari si este situat intre NNR gi nivelud forgat de retentie (NFR). ‘Una dintre caracteristicile principale ale lacului de acumulare este dependenta suprafeyei ogtinzii apei P,avolumului de apa V sia adancimii medii 4.de nivelul de apa in el (fig 1.74). Constructia graficelor ce descriu aceste relafii se efectueaz in baza prelu- cxirii planufui lacului in orizontale sau a hirtilor to- pografice efectuate la scaré mare. Fig, 1.13. Scheme profillui longitudinal al laculul de acumulare Voiumat ot Yes Volum mor Vou Volumul elementar al lacului de acumulare va fi dV= QdH, iar volurnul total ~ egal cu suprafaa cu- prinsa intre axa ordonatelor si curba =f (H), adic’ v= faut, (136) unde Hysi H~ cotcle nivelului patului lacului gi al suprafetei de apa. Volumele elernentare dintre cotele de nivel se ob- fin din raporrul: 37) AV = AV unde dh ~ diferenta cotelor nivefului de ap H.-H. Fig. 1.14. Schema caracteristicilor moxformetsce ale tacu- lide acumulare capitoluli CAPITOLUL = —— . CARACTERISTICILE REGIMULUI HIDROLOGIC ALRAURILOR 3SPECIFICUL . HIDROLOGIC AL REGIMULUI RAULUI cercetirile si calculele hidrologice, indica- torul principal al raului este deditul de apa. Debitul de apa este cantitatea de apa care curge intr-o unitate de timp prin sectiunea acti lui de api, Pentru riturile mari cl se exprima in metri cubi pe secunda (m'/s), pentru riurile mici - in litri pe secunda (V/s). De rind cu valorile extreme (mi- ime si maxime), deseori sunt utile debitele medii pentru diferite perioade de timp (ile, luni, sezon, an etc.), Debitele medii pentru orice interval de timp pana la un an se calculeaz ca medie aritmetici a de bitelor medii diurne in perioada respectiva. Scurgerea poate fi exprimata si prin alte unitagi de masuri echivalente debitelor, care Ja fel sunt repre- zentative si utile pentru anumite scopuri Volumul scurgerii W (m', km’) este cantitatea de api scursi de pe bazinul de receptie intr-un interval oarecare de timp (zi, lun, an etc.),care se determina din relat: w= Or, (2.1) unde Q~ debitul mediu pentra perioada de calcul, ms; T— numarul de secunde in perioada respectiva de timp. ‘Modulal scurgerii M (V/s km) sau q (m/s km*) reprezint& cantitatea de apa scursa de pe o unitate a bazinului de receprie inte-o unitate de timp. Se cal culeaza din relagile: G10) M (2.2) SCURGEREA RAULUI s i ay (23) unde F'~ suprafata bazinului de receptic, km’; 10) coeficient de transformare a metrilor cubi in liri. De rand cu module maxime ale scurgerii din expresiile (2.2) si (2.3), se calculeazi modulele seurgerii pentra intervalele de timp nominalizate. Pentru aceasta, in expresiile date se introduc valorile respective ale de bitelor. Stratul seurgerii y (mm) il constituie cantitates de apa care se scurge de pe suprafaga bazinului de recep fie iner-un interval oarecare de timp, egal eu grosi: ‘mea stratului repartizat uniform pe aceeasi suprafath. Se determina din formula: WOT (Flo) TFioy (24) unde 10° ~ coeficient de trecere; 7"~ numarul de se- ccunde in intervatul dat. Coeficientul scurgerii a ~ raportul stratului scur~ gerii citre cantitatea de precipitatii cizuta pe supra~ fata bazinului de receptic (altel spus, partea stratului de ploaie care a ajuns si se scurga prin albia raului), care a condifionat formarea acestei scurgeri: (25) unde y — stratul scurgerii de suprafati, mm; x ~ pre- 3 3 6 8Stratul de precipitatii depinde mu numaé de durata, dar si de suprafata cuprinst de plosia abundent. Cu cat este mai mare suprafara bazinului hidrogratic, eu ati mai rar ea este acoperita de ploaie, chiar sila iiga~ rea totald a bazinuli, stratal de precipitagit se micjo~ rea2it odata cu sporinea suprafefei de repartitie a lor. Infiteratia apei in sol. Dup umezinea suprafeyci solului in timpul ploii intensitatea infiltraiei acestu- ia este destul de mare. Pe misura umplerii porilor din sol, intensitatea infierarii se micgoreaza cu malt sica © apropie de intensitatea (viteza) filtratiei abarca intensitapii infiltrayied in timp se ex- prima prin formula: K=K+ (2.10) unde K, ~ intensitatea infilerariei la un moment dat 4, mm/min.; K, — coeficientul de filtrate, mm/min. A= intensitatea inifiala de infiltagie, mm/min. in afara de durata ploii,infiltragia mai depinde gi de intensitatea ciderii ei, de umiditatea, structura mecanici si cea granulometricé a solului, de caracte- rul vegetatiei i de mulfi alti factori. Totensitatea ploii nu se manifesta direct asupra in- Ailtratiei. Odaci cu cresterea intensitatt plo ea ereste datorité cantitayii mai mari de api antrenat’ in secur gere. Pe de alti parte, din cauza colmatiri stratului superior al solului si a distrugerii porilor, infiltraria seade Influenfa umicitatié solului inainte de ploaie asu- pra intensititit infltratiei (imbibari) continua doar pina la saturarea solului cu apa. Apoi valoarea imbi~ bari este determinata doar de starea fizicd gi struc tura solu ‘Compozitia mecanied a. solurilor influenteazat mult procesul de imbibare. Straturile lutoase si ase~ minitoare lor au 0 capacitate foarte slabs de infil- trare, Cele nisipoase, dimpotriva, se caracterizeazl printr-o permeabilitate foarte inalt’ Vegetatia sporeste imbibarea datorita faptului et ea incetineste viteza scurgerii de api de pe versant si astfel Favorizeaza cresterea duratei de timp in care apa pitrunde in sol. Sistemul radicular al plantelor afaneaza solul, astfel el devenind mai permeabil. Factorul de propagare. La caderea ploii (sau la topi rea 2ipezii),primele portii de apa se pierd la umplerea rmicroteliefului $i imbibarea in sol. Cand intensitatea fluxului de apa depageste intensitatea infiltratiei, in- cepe seurgerea. La inceput apa se scurge de pe versant intr-un strat subtire neintrerupt, apoi, prin denivela- rile de relief, se concentreazi in mici torente, care, uunindu-se, formeazi torente mai mari, ajungind in in urma la albie si aici continua scurgerea prin albie. Cu timpul, scungerea creste pe contul sporirit suprafejel de pe care apa ajunge in acelagi timp la secfiunea terminus a riului, pind unde gi se cercetea- vA procesul, Cind apa ajunge pind aici din cel mai indepartat colt al bazinului, scurgerea incepe a sosi de pe toati suprafata. Dupa oprirea ploii sau a topi- ii zapenii, seurgerea incetineste treptat, iar ind in sectiunea data apa va ajunge din cel mai indepartat capital bazinului, se considera ca ea s-a oprit. cele ai Dactansarea unet vituri pluvialeEtiajul Pe riurile republicii se manifesta etig ri-toamna si de iarna. La etiajul de vard-toamna se referd perioada de Ia sférsitul apelor mari de primavara pana la viiturile de toamna. Pentru riu- rite Nistru gi Prut ea este deseori intrerupta, insta bila (afectat de viiturile pluviale). Multe rluri se caracterizeazt printr-o stabilitate inalta a etiajului de vari-toamna. Etiajul de iama coincide cu perioada podului de gheata. Debitele de api de Ia inceputu! ingherului riului sead treptat, atingdnd minimal inaintea elibe- ririi de gheata, ca urmare a consurmului resurselor de ape subterane. de va- intensive in perioada calda a anului,ctiajul de vari-toamni este mai scizut, com= parativ cu cel de iarnd, ceea ce conditionea7a, la ran- dul sau, secarea raului. Deosebit de des seaca raurile nu prea adanei, care nu dreneaza orizontarile acvifere subteran Etiajul de vari-toamna in majoritatea riurilor ince- pe in aprilie si se incheie in noiembrie. Durata sa pentru urile mick constituie in medie 150 de zile, iar pentru cele mule mai putin —90 de zile (Zab, 2.3). Etiajul de iarna este cu mult mai scurt gi revine perioadei decembrie-februarie si are durata medie de 65-80 de zile pentru raurile mici gi de 60 de ile pentru cele mari Scurgetea minima se observa in riuri,atunci cand, scurgerca de suprafafi se opreste complet, iar drept sursi de alimentare principal devin apele subtera- ne, Perioadele scurgerii miei prin riurile Republiei Moldova sunt dependente de etiajul de vara-toamna side cel de iarna. Caracteristicile principale ale scurgerii minime aplicate in practicd sunt debitul mediu lunar (sau de 30 de zile) si debitul mediu diurn al perioadetor de tia}, Daci perioadele de etiaj sunt scurte, adict sunt intrerupte de ploi, atunci o luna calendaristica cu de- bite minime poate include, in afari de apele subte- rane, si ape de viitura. Din aceste considerente in loc de dehirul mediu lunar se foloseste debitul minim mediu pentru 30 de zile necalendaristice ale sezonu- lui. respecti. Factorii care influenteaz’ procesele de formare ale scurgerii minime si valoarea ei se clasificd in: clima- tici, pedologici, yeologici si hidrogeologici. In afara de aceasta, asupra scurgerii minime influenteaza si prezenta in bazin a lacurilos, dimensiunea bazinului, suprafetele impadurite Climatul determina atit regimul general al scurge- nil, cat si regimul scurgerii minime. Cantitatea mare de precipitati si o evaporare redusi asigurd o scurge: re minima stabila. In Republica Moldova, unde ead relativ putine precipitati, iar evaporarca este inaltS, debitele mici de aps sunt reduse. Caracterizarea perioadelor etlajulul de vard-toamna side iarna taj de vard-toamnna ul punctul inceputul frst (luna) (tuna) ~s.Balasinesti v xt Giuhur - s. Barladeni MW xl Camenca ~s. Cobani Vv XI Caldarusa -s.Cajoa v xl Cahut ~ 5s. Gavanoasa - xt Nistru-or. Moghiliov-Podolski = xl Nisteu or. Bender (Tighina) v XI Camenca~ or, Camenca MW xi Molochis~s.Molochisul Mare il XI Rabnita ~ s. Andreevea Vv XI lagorlac ~s. Doibani v xt Raut - or. Balt 7 xi Raut -s, Jeloboc v x Bac— or. Chisinau Vv - Ignovat- or. Sangera v x Botna~ or. Causeni 7 xt Tabelui 23 tial deta durata ile on ter rata, ze 192 x! fn 102 27 xl W 102 171 x! uM 82 158 x! u 88 182 xl 7 R 98 xi uM 37 1 Xi W 60 205 xt ii 85 184 xu u 79 194 x tl n 138 x W 75 129 x! 0 6s 3 xt 1 54 129 u 6B 107 XI u 61 124 x 0 51 35 or ay ( en Be regi FS 3 ne .Scurgerea minima depinde de alimentarea subte~ rand a raurilor gi de factorii care determin’ valoarea si caracterul scurgerii subterane, in primul rand de conditile pedologice, geologice si hidrogeologice. Cantitatea de ape subterane, care se acumuleazit in straturile superioare ale solurilor, depinde de pro prietitle lor, de porozitate si capacitatea de refinere. Solurile afinate de piduce refin bine scurgerea de suprafati gi contribuie la formarea apelor subrerane sub cuverrura forestier. De aceea scurgerea minima ariurilor din bazinele impadurite,de regu! mare decit in cele deschise Fugjul de toamna a au: Tul Tighect in uema revar- siti apelor mati in zona cu deficit de umiditate, din care face parte i Republica Moldova, ezervele de api subterana din orizontusile superioare sunt mici si rolul principal in alimentarea eaului revine apelor subterane adanci, in aiceasti zona scurgerea minima depinde de adancimea erodirii raului, de numrul si caracterul orizonturitor acvifere, Cu cat mai multe dintre ele se dese albie si in valea raului contin mai mult apa, cu atat scurgerea minima este mai mare si mai stabila. Dintre factorii hidrologici,o mare influeng’ asupra scurgerii o au formariunile de carst. Ele pot influenta ati pozitiy, cit gi negativ seurgerea minim’, Deose- bit de mult sunt iniluentate de carst anume riucile In perloada etiajlui iayoarele alimenteaza raul (paraul din izvorul Jeloboe)mici. Drept exemple de influentii pozitiva a carstului pot servi raurile Camenca si Beloci, ale caror debite minime sunt eu mule mai mari decit ale turilor afe- rente care nu sunt afectate de carst. Odati cu sporirca suprafetei bazinului de receptic, de regula, se mireste si scurgerea minim’, deoarece reste adncimea erodarii albiei cuatia bilangului de apa poate fi aleatuita pentru oricare bazin flovial, Pentru un an coneret ea va aves forma X=Y+Z4AU, aay unde X — suma precipitatiilor atmosferice cazute, mm; Y— scurgerea torala (subterana si de suprafat’), mm; Z-~ evaporarea de pe suprafata bazinului de re- ceptie, mm. Valoarea pozitivi a AU inseamna ca are loc acu- mularea apei, iar daci AU va fi negativ ~ apa din ba- ain se pierde. La cercetarea bilantului de api peneru o perioada multianuala, schimbiatrile in rezervele de api tind spre 0, adic’ tAU=0, Atun (2.12) Aici ¥.X,Z reprezinta valorile medi multianu- ale sau norma scurgeri, precipitapiilor ¢i evaporari Aceasta ecuafie este just atunci cand cumpana de api de la suprafagi coincide cu cea subterani. Ba indica faptul ci norma scurgerii anuale depinde in special de factorii climatici, de aceea mai este numita climatica sau zonal Judecind dup harta izotiniilor (fig. 2.1), norma climatica a scurgerii snuale se repartizeaza pe terito- siul Republicii Moldova in acord cu schimbatile pre- cipitatillor anuale si ale evaporirii ~ valoarca ei seade del nord spre sud, ‘in partea de nosd a gieii norma scurgerié constituie 50-60 mm (bazinele riurilor Vilia, Draghigte, Ciu- hur s.a,), in partea central (bazinele raurilor Calda- usa, Ciulucul Mic sa.) ~ 30-40 mm, la sud gi mai In perioada scurgerii minime raul se alimenteaza doar pe contul apelor subterane. Cand seurgerea de suprafara practic lipseste o perioud fungi de timp, Incit se epuircaza si rezervele de api subterans, riul seaci. Acest fenomen este destul de rispandit in su dul ari, NORMA SI VARIATIA SCURGERII ANUALE Raurile mic putin ~ 16-20 mm (bazinele raurilor Iatpug, Cahul, Ceaga s.a) O inilueng% considerabila asupra normei scurgeriio au factorii naturali azonali (locali) — carstul, suprafata bazinului ce recepti, impidarirea ete Scurgerea medie nu depinde direct de carst. Dact bazinul de recepfie terestru coincide cu cel subteren, formele carstice negative de relief capteazi 0 parte din apele de suprafata si le transforma in scurgere subterand. Alimentarea subterand si scurgerea total in ansamblu cresc pe contul patrunderii precipitatii- Jor atmosferice nemijlocit in formagiunile de carst. Din necorespunderea hotarelor a doui bazine de receptie scurgerea medie poate nu numai si creasci, dar gi <8 scada sau si rimina aceeasi. Semnul pozitiv sau negativ este determinat de caracteral schimbului subteran de ape. Se pot diferengia citeva forme de schimb de api: negative, eind o parte din scurgerea subterana prin formasiunile cle cars se pierde din ba- Zinul cercetat; pezitive, care constau in drenarea ape- Jor carstice nu doar din propriul bazin, dar gi vvecin; neutre, cind pierderile se compenseazi. Tinand cont de cele mentionate, rurile Republi- cii Moldova se impart in tri categori 1. Rauri cu scurgere stabila ~ care au un bazin de alimentare neutru, Norma scurgerii anuale practic corespunde cu cea zonali, extrapolati de pe harti (rdurile Motochigul Mare, Raut pand la or. Florest, riul Bae pind la or. Calarasi, 2. Raut cu scurgere sporité sunt cele cu valori po- zitive ale schimbului de api, Norma scurgerii este de 1,5-2,0 ori mai mare decit cea zonala (raurile Ca- menca (afluent al Nistrului), Beloci, Ciorna). cel 37 > cts ri cA a 2 3 4 ‘7 ry capitoiul ug SSFig. 2.1. 1zolinile nore scurgert anuale totale (in mm) 383. Raurile cu scurgere diminuat au o norma a scurgerii anuale cu 15-30% mai mie& decat nal (&. Raut pind la or. Balt: [ynovat, . Pojarna. O influengi considerabila asupra normei scurgerii anuale a raurilor mici o are dimensiunea bazinului de receprie, care caracterizeava integral indivii mor~ fomerrici ai bazinului. Influenga acestui factor se resimte la suprafeycle F<200 km’, la cele mai mari norma scurgerii are valoare zonala (climaticd). Dupa cum se vede din tabelu! 2-4, unde este indi- cat coraportul dintre norma zonal’ si cea real (6.), odata cu micsorarea suprafetei bazinului de receptic scurgerea medie sporeste; Ia F=20 kms? — de 2,4 oriyla F=100 km? ~ de 1,5 ori ete Tabelul 24 Suprafatabacinuui ereemtetin <2 6 80 100 200 Coeficientul, dm 24 20 18 16 15 100 Este evident’ influenga padurilor din bazin asu- pra scurgerii medii, La un grad de impidurire de 61% (6. Pojamna, s. Sipoteni) norma scurgerii s-a micgorat cu 118, la impadurize de 44% (F. Ignovat, or. Sangera) ~ cu tot atit, iar la o impadurire de 27% (¢. Cogilnic, or. Hancesti) — eu 7%. O impidurire a bazinului de 10-15% nu influen teaza scurgerea total Norma seurgerii anuale a raurilor mici este supusa unei presiuni antropice foarte dure, Cei mai eficiengi factori antropici sunt masurile agrotehnice, lacurile de acumulare, asigurarea cu apa potabilA si tehnica. Masurile agrotehnice (aratul terenusilos, crearea perdelelor foresticre, reyinerea stratului de zipada pe cimpuri ete.) sunt directionate spre pistrarea gi sporizea umidititii in sol, micsorind norma scurgerii anuale a riurilor mici cu 3-89. Crearea lacurilor de acurnulare. Lacurile de acu- mulare infocuiese o parte din bazinul de receprie prin oglinda apei, Daca pani la crearea acumulisii eva- porarea avea loc de pe suprafata terestri (E,), dupa constructia acestora ~ de pe suprafata apei (E). Di- ferenca constituie evaporatea suplimentar’ sau pies~ derile de api la evaporare. Anume cu aceasta valoare se micyoreaza scurgerea anual, Pentru o perioadi rmultianual,stratul medi anual de evaporare supli- mentara (in mm) va fh (2.13) (2.14) unde fisg — suprafata lacului de acumulare la NNR, e~coeficiene ce tine cont de forma acumularii de api, de durata rogularizAeii scurgesii ete. Prin apro- ximatie valoarea ¢ este de 0,8. Micsorarea relativa a scurgerii (in %) se exprima prin formula: r{I- wav. Jlooe, (2.15) unde W — norma scurgerii anuale, m’ La determinarea scaderii normei scurgerii pris ‘evaporarea suplimentari a celor mai lari de apa de pe raurile mici, s-a constatat o re- ducere record a normei scurgerii de 429 pe «. Ci plani, condigionata de acumularea de ap cu acelasi ‘ume, Scurgerea r. lalpug s-a micgorat cu 21%, iar cea a t, Ceaga, din cauza lacului de acumulare Ta- raclia ~ cu 23%, Relativ slab influenteaza scurgerea +. Bic lacul de acumulare Ghidighici - doar 6%, ‘Asigurarea cu api potabild¢itehnica include pier- derile de apa pentru difecive necesitigi: menajere, in~ lustriale, agricole ete Pentru aprecierea schimbirit normei scurgerit in functie de acest factor se foloseste ecuayia de genul bilangului de apa: 40=310-S0., unde Q si Q ~debitele sumare de api descircate in rude 7 Surse si extrase din rtu de m stag Caleulele cu ajutorul acestei formule au demon- strat schimbarea neordinari a normei scurgerii ri urilor mici din Republica Moldova. De exemplu, in aval de oragele Chisinau gi Balfi scurgerea medie a rurilor Bic si Raut a erescut eu 31% si, respectiv, cn 5496, O asemenca crestere substantiala este conditio~ nat, in special, de consumarea in or. Batti a volume- for mari de apa din orizonturile acvifere adn ia or. Chiginau ~2 apelor din r. Nistru. Cel mai mult au suferit de pe urma micsorinii normei scurgeriiraurile Raut (pana la intrarea in or. Balti) ~ cu 8% si, Com gilnic (la or. Hancesti) ~ eu 5%, le scurgerii anuale. Cu timpul (de regula, fi ani) are loc schimbarea inevitabili a scurgecii sub forma de abateri esentiale de Ia norma. Aceste abateri se manifesti sub forma de schimbari conse- cutive ale anilor ploiosi cu cei secetosi, care se deo- sehese arit ca durati, e2t si ca valoare a abaterii de ta media pentru toata perioada de observa Pentru aprecierea variablitarii scurgerii anuale se foloseste coeficientul de variagie C: (2.16) 2) =! el(217) tunde Q- not dle pateana, Temperaturile medii lunare ale apei din r. Bac tunile Tabelul 28 une Ww w v vom om x Mo or trig 1973 - «@A) 201051651117 TB 1974 - = 37, 78138189 20S OH 6D>_d 4S 19. 1. Bac oF Chisindu 1973 06 «21 20 107 162 189 228 28 72 NS 27 09 1974-10-20 «4390152196 -21,1 «OS SB 1206326 Judecind dupa datele din éabelul 2.9, eemperatura medic lunara a Nistrului la iesire din lacul de acu- mulare Dnestrovse este foarte joast gi pe parcel anului variaza de la 4,4°C, in aprilie, pana la 14, fn august. In sectiunea Moghiliov- Podolski, situat in aval, temperatura apei, comparatiy cu cea natura- 1h (pana la crearea lacului de acumulare), 2 coborat primavara cu 3,8-6,6'C, vara ~ cu $,1-8,0°C. Toam- na ea a sc&zut eu 0,5°C, iar in actornbrie ~ invers, crescut cu 3,4°C. In aval pe Nistru apa iarisi incepe se incilzi si diferenta termici in drepral s. Hirus- ca primavara gi vara este de doar 0,7-4,0°C. Toamna temperatura este apropiata de cea nat In prima sectiune din lacul de acumulare Dubisari (or. Camenca) temperatura a sc¥zut mai putin gi in perioada de primavari—vara diferenta temperaturilor comparabile variaza de la 0,8 la 4,3°C. Iaena tem= peratura practic nu se schimba. In ultima sectiune a lacului (or. Dubasari) temperatura apei nu este influ- enjatt de lzcul de acumulare de ta Dnestrovse. Deci influenya lacului de acurulaze de la Dnestrovse se re= simte doar pana la Dubisari. Insa in timpul deversi- rilor de primavara (pentru spilarea albiei) viteza apei este atit de mare, inedt apa nu reugeste si se incal- eased si temperatura nu ajange pana la cea natural Regimul de gheat: In regimul termic se evidentiaza trei faze: inghe- area —apariria primelor formasiuni de ghear’ podul de gheati — prezenta cuverturii de gheatd si elibera- rea de gheati ~ distrugerea cuverturii de gheat’. Inghetarea. Apatitia primelor formatiuni de ghea- ‘Hleste anticipata de o perioad de timp cu bilan ter~ mic negativ, care duce la racirea apelor de suprafaga pana la O°C si sub O°C. Ultima cel mai des incepe Tanga maluri, in sectoarele mai puyin adanci. Aici se formeazi gheata prinsi de mal ~fagii de gheaga con- crescute de malul raului Paralel cu gheata la mal, uneori ceva mai tarziu, pe riuri se formeaza niboi ~ formatiuni de gheati primare, care constau din eristale aciforme sub forma de pete sau cuvertura subtire compacts, La depuneri ubundente de zipada se formes2’i zipada apoast — formatiuni de gheati afinati firi o forma conereta Inainte de ingheful complet al raului apare gheata din acumuliri de cristale de gheata, care se formeazi in grosul apei si la fund, in condigiile rentului din rit, Pod de gheatd pe raul Raut, lings Orheiul VechiUna din cele mai rispindite formatiuni de gheat este ail ~ gheata de fand care a iesit la suprafata sub forma de boruri si cumulari, 2 cérei masa deseori poate fi antrenat in migcare de catre cursul raului la supraapi sau in grosul apei. La fel el poate fl lipit de podul de gheari. De regula, zaiul anticipeaa podul confine niboi, zapadi apoasi si gheatl sparti, Zaiul de gheata Tabelu 29 ‘Temperatura medie lunara (°C) a r. Nistru pana la (1) $i dupa (2) construirea tacului de acumulare Dnestrovsk Perioada de obser- unite ee vad Ww v Ww vw vat x x stra La iegire din lacul de acumulae es ical eeaeraroh 1,1990-1994 44 Be uz 129 146 44 13,1 11950-1970 34 165-209-2256 «169107 21990-1994 56 99 120 142 165 164 141 1.1945-1980 10) 169-206 -223,-277,1_—103 2.1988-1999 68 © 121«*152«182—«192«*169—130 41967-1980 99166202, 1S 168.101 aunt 2. 1988-1999 72 12,9 16,2 19,3 20,6 16,9 13, Taal de cular Dubai fe 1.1955-1980 92162 20S 2D_NA_ «16,7106 rere 2. 1988-1990 76 13,4 168 19,8 20,6 16,8 124 on Rabrita 1.1955-1980 98 165-206-2237. 2.1988-1998 87136 «17.2209 2091701382 7 1.1956-1980 88 161-207-227 225186129 pe uerat 2. 1988-1998 9,0 18,5 20,0 231 22,7 18,2 13,3 Pe unele rauri se formeazii acumulii de naboi sub podul de gheata, care astupa albia si provoaca cresteri de nivel. Sloiusile si cimpurile de gheati, care se formeaza in urma inghetirii elementelor descrise anterior provoaci scurgere de gheati de toamna. Pe raurile mari de cimpie scurgerea sloiurilor de toamni are loc in fiecare an si decurge linistit. Pe unele sectoare (cotitur, ingustarea albiei) se formea- i obstructii de gheati - ingrimadiri de gheapa i albia rului in timpul scurgerii sloiurilor, care con- difioneaza ingustarea sectiunii albiei si cresterile de nivel. Aceste cresteri sunt destul de mici din cauza scurgerii neinsemnate a rdurilor din aceasta perioa- a Toamna, inceputul fenomenelor de gheata si scurgerca sloiurilor pe riurile mari - Nistru sé Prat = practic coincid si au loc la nord in prima decada a unii decembrie, la sud ~ in 2 dowa decada a aceleiasi luni, Durata scnrgerii sloiurilor de toamna este de 10-25 de zile (¢a’. 2.10). Pe riurile mici inceputul acestor fenomene la fel coincide si are loc la mijlocul lunii decembrie, Scurgerea sloiurilor de gheata de toamna pe rdurile cu Ieuri de acumulare deseori nu se manifesta Podul de gheata reprezinta stratul compact si ne migcat de gheatd care acopert raul. Pe riurile mici podul de gheata se formeaza prin concresterea ghetii de la mal. Pe raurile mari, forma- rea podului de gheati are loc in functie de aparitia zipoarelor, care prin remuu micjoreaza vitezele apei. Jn amonte de zipoare sloiurile de gheati (in cazul temperaturilor negative) ingheay’ intre ele si inain- teazi in amonte formand un pod compact de gheata. in limitele tesitoriului Republieii Moldova Nisteul si Prutul ingheat’ concomitent pe toata lungimea sa = Ia inceputul lunii ianuarie (tab. 2.70). Excepie Face doar un mic sector nemijlocit de linga barajul CHE Dubasari, Durata_mentinerii podului de gheayi ajunge pana la 60 de zie Inceputul stabilirii podului de gheapi pe siuile mici se observa in general in a doua jumatate a lu- nii decembrie. Dureaz aceastit faz a regimului de ‘gheat aproximativ la fel ca si pentru riurile mari, os $$ ny 3 f 2. 2 i es par fest era capitolulDatele medii multianuale ale fenomenelor de gheat pe rauri bata ‘inceputu. Ce ‘inceputu- hati Tteee PA saa rear 0084 man degheata “flinng. Segheala. de gheats ‘oma pinarara fatima Prut-ortipcani = 7X7 26 PrutorUngheni 11X19 21 2a Prut-onueove—11xil 13x 30x25 Niswusorsoroca 8X 7X 2122 Nistor Bender(Tighina) 18x 19x = Tl Nistu-s Ones 28x 26X21 ti rawr Vila-s.Bolesinesti AX = 17x 24 Raut sJeloboe 10x 8X «25H Botna—or-Cluseni 6X 7x 26x lapug—orComet 8x 22K Coohnicwoc ances 7X = ax 22 Cuvertura de gheatd izoleaz4 apa de atmosfe sfargitului scorgei fenome- sloiulor nelorde — toamna sheaa za 1326 rin 35 wai iil 27 all = rom 9 iol sill 18 zi 22 ri rah = Tabelul 210 Durata zile ‘enome. ‘uturor nelarde podului fenome- gheaté degheata nelorde primavara ‘heat 1S 6296 1 62 OT 7 689 1859100 21 : 78 9 5779 4 72 95 2 55 BB 19 6 Bo 393 19 68 in mun cu stratul de zApada de pe ea. Gheata conduce aspect termic si exercita rolul de fermeregufacor intre mult mai bine caldura, de accca protectia de baa in api si aex: Daca prin gheati se emite in aer mai mult suprardcirea apei din riu o exercit’ stratul de pada, caldurd decit nimereste din api, atunci gheata tinde iar gheata este doar un suport pentru ea spre ingrosare. Este evident ci gheata tinde spre 0 De regula, gheata se ingroapa din partea inferioard, ime [a care se va pistra ec! smisi in atmosfera si cea primita din masa de raturilor negative, grosimea gheti FL. Bydin} ibrul incre caldura in stratul aferent de apa. In cazul mentinerii tempe- reste (Formula Tui Sloiuri de gheasa peunh, (2.20) AD. unde 2, ~ grosimea ghetii (em); A=2, daca in ealcule se iau in consideratie suma temperaturilor negative ale aerului 2 din perioada de formare a yhetii si A=11, dact in caleule se ia in consideragie si suma temperaturilor negative medii lunare ale aerului O prezentare privind grosimea medie anual a shegii este data in tabelul 2.11 Eliberarea de gheat’. Primavara, din momentul trecerii temperatutilor peste OPC incepe topitea 2- peaii de pe gheatd si de fa malurile riului. La supra fata cuverturii de heati se formeaza un strat de apa. Paralel cu actiumea radiayiei solare sia maselor de aer calde este favorizati vopirea “apeaii. Cuvertura de aghearl devine mai subtire. Structura ei monolité se distruge, gheara se firimiteaza sub influenta toren- cului de apy dn primal rand, scade puterca de fixare a ghetii de smal. Apar fig de apa liberd la mal. Gheara rupta de la maluti pe unele sectoare coboars la vale pe distan- fe scurte, fapt ce duce la formarea ghetii in miscare. Apoi incep si apard ochiuri de apa. Provesul sc in- cheie eu scurgerea sloiuritor de gheata de primavar Scurgerea sloiurilor de gheata de primavara dupt grosimea sa depageste cu mult pe cea de toamna, de: ‘oarece este antrenati o masi mai mare de gheai care se deplaseazd cu viteze mai ma Durata seurgeriisloiurilor de gheara, inclusiv a al- tor fenomene de gheari pe riurile mici si mari ale piri alcituieste in medie 15-18 zie Grosimea medie muttianuald a podulul de gheata eat tuna bavatlntiat rm ' " n 0 » HW mM Ho Mo 2m we Ww MH Riu mar Prat ~or Lipcani 19-20 24 «25 30 Prut- or. Ungheni 8 20 22 2% 2 25 Prut = or. Leova 19 23-2224 Nistry~ of. Soroca 20 2% 29 1 Nistru~ or. Bender (Tighina) Nistiu~ 5. Olbnest 6 16 18 Riri Vila ~ 5. Balasinesti 6 19 23 30 36 4037 Ruts Jeloboc “ww 2 Botna - or. Caugeni 8 on falpug - or. Comat 16 14 7 19 mm 24 23 22 Cogiinic~ or. Hancest Rou 4 7 2s wo Sere eee Eee ee 7 | ALUVIUNILE DIN RAU luviunile din rau sunt depozite din parti- _Aluviunife in suspensie ~ particule solide, trans- cule solide, aparute in urma eroziunii bazi- nului de receptie gi 2 albiilor gi transportate de cursul de api, formand patul albiei. In functie de caracteral miscirii din torent, ele se impart in aluviuni in sus- ite (de fund). pensie si aluviuni portare de torentul de api ia stare suspendaca. Aceasta stare este asigurata de caracterul turbulent al migcarii rorentului, mai precis de componenta de verticala, Particula se afli in suspensie, in cazul in care componenta vitezei cursului este mai mare sau 47 > g fa sAluviuni dup o ploaie torental3 egala cu marimea hidraulica a particulei, prin care se are in vedere viteza de cidere uniform’ a particu Ici in apa calma. Un asemenea coraport se observa in torentul turbulent, cand se manifesta fortele hi drodinamice ~ fortele presiunii frontale si forta de ridicare, care se formeaza la inviluiala particulei de catre torent. Suspendarea se efectueazi sub influensa curentilor ascendengi. Virtejurile ce se formeazit la fundul raului cuprind particulele de aluviuni gi le ri- dica in grosul torentului de apa. Particulele antrenate Jn torent se migcd impreuna cu apa, aflandu-se sub influenta vitezelor pulsatorii atit ca durati, at si ca valoare. Asupra procesului de transportare mai influ enteaza fenomenul caderii particulelor sub influenta fortei de gravitagie. Ca rezuleat, se formeazi un ca racter complex al migcarii particulelor. Aluviunite de fund se formeazit din particule pre dominant de dimensiuni mari, transportate de torent in stratul de Ja fund prin rardte, zostogolire sau sal- tatie. Divizarca aluviunilor in aceste doui categorii este convengionala, deoarece odati cu schimbarea caracte risticilor hidraulice ale torentului (adancimea, viteza ere.) are loc trecerea particulelor dintr-o stare in alta, Caracteristicile aluviunilor de fund Cantitatea de aluviuni (in kg) transportate de rau prin secfiunea activi a rlului intr-o unitate de timp (4, secunde) se numeste debit de aluviuni. De regula, debitul de aluviuni in suspensie se notewza prin R, keys, debieul de aluviuni tirave prin g, kg/s Cantitatea sumari de aluviani, transportata de rau prin secfiunea transversal intr-o unitate de timp (zi, Tuna, an) se numeste scurgere de aluviuni in acest i terval de timp gise exprim’, de reguli, in tone. Astfel, daca debitul mediu de aluviuni intr-un timp oarecare vai R, kg/s, atuncis, DR =Re 24-600", =B6.4 IR tone, (2.21) ‘Modulul scurgerii de aluviuni My=R:31,54-"%, thm! an, (222) unde F- suprafiya bazinului de receptie, kim CCantitatea de aluviuni in suspensic (in grame) care se confine intr-o unitate de volum (1 m') de api se numeste turbiditate (g/m*), Pp © importantd caracteristicd a aluviunilor este structura lor granulometrica, adic’ repartitia aluvi- unilor pe fractii: de la bolovani si prundis pana la maluri si argile fine. Dimensiunile medii ale aluvi- unilor d., se caracterizeaza prin diametrul mediu al particulelor gi se calculeaza din formula: dae Sos TOG* 4 (2.23) (2.24)Aluviunie deseori cau- 22928 colmatarea spati- lor de sub pod unde d, ~ diametrul mediu al fractilor; P. continu- tul procentual (dupa greutate) al acestei fractii. ul de turbiditate al scurgerii de aluvi- tepartizarea lor Regimnl turbidititii ¢i al debitelor aluviunilor de fund depinde de materialul erodat care nimereste in rfu gi de aceea factorul principal al variabilitiy turbidieitii in cadrul anului este regimul scurgerit lichide: procesul de formare a scurgerii apelor mari, ageadul de inundare a luncii etc. Variabilitatea tur Dbidieagii si a scurgerii, in afard de regimul hidric, depinde si de caracterul caverturii pedologice, al ve- getatici, de factorii locali (caracterul relicfului, dez~ membrarea lui etc). In timpul apelor mari de primavara, materialul erodat de pe suprafata bazinului de receprie ajunge rapid in regeaua de albii la inceputul perioadei de crestere a nivelurilor. In continuare rezervele pro duselor dezagregieii se micsoreazi substantial, iar scurgerea lichida creste incontinuu. De aceea pe ri- urile mari (Nistra si Prat) maximurile turbiditati ¢ uurvin mai devreme decit ma- ximurile scurgeri lichide. Pe raurile mici maximurile acestor fenomene coincid. ‘Turbiditatea mica la toate raurile se observa in pe~ rioada alimentarii lor cu ape subterane. Regi Cantitatea maxima de aluviuni Nistrul gi Prutal 0 transporta in perioada apelor mari de primavara (48- 50%) si a vittuilor pluviale (35-459). In primaverile ploioase,in perioada apelor mari, prin rusi tree 70-90% in volumul anual de aluviuni. In anii secetosi seurgerea perioadei de vari poate depisi 40% din cea anual. In camul raurilor mici tabloul este pugin altfel. In ‘edie, in timpul apelor mari de primivara sin peri~ ada de vari, la nord, se observ aproximativ acceasi cantitate de aluviuni ~ 40% din cele anuale, la sud — 15-20% pentru apele mari de primavari gi 40% in perioada de vara. La ciderea ploilor abundente, pon- derea aluviunilor de vara este foarte mare, De exem- plu, in vara anului 1979, pentru valceaua Taraclia €a aaleatuit 85%. ‘Turbiditatea medie anuala a apelor «. Prat, pe ma- sura deplasri spre aval, se miegoreaza:tn s.Corpaci = 670, in or. Ungheni ~ 650, in or. Leova — 510 g/w’-In anul cu debite de aluviuni maxime (1965), turbiditarea medie in or. Ungheni a constituit 1 000 g/m’. turbiditate foarte inalta a apelor x. Prat poate fi observati in pei deri ploilor intensive. Astfel, ta 11.06.1965 in ot. Ungheni saturafia apei eu alu~ viuni a atins 12 000 g/m’. Modulul scurgerit medi anuale a aluviunilor in x Prut pe sectorul din Repu- blica Moldova este mai mic: in s. Corpaci ~ 192, in or. Ungheni ~ 120, in or. Leova ~ 60 t/kre. 2 a 8 8Scurgerea medie de aluviuni a. Nistra in sectiunea or. Moghiliov-Podolski este de 7 000+10° Van, iar in sectiunea or. Bender se miesoreaz mult, avand va- loarea de 1 700*10° van (tab. 2.12). Micsorarea scur: geri de aluviuni in aval este conditionata de lacul de acumulare Dubasari. Din cavza acumulasit in aval, se micgorenza si turbiditarea apei. Daca la Moghi- liov-Podolski turbiditatea constituie 560 g/m’, atunci I Bender ea va fi de 150 g/m’. Din aceste conside- rente modulul scurgerii de aluviuni se micsorenz’ de la 150 (or. Moghiliov-Podolski) pana la 26 t/km* (or, Bender) In raurile mici ale Republicit Moldova caracte risticile anuale ale scurgerii de aluviuni in suspensie, stabilite din datele masuritorilor efectuate la refeaua SHS a Republicii Moldova, variaza intr-un diapa- zon foarte larg (cab. 2.12). Tusbiditatea medie a apel oscileaza de la 290 la 5 $80 g/m’, modulul mediu al scurgerii ~ de la 11,9 la 163,0 t/kmn#, masa medie a aluviunilor ~ de la 2,210° pani la 350«10° t, Ins valorile acestor caracteristici (conform maximului) rnu sunt de record. Analiza datelor referitor fa eolma~ tarea lacurilor de acumulare, conform cirora au fost calculate normele turbiditatii anuale a apei raurilor, indica faptul cd la suprafeze ale bavinclor de receptie de 5 km? turbiditatea apei este de 38 000 g/m’, la suprafete de 10 kv? ~ 22 000 g/m’. In medie, in Republica Moldova, scurgerea alu- Viunilor trite constituie 10% din aluviunile in sus- pensie Valorile medii multianuale ale caracteristicilor aluviunilor in suspensie iul—punctl Seen Nistru or. Moghiliov-Podolski 43.000 Nistru = 5, Hrugea 48.700 Nisteu - of. Bender (Tighina) 66100 Prut~s. Corpaci 11000 Prut - or. Ungheni 15200 Prut or. Leova 23400 Vilia~ s. Balasinestt 261 Draghiste ~5.Trinca 225 Ciuhur ~s. Barladeni 144 Caldruga -s. Cajba 795 ‘Musa ~ or. Comrat 35 Taraclia - or. Taraclia 103 ‘Camenca ~ or. Camenca 387 Réut - or. Balt) 1040 Raut - 5, CAzdnesti 4400 Raut s. Jeloboc 7100 Cartofleanca - s, Cotova 388 Camenca ~ s. Gvozdova 172 Pojamna - s. Sipoteni 122 Botna - or. CSuseni 1220 Tabelul 212 Turbditatea apeip, Medululscurgeri Ma, Masa luvunlior SR, gin’ ‘th? mitian 560 150 7000 640 150 7300 150 260 1700 670 192 2100 650 120 1860 510 600 1.400 310 180 47 290 153 35 370 21 32 480 28,3 22 5.850 163 136 5050 675 13,0 1320 845 326 350 19 20 980 398 176 1220 493 350 1520 m2 37 2140 903 155 1510 57,0 68 1530 327 400SISTEMUL ; DE MONITORING eee L MONITORINGUL HIDROLOGIC beervatiile si mésuritorile hidrometrice misuratori de debite lichide si solide; stau la baza metodei stationare de cerceta-_ — studierea componentei granulometrice a aluviuni- hidrologie. Ele constau din Jor in suspensie si de fund cte ~ observatii asupra nivelului de apa In Republica Moldova, acestea si alte masuritori ~ misuritori de vitezi gi directie acrsuluide api se efectueazi la stayile si posturile Serviciului Hi- = masuritori de adancime; drometeorologic de Stat (fig. 2.3). Masuratorile de nivel Nivelul apei reprezinti inilyimea suprafetei apei Acest nivel va fi numic in continuare nivefil conven (in cm) deasupra unei suprafete de reper, definita ca fional al apei (NCA). yzeroul graficului” sau ,zerou! postului hidromettic” ‘Masurator hidrologice la ppostul hidrometric Chisi- ‘gu (Pruncul) capitol a4 sasueatonhidrochrice f Masucitor alo scurgert 8 Miasuritr de nivelAdincimes| ‘lupe mira He+230=238¢m Cota pllorului 305,30 Fig, 2.4. Schema cotelor slacaleulelor inaltimi Fiveluilor de aps la un post hidrometriccu p= Toni Cota zeroului graficului se alege ast! incat ea si se afle nu mai putin de 0,5 m sub nivelul cel mai sca zat al apei care poate fi stabilit in secrivnea postului hiidrologic respectiv, Accasta inseamna mai sezute niveluri de api valoarea lor misurat va fi pozitiva Valoarea numerica absotuta a yzeroutui graficului” se determina ca distanga pe verticalé A, pang la repe- ral postului (fig. 24). Seazand din valoarca reperului cifra A, cépitata, vom obtine cota absoluti a ,zerou- lui graficului”. Fiecare post hidrometric are unul sau ciiteva ,zerour de observare” — suprafere orizontale de la care se masoard nivelul intr-un moment dat. In figura 2.4 yzeroul de observare” corespunde varfului pilonului nr. 2. Depagirea inalfimii flecarui pilon al A yi la cele Cota, zerouli grafic 9410m Cotariveluu Planulcateireperuiai 109,00 Sexe pitonulul Lo Cota pionului W2~9830m 600m 20cm he car ~2:38198,00-06,38 postului peste yzeroul graficului" este misurata si cu- noscuta din start, la amenajarea postului Posturile hidrometrice, in fiunefie de constructia Jor, pot fi simple, plasate pe alte constructii,cu cabla, automate, la distant Posturile simple se clasifici in posturi cu mid, cu piloni mixte Posturi cu mira se construiese pe sectourele de rit cu amplitudini mici ale oscilasiilor de nivel (sub 2 m). Sunt dotate cu mire fixe (gradate) cu o hungime de 2 m, litimea de 13 cm gi grosimea de 2,5 cm. Mirele se fixeuz’ pe pilonii podurilor sau de alte construct fixe de pe malurile riului, Cota ,2eroului graficului”— 94,00 m. Cota nivelului ~ 2,38+94,00-96,38,Posture cu piloni se construiese pe riurile de c&m- pie, cu amplitudines maze a oscikaici de niveluri, cu vale lata si adinca, cu maluri domoale. Acest tip de posturi sunt dotate cu un sistem de piloni, amplasati intr-o sectiune perpendiculars directiei cuesului de api (fig. 2.4). Numial de piloni depinde de oscila- fille de nivel, de inaltimea malusilor. Varful pilonului inferior este situat cu 0,5 m sub nivelul minim de api, jar al celui superior ~ cu 0,5 m peste nivelul m: aim. Misurarca cotelor nivelului apei se efectueaz cu mira portativa Posturile mixte sunt dotate si cu mira, ¢i ew piloni. La posturile descrise misuritorile si observ: se efectueazi de dou ori pe zi ~ la orete 08.00 si la 20.00, ora locala. In perioadele cind oscilatiile de ni- vel decurg rapid, se efectueaz misuritori suplimen: tare peste I, 2,3 si 6 ore. Poxturile plasate pe alte construct se utilizenza in cazurile cdnd accésul la apa riului este ingreuiat din cauza malurilor abrupte. Ele pot fi diverse dupa constractie: pr poduri, cx cablu ete. Pe podurile peste hu se fixewza un punct stabil (zeroul de abservare) pentrn calculul nivelului. Cota acestui punet se de- termini prin nivelare de fa reperul cel mai apropiat. Observatiile asupra osclatiilor de nivel se redue la Pentru masurarea adancimilor se folosesc cele mai simple mijloace gi instrumente, aparate meca chiar sonare. Alegerea instrumentelor pentru miisu rarea adancimilor in verticalele de sondaj depinde de surarea distanyei de la punctul zeroului de obser- vare pind la suprafaga ape. Masuritorile se executk cu un cablu gradat cu leste la capit. Posturite cu cablu. Parten principald a acestor p turi este trotiul fixat pe mal sau de méneca poduri- Jor. Pe capitul de la mal se fixeazst mira cu gradatia orientati spre riu. Varful nemigeat al troliului, de Ia care porneste cablul gradat, coincide eu zeroul de ob- servare. Pasturile automate insegistreaza incontinuu oxcila- fille de nivel ale apei. Ele sunt dotate cu limnigra fe, care constau din transformator de nivel (pluta) si bloc de inregistrare, dotat cu cronograf. Pasturite la distanga transmit inform: velul apei la distanti. Se constraiesc la hidrocentrale, ecluze, lacurile de acumulare, sistemele de irigare, la fel si in locurile nepopulate sau greu accesiile, Dupa datele misuritorilor de nivel se calculesza nivelurile medii diurne si se alcttuiese tabelele ni- velurilor diumne pentru fiecare an. In aceste tabele se includ, de asemenea, debitele medii lunace gi anwale, maximele si minimele lunare si anuale. In baza date- lor anuale se construiese graficele anuate ale niveluri- lor, care reflect& regimul de niveluri ale eaubui. ia despre ni- de adancime adéncimea apei, de viteza curentului si de conditiile in care se efectueaza operatiunile. Misurarea adincimilor cu tija se poate executa ping la adancimi de 3-4 m gi viteze a apei de pana la ‘Masuraton de adancime ‘expeditionale1,5 m/s, Pentru viteze mai mari se pot masura adan- cimi pan’ fa 2,0-2,5 m. Cu prijina hidrometricd se misoart adancimi de 4-5 m la viteze mici gi adincimi de 3,0-3,5 m la vie teze mijloci Sonda de mai se foloseste pentru adancimi mari si viteze mici. ‘Misurarea adncimii cu greutii (lesturi} si troliu se recomanda pentru adancimi si viteze mari. Greu- rutile, conféctionate din plumb, se prind de cablu si se manevreaza cu trolul Sonarcle se aplica pe larg la masurarea adancimi lor pentru riurile mari, in special cele navigabile. Ele asigura o precizie mare a misuratorilor gio rapiditate inalti la masurare, sunt simple gi comode in uti Principiul de lucru al sonarului se bazeazi pe impulsurile sonore emise de reproducator in apa si inregistrarea celor reflectate de patul albiei. In- tervalul de timp dintre aceste dows impulsuri este proportional adincimii, Anticipand misuritarile, in conditii de cimp se efectueaz’ tararea (calibrarea) aparatult Pentru fiecare punct de misurare este necesar 2 determina adéncimea apei, coordonatele punctului si cota nivelului apei. ‘Coordonatele punetelor de milsurare se determina prin mai multe metode: = de-a lungul unui cablu gradar intins de pe wn mal pe altul, de fa un reper anumit sau de la cora apets = prin fixarea punctelor de misurare cu ajutorul in- strumentelor geodezice (chipreghel, menzul etc.) Masuritorile de viterd se efectucaza, de regula, cu morigea hidrometries, mai rar cu flotoatee. Flotourele sunt cele mai simple instrumente de asurare a vitezci, find confectionate din lemn, Pot fi de suprafati ~ pentru masurarea vitezelor de su- prafaya ale shului, si de adancime — pentru masurarea vitezei la o adancime oarecare. Flotoarele se lansew7 de pe mal, in cazal réurilor mici, sau din bare’ ~ pe riurile mari. Ele permit determinarea vitezei apei prin impartirea lungimii parcurse de ele /la timpul f: vel/t, (2.25) ‘Morigca hidrometrici oferd date mai complete despre viteza apei in orice punct al cursufui riului. Se ccunose diferite tipuri de morigt. In rerenua posturilor ~ prin fixarea punctelor de masurare dints-un vas,cu sextantul, a reperelor pe mal; = prin metode radiogeodezice. in functie de scopul propus, precizie, nivelul de detaliere a misuritorilor de adancime sau de specifi- cul conditillor locale, misuratorile se efectuewzi prin diferite metode. Masuratorile de-a hongul profiturilor transversal Pentru misuritorile de-a lungul profilurilor trans versale, pe un mal se amenajexzi magistrala de la care, perpendicular, vor porni profilurile, Distangele dintre profiluri se aleg in funcrie de dimensiunile al- biei, caracterul patului ei si precizia solicitati a ma- suritorilor. Povigia punctului de misurare se determina de pe cablul marcat, intins de pe un mal pe altul sau cu ajutorul aparatelor geodezice. Adancimea se masoari cu instrumentul potrivit. Mesuracorile cu salupa in derioa se efectuexe’ in conditiile unui curs furtunos de apa, cand este grew de retinut vasul intr-un loc. Nava se lasi in deriva de cdtre torentul de apa, tindnd cont de faptul e& in centrul raului viteza este mai mare decit la maluri Locul masuriorit de adancime se fixeaza de pe mal cu instrumentele geodezice. Datele misuritorilor de adincime se folosese pentru construirea profilurilor transversale gi calculul caracteristicilor morfometrice ale albiei riului; pen teu constructia planului albiei sau a cuvetei lacului, acumulirii de api in orizontale sau izobate; pentru constructia profilulai longitudinal al raului etc Masuratorile de vitezi SHS din Moldova se folosese moristile hidrometrice GR-21M, GR-55, GR-99. Componentele principa- te ale unci moristi sunt: corpul, elicea, axul, mecanis~ mul de contact, paleta ampenajului de orientare, Masurarea vitezei cu morigea se bazeaza pe prin cipiul rotafiei elicei sub influenta migeirii apei. Intee viteza de rotatie (v, m/s) si numarul de rotafii ale eli- cei intro secunda (a, rot/s) exist o anumitd legit turk: Vaf(n). Pentru fiecare morigcd, aceasti fam ni cu ajutorul taririt (calibricii, gradacii) in bazine speciale si se prezinti sub forma de curb cu un tabel anexat. 55 | 3 ‘3 B Oe s capitolul uLa miisurarea vitezei morigca se last in api pe tja sau cablu, astfel incat elicea si fle orientata contra cursului de apa. Paleta elicei se roteste cu atit mai repede, cu cat este mai mare viteza apei. La fiecare 20 de rotatii ale elicei se transmite un contact sonor sau optic la dispozitivul de pe mal. Timpul dintre Debirul de apa reprezinta cantitatea (volumul) de apa care curge ints-o unitate de timp prin sectiunea activa a rului, Se exprima in m'/s, sau Vs Debitul de apa poate fi reprezentat in forma de model (fig. 2.5 a). Acest corp este limita din spate de sectiunea transversala a albiei, de sus ~ de suprafaga apei, care prezinta o epurd a vitezelor de suprafapi ale cursulu, iar de jos ~ de o suprafati curba, determi nata din functia o=f(H, B). Acest volum si, espectiv, debit se exprima prin formula: (2.27) Masurdtori de viteze si bite in raul Raut semnale s¢ cronometreazi. Din durata de timp din- tre doua semnale consecutive se determina numarul de rotatiiintr-o secunda, iar apoi viteza Misuritorile de vitezi cu morigca hidromettic& se cexccutii pe citeva verticale din profilul transversal al albiei si Ia cateva addncimi pentru fiecare verticala. Metodele de determinare a debitului apei ‘Modelul debitului poate fi divizat prin sectiuni verticale, perpendiculare suprafetei sectiunii active,in volume elementare (fig. 2.5 4). Debitul total se cal- culeaza ca suma a debitelor elementare (particulare) de api AQ, fiecare trecind printr-o parte a sectiunii active «, mirginiti de verticalele de viteze, sau dintre mal si prima verticala de viteza vecina, Astfel, debitul total (m/s) va fiz 9 = YAO. = Ki, + 0.5(y, + vi @, + o= hae ( 228) bette, AY), + 51,0, ») Sy 7 Fig. 2.5. Schema de cal ‘aula debitului de aps a} modelul debitului de aps:b) debit particular intre doua masurdtor de adancime side viteza)unde a), 24). Wy O- vitezele medii dintre verti- eae, m/s; Wy Wy Wy.» ©. W, ~ Suprafetele dintre verticale, m°; «, ~ suprafata sectiunii dintre prima sau ultima verticala si mal; K — coeficient de viteze pentru sectoarele verticalelor de litoral, care depinde de caracterul malului si care variazt de la 0,5 pind 1209. Pentru determinarea debitelor de api se folosese sialte metode, Pentru riurile de munte se foloseste metoda ionilor. In cursul de apa Wi se introduce o solu- fie de o substant oarecare, cel mai des natriu cloru~ | roblema optimiza regirmului bilantului gia calititi apelor naturale este o verigi impor- tanta in stabilirea unui climar favorabil. Multiudinea de consecinge legate de intervengia omului asupra n turii (defrisarea pidurilor, destelenisea terenurilor, de- Masuratori de calitate 2 apel rdului Niswu is Naslaveea} rat, de o concentratie cunoscutd, apoi in secfiunea de contiol, siruati in aval, se colecteazi probe de api se determina concentratia substantei dupa amestec. Debitul se caleuleazi dupa formule speciale, care tin cont de dependenta concentratiei de debit. La folo- sirea acestei metode nu este necesar a masura viteza cursului de apa si suprafata sectiunii active Indicatile detaliate referitor Ia misuritorile de debite se gisesc in indrumarele metodice speciale pentru refeaua de statii si posturi hidrometrice ale SHS. MONITORINGUL HIDROCHIMIC secarea terenutilor inmligtnite, reglarea cursului turi~ Jor, captarea apei curate si evacuarea apelor wzate cu un, confinut sporit de poluant toxic, cearea acurnilirilor de apa) au generat schimbai caliative i cantitative in refeaua hidrografici din Republica Moldova 57 > = & a 3 SSSECTIUMLEDE CONTROL, © caleates sensu Nivel fondu raion © Calesta apator de suprtars © Conpoae neta peciator © Caleates conor 1B Musial senso cin causa congnutast Peluartiorergatepersstenfjiame elo gele wee Fig, 2.6. Monitorizarea calittii medivlui ambiant pe tertoriul Republicii MoldovaMetoda clasica de prelevare a probelor Aceste schimbari pot fi sesizate in timp real prin intermediul unui sistem complex numit monitoring, care are drept obiective primordiale: ~ supravegherea sistematica a proceselor si fenome- nelor naturale, = prognozarea viiturilor si depistarca cazurilor de poluare inalta si exceptional; — detinerea informariei operative si veridice penteua patea fi utilizate la luarea deciaiilor; — instiingarea in regim de urgenti a organelor cu functii de luare a deciviilor ¢atenuarea impactului asupra mediului si sinatagii populatieis = completarea bazei nationale de date hidrologice, hidrochimice si hidrabiologice; informatizarea sistematicd a publicului_privind starea gi calitatea mediulai ambiant Prin nofiunea de monitoring ecologic se subintelege sisternul complex prin care statul si organele abilita~ te de mediu supravegheaza sistematic starea calita- ‘ii mediului ambiant, in scopul elaboriri steat lox, tacticilor si opriunilor de prevenire gi arenuare a conseciniclor activititilor antropice si a calamitiqilor naturale, a intocmirli prognozelor si exercitirli con trolului operativ asupra eficientei masurilor de redre- sare si ameliorare a situatiei ecologice. Supravegherea apelor de suprafari si a celorlalti factori de mediu in Republica Moldova este asigura- 1 de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, care dis 5 ‘Statie de monitoring automatizat al cali pune de o rejea de monitoring, amplasata uniform pe intreg teritoriul (vezi fig. 2.6). Serviciul Hidrometeorologic de Stat este in pre- zent unica institugie de acest gen care contribute Ia supravegherca calititii mediului ambiant, la colec~ tarea, stocarea, prelucrarea, analiza si generalizarea datelor privind starea mediului. De asemenea, acesta informeuzi sistematic autorititile publice centrale, instirugile gi departamentele respective, agensii eco~ nomici si populatia privind starea calitiqii mediului saw avertizeazat despre eventualele modificiri sau po- Inari excepfionale ale acestuia. Observatiile sistematice asupra calitaqi apelor de suprafaga se efectucaza din 1960, insi abia din ani'80 ai secolului treeut au obtinut un caracter sistematic si complex. Monitoringul se reatizeaza in 49 de sect uni de control, dupa 47 de indicatori hidrochimi 5 grupe de clemente hidrobiologice, amplasate pe 16 uci mari si mici, dintre care 3 de tranzit (r. Prut, Al. Nisteu, fl. Dunarea), 6 bazine aevatice gi 1 lie man (Cuciurgan). Se utilizewi metoda clasica prin colectiri de probe manuale din teritoriu si transpor~ tarea lor in laboratorul central pentru analiza lor, es timarea ,Metoda clasici de colectare a probelor” si sensibilizarca societitii civile Un rol important in demararea monitoringulut apelor de suprafata revine colaborarii internationale, in special cu Romania si Ucraina, schimbului reci- 59 Sat Baro or Ss SEMeg oo as cu 5, Siem t some Fig. 2.7. Amplasareastafilor de monitoring automatizat pe teritori Republic Mokdovaavertizare in urma declansisit Milturilor sau de tional Conform Acordului bilateral de cercetare dintre Republica Moldova si Romania si in corespundere cu Declaragia de ta Bucuresti ,Cu privire la moni- toringul de analiza in bazinul r. Prut”, se efectueazit cobservatii asupra calitiii apeir. Prutin 3 puncte, sta~ bilite de comun acord cu Administrafia Apelor Ro- mane, filiala lagi, dupi 39 de componente cu schim- bul reciproc de informarie al partilor. In cadrul Conventiei de cooperare pentru pro tcjarea si utilizarea durabila a fluviului Dunirea, se realizeazi monitoringul calitiii apei fuviuli pe te- ritoriul Republicii Moldova, iar informagia obtinuta este difuzatd sistematic si Comisiei Foternagionale a Dunai. La fel, poluarea apelor transfrontaliere ridicd $3 multe probleme legate de echilibrul adecvat relatilor ce pot aparea intre farileriverane vecine (R. Moldova Rominia; R. Moldova-Ucraina) de-a lungul apelor curgitoare transfrontatiere. O regula simpla in solui- conarea acestor probleme ar fi stabilirea si confirmarea objectivuhii ci apele care parisese teritoriul unei thei si nu fie de o calitate mai proasti decat cele care intra pe teritoriul altei fri. Aplicarea strict a acestui crite riu va permite inglobarca prineipiului de drept inter nafional, potrvit ciruia trite din amonte trebuie si muy cauzeze daune apreciabile tirilor din aval. Protectia mediului a devenit una dintre directiile prioritare ae politicii Republicii Moldova, indeoscbi cazuritor de poluate excep- Echipament de laborator siaparataj destinat pen- teuimplementarea siste mulul de monitoring in cconformitatecu normele nationale si internation le de protectie a mediului dupa Conferingz ONU ,Mediul si Dezvottarea”, de la Rio de Janeiro (iunie 1992), unde au fost semnate 3 documente oficiale importante, care apoi au fost urmate de un gir de acte legislative, hotarari si con- ventii internationale, semnate gi ratiicate de parla- mentul tir in urma implementisii si respectirii prevederilor in vigoare, precum si armonizarii cerintelor natio nale de mediu cu cele europene, Comitetul NATO, prin intermediul Programului Pacteneriat i $tiinga pentru Pace, a inaugurat pentru Republica Moldova proiectul NATO SEP 971948 — Nistrw/Prut «Real ‘Time Monitoring and Decision Support tor Inter: national Rivers ~ Aplication to the Nistru and Prut River’ Acest project a permis instalarea a 4 s trol in timp real al ealitigii apei pe riuile transfton- taliere Nisteu si Prue (fig. 2.7) cu monitorizarea ur- mitorilor 6 indicatori de calitate: pF, cemperatura, nivelul apei, conductibilitatea, turbiditatea $i oxigenul dizolvat. Aceste tehnologii moderne de monitorizare a ca- lititii apei de suprafati, capabile si contribuie la pre- venirea poluarii ei, sunt unice in felul lor in rasaritul Europei si sunt amplasate: — pe riul Prut la intrare in Republica Moldova it localitatea Sirduti si in cursul inferior al rului in localitacea Valea Mare; = pe riul Nistru la intrare in Republica Moldova in localitatea Naslaveea si la iesire din epublica in localitatea Tudora. 61>a > Informatia privind calitatea apei, monitorizata in timp real, se inregistreaza in laboratorul central prin intermediul modemnului cuplat la calculator, unde datoriti.programelor speciale se supune analizei, evaluirii gi se expediaza tirilor vecine 3 firilor mem- bre ale Sistemului de Avertizare in caz de Situagii Exceptionale (AEWS) din bazinul fl Dundrea. Rezultatele investigatiilor chimice de laborator indica faptul cl in prezent, comparativ eu anti 1980 1990, calitatea apei atat dupa indicii organoleptic, i dupa principalit indicatori hidrochimic mineralizarea apei s-a redus cu 10-15 % 278-550 mg/d? in. Dunaxes; continual niteailor s-a redus de 2-3 ori, constituind 0,2-0,3 mg/dm' al fosfagilor ~ de 0,08-0,1 mg/don*, iar conti stantelor humice mentine o reducere de ‘comparatie cu perioada mentionati. Concentragiile metalelor grele in apa raurilor gi a bazinelor de acumulare variaza de la caz la caz, atin- gind maxime in aval de centrele mari industrializate sila confluent cu riulefele mick. in baza investigatilor privind calitatea apelor de suprafayi,realizate pe parcursul ultimilor ani, se ates- to imbunatatire generald a calititii raurilor ma dar, timp, inrautiri pe teritoriul rari, princi ind ionii de amoniu, poluanti inregistrati fi titi, produsele petroliere, fe- nol si compusii cuprului Un imperativ al sistem stituie dotarea laboratoarelor de analiza aparataj si echipament de laborator in conformitate cu normele gi cerintele europene, precum gi extinde- ji de monitoring il con= control cu Primele anuare hidrologice rea permanenti a rejelei de observayii si girului de componente, solicitati suplimentar in cadrul conven= {iilor internationale semnate si ratificate de Republi ca Moldova. Primele observati hidrologice pe teritoriul actual al Republicii Moldova au fost efectuate in anul 1878 prin deschiderea postului hidrologic pe r. Nistru in apropierea or, Bender (Tighina). Reteaua hidrologi ca atins dezvoltare maximal in anul 1940, find constituita din 20 de posturi. Insa rizboiul din anii 1941-1945 a distrus practic intreaga retea hidrologi- ci, Restabilirea ei a inceput in anul 1944 si s-a des figurat foarte repede, incat spre sfarsitul amului 1945, pe teritoriul republicii funcfionau de acum 3 stati hidrologice in orasele Chisinau, Balti, Bender si 49 de postu hidrologice. Jn anul 1950 a fost intocmita prima prognozi a viiturilor pluviale pe rlurile Nistru gi Prut, in anul 1953 — prognoza volumului de seurgere a viiturilor pluviale ine, Niseru, iar in anul 1978 au fost intoemi- te prognoze similare penteu r, Pru. Odatii cu constractia lacului de acumulare Duba- sari pe r. Nistru, la finele anului 1954 se organizeazat observatii privind programul de monitoring hidrolo- gic lacustru, iar in-anul 1957 in ot. Dub chide stayia lacustra. In legitura cu constructia pe r. Prut a nodului hi- drotehnic Costesti-Stinca, in anul 1977 in or. Cos- testi a fost deschisd o statie lacustra, care insi, din mite motive, a fost inchisi in anul 1987, ‘Actualmente refeaua stationari de monitoring hi- drologic a Republicii Moldova include 2 statit hideo- logice (Balti si Dubasari) si 47 de posturi hidrologice: mom 2. Bacconiny Aner Boinvek’Aparate de monitoring hidrolagic automatizat per: Prut ~ 7 , pe afluentiir. Prut ~ 6, pe r. Nistru ~ 8, pe afluentii , Nistru~ 14, pe riurile cu scurgerea di- recta in Marea Neagra ~3 si 7 postuci hidrologice pe lacurile de acumnulare mari (pe lacul Costesti ~ 4 si pe Dubasari —3), ce supravegheazs sistematic nive- debitul apei in rduri si bazinele de apa. Sarcinile de bazi ale monitoringului hidrologic sunt urmitoarele: — efectuarea observatiilor asupra regimului hidro- logic al raurilor fa reyeaua stafionari a posturilor hidrologice: ~ asigurarea organelor administeatici publice cen- trale gi locale, a agentilor economici si a populati- ci cu informatie hidrologica operativa si de regim, cu prognoze si avertisinente privind fenomenele hidrologice periculoase si stihiinice; — onganizarea si efectuarea cercetirilor hidrogeafice; = publicarca datclor anuale si multianuale cu privire Ja regimul resursclor apelor de suprafar; = claboratea si editarea Cadastrului de Stat al Ape- lor. Reaultatele obsinute prin monitorizarea apelor de suprafata atat sub aspect clasic, cit si automatizat sunt generalizate, prelucrate, evaluate si utilizate in diverse buletine informative, anuare, dari de seama, sub forma de harti, precum gi interpretate la nivel stlintfic de institutile de profil din fara © nou’ etapa in monitoringul cursurilor de apa. a inceput odata cu implementarea tehnologiilor mo dere, dotate cu elemente de monitoring automat zat, care sunt capabile si supravegheze in timp real nivelul si debitul apei, si depisteze operativ poluantii prioritari, precum si sé alerteze in regim de urgent despre eventualele modificari ale compozitiei apei, cauzate de poluaiile stihiinice sau accidentale, Astfel, Compania ACVATEST din Republica Cehia, utilizind 1, Raut ca riu-pilot in Republica ‘Moldova, implementeazt primele tehnologii dotate cu tehnick de monitoring hidrologic automatizat, care vor fl instalate in 3 sectiuni de contro! ale raulu si care vor contribui [a monitorizarea in timp real a nivelului si debitului ape. Utilizarea statiilor si tehnologiilor moderne de monitoring al cursurilor de apa, precum gi admi nistrarea corect’ a Sistemului de Avertizare in caz de Situapii Exceptionale (AEWS-Moldova) pe ri- nationale si pe cele transfrontaliere, vor facilita schimbul operativ de date privind calitatea apei intre Republica Moldova, Romania, Ueraina gi farile Ba- inului Dunairean, vor contribu la un durabil al resurselor acvatice folosite in comun, vor alerta firile vecine despre cazurile de poluare excep. tionalé si, nu in ultimul rind, vor favoriza prevenirea poluarit apei bazinelor raurilor acat sub aspect local, cat si transfrontalier. Considerim ci doar cu eforturi comune si in ca dul une colaborici fructuoase cu intreaga societate civila vom pigi inte-un now ,deceniu de rascruce’, unde ameninpirile ambien care ne confruntim la ora actual sé fie in continu diminuare, iar monitorizarea calitiii resurselor acva tice in fiecare an si obfind o noua orientare pasnici. le ce se contureaza gi cu 63 pee 78 a 2 Ce_ CAPITOLUL OBIECTELOR | ACWATICE §Be luviul Nistru izvoraste din Carpatii Ucrai- neni, dintr-un izvor de pe versantul de nord-vest al muntelui Rozluci, lang satul Vote se varsi in limanul Nistrului din Marea Neagra, la 35. km spre nond-vest de or. Odesa. Lungimea flu- viului este de 1362 km, iar suprafata bazinului 72.100 km? zvorul se alld ka 870 m deasupra nivelu- lui mari, iar gura de virsare ~la 1,0 m, ciderea riului fiind de 869 m, cu o pant medie de 1,784, maxima = de 39,0% (a pritnii 4 km) si minima ~ de 0,1%o (in 1 inferior al raului) (fig. 3.1-3.3). ‘Cea mai mare parte a suprafetei bazinului este va- lorificasi sub terenuri arabile, piducile ocupa doar cea 130 din suprafzta totala. Partea montana a bazinului este acoperita preponderent de paduci: latalpa mun- tilor sin partea inferioar’ a versantilor (pant fa 600 m altitudine}, descori si in vaile edurilor, cresc paduri de foioase; mai sus ele sunt inlocuite de piduri mixte, iar mai sus de 1 000-1 500 m munfii sunt acoperifi de piduri conifere. inci mai sus (peste 1 500 m) se afli regiunea de flora alpina cu eranguri de ienupis, ani, care deseori cresc solitar. Acest peisaj racterizeaz’ prin piguni montane (polonine), folosite pentru fanete. Podigul Volano-Podolic se caracterizeaza prin ve- agetarie de silvostepa. Sectoarele de stepa, valorificate in prezent sub terenuti arabile, alterneaza ca masive de piidure, care deseori au o forma alungiti si sunt 66 > BAZINUL FLUVIULUI NISTRU lzvorulfuviului Nistra Fluviul Nisteuspecifice cumpenelor de apa sau altor locuri mai inal- te de relief. Se intilnese numai piduri de foioase cu subarboret des. Pe versantii valcelelor crese eringuri dese de pidure, Mai la sud de r. Camenca pe cum penele de api se intalnese tot mai rar paduri, deve- rind mai putin dese, creste cantitatea desisurilor de arbusti, care apoi tot dispar de pe cumpene, pistran- du-se doar sub forma de pete mici in vaile raurilor si pe versanit valeclelor. Sea yin San TS sti, 21 win 3.1.Bazinul uviului Nistru : Vegetatia Podigulut Nistrului este prezentata prin \ piluri de foioase si asociatii de stepa. Sectoarele mai i inalte (peste 250 m) sunt, de regula, acoperite de pi- 1 uri, predominant de foioase. Pe versantii abrupti ai 1. Nistru, deseori stincosi, crese desiguri imense de : arbusti. In stepa Balilor padurile se intInese mai rar, in prezent stepa fiind valorificata in cea mai mare parte sub forma de terenuti agricole. Spre sud-vest i de or. Bender (Tighina), unde bazinul Nistrului se ingusteaza brusc, pidurile de asemenea lipsese, cu excepfia unei figit inguste de paduri de stejar de-a Jungul viii rdului si a piduricilor de plop din luncd in regiunea de stepi, in prezent valorificata, uneori se intilnese desiguri de arbusti. In padurile din tun- ca crese ulmoul, mesteacSnul, stejarul, frasinul, iar in amonte de or. Tiraspol = salcia si plopul, ‘Mlastinile se intilnese doar pe sectoare mici, de bazinului Nistrului. Cel mai mare masiv mlastinos il constituie Marile Mlastini Nistrene, situat in partea de est 2 Campiei Sano-Nistrene, cu o suprafati de cca 100 km?. Aceste mlastini se intind de-a lungul ‘malului drept al Nistrului, de las, Kornaloviei pana la s. Rozvadoy, pe o lungime de cca 40 km. La masivul principal se alipese sectoare solitare de terenuri in- rligtinite, stuare de-a Tungol cursului inferior al ru~ capitolul rilor Steves), Veresciga, Klodnita, BastifagiTismer Suprafata totals a mlegtinilor din bazimul Niserula in amonte de s. Rozvadov este de cea 250 km’. Cea mai mare parte a mlastinilor a fost desecati, in prezent fiind ocupate de piguni si terenuri agricole fertile. In afarn deseciilos, prin canale deschise, ce efectueaz captarea mlagtinilor de cate raurile Nistru si Strveaj o7>Fig, 3.2. Proflu longitu: de Ia lanful montan central. Aiei catenele montane sunt situate in forma de zigzag, evidentiindu-~ furi conice solitare si stanci zimpate cu versanti ab- rupti si multimi de grohotisuri, Virfurile ating 0 altitudine de 1 500 m si mai mult (vf. Lopusna — 1.836 m, vf. Savulea =I 818 m, vf Vasokaia ~ 1 $08 m sat). Fasia premontank este ingusta (15-20 km), cu o-altitudine medie de 500-600 m. Versantii Carpa- tilor si ai piemontului sunt intretdiati de afluentii de deeapta ai Nistrului (Bastrita, Strveaj, Lomnita 5.8), care, curgind din mungi, formeaz vai destul de largi printre dealuri cu viefuri rotuniite Partea montand si premontand a bazinului ocupa doar cca 9% din suprafata total Podigul Precaepatic prezinta 0 cimpie deluroasa cu multe depresiuni, despargicd de vaile rdurilor in mai multe platouri alungite cu altitudinea de 300- 400 m. In directia cursului raurilor, acestea tree in terase jonse, iar in regiunen Sambir-Stryi formenza mari suprafefe de terenuti inmfistinite. Cumpina de morene dintre riurile Nistru si San Spre nord-est de Carpati se afla Podigul Volano- Podiolic, extremitatea nord-vesticd a caruia (Rostocie) este ocupati de by scita, Find intretaiat de numeroase vai adnci ale rdurilor, podigul reprezinté un teritorin deluros cu altitudinile de 360-470 m. La est de el se alipeste Opolie, un podis deluros, inweetaiar de riuri cu cursul paratel (Zubra, Lug, Svirj, Gnilaia Lipa, Naraevka, Zolotaia Lipa), eu viiCadere de apa aimentata de ape subterane Vede redintr-o groti de pe versantul vai l8ngs (4. Zalescikl (alishchyky) rai putin adinci, cu lunea lati i versanti eu pante line. Partea Podigului Volino-Podolic, situata spre est de r. Zolotaia Lipa gi spre nord de r. Nistru, poar- ti denumirea de Podlu! Podatiei. Raurile care despart acest podis intr-un sir de masive orientate in direc fie meridionala, la inceput curg prin valcele mu prea adanci. In cursul mediu gi inferior adancimea vailor atinge 100-150 m, La nord alticudinea podisului este de 340-360 m, spre sud ea scade treptat,atingind in Transnistria 200-260 m. Spre sud-vest, in avalul cursului raului, altitudinea reliefuului scade treptat gi in regiunea or. Dubasari nu depigeste 180 m. In parte central a Podisului Po- doliei, de la nord-vest spre sud-est, se intinde un lang dle recifi coralieri— élére. Acestea se rida eu 60-70 m deasupra cimpiei aferente pentru care este specific carstul bine exprimat, Dintre formatiunile carstice sunt rispindite palniile, farfurioarelela fel yi formele subterane ~ fisuri canale, pestere. Pe malul stang al Nistrului, in sud-vestul podisufui, se afl Pokutie, un podis ondulat cu cotele reliefului de cca 300-400 m. O continuare a Podigului Volino-Podolic este Po- digul Nistrului, eu care are multe trisituri comune Cotele Ini ating valori de 460 m, suprafata este de- Juroasa, intretaiata de valcele, ravene gi ogage. Partea nordict a podigului, poarti denumirea de Padisul Ho- sinwlui. De-a lungul Nistrului se intinde un lang de dea- luri, care il separa de x. Raut, in bazinul earuia se afli Campia Cuboltei. Este un spatiu relativ neted, thu prea deluros, cu purine piduri, cu altitudines de 180-200 m. Spre sud se afla Podigul Moldovei Cen trale (Codri), cu altitudini relativ inalte (indlyimea medie este de 280-350 m, maxim — 429 m), cu un relief foarte accidentat. Spre sud inalyimea podigului treptat scade gi mai jos de debusacea r. Botna in Nis- tru cotele cumpenei de api nu depigese 150 m. In general, podigurilor le evin cca 75% din suprafata bazinului fl. Nistr. ne(ifaaneaners Extremitatea de sud a bazinului fl. Nistru este si tuati pe Campia Marii Negre, un ges care coboari lin spre mare Reliefal bazinului fl. Nistru este determinar de structura gcologic’ a teritoriului. Regiunea de cim- piea bazinului se afl in limitele Campici Europe de Est, care are la baza roci cristaline vechi (granit, gnais, jenit s.2.) ce ies la suprafagd in regiunea or. lampol ¢ in amonte de s. Bernasovka, de asemenea si pe un sir de afluenti de stinga (Muraska, Nemia, Derlo etc). Ele sunt acoperite de o cuvertura de roci sedimen- caleare, marn si alte roci de varstt palcozoied, mezozoica si terfiard, care se disting clar in valea . Nistea sia afluentilor sti, Toltrle prezinti recifi coralieri ai marilor din miocen, constituiti din caleare. Regiunea premontand a bazinului fl. Nistru se afl in Avanfosa Precarpatic’, in care predomina depu- nerile terfiare ~ nisipuri,argilite,calcare, argile, ghips ete, Partea montana a bazinului consti din roci ere- tacice si paleogene nisipuri, argilite ete. Cuvertura cuaternar’ se compune din loessuri, argile loessoidale si huturi (in regiunea de camp bazinului) si din depuneri aluvionare contemporane si relicte (in munfi si in regiunea premontana). Majoritatea solurilor din bazinul Nistrului (Ros- tocie, Opolie, Podigul Podoliei) sunt argilo-nisipoa- se; pe Podigul Nistrului si in Pokutie — argiloase, in Carpati ~ nisipoase cu intruziuni de pietrig. Rocile materne pe Podisul Volano-Podolie sunt Toessurile gi rocile loessoidale, pe care sunt dezvol- tate cernoziomurile si solurile podzolite de pidure In Carpasi, pe scoarta de dezagregare a rocilor dure, s-au format soluri brune podzolite si podzolite mon- m2 Torent de noroiin bazinul fuviului Nistruin Carpati tane. Cuvertura pedologied Precarpaticd consti, in special, din soluri podzolice, care in luncile caurilor sunt inlocuite de solurile aluviale Schema generali (fig. 3.1) a rejelet hidrografice a Nistrului are forma unei pene de pasire cu arte- ra principal ~ raul Nistru ~ bine exprimata gi care primeste de pe ambele maluri o maltime de afluen miei. Lipsa afluengilor mari este principale erasituri distinctivi a reyelei hidrografice a Nistrului. In ba- Zinul Nistrului exist 16 890 de riuri cu o lungime total de 42 751 km, Predomina raulegele cu o lungi- me de pind la 10 km (16 294 de rauri cu o lungiine rotalt de 26 164 km); 449 de rduri cu lungimea de 10-25 km, 86 de rturi cu lungimea de 26-50 kins 45 de rausi cu lungimea de 51-100 km, 15 riuri cu lun sgimea de 101-300 kin gi doar riul principal are mai ‘mult de 1.000 km. Gradul de dezvolrate al refelei hidrografice, in di- ferite parti ale bazinului, nu este uniform, Reteaua este dezvoltati cel mai bine in partea carpatici a ba- zinului, unde densitatea ei constituie 1-1,5 ka/km gi in partea stingh a Podoliei ~ 0,75 km/kme. In partea sudict, de stept, densitatea rejelei hidrologice este de doar 0,2 km/km?. Dezvoltarea rejelei hidrogea- fice este neuniformi pe ambele maluri de-a lungul cursului raului. In prima treime a cursului inferior al Nistrului predomina afluengii de dreapra cu rau- rile Bastrita, Stryi, Svicea, Lomita, Luka, Basteipa Solotvinskaya si Bistriga Nadvorneanskaya; in aval de ultimal rau, cursul media predomina afluentii de stinga (Seret, Zbruch, Strypa, Smotrici, Usita, Lea- dova, Nemia, Derlo, Murafa a.) In eursul inferior, numarul afluentilor de dreapta iarasi creste ~ Raut, Ichel, Bic si Botna, ag.Nistrul in cursul superior Penteu bazinal fl. Nistru este specificd bifurcarca saurilor. La cresteri extreme ale nivelului pei in tien pul apelor mari de primavara sau al viiturilos,o parte din apa Nistrului se revarsa in bazinul unea Depresiunii Sano-Nistrene. In bazinul cdurilor Stryi si Opox, Svicea, Ceeywa si Bastrita Nadvorneanskaya sunt Frecvente torentele de noroi. Deosebit de puternice an fost cele din vara anilor 1927 51 1955. Dupa consistenga lor, predomina torentele de api cu pietris. Depunerile torentelor de noroi se constituie din pietre, prundis, bolovani, cu dliametrul de pana la 0,6 m. Torentele de noroi adue daune mari agriculturi, spalind sau inundand tere utile agricole, Bazil Nistrului nu este bogat in lacuri naturale {in lunca cursului inferior alr regiunea plau- rilor, sunt prezente multe lacuri-beleiug si lacuri-ti mane, in majoritatea cazurilor unite intre ele si cu +. Nistru prin brare, De asemenea, un numar mare de lacuri-belciug se intalneste intre s. Kirilovny gi or. Galici, cateva in masivul mlistinos nistrean, in bazinul Nistrului existd foarte multe iazuri si lacuri de acumulare, mai ales in vaile afluentilor de stanga ~ Verescita, Lug, Svisj, Zolotaia Lipa, StrSeret, Zbruch, mai puyine in viile raurilor Leadova, ‘Murafa, Rusavka si pe teritoriul Republieii Moldova (Raut s.a.). Cu pusine exceptii, in bazinul Nistrului ‘nu exist nici un afluent, pe care nu ar fi construite conform structurii vail sia pantelos, caracteru~ Jui Tuned si al albiei, raul Nisteu poate Bi divi- zat in tri sectoare morfologice principale: 1. Cursul superior ~ de la i2vor pant las, Nijnee. 2. Cursul mediu ~ de las. Nijnee pan la or, Dubasar. 3. Cursul inferior = de la or. Dubisari pind la gura de virsare a riului, Tn primi 45 km dul curge printr-co vale addnca (80-100 m) in forma de V latin, in unele Locuri cu ca~ racter de defileu cu versanti aproape verticali,acope- riti cu piduri de conifere. In aval de or. Staryi Sam- bir, valea raului se Kargeste bruse, atingand in aval de s, Ciaikovici fiyimea dle 13 km. Aici raul traverseaza masivl mlastinos din Depresiunea Sano-Nistreana, actualmente desecat printr-o retea densi de canale. Jn aval de s. Rozwadov si pana la debugarea r. Stryi, Nistrul carge in limitele Depresiunii Nistru-Seryi. De-a lungul malurilor, aici se intind pasuni, iar pe alocuri sectoare inmlistinite. Versantul sting al viii este predominant abrupt cu inaljimea de 30-50 m, cel rept fiind mai jos (10-25 m) si mai domol. Pana las, Nijnee vatea are forma de lada, cu timea de 5-6 km, ingustindu-se pe alocuri pina la 1,5 m. Versantii sunt abcupti si foarte abrupti, 74> baraje cu acumuliri de apa. Suprafara torala a acu- mulirilor de apt in bazin este de cca 450 km’ (cca 0,6% din suprafara bazinului). Raul NISTRU uncori aproape verticali, cu inalyimea de 40-80 m, concavi, constituiti din argile nisipoase intretdiati de ravene, valorificafi sub terenuri arable, la muchitRul Nistrulings satul Costu acoperiti de cranguri de foioase. Pe unele sectoare se observa terase. Lunca Nist 3,0 km (1 ituiti din nisipuri argiloase, pe alocuri cu muguroaie, inmlistinita, chiar cu sectoare de turbi, cu vegetatie de pajiste, partial valorificata. In timpul apelor mari de primvard si viturilor se acoperi pe o durari de 3-10 ile cu un strat de apa cu grosimea de 0,5-3,0 m. La ievor riul are aspectul unui para cu Titimes de 0,5-1,0 m si adancimea de 1,0-5,0 em. Primind, de-a lungul cursului, © sumedenie de raulere mici, devi- dui este bilateral’, cu Riyimea de s. Cisikovici pind la 7,5 km), con ne un torent fartunos eu multe praguri si cascade mici. Langa or. Staryi Sambir albia riului se ramifi- ci, formand insule destul de mari, Pang la debusarea x. Stryi albia este canalizati. Latimea albiei pind la or. Sambir este de 10-20 m, in restul cursului (painé la s. Nijnee) este de 50-100 m, pe alocuri ~ 250-330 m. Adancimea la reperisuri este de 0,5-1,5 m, in locu- rile mai adanci — 2,0-5,0 m, maxima — 7,7 m. Vite- za cursului de apa variaza de la 0,3-0,7 m/s pani la 2,5 m/sla repeziguri Patul albiei este pietros,cu prun- dig, pietrigul gi prundigul ajung in Niseru din aflu- entii montani. Malurile sunt abrupte, cu inalyimea al Nisteu in imprejur mile or. Soroca 75Sector inferior al laculul de acumulare Dubssari 0 m, argilo-nisipoase, eu plaje din prundis, acoperite cu iarba si arbusti Langa s. Nijnee, valea Nistrului se ingustexz bruse si treptat se addnceste. Este in forma de V latin, pe unele sectoare de canion eu ligimea de 0,4-1,5 km pana la or. Moghiliov-Podolski, pe unele sectoare, in special la gura afluengilos, lirgindu-se pana fa 2,0- 3,0 km (Lingi s. Bakota ~ 6 km). Versangii sunt pu- ternic dezmembrati, predominant concavi, abrupt 1 foarte abrupti, uneori chiar verticali, cu inalyimea de 100-180 m. Sunt constituigi din caleare, gisturi gi ni- siputi argiloase, predominant deschise, cu multe pri Centrala hidroelectrica de ls Dubssari busiri gi numai unele sectoare sunt inierbate, la debu- sarea afluentilor gi la gura ravenelor impadurite. De la or. Moghiliov-Podolski si pina la or. Duba- sari valea igi pistreaza forma de V latin, marindu-si Ligimea pana la 3,0 km (la 3 km distanta spre sud de s. Mihailovea pind la 5,5 km). Indlsimea versanfilor scacle treptar de la 150 pani [a 80-100 m, versangi abrupti i foarte abrupti find urmati de cei cu incli- nare medic gi domoli, constituiti din calcare si sisturi argiloase cu 0 cuvertura din argile si argile nisipoase. Linga s. Bernasevka si or. lampol (Iamplit) se dez- golesc granitele{in curvul mediu al r. Nistru se disting gase terase, conturate cel mai bine in regiunea or. Moghiliov-Po- dolski. Prima terasi, cu 0 Litime de 300 m, se afla In indltimea de 5-7 m peste nivelul de etiaj al raului, find inundata partial Ia cresteri inalte ale nivelului pei i valorificata in buna parte sub terenuri arab A doua terasi, cu inalfimea de 12-15 m 5i litimea de 0,3-1,0 km, este acoperiti cu o cuvertura de lo Aici se intalnese livezi, erenuri arabile, vii, A treia terast, siruati Ia alticudinea de pana I SO m, este constituiti din depuneri de nisip si prundis. A patra terasi, cu inaltimea de cea 100 m deasupra albiei, s-a pistrat doar partial, a cincea ocupa suprafete netede Vedere de sus a CHE Du- basariPanorama lacului de acu- mulare Dulbasar, ve din aval ‘mari de-a lungul vaii la altitudinea de pana la 150 m: A sasea terasi este situatd Ia 15-20 km distanga de la ru lao altitudine de cca 200 m si este constituita din nisip si prundis. La talpa versantilor se observa iesirea la suprafata aapelor freatice cu un debit de 0,5-1,0 Us. Lunca Nistrului, in cursul superior al réului, are ccaracter diferentiat. Pin’ la debusarea x, Zbruch are latimea de 50-100 m, cu aglomerari de pietris si prundig spalate din nenumaratele valcele si ravene. In aval de confluenta cur. Juan se ingusteaza (10- 50) m) si numai pe unele sectoare se Hargeste pina la 400-500 m. Suprafara ei este neteda, uscatd, cu vegetafie ierboast, arbusti rari, constituita din soluri argilo-nisipoase. Se foloseste in agricultur’ de regult in legumiculturi De Ia gura de varsare a riului Jvan gi pind Ia s. Mibailovea funca are o fagime de 50-100 m, une- ori de 0,7-1,1 km, este valorificat’ agricol, ocupata de livezi si geidini, la maluri cu arbusti, rareori cu cranguri. In perioada apelor mari de primavard sia viiturilor pluviale este acoperita cu un strat de apa cu grosimea de 1-5 m. In aval de s. Mihailovea, este inundat’ de apele lacului de acumulare Dubisar. In cursul mediu al rdutui, albia este mai puternic meandrati decit in cel superior, lungimea meandre- lor atingind 12-15 km, iar raza arcurilor 2-10 km, Litimea istmurilor nu depageste 0,6-1,0 km. Ra- mificati sunt putine, raul curgind priner-un singur torent. Relativ rar se intilnesc insule (peste S-7 km) ‘mici, joase, inundabile, inierbate si cu arbusti 78> Un rol important in formarea albiei il au conurile de dijecrie din valcelele gi ravenele laterale, constitu ite din roci de diferite dirmensiuni (de la pietris pani la bolovani mari), acoperite cu timpul de mal si nisip, si formand bancuri pietcoase. Sunt frecvente grindu- rile de nisip cu prundig si plajele cu o lungime de pana la 100 m si latimea de 10-20 m. Repezisurile se repeti la fiecare 5-10 km, masurind o fungime de 0,4-3,0 km gio litime de 150-250 m, cu 6 panti de 0,7-1,2%60. Prin iesirea rocilor cristaline in albia +. Nistru, lang# or. Soroca gi s. Poroghi, s-au format praguri cu o lungime de pang la 400 m, layimea de 200 m si adancimea de 1,2 m, in prezent fiind dis truse (au fost aruncate in aer). Lagimea riului pina le debusarea «, Zbruch este in medie de 100 m, pana la s, Podoima ~ 150-200 m, in aval. Datoriti remuului apei din lacul de acurnulare Dubisari latimea creste treptat pind la 300-500 mn, Adincimea riului pand la confluenta cu r. Zbruch, la repeziguri, atinge 0,5-0,7 m, in locurile mai adanci ~ 1,5-4,0 m, in aval de afluent, la repeisuri-0,9-1,5 m, in locurile mai adinei - 5,0-8,0 m. Viteza cursului de apa variaza de la 0,3 pina la 2,0 m/s, Patul albiei este pietros, pe alocuri cu bolovani gi chiar cu fragmente de stanc’, la maluri partial innamolit si cu vegetatie in albie (molte alge). Malurile sunt predominant abrupte si inalte (8-10 m inalyime), inierbate, In muchie acoperite de arbusti $i copaci pe soluri argiloase $i nisipo-ar giloase, Langi orasele Rabnita gi Rezina si ling’ s. Ciorna, malurile partial sunt indiguite.in cursul mediv al raului Nistru pe teritoriul Republicit Moldova este situat lacul de acumulare Dubisari, Relief! din jurul lacului gi al riului este de campie. Lacul se intinde de la nord spre sud pe o lun- gime de 125 kim, fiind amplasat in cea mai ingusta (35-40 km itime) si mai asimetric’ parte a bazinului +. Nistru.Tarmul lzcului de acumulate este dezmem- brat de o rerea deasi de ravene ramificate, care se des~ chid in lune, prin care se transport cantititi mari de aluviuni, mai ales in timpul ploilortorentiale. De pe malul drept in lacul de acumulare se vars doi afluenti mici ~ r. Ciorna si. Rezina, tar de pe malul sting sase riuri - Camenea, Ribnita, Beloci, ‘Molochis, Iagorlac si Podoimia 1an morfologic, lacul de acumulare se imparte in tei sectoare principale: superior, mediu si inferior. Sectorul superior are o ligime de 250-300 m io lun- gime de 45 km, si se intinde de la or. Camenca pan’ Ja of. Raboita (Ia nivel normal de setentie, NNR) Practic, pe tot sectorul dat nivelul apei depaseste cu pofin nivelul apei din albia rfului in perioada etiaju- Jui (la NNR). Profilul transversal are trasituri tipi albiei réului, iar cel al patului este asimetric ~ malul sting este cu mult mai abrupt decat cel drept. Nivelul apelor nivale si pluviale pe toata intinderea sectorului depaseste cu mult NNR. Drepr urmare, se formeazi o panti relativ mare a suprafefei apei, prac~ tic natural pentru sectorul dat, ceea ce conditionea- ‘2h o scurgere rapid a apei. La seaderea nivelului apei in imprejurimile or. Rabnita cu 3-4 m sub NNR, in partea superioarl a lacului se ereeaza o pant mare de ctiaja suprafetei apei i aspectul regimului hidrologic se restabileste zjungind aproape de cel natural. Sectorul mediv al lacului (de la or. Rabnita pana la s.Tibuleuca) are o intindere de cea 30 km. Aici in- fluenta dinamica a nivelului apelor de viiturd se ma- nifesti lab, deoarece acesta intrece doar putin NNR veluri foarte ridicate ale apelor mari de primi vara, cénd surplusul de api se evacueaza din lac, se formeaza o panti bine exprimati a suprafetei apei si se restabileste provizoriu regimul hidrologic natural Panta medie a acestui sector este de 12 em/km In aval de debusarea r. Rabnia, versantii viii Nis- trului sunt stincosi si inalti, cu talpa aproape de ma Jul lacului, si doar Langa s. Popeasca se retrag treprat. Pe sectoarele Popeasca-Lalova si Lopatna-fura, Ia- cul se lirgeste pind la 1,2-1,5 km. Malurile aici sune deschise, domoale, cu o zon’ de fitoral lat. In aval de s, Jura valea se ingusteaza pang la 500-600 m, iar malurile se dezmembreazi. In sectoarele inunda- te ale afluentilor Nisteului (rdurile Ciorna, Rezina, Rabnita) s-au format golfuri inguste, care inainteaza adanc in uscat, cu adancimi miei, patul albiei clrora se dezgoleste la sciderea nivelului apei in lae cu 1,5- 2,0 mai jos de NNR. In multe locuri de pe acest sector, profilul transver~ sal al albiei naturale a suferit mari schimbasi din cauza colmatisit. Sectorul inferior al Iacului de acumulare incepe de las, Tabuleuca cu o strangulare care rareori atinge 500 mla NNR. Aici malul drept al vati Nistrului este inale si abrupt, talpa se apropie de tarm, iar terasele sunt relativ inguste. Ca rezultat, profilul transversal 79al cuvetei lacului la inceputul acestui sector are un caracter asimetric bine exprimat. Sectorul inferior al lacului de acumulare este cel mai scurt, lungimea sa nu depaseste 30 km ka o time medie de 0,8-1,5 km. In regiunea s. Molovata sectorul se lirgeste pand la 2 km, Oglinda apei la- cului la NNR aleatuieste aproximativ jumacate din suprafaya coral a acumulirii, Adancimile aici sunt mari ~ 8-10 m, iar pe locul albici naturale a riului ajungand pina la 10-15 m. Panta sectorului inferior este de doua ori mai mica decat cea medie gi de doua ori si jurmtate mai mica decat cea superioara Zona de litoral a sectorului inferior este slab dez- membrati, existind doar un singur golf, desi cel mai mare, format in lunca r. Iagorlac, afluent de stinga al Nistrului. Oglinda apei la NNR constituie cca 300 ha. Regimul de niveluri ale lacului de seumulare este determinat, in special, de regitmul Nistrului si de regimul de umplere si descarcare a acumulari Regimul hidrologic al lacului de acumulare Duba- sari. In cursul inferior albia Nistrului se Firgeste brusc Pana la or. Bender are o Tatime medie de 4-6 km, in aval ~6-12 km, la bifurcarea bratului Turunciue atinge ‘Nivelurile medi lunare ale lacului de acumulare Dubisar Gracteistia nivelalu 16 km, in seetorul aferent gurii de virsare ~ 22 km. Versantii vai sunt asimetrici; cel drept in majoritatea cazurilor este abrupt si inale (100-150 m), coborand spre gura réului pina la 50-70 m, Terasele acestui versant, camuflate de numeroase alunectri de teren, practic nu sunt exprimate si se manifesta doar prin trepte solitare cu inalfimes de 8-25 m si pante ab- rupte. Versantul stang este mai demol si mai jos, cu © inaltime de pana la 70m dessupra raului, in aval de or. Tiraspol coboard si mai jos — pana la 30-50 m, devenind foarte domol. La alttudinea de 11-25 m deasupra rivlul este sira- ati prima terasi cu © lijime de 2-8 kan, predominant valorificati. Pe cea de a doua terasi cu o inaltime de 25- {60m gio lafime de cca 2 km este situat or. Tiraspol Versanti sunt constituiti din mama afinati, angle si nisipuri, predominant valorificagi pentru cultivarea vi- tei-de-vie si 2 pomilor fructiferi. Versantul drept este acoperie pe alocuri cu vegetatie ierboasd si mici cranguri si arbusti, a satele Copanca si Cioburciu - impadurit. Lunca Nistrului este ocupata de plauri, care pani 1a or. Bender sunt rispandigi sporadic si nu prezinta trisituritipice ale peisajului de plauri Tabelul 31 cm ‘nileTabelul 32 Nivelurile caract ice de apa (cm) ale lacului de acumulare Dubasari Nivel inion Cetsitarinshi Neb evga apenas Maa? ws ‘ w “s ae ie eee i i or. Dubasari capitolul Raul Nistru lnga or. Bender (Tighina) Layimea luncit pe acest sector este de 0,4-1,5 km (oaxima ii s. Hagimus). Suprafata este Jjeaza lunca de inundare. La cresteri exceptionale de nivel, apa se revarsi peste diguri, distrugandu-le si netedé, uscati, constituita din argile nisipoase, mai rar nisipuri cu vegetatie de pajiste, predominant va~ lorificatd, ocupati de livezi si vii, pe unele sectoare acoperita de arbusti si padure. De-a lungul albiei, la ‘ distangl de 20-100 m de rau, sunt construite diguri de protectie cu o indlfime de pang la 4 m,care prote- acoperind lunca pentru o perioadi de 1-3 siptdmani cu.un strat de api cu grosimea de pana la 3 m. In aval de or. Bender litimea luncii creste pina a 4-6 km, jar linga s. Cioburciu pana la 13,5 km. Coraportul sectoarelor cu plauri pe malul drept si pe malul sting al raului este diferit. Masival principal a1de plausi este concentrat pe malul drept (ling s. Tal maza latimea lor atinge 8-9 km), iar in locul bifurca- ‘Hi bragului Turunciuc tree pe malul sting, formand o Junct insular cu aceeasi denumire. Suprafata plau- rilor este neregulati. Cele mai inalte seetoare se afl angi malul rdului gi lacurile-beleiug, ridicdndu- ddeasupra edului cu 1-3 m, Au forma unor valuri na- turale si sunt acoperite cu eranguri dese de padure, vii gi livezi, partial gradini, Sectoarele mai joase sunt ocupate de stufiriguri, Pe unele sectoare lunca este indiguita cu inaltimea digurilor de 1-4 m,dar la cres- teri mari ale nivelului apei din rau plaurile sunt inun- date in totalitate, Plaurile sunt intersectate de multe brage, canale, lacuri si albii vechi Fenomenele de gheatai pe lacul de acumulare Dubésari aeaiviees Dita Data CaettatOmet entangling ee — puss Mme nelordegheats —degheas heats shes gheats or Cerca Medie 172 o101 0903 1203 39 2 Maxim ttimpurie) 08.11 oz 2801 0801 nn 2 Minima trzie) 16.02 1902 0204 06.08 ° 0 ov Dubai Medie 132 o1o1 09.03 1503 6a 16 Maxima timpurie) 19.11 o2.n2 1302 0801 116 68 Minima tércie) 0402 1802 06.04 1006 ° 0 1 Rita medie 20.12 22 1603 2103 79 19 Maxim (impure) 20.11 2011 1901 1302 5 61 Minima (trzie) 10002, 21.02 0704 1104 15 1 Tbelu 34 Valorilecaracteristice ale temperaturiilunare si anuale (*) a lacului de acumulare Dubssari Caractere tuna Maxims temperatu anuala om ow vow ow om mk on om or.camenca Medie «== 24 BB 156 196 215 169 111 52 50 263 Maxims 75 130 188 244 25, 238 194 142 106 287 Minima 0 58 127 148 180 174 141 76 06 ° cx Rbnits Medie 07 «0S-—«2S-«9S 163 201 220 2A A 1 57 16 267 Maxima «3843581 129 192 238 247 238 200 149 103 58 287 Minims «0-0 «6O122-«*159 +12 183 4B BS 10 0 28 ox bisa Medie «08-08 18 89 160 207 228 226 187 131 65 17 273 Maxims «3.3.«27 «7517 186 236 249 243 214 157 112 48 308 Minms 0-047 139 17,7 201 206 169 103 27 0 234Tabelul 35 Caracteristica valorilor decadale ale grosimii ghetii (cm) pe lacul de acumulare Dubasari ae Luni, decadele acme. x a 1 " W Maxis Peer eReCe eeaee oe ea gat ata tegen eet or Camenca Medie 14 14 20 24 32 27 24 Maxima 18 27 65 34 54 49 100 84 61 46 48 24 100 Minima nu nu on nu nu nu AU MU nu nu nu nu nu nu. - or Rabnia Medie 10 10 14 18 18 16 18 Maxima 5 6 14 2% 49 30 31 36 42 41 53 49 46 - 53 Minima nu nu ony nu nu nu AU nu nu nu nu mu nu nu - or Dubasart Medie 6 12 14 18 21 18 19 15 14 Maxim 5 20 18 28 29 38 43 47 50 $2 49 42 © 52 Minima ru nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu fu - Nota:,nu” inseamna c& nu s-a instalat un pod compact de gheata. In aval de s. Olinesti caracterul plaurilor se schim- bi. Grindurile de-a lungul malutilor sunt mai joase si se spala mai ugor, suprafete mari sunt inmligtini- te, lind acoperite cu desisuri de stuf, erestie i rogoz. Sectoarele mai inalte, cu o litime de pana la 5 km, sunt ocupate de cranguri de salcie gi richitd, Prima- vara aceste terenuiri sunt acoperite timp de 1-2 luni cuun strat de apt cu grosimea de 1-3 m. Tabelul 36 Evaporarea (in mm) de pe oglinda apei lacului de acumulare Dubasari, masurat cu evaporimetrul GGI-3000 Caracteristicaeveporii w v uw Medie 7 107118, Maxima 19° 208169 Minima ° 3 81 in cursul inferior albia Nistrului este foarte insta- bild si foarte serpuitoare (cocficientul de meandrare atinge 2,5), formand un sir de lanturi cu raza mare a curburii. Atit albia principala, cat si bratele sale, cu care comunica permanent sau periodic, cu timpul schimba direcfia. La1 km in aval de s. Cioburciu, la 148 km de la gura de virsare, Nistrul se bifurcd in br. Turunciue cu o lungime de 58 km, care apoi se varsi in Nistru prin lacul Beloe, la 21 kin de gura raul, ling# s, Be- Lune Timp de un seaon wv x x ” BS 17 85D 703, 25 25 149 «96 39 : a ee ° - leaevka. Albia raului este gerpuitoare, slab ramificat’, cu Titimea de 34-270 m, predominant 60-75 m, gi adancimea de 5-7 m, uneori ~ 10-13 m, spre gura de varsare adancimile sead pan’ la 2-4 m, Viteza cursu- Iwi de api este de 0,5-1,0 m/s, Patul albied este nisi- ppos si malos, malurile abrupte, constituite din argile nisipoase, cu o cuverturi de iarba, arbusti si copaci solitari, uneori stufiris. Lacul Beloe are o lungime de 2,5 km, lijimea de 2 km, malurile joase, domoale, acoperite ca gi rot intreg Tacul cu 2 g a a &Raul Nstr in imprejur Dintre alte formatiuni de albie ale Nistrului tre buie mentionate plaele gi grindurile de nisip ce se intind pe sute de metri Pantele riului suat foarte mici (cca 0.05%) si se repartizeaza relativ uniform. Latimea raului pind la bifurcarea br. Turunciuc este de cea 50-100 m, maxi- ma~ 600 m in dreptul satului Befeaevka, Adincimea la repeziguri este de 1,6-2,5 m, in locurile mai adanei = 4,0-8,0 m, jar in uncle locuri chiar gi 10-12 m, Tin gis. Purcari ~ 16 m. Viteza cursului de api este de 0,2-0,4 m/s, la repeziguri pana la 0,5-0,9 m/s. Abia este deschisi, sunt freevente cazurile peabu- sirii copacilor de pe maluri. In cursul inferior maluri- Te sunt acoperite cu stuf si rogoz. Pacul albiei este neuniform, pani la os, Bender nisi- po-argilos, in aval nisipo-malos, la debusace in liman ~ nisipo-argilos, acoperit cu un strat gros de nmol ‘Malurile raului sunt abrupte,cu iniltimea de 3-6 m, argiloase si nisipo-argiloase cu plaje nisipoase, aco- perite cu iarba, arbusti si copaci. In sectoral aferent gurii de varsare, sunt joase, domoale, acoperite de trestie si 1ogoz, mai rar de arbust. Dupi conditiile de alimentare, in acord cu speci fical climaterie gi orografic, bazinul r. Nistru se im- parte in trei pirti: Carpaticd, Volano-Podoliana gi in- ferioari sau sudied 84 Partea Carpatici, montand, cuprinde partea su- perioari, de dreapta a bazinului de receptie, pind fa confluenga cu r. Bastriza, Poseda o retea hidrogeafica bine dezvoltata, constituind principala regiune de formare a scurgerii riului Niste. Partea Volino-Podoliana gine de suprafetele din stanga Nistrului, de la debugarea r. Veresciga pana la or. Camenea, Este un versant deluros de sud a! Po- digului Voliao-Podolian, cu o reqea hidrografica bine dezvoltati, dar care influenteaz’ mai putin scurgerea + Nistru decat partea precedenta Partea inferioara (sudics) 2 bazinului Niserului, care se intinde de la or. Camenca pind la timanul Nistrului,este o cmpie dezmembeata, cu pante mici sio retea hidrogeafic’ slab dezvoltati. Cele trei parti ale bazinului de receptie joact un rol diferie in alimentarea Nistrului. Cea mai mare pondere in alimentare o au afluentii din Carpagi. Din bazinul Nistrului superior pand la or. Zalesciki, care ‘cups doar 30% din suprafata totala, se formeaza, in medie, 70% din volumul scurgerii rlului,restul ~ 30%, se seurge de pe 70% de suprafata din cursul mediu si inferior, Ponderca inalta a volumului scurgerii format, in partea superioari a bazinului a fost determinati din graficul corelarii debitelor de apa din dowa punc- te — or. Zalesciki si or. Bender (fig. 3.4.hens mS 2oq_] 200 Fig. 3.4. Grafcul corelérii debitelor de aps ale 15: lui Nistru lings orasele Zalesciki si Bender Q,=0,70.Qy unde Q,3i Q,~debitele medi anuale la or. Zalesciki sir. Bender, in In functie de condigiile de alimentare, regimul seurgerii in diferite sectoare ale Nistrului prezinti pacticularitagi specifice bine exprimate. Pentru partea superioari a hazinulué este speci- fic un numar mare de viituri pe parcursul anului ca rezultat al c&derii ploilor de scurta durata, dar cu 0 intensitate mare, in perioada calda 2 anului, topiii rapide a zapezilor in perioada moinelor de iama si topirii generale a zipezilor primivara, ‘Afluengii din cursul medi si inferior se evidengi- 224 prin ape mari de primavard, rezultate din topirea 2apezilor primavara. Precipicatile pluviale din peri- oada caldi a anului nu sunt atit de abundente gi na provoaca viituri intensive, spre deosebire de riurile de munte, Afluengii din partea inferioar& a bazinului nu influenseaza regimul scurgerit arterei principale, debitele r. Nistru aici avand un caracter de tranzit. Deci regiunea principal’ de formare a scurgerii +. Nistru este partea superioard, montana bazinului, cu un regim de viitura pe tor parcursul anului, De- oarece scurgerea Nistrului superior alcituieste 70% din volumul total, regimal de viitura se mentine pe toati lungimea riului, de la izvor spre guri. In cursul inferior configuratia hidrografului rimane aceeasi siin sectoarele din amonte, deosebindu-se doar dup inaltimea sa in timp, ca urmare a transform und de viitura de-a lungul rib, Observatiile asupra regimului hidrologic al raului se efectuea7a si in prezent in sectiunile localititilor = Strelki, Sambit, Karnolovici, Ciaikovici, Zalestsy, Juravno, Galiei, Nijnee, Zalesciki, Jvanet, Moghi Fiov-Podolski (Ucraina); Soroca, Camenca, Dubasa Grigoriopol, Bender, Tiraspol, Olinesti, Nezavertai Jovea (Moldova); Maiaki (Ucraina). Materialele ob- servatiilor sunt publicate in buletinele Cadastrului de Stat al Apelor (CSA). Debitele medii anuale variaza de-a Jungul rau- lui de la 9,8 m°/s in or. Sambir pani la 330 m/s in or. Bender (Tighina) (tab. 3.7) Tabelul 37 Nistru Aral 7 coeficientul de variate Punctl Surfer baci ks ge apis el ge, mule oefcien i or. Sambir 850 98 116 031 038 or. Galict 14700 156 106 49 0,33, or. Zalesciki 24600 246 100 78 0,33, s.Hrusca 48700 301 61 98 0,30 or. Bender 166 100 330 50 10.4 0.27 85 ¢ 5 & = 5Modulul scurgerii medii anuale de asemenea variaza de-a lungul raului: in cursul superior, pind a confluenta cu r. Strveaj,el este cel mai mare ~ 15- 19 Vs-km?, apoi scade pind la 11,6 V/s-km?, lang Valorile extreme ale scurgerii medii si anuale ar. Nistru ox, Sambir, pan’ la 6,11/5"km’la s. Hrugca, atingang doar 5,0 Vs-km? linga or. Bender. Oscilaiile debitelor medi anuale,inclusiv pe terito- riul Republieii Moldova, sunt destul de mati (tah 3.8). Tabelur 38 Punctut Debitu de api, mis Volum scurgeti km! s.Hrusca 550 (anut 1980) 174 (anul 1987) 73 55 or. Bender (Tighina) 610 (anul 1980) 142 (anul 1904) 19.2 45 s.Olanesti 216 (anul 1980) 76,2 (anul 1990) 68 24 s. Nezavertailovea focterunciocy 385 (anul 1980) 96,1 (anul 1990) 24 3h Un interes deosebit prezinta graficul oscilayilor mul- tianuale ale scurgerit anuale in or. Bender (fig 3.5). Repartizarea scurgerii rlului pe parcursul anului este deosebita, condifionact de specificul climateric si de cel orografic ale pirtii superioare a bazinului Cantitatea mare de precipicatii, mai ales sub forma de averse, moinele frecvente, apele mari de prima- vari fivorizenz’ formarea hidrografului scurgesii in forma de ,fierastrau’, Din cauza viiturilor freevente, perioada de etiaj este slab exprimata roo | Fig. 35. Graficul osc lator debitelor meat anuale ale dului Niswu inf, Bender (Tighina) in tofianii de observatii 18901900 1910 Cele mai mari debite medi lunare sub aspect mul- tianual se inregistreazi in perioada aprilie~iulie, in restul lunilor seurgerea este relativ uniform. 32,4- 43,2% din scurgerea anual se inregistreazi prima- vara, 25,6-30,0% — vara, 15,4-20,5% — toamna, 15,4- 17,1% —iaroa, Ponderea seurgerii de primivari, dupa cum se vede, se micsorenzi de-a hungul réului Amplitudinea oscilatilor debitelor r. Nistrului pe parcursul anului poate fi urmaritd dup datele din tabelul 3.9. anit 19201930 18401950 1960 1970 1980 1960 2000Tabelul 39 le maxime si minime de apa ale r. Nistru in or, Camenca (s. Hrusca) aa Debit, ms ha Debitl, ms ia Debit, ms max. nin. max. min. max. ain, 1877-5300 - 1920 960 690 1963 1200 33.6 1878-2440. 820 n92t 2280 52.0 1964-2050 38,0 18793980 162 1922 1800 590 1965 170 380 18801160 820 1923 1.020 620 1966 1620 83,1 1981 4200 83,0 1924-2880 38,0 1967 - - 1882-2580 780 1925-2500 250 1968 1920 S14 18833040 780 1926 850 440 1969-4500 39,5 1884-2580 470 1927 3570 830 1970-2250 422 18851940 840 1928 900 690 1971 1300 70,5 1886-2740 110 1929-2040 447 1972 1100 460 1887 1620 960 1930-2820 590 1973 1610 593 1888-2210 890 1931 1240 78 1974-2800 469 1889-2740 100 1932-6280 678 1975 1820 136 1890-2210 149 1933 2200 449 1976 170 607 1891 3.660 590 1934-1370 97,1 1977 1240 354 1992-1390 460 19352450 46.4 1978 1.600 337 1893-4050 570 1936-1280 833 1979-2230 123 1894-1270 720 1937-1780 74,4 1980-3420 58,5 1895 3010 650 1938 800 420 1981 1750 m2 1896 1120 800 1939 1390 556 1982 1720 nt 1897-2300 725 1940-3590 424 1983 891 78,0 1898 1300 0 i941 7300 75.0 1984 1460 470 3 1899 588 16 19421120 210 1985 982 57.9 3 1902 1440 BS 1945 1.000 580 1988-1410 648 a 1902 1440 BS 1945-1000 58,0 1988 1410 648 S 1903 1310 393 1946 994 al y989 1520 103 1904-1250 380 19472060 200 1990 906 10s 1905 585 400 19483290 122 1991 1370 108 1906 2530 380 1949 1700 520 1992 882 108 1907 1380 306 1950 900 12.0 1993 1020 133 1908 1940 98.0 1951 990 13.0 1994 631 167 1909-3660 613 1952 1723 50.0 1995 732 121 1910 ou 613 1953-2230 50,2 wn 1770 us 1954 1190 210 1912-3309 ne 1985-2780 636 1913-3100 187 1956 1810 28 1914-2640 703 1957 2620 368 yois 2180 458 1958 1380 473 1916 1590 788 1959 1690 376 19171390 656 1960 975 371 1918 1000 650 1961 i110 170 i919 2910 900 1962-2270 198Debitele apelor mari de primavari sunt prezentate in fabelul 3.10. Din tabel se vede ca la nordul Moldo- vei (s. Hrugca), apele mari de primavari se formes7 ct decade a lunii martie sau la mij- +a sud (or. Bender) apele mari de primivard intarzie doar cu citeva zile. Durata medie a. apelor mari de primavara de-a lungul raului variaza de la 44 pana la 53 de zile, debitul si nivelul maxim de api inregistrandu-se in anul 1969. Ponderea to- tala a scurgerii apelor mari de primavari constitu ie 20-25% din volumul scurgerii anuale. Intensita~ tea crosterii nivelului de api in s. Hrusca constituie 0,5 m/2i (in 1969), in or, Bender ~ 0,4 m/z. Tabelul 310 Caracteristicile apelor mari de primavaré pe r. Nistru Datalinceperitapelor mar de ‘ vmiors Duntaaplomaridepiinai(e) Wblemaint yyy Pode rivet seurgeritotle peormarh Ponca deaps debit! aapelormari : impure trie maxima ‘eran de pinivars ele edie minim (ana) fam) dap, epimavar, (anu) (ari) (ana) ce nm oar mAs 0502 06.04 6 1232 SHrugea 1003 (ag7q) (i999) “4 cag7ay 121968) 969) 49 a CHE 06 Due 0402 06.04 7 4.180 basai 177 (r957) (1989 96a) 74197 = agg) 97 a or Bender 01.02 08.04 89 1024 2980 (Mighinay 03 (3977) 1990) $3 cages) 74197) r965) i969) >7 a 0202 13.04 96 473.70 SOlanest! 9803 a7) (1990) 53983) 2119) ag74) cag64) 2 Maximnul debitului de apa este influensat de Ia cul de acumulare Dnestrovsc, construit pe teritoriul Ucrainei, nu departe de intrarea Nistrului pe terito- riul Republicii Moldova, sidat in exploatare din 1988, Informayia disponibila actualmente este insuficienti pentru o apreciere corecta a variantei debitelor ma- xime. Inst conform datelor de project, maximmurile se reduc considerabil. Lacul de acumulare Dubasari mai putin diminueazA maxiraurile, transformand si elundele de viitur’ Viiturile pluviale au loc, de regula, in perioada de vari-toamnn’. In medie intr-un an au loc 3-5 astfel de viituri, in unii ani ploiosi numacul este mai mare, in cei secetosi mult mai mic: 1-2 (1946, 1950). Du- rata medie a viiturilor nistrene langa s. Hrusea este de 18 vile; faza de crestere dureaz in medie 7 2ile, iar de scicere ~ 11 ile, Stratul scurgerii la viituri echivaleazi cu 18 mm. Cel mai mare debit maxim s-a observat in 1969 ~ 4 500 m/s, cel mai mic dintre cele maxime ~ 631 m’/s ~s-a inregisteat in 1992. Una dintre cele mai grandioase viiturii pluviale din sec. XX a avut loc in 1941, provocind distrugeri sidaune materiale enorme. Unele date despre aceast viitura le reproducem din literatura de specialitate. Viicura s-a format la inceputul lunii septembrie in urina ploilor intensive, care au cXzut in partea mon- tang a bazinului timp de céteva zile. S-a produs in ziua de 2 septembrie, cand ploaia a tinue jumatate de 2, populatia crezand ca ,s-a rupe cerul”, Batrini afir- mau cl aga ceva nui mai vizuserd pind atunci, Aversa a fost atat de puternica, incat pe versanti stratul de api atingea grosimea de 10 cr; iar depresiunile de pe suprafata pamantului se umpleau momentan. Toren tele furtunoase de apa ,maturau” torul din cale: case, animate, oameni ete Aversele au ajuns si pe teritoriul de campie al bazi- nului (moldovenesc), si aici viiturle find foarte mai Intrucat in ani interbelici, obsevari gi masuratori hidrologice nu s-au efectuat, datele despre debitele ‘maxime au fost restabilite in baza informatillor adu- nate de Ia bagtinasi sia cercetisii urmelor cotelor ori- zontusilor pelor inalte pe malurile cursurilor de api sipe construcfile aferente lor (tab. 3.12)Debitele maxime ale viiturii din anul 1941 Punctul Suprafaa baznuli ent or. Galict 14700 or. Zalesciki 24600 or. Camenca 49.000 in conformitate cu datele acumulate, maximul viiturii din 1941 a fost cel mai inalt dupa viitura din 1700 si nu a fost depisit nici in prezent. Aceasta ne permite s& afirmam ci viiturle ca cea din 1941 au 0 Freeventa de o data la 300 de ani Nivelurile maxime de apa sunt, de regula, niveluri ale viiturilor pluviale, iar in cursul inferior al raului~ apele mati de primavari. Inst in unii ani niveluri maxime pot fi provocate side apele mari de primavari, si de viturile de toamni, iar uncori chiar side viicurile de arn Caracterul de viiturd al scurgerii face ca perioada de etiaj in majoritatea cazurilor si mu fle clar expri- mat. Din cauza nivelurilor seazute de vara nu este bine definies sidiferi de la an la an. Perioada seur~ Tabelut 3.11 Debitul maim, ms 4860 8030 7300 gerii scizute poate A observati practic in tot cursul anului, precum a fost in ani 1903, 1943 si 1994, sau toati vara (1928, 1946, 1950, 1990 — ani cu etiaj foarte scAzut), sau este intrerupta permanent de vii- turi pluviale dese, care nu permit stabilirea debitelor mici. Regimul de iarni este la fel de instabil, dese~ ori se observ moine, insotite de cresteti de nivel si distrugerea cuverturii de gheata. Uneori in aceste perioade pe rau se formeaza zapoare de gheati, care denatureaza mersul nivelului de apa. Debitele minime de apa ale r. Nistru in perioada ctiajului (in timpul albiei deschice), care prezint’ un dteres practic, sunt prezentate in tabelul 3.12. Tabelul 312 Debitele minime de apa ale r. Nistru (m*/s) bss Punctal Media Maio (anu) (anu) in30 dele s.Hrugca 143 338 (1980) 95,0 (1968) of. Bender (Tighina) 144 3691980) 73,4(1961) s.Olanesti BS 107 (1980) 45,1 (1969) s.Nezavertailovea (br.Turunciuc) 918 215 (1980) 47,7 (1994) Diumne s.Hrugca 134 2541980) 73,0 (1986) or. Bender (Tighina) 116 2901980) 53,0 (1963) s.Olanesti 568 81,0 (1966) 21,3.1984), s.Nezavertailovea (brTurunciuc) 74,3, 167 (1980) 45,4(1973) Valoarea medic multianuali a debitului anual de aluviuni in r. Nisteu pe sectorul din Moldova variaza eva lungul cursutui de la 27 la 140 kg/ jar a wurbi- dlitatii de la 130 la 380 g/m! (cab, 3.13). Turbiditatea ‘maxim instantanee atinge maximul Ia s. Hrugea ~ 15.000 /m’ (rah, 3.13).1 are o mare influenta de limpezire a apei (tad. 3.14). 89 oe | 2 capitTabelul 3.13 Valorile medi anuale ale aluviunilor in suspensie, ale turbidity $i maximurile instantanee Punctul Medio Maxim anu) Minin anal) Debitul de alvin insuspensie bg) s.Hrugca 140 6801969) 4,0(1990) or. Bender (Tighina) 48.0 160 (1980) 681990) 5. Olinest 280 160 (1970) 1,3 (1990), s.Nezavertailovea (br.Turunciuc) 27,0 82 (1980) 2,1 (1990) Turbiitateaanualé a ape (g/m) s.Hrusca 380 1800 (1969) 190.1995) Bender (Tighina) 140 290 (1969) 41,0(1986) s.Olanesti 200 9901970) 17,0 (1990) s.Nezavertailovca(br.Turunclud) 130 270(1981) 2.01990) “Turbidtatea maxim instantanee (gim’) s.Hrusca - 15.000 (1969), - or Bender (Tighina) - 2300 (1956) - 5. Olanesti 5 900 (1970) 7 s. Nezavertailovca (br. Turunciue) - 2.400 (1975) 7 Tabelul 314 Influenta lacului de acumulare Dubasari asupra turbiditatii apelor r. Nistru Punctul Tutitatea medi mulianuala, g/n* Turiditatea medi instantance, g/m s.Hrusca 380 15000 CHE Dubasari 20 4800 ‘Temperatura medie lunara a apei in lunile de iar- na in s, Heugca este de cea 0°C, primavara ~ 2,5°C, vara ~ 18-21°C. In aval ~ or. Bender ~ temperatura de iarna practic se mentine acceagi, primavara creste 4 1,0-1,5°C, vara cu 1,5-2,0°C. Temperatura maxi- ‘ma instantanee a apei in aceste dous puncte cercetate este de 28,5°C Regimul de inghet al raului se caracterizeazi prin instabiliate si o diversitate mare a formelor primare de gheata (gheata ln mal, niboi, scurgerea sloiurilor de gheapa etc.). Sunt frecvente moinele, uneoti pe toati durata iernii se observ doar gheapi la mal, ni- ea ecg eae gheata la mal incepe si se formeze la sfirsitul Iunii noiembrie~inceputul lunii decembrie, apoi in 15-20 de zile se rispandeste pe tot cursul Nistrulu La Hrusca, Grigoriopol si Bender podul de gh se stabileste la sfarsitul lunii decembrie ew 1-3 zile mai tarziu (tab, 3.25). Durata medie a podului de gheara in sectiunea acestor puncte aleatuieste 48, sis respectiv, 13 zile, adit durata podului de ghear se micgorcazi spre avalul raului. Descori podul de PS limpede la barajullaeulul de acymulare Dubasanl ME 7 sss_gheari in genere nu se formeaza. Spre sfirsitul iernii ‘grosimea ghefii intre Hrusea si Bender se micyoreaza de la 35-40 pana la 25-35 cm, cu maximul de 63 si, respectiv, 45 em, Pe teritoriul Republicii Moldova in bazinul Nis ‘wului au fost construite: = 51 de lacuri de acumulare cu un volum mai mare de 1 mil. m = 1100 de acumulati mici de apa (iazuri) cu un vo- um mai mic de 1 mil. m’ Tabelul 3.15 Caracteristicile regimului de inghe alr. Nistru (conform datelor observatiilor multianuale) Punctul medietimpuie tire medie shrugca 302 O32 0802 4g a2. 0102 or.igoriopol 31.12 OHI2 O12 35 or. Bender (Tighi- 18.12, 09.02. na) 03.01 1963 1985 3 Valoarea sumara a volumului activ al cuturor la- curilor de acumulare, citre anul 2000 a alcdcuit 434 mil. m, iar suprafata totali a oglinzit apei ~ 142 kam’, Malte lacuri de acumulare sunt puternie colmatate si, in momentul de far’, practic nu mai pot fi exploatate normal In 1988 pe teritoriul Ucrainei a fost construit un mare nod hidrotehnic, in eomponenta ciruia au intrat CHE Dnestrovse si acumularea de api din bieful de jos. Volumal total al lcului de acumulare Dnestrovse este de 3 000 mil. m’,suprafata oglinzii apei — 142 km? Pa- rametrii acumuliri de apit din bieful de jos aleatuiesc 31,0 mil. m* g, respect, 5,9 kn’ [istrulsemingheat in aval de barajul CHE Dubasari Data instar podulude gheata Durata pou de gheata (ale) SGrosimea gheti,m time tie lstigtuiem mand vweet9e) © 34 ai s968-1960) vwes-t969 9 3935 ani s985-1966) rwes-t96) 9 7535 Gan 1953-1954) Lacul de acumulare Dnestrovsc, care este un obiect acvatic de folosire comuna a Ucrainei si Mol- dovei, asigura cele doua state cu apa pentru diferite necesitii, navigatie gi irigare in aval, contaminarea viiturilor si producerea energiei electrice. Acumula- rea de api din bieful de jos serveste Ia echilibrarea debitelor evacuate din lacul Dnestrovse. La reglarea volurmului scurgerii prin albia r. Nisteu particips si facul de acumulare Dubasari ~al doilea cel mai mare Jac dupa dimensiuni din Moldova. Constructia lacului de acumulare Dnestrovse s-2 risfrint asupra regimului si valorilor cantitative ale | 2 a cf o= La barajul CHE Dubasan au caracteristicilor hidrologice. Menfionam, intre altele, soracea scurgerii anuale cu 10-20% (or. Bender). Deoarece evacuatea apet se efectueazai din stra turile de jos ale Tacului, care au 0 temperatur’ mai sekzuti (4-8.C), in aval si temperatura apei din cau devine mai joasé. Astfel, temperatura medic a apei in lunile de vari, comparativ cu cea natural, scizut cu ult: in Moghiliov-Podolski — cu 5-9C, in Camen- ca ~ cu 2-4#'C. Coborirea temperaturii apei a avut repercusiuni negative asupra reproducerit pestilor gi a calitatié apei pentru irigatie ‘Monitorizarea calitagii apei r. Nistru pe teritoriul Republicii Moldova se realizeaza in urmatoarele sec~ fiuni: 2 seetiuni ~ or. Soroca,2 sectiuni ~ or. Camen ca, 1 sectiune ~ or. Dubasari, 2 sectiuni ~ or. Bender, 1 sectiune ~ mun. Tiraspol, 1 sectiune ~ s. Olinesti, unde se colesteaz probe cu o frecventi de 12 la nu- mar din cele 12 luni anual ‘Comparativ ew ani precedenti,concentraria medie anuali a azotului de azotit s-a redus nesemnificativ, Raul Nistru la debusarea sain iman Jngheata nici chiar in cele mai cumplite gerut ale ier Terres iar a azotului de amoniu s-a majorat. Atit concentra~ tile medii, cit gi cele maxime pentru azoral de azotat, rnu au depisit CMA (concentratia maximi admisibi- 1a), Valorile concentragiilor medii pentru O, dizolvat oscileazi in limitele 9,85-7,20 mg Odie, iar cea minima — 5,50 O,/dme ~ s-a inregistrat in sectiunile mus, Tiraepol gi in or. Vadul lui Vodi. Insuficienta de O, dizolvat, precum si consumul biochimic de oxi- gen (CBO,) au fost inregistrate in tunile de vari in ‘mai multe sectiuni monitorizate, ‘De-a lungul cursului raului s-au inregistrat depa- siti ale compusilor cuprului,fenoli, iar in 30-40% din toate sectiunile monitorizate ale r. Nistru au fost de~ pistate produse petroliere. ‘Tinand cont de valorile IPA, apa riului se in ddreaza in clasele de calitate IT (curata) i TIL (mo- erat poluatd), iar comparativ cu anii precedengi,s-a imbunatatit in 5 sectiuni, trecind din clasele de ca- litate IIT (medevat poluatd) gi IV (degradatd) in clasa Ti (eurata,Raul CAMENCA ful incepe din invoaree situate la 3,5 km spre nord-vest de s. Holubecha (Ucraina),la altitudi- Houecea nea de 240 mn, gise vars in: Nistru de pe malul sting, j 1472 km de la gurade virsaeaulimuluigbingtoz Cae “= menca, fa altirudinea de 27,6 m. Lungiimea riului este de 50 km, suprafata bazimului de receptie ~ 403 km’, dderca riului ~ 212,4 m, panta medie ~ 4,219%6, maxim =10%0 la primii 10 km ai cursului (fig. 4.6 g13.7). Bazinul raului Camenca este situat in partea de sud-vest a Podigului Podoliei, Are o suprafati ncteda, puternic dezmembrata de ravene si de valcele adanci si inguste (densitatea retelet de drenaj este de 0,75- 1,0 kmv/knr?), Cotele absolute ale suprafefei bazinului jana intre 304,2 m (in partea superioara) si 125 m_ (Gn partea inferioari a bazinului de receptie). Cum- pina de ap§ este bine exprimati si trece pe varfurile dealurilor, Temelia bazinului o formeazi rocile cristaline vechi, acoperite cu 0 cuverturi de depuneri nisipo- angiloase si calearoase mai tinere. Cuvertura de su- prafagé este reprezentata prin argile loessoidale gi lu- tori de virst vitirmiand. Solurile sunt predominant cemoziomice. ‘Majoritatea supraferei bazinului este acoperiti de terenusi arabile si doar 7% ~ de piduri, concentrate in partea centrald a bazinului sub forma de cringusi. Wrascostta Cantitatea medic anuali de precipita eare cade 2 pe suprafata bazinutui este de 450-520 mm, 70-75% Fig. 3.6.Bazinul lui Camenca a 6 ia | ia 7 mf Gk : 2] mm z "i | io} : 100, ‘I = | d taser ae a8 Deana kn Betta teits. 2 3 3 socmoniatongun — LA ie] an 38 i Lal raului Camenca a z Z 4 3° 7in sezomutui cald; grosimea medie a stratului de rapada este de 20 cm, rezervele medi de apa din cu- vertura de zapada constituie 25 men. Refeaua hideografici este moderat deavoltata (0,32 km/km?). In bazin curg 28 de rduri cu o fun= sgime totalé de 129 kr, dintre care 25 de rauri au 0 lungime de pani la 10 km si doar 3 rduri (Camenea, cu doi afluenti ai sii) au lungimi intre 10 gi 50 km, Valea este putin serpuitoare, in forma de V latin, cw Fisimea de 1-3 km, kanga s. Batratkoe se Rargeste pin’ a 4,3 km. Versangii sunt coneavi, mai rar conveesi i ddeepti, latalpa —abrupti si foarte abrupti, spre muchie devenind domoli, cel drept cu inaltimea de 70-115 m, jar cel sting ~ 130-150 m, constituiti din argile nisi- poase, Pe versantul dreps, de las. Hrustovaia pind la ‘gura de varsare, se dezgolese calcare, formand un mal inal, stancos. Versangii sunt acoperiti cu vegetatie de paste, partial cultivats, paryal impadurit. Lunca este bifaterala cu liimea de 40-60 m, largin= du-se lx confluenga cur, Hristovaia pind la 0,2 km, in amonte de s. Batratkoc, pe un sector de 2 km lungi me. Predominant este acoperiti cu vegetatie de pajis- te, pe unele sectoare cu desisuri de arbusti, constituita din argile nisipoase, lz nivelurile mari ale apei din ri se acopera pe 1-2 zile cu un strat de apa de pina ta 3 m grosime. Abia este pusin serpuitoare, flr ramificiri, in cur~ sul superior uscati, in aval de s. Krasnosilka cu multe reperigati = la fiecare 0,3-0,5 km; lungimea repezi- surilor este de 10-30 m, ligimea 2-7 m, adiincimen = 0,1-0,2 m, viteza cursului de apa ~ 0,7-1,4 m/s. in locurile mai adinei repezigurile au o tungime de 10-23 m, adancimea ~ 0,4-0,6 m, maxima ~ 2,3 m, viteza cursului de apa este de 0,2-0,4 m/s, Patal al- biei Ja repeziguri este acoperit de prundis $i nisip, in Jocurile mai adinci ~ nisipuri si miluri, sunt specifice multe deformari de albie. Malurile sunt abrupte, ew inilimea de 0,8-3,0 m,inierbate, constituite din argile nisipoase. Alimentarea riului este mixti, ew predominarea componentei nivale. Regimul de nivehisi se caracte- rizeaza prin ape mari de primavari bine exprimate, 0 serie de viituri din perioada de vari~toamni, viituri in timpul moinelor de iarna, etiaj de vara gi ana in- caleat de viituri frecvente. Regimul hidrologie este denaturat de lacurile de acumnulare si remnuul Nisteu- lui, care in anii deosebit de ploiosi se resimte pand la s. Severinovea Regimul hidrologie se studiaza la postul hidrome- tric din or. Camenca din 1925, datele find publicate in ediiile respective ale CSA. Cu toate cd riul are o alimentare mixti, datorita influentei pozitive a formatiunilor de carst, compo- nenta subterana constituie eca 50% din total Apele mari de primavari incep la sfirsitul lunii februarie-inceputul lunii martie si dureaz’ in medie 28 de zile, durata maxima ~ 72 de zile (1972), mini mi ~ 7 zile (1989), Niveful apei creste cu 3-4 m peste NNCA (nivelul conventional al ape). Maximal extrem (5,49 m) s-a observat in februarie 1935, iar debitul maxim in 1951 (71,0 m/s), Acest debit # avut 0 asi- gurare de 2%. Stratul sumar al scurgerii apelor mari de primava- wi este de 9,5 mm,ceea ce constituie 12% din scurge- rea anuala, Stracul maxim al scurgerii ~ 36 mm ~ s-a inregistrat in 1969. Viiturile pluviale, destul de frecvente, se caracteri- 2eaza prin cresteri si scideri rapide de nivel al ape. Durata medie a viituri este de 5 aile,fazei de crestere ii revin 2 zile, iar celei de descrestere 3 zile. Nivelul maxim de api sa inregistrat in Tuna mai a anului 1932 cu valoarea de 9,09 m, Steatul mediu al scur- gerii de viituri este de 1,7 mm, maxim — 5,3 mm. Debitul maxim (51,9 m’/s) s-a observat in 1939 cu 0 asigurare de 1,8%. Tama nivelul apei este instabil din cauza moinelor frecvente, insorite deseori de ciderea precipitatilor. Inghefarea raului are loc in decembrie, formarea cu- verturii de gheati fiind conditionata de concresterea formatiunilor de gheagi de la mal, aparute anterior, Podul de gheatk este instabil, cu o durark de exis- tenpi medie de 29 de zile, maxima ~ 104 zile Garna anilor 1931-1932). Deseori cuvertura de gheata in genere lipseste (de exemplu, iernile anilor 1954-1955, 1956-1957, 1994-1995), Grosimea medie a gheyii este de 10-20 em, maxima = de 40 crn Gara anilor 1959-1960). Raul se elibereaza de heat’ la sfiryitul lunii februarie~prima jumitate a lunii martie, arma temperatura apei, din cauza predominarii alimentarii subterane, spre deosebire de alte rauri, fara forma- fiuni de carst, coboara sub 0°C, mengindindu-se in jur de 1,5-2,5°C. Vara (in iunie~august) temperatu- ra apet este de 17-18°C. Maximul termic al apet de 27,8'C s-a inregistrat in anul 1954. Find un riu carstic, Camenca se evidentiaza prin scurgere stabil de etia, cand in perioada albiei des- chise debitul minim timp de 30 de zile are urma- toarele valori: medic 0,75 m'/s, maxima ~ 1,01 m'/s (anul 1980), minima ~ 0,34 m'/s (ani 1972, 1975). Debitele minime diume inregistrate aveau valorite de 0,74; 0,96 (in anul 1980) si 0,20 m'/s (in anul 1975). Raul mu scacii niciodati.Valoarea medic multianuala a scurgerii r Camenca este de 0,91 m'/s (28,7 mil. m’), Maximal inregistrat al scurgerii anuale constituie 1,32 m°Vs (41,5 mil. m’), minimul ~ 0,47 m'/s (14,8 mil. m’). Coeficientul de variafie (C.) al scurgerii raului, in comparagie cu réu- rile fir carst, este foarte mic ~ 0,21. Debital mediu multianual de aluviuni in suspensie este de 0,79 kg/s, maximul integistrat ~ 4,9 kg/s (anu zvor al rfului se considera locul aparitei la lumi- na zilei a albiei uscate, vag exprimate, la 6 km spre nord-vest de or. Slobidka (Ucraina), la alirudinea de 180 m, Debugeaza in r. Nistru de pe malul seang, 1a kilometrul 422 de la gura fluviului, ngs or. Rabnita, In altitudinea de 20 m abs. Ciderea riului este de 160m, panta medie ~ 3,53%o, lungimea ~ 45 kim, suprafata bazinului de receptic ~ 410 km? (fig. 3.8 $43.9). Bazinul este situat pe malul stang al r. Nistra in partea sudica a Podisului Podoliei. Cotele absolute ale cumpenelor de api variazd intre 150 si 270 m iprafata este deluroasa, dezmembratl de multe val- cele siravene. Dealurile au versanti domoli, find aco- perite cu vegetatie de stepa, pe cernoziomuri. O mare parte din suprafui este ocupata de terenuri arabile, pidurile ocupa doar 4,4% din suprafaga total’. Bazinul este constituit din calcare, in aval de s. Andreevea ele apar chiar la suprafata Aaluengi principali sunt: de dreapea ~ rR cata, cu lungimea de 24 km, de stinga ~ x. Varincaul Lung cu o lungime de 17 km, Densitatea retelei hi- drografice este de 0,27 ken/km?, Valea rtutui este putin serpuitoare, in forma de V latin, cu Tisimea de 2-5 km, cu versangi concav rupti, uneori aproupe verticali,cu nilgimea de 80-150m, puternic dezmembrati de ravene. Lunca réului este bilateral, cu litimea de 35-300 m, netedi, cu vegertatie de pajiste, in amonte de s. Brosteni cu stuf si arhusti, Hangs localtaqi~ constituita din nisi- puri si argile nisipoase, ocupata de terenuri arabile. Albia riului este putin meandrati, neramificati, ping las, Brosteni slab exprimati, pe alocuri se pier de in desigurile de stuf ale luncii, in aval de sat este bine exprimat. Layimea riului constituie 1-5 m, adancimea_ 0,1-0,4 m, viteza cursului de apa - 0,2-0,3 m/s, In amonte de s, Brogteni (cu 3,5 si 0,7 km) s-au ere- niga Us- 1969), minimul ~ 0,04 kg/s (anul 1994). Turbiditatea medie anuall constituie 750 g/m’. Valorile turbidititi variaza de la 54 g/m’ (anu 1994) pana la 3 700 g/m* {anu 1969), maxima instantanee ~ 81 000 g/m (anu 1978). in albia raului sunt construite cca 10 acumuliri de apa. Apa riului se foloseste, in special, la irigare gi pentru asigurarea diferitor necesititi umane. Raul RABNITA ‘varancau Seana Coa) wee ein HRD aN pa er smn60 Sazinul aulul Rabria at doui lacuri de acumulare cu 0 Iungime de 0,3 si, respectiv, 0,5 km, cu latimea Ia baraj de 130-150 m si adancimi de 3,0-2,8 m; cu un volum de 29,2 si 52,5 mii m‘, Patul raului este neted, nisipos sini po-malos, de las. Pacalova pina la or. Rabnita ~ pie tos. Malurile au inaltimi de 0,2-2,8 m, predominant abrupte, constituite din argile nisipoase si nisipuri, acoperite cu iarba si desiguri de salcie. Alimentarea riului este mixti, predomind cea nivala. Mersul anual al nivelurilor se caracterizeaz’ prin cresteri mari (primaivara) si etiaj sclzut, viituri pluviale (wara) si moine (iarna). 95 £ a & & awelapcicotestim | BES se @ 8 8 intake 32 23 3 5 38 arta Zr aso 8] 30 196 “me 1 Observatiile hidrologice asupra regimulut riului se efectueaza linga s. Andreevea din anul 1945 si pina in prezent. Apele mari de primavara se declangeazt din a doua jumatate a lunii februarie-inceputul lunis mar tie. Cresterea medie a nivelufui deasupra NCA este de 0,5-1,0 m, maxim — 2,8 m (in anul 1988). Durata apelor mari de primavard este in medie de 28 de zile, maxima ~ 69 de zile (anul 1967) i minima ~ 10 zile anul 1993). Cel imai mare debit al apelor mari de primavari la postal Andreevea s-a observat in anul 1963 ~ 12,6 m'/s, cel mai mic ~ 0,042 m'/s ~ in amul 1959. Viiturile pluviale, care urmeaz’ dupa apcle mari de primavari, se caracterizeaza prin cresteri si seaderi intensive de nivel. Durata medie a viiturilor consti- tuie 6 zile, cu o perioada de crestere si scadere de 2 si 4 ile, Maximal observat al debitului de apa este de 27,2. mvs (anul 1964). Cel mai inalt nivel al apeia fost de 3,6 m peste NCA, Stratul maxim al scurgerii de 17 mm sa fixat in anul 1970. Tamna nivelurile sunt instabile, din cauza moinelor ploilor. Cresterile de nivel sunt mici 96 Inghetarea réului incepe, de regula, in prima de: cada a lunti decembrie. Formarea podului de gheati incepe cu gheata de la mal. Podul este instabil, cu 0 durata de cca 36 de zile, maxirma ~ 120 de zile (iarna din 1963-1964). Deseori podul de gheata in genere nu se formeaza (iernile din 1961-1962, 1980-1981). Grosimea cuverturii de gheata la sflrsitul iernii este de 10-30 em, maxima, pe tonta perioada de observa ~ 62am, ‘Temperatura medic lunar a apei este de 1,0- 1,5°C iarna, 18-20°C vara. Temperatura maxima in- stantanee ~ 33,1°C (anul 1958). Scurgerea medie multianuala este de 0,16 m'/s (5,02 mil, m’). Valorile extreme sunt: maxima - 0,51 mvs (16,0 mil. m°), anul 1963; minim’ — 0,033 m/s (1,04 mil. m), anul 1969. Coeficiental de variapie a scurgerii anuale, C.,este de 0,60. Valorile minime ale debirului pe o perioada de 30 de zile sunt: medie ~ 0,07 m'/s; maxima ~ 0,14 ms (anii 1970, 1981); minima ~ 0,012 m/s (1956). Mi dine alcatuiese 0,057 m'Vs, 0,13 m'/s (aul respectiv, 0,008 m'/s (anii 1656, 1960), Pe cursul rfului sunt construite cateva lacuri, a e&- ror api se foloseste pentru diferite necesitati ale po- pulatici locale.zvor al riului se considera aparitia albiei uscate, adinci, bine exprimate, cu ligimea de 4-6 m si adancimea de 1,2-1,5 m la 1 km spre nord de s. Ly- sohorka (Ueraina). Debugeaza in x. Nistru de pe ma- Jul sting, Ja 434 kam de la gura fluviului, in extremita- tea snd-estica a satului Molochigul Mare. Lungimea riului este de 31 km, suprafara bazimului de receptie = 268 km’, cota izvorului ~ 200 m, a confluengei cu Nistrul = 21,3 m, caderea raului fiind de 178,7 m, medie ~ 5,76%o, maxima ~ 13,39%o in primi km (fig. 3.20 $.3.17). DED EDAD) OAR OO wD sears 151000 Flg, 3.10. Bazinulréului Motochis, Bazinul este situat in sudul Podigului Podotiei si se caracterizeazd prin suprafati deluroasi, puternic dezmembrati de ravene gi vilcele, predominant ara- 14, cu versanti abrupti, acoperiti cu vegeratie de stepa. Cotele absolute sunt de ordinul 2 200-300 m, Este constituit din roci nisipo-argiloase si calcare, cu so- lurile de cemoziom. Reteauia hidrografica este slab denvoltata (0,28 km/knr’). In havin curg 16 riuri cu o lungime total de 74 kin; predomind raurile cu lun- gime mai mici de 10 km. La kilometrul 2,1 saul pri- este un afluent ~ Molochigul Uscat ~ cu o lungime de 11 km. Valea este dab gerpuitoare, in forma de V latin, cu timea de la 0,7 pan la 6 km, predominant de 2-4 km. Versanfii au inalfimea de 80-120 m, sunt concavi, Raul MOLOCHIS abrupti i foarte abrupti, defalcati de ravene gi valee le, predominant acoperiti cu vegetatie de stepa, lang localititile rurale ~ cu vii si live Pe unele sectoare, de la izvor pan la s. Plopi, lanca este bine exprimati, in aval de sat este bilateralé, cu afimea de 100 m, in amonte de s. Haraba ~ 250 m, netedi, uscat cu vegetatie de paste, partial arat Albia este slab serpuitoare, fad ramificari cu lafi- mea de 4-14 m, la 50 m in aval de izvor (pe un sector de 400 m Inngime) practic nu se observa, in amonte de s, Lysohorka (pe o lungime de 0,8 km) prezinti.o ravendi cu ligimea de 18 m, adincimea de 5-8 m. In imprejurimile s, Lysohorka se observi cateva izvoare cu debitul de 0,1 I/s si ca rezultat albia se umezeste, iar de la s. Labushnoe apare un fir permanent de api cu litimea de 1-2 m si adancimea de 0,1-0,2 m. Patul albiei este neted, nisipo-malos gi nisipo-pietros, la iz- vor acoperit cu iarba, Malurile in cea mai mare parte sunt abrupte, cu inaljimea de 0,6-2,5 m (Langa s. Plopi malul dept are indlfimea de 3,5 1), constituite din nisipuri argiloase, pe alocuri pietroase, acoperite cu vegetatie ierboasi, cu desiguri de salcie. : “KE A emis | #222 8 #8 3 98 Dita | #322 28 88 T 1 Fig. 3.11, Profil longitudinal aul Molochis 97Observasiile hidrometrice se efecruewza in s, Mo- Jochigul Mare din 1966 si pind in prezent. Materia~ lele observatiilor sunt publicate in editile respective ale CSA. Alimentarea raului este mixta ~ nivali, pluvial subterand, Ultima alcituieste cca 30-35% din scurge- rea anual. Regina de niveluri ale raului se caracteri- zewa prin ape mari de prinvivar la care in cursul in- ferior al rdului se adaug’ seurgerea sloiurilor de gear’, virurile pluviale, etiajul de vara si cel de iaena. ‘Apele mari de primivard incep la sfirgtul lunii fe- bbruaric-inceputul lunii martie gi se mengin in medie 46 de zile, minim ~ 10 zile. In cazul apelor mari de primavari obisnuite, cresterea de nivel a apei este de 1,0-2,0 m deasupra NCA, Maximnul cresterii~3,3.m ~s-a observat in 1980. Cel mai mare debit de apa a fost fixar in 1980 cu valoarea de 28,1 m'ds Viiturile pluviale se caracterizezza prin cresteri si seaderi intensive ale nivelului gi o durati medie de 4 nile. Pazele de crestere gi de scidere ale nivelurilor sunt practic egale dupa dusava. Maximal instantaneu al debitului a fost fixat in anul 1972 sia atins valoa- rea de 28,5 m'/s, Iarna, din cauza moinelor freevent nivelurile apei sunt instabile, oscilatile de nivel atin- sind 0,1-0,2 m. Riul ingheata, de regula, in prima decada a lunii decembrie. Podul de gheari ce se formeaza, de obicei, dul incepe dintr-o mic’ suprafiya inmbistinita, 40,5 km nord-vest de s. Borscy (Uceaina), de- bugeaza in x. Nistru de pe malul stang, la kilometrul 371 de Ja gura de virsare a fluviului Kanga s. Gotan Lungimea raului este de 77 ke, suprafata bazinului de receptie ~ 1 590 km’, cota izvorului ~ 142 m, a gurii de virsare ~ 15,4 m, ciderea riului ~ 126,6 m, panta medie ~ 1,739bo (fig. 3.12 si 3.13), Bazinul este situar in partea sud-vestica a Podigu- lui Podolici. Cotele absolute ale suprafeyei bazinului sunt de 250 m in partea superioari si 130-150 m in partea inferioara, Ia cumpenele de ap ating 260- m. Relieful este deluros, dealurile find succedate de depresiuni, orientate de-a lungul riurilor. Reteaua de drenaj este densa (0,7-1,0 km/km’); adancimea vilcelelor este de 40-50 m in partea superioara gi 110-130 min partea infertoasi a bazinulsi prin contopirea ghetii prinse de mal, este instabil si are ‘o durati medie de 37 de zile, maxima ~ 92 de zile (ar na din 1986-1987), uneori in genere mu se formeava iemile din 1974-1975, 1983-1984), Grosimea ghetii la sfirsitul iernii este de 30-35 cm, maxima, din cele observate, 85 cm (anul 1972). Gheata se topeste in acelasi timp pe toati lungimea raului, in cursul inferior se observa scurgerca sloiurilor de gheat3 ‘Temperatura medie a apei variazi de la 0-0,5°C iarna pand la 18-19°C vara, Temperatura maxima in- stantanee inregistrata a fost de 30,8°C Valoarea medie multianuala a scurgeri riului nga s. Molochigul Mare este de 0,2 m’/s (6,31 mil. m’) Variatia valorilor seurgerié este destul de mare, de la 0,05 m/s (antl 1995) pana la 0,48 m°/s (anul 1980). Cocticientul de variagie a scurgerii (C.) este de 0,36 In perioada etiajalui, in fxza albiei deschise, lbe de gheata, debitul minim de 30 zile are urmatoarele valori: medie~0,11, maxima —0,19 m’/s (anul 1981), ‘minim ~ 0,02 m'¥s (anul 1995). Debital minim di- urn constituie 0,085 si, respectiv, 0,018 m'/s Debitul media de aluviuni in suspensic este de 0,96 kg/s, maxim ~ 3,8 kg/s (anul 1980), minim — 0,003 kg/s (anul 1983). Turbiditatea medie anuala a apei este de 3 800 g/m". Valorile anuale ale scurgerit varia intre 60 (anul 1995) si 24 000 g/m’, maxima instantanee ~ 390 000 g/m" (anul 1976). Raul |AGORLAC Bazinul este constituit din calcare nisipoase si cal- care cochilifere, acoperite cu cuverturi de loess, ae~ gile loessoidate gi luturi, cu soluri de cernoziom. Cea mai mare parte a bazinului este valorificata sub te- renuti agricole, numai partea superioarl, care ocupi doar 1,44 din toata suprafaga este partial impadurita (domina stejarul). In lunca raului se intilnese vere- nuri inmlastinice (0,4% din suprafaga torala). Pe teritoriul bazinului anual cad 450-500 mm de precipitatii, 70-75% in perioada calda a anului — aprilie-octombrie. Grosimea stratului de zapada la \ceputul topirii este de 20-25 em, rezervele medi le apa din zapada sunt de cca 20 mm. Maximul di- urn de precipitatii cizute a constituit 9 mm. Reteaua hidrografici este moderat deavoltata. Pe reritoriul bazinului isi transporta apele 23 de rauri cu o lungime totals de 228 km, dintre cate 14 rauri au mai putin de 10 km, 2 riuri~ 10-11 km, 2 rdurii fae i seo \\Babisan Sea agin ‘abso GOvOn WOUND TEOAST gona Ser 152000 Fig. 3.12. Bazinul raul lagorlic — 30-50 kin si riul principal eu tungimes de 77 km. Densitatea refelei hidrografice este de 0,14 km/kiw. ‘Malul drept se evidentiaza printr-o reyea hidtograficd mai deasd. Principalul afluent este riul Trostianet. ‘Acumulirile de apa din bazin sunt construite in albia riului principal sau a afluenilor sii si ocupa doar 0,496 din suprafata bazioului Valea raului nu este serpuitoare, in forma de V fa- tin, cu liimea de 1,4-1,8 km, ling’ s. Flera se lirgeste pani la 3,2 km, in extremiratea de sud a s, Dubin se ingusteaza pani la 1 km. Versantii viii au indltin de 70-130 m, sunt dezmembrati, conveesi, mai rar concavi, pina la s. Malaevtsy predominant abeupti, valorificati sub terenuri arabile, in aval si sunt foar- te abrupti, inierbati, la talp& aproape verticali. Sunt constituigi din roei argilo-nisipoase gi nisipo-argiloa- sc, in aval de s. Kosy se dezgolese racile calearoase Sunt frecvente izvoarele cu debirul de 0,1-1,5 Us (sa- tele Okni, Tiskolungskie Oday, Coicova, Doibani). In multe locuri se observit o terasi cu Hirimea de 30-150 ‘m,cu un prag relativ abrupt, cu inaltimea de 3-12 m, partial rat. Lunca este bilateral, cu ligimea de 100-200 m, ling satele Lubomirka si Flera are litimea de 450 m, intre satele Kosy si Flera ~ 30 m. Suprafata este neted, uscati cu vegetarie de pajiste. In locurile unde se re= simte remuul ape de la lacurile de acumulare, lunea € inmbistinit’, cu stufiriguri gi desiguri de arbusti. Langa s. Kosy este intersectata de canale de desecare. Langa s. Lubomirka, pe malul sting sunt construite 4 acurnuliri de apa cu suprafata totala de 4 ha. In anii ploiosi lunca primaivara este acoperiti cu un strat de apa de 2-2,5 m grosime. Alia este putin serpuitoare, fara ramificapi cu li- fimea de 0,5-2,0 m, pind la s. Doibani prezinti un sir de balfi (lungimea de 0,4-1,8 km, latimea de 2 m, Saiee = z 23 z z ‘stanta kr 2 3 a = 2 Fig. 3.13. Profilul trans: ee = = 99 3 ie a s Sadancimea ~ 5 em-1,8 m) legate intre ele cu un fir de apa. Pe uncle sectoare albia se pierde in lunea in- mligtiniti, In aval de s. Doibani latimea riului este de 4-10 m, addncimes de 0,4-1,2 m, viteza cursului de api de 0,1-0,2 m/s, Raul este barat in mai multe Jocuri. Acurnulitile de apa formate au o lungime de 0,4-1,7 km, ligimea (la baraj) de 110-430 ms, adkanci- mea de 0,4-1,8 m $i cu un volum total de 453 mii m" Pana la s. Kosy alia este complet erescuti cu trestie, rogox. gi stuf. In aval de s. Kosy vegetatie se observa doar la maluri, Patul albiei este neted, malos, lutos, colmatat, mai rar pietros. Malurile sunt domoale, joase, doar izolat abrupte cu inilimea de 0,5-1,0 m, pani la s. Kosy camuflate cu stuf, iar in aval deschise, Tinga s. Okny cu paleuri dese de arbust. Sectorul inferior al rdului eu o Tungime de cea 6 -km este afectat de remuul apei din lacul de acu~ mulare Dubasari: toata valea raului cu o litime de cea 250 m este acoperiti cu un strat de api cu gro simea de 5 m. 1936 gi pana in prevent, regimul edului se stu- a postal hidrometric Doibani Pe parcursul anului, nivelul apei din séu este in- fluengat de apele mari de primavari, de citeva vituri pluviale in perioada de vari-toamna, care uneori de- pisese apele mari de primavar’, de etiajele instabi- Te de iam’ si de vari-toamna. Regimal riului este influenat de evacuitile de apa de la CHE Dubi- sari, Apele mari de primavart incep la sfarsitul Iunit februarie~inceputul lunii martie. Cresterea nivelul api atinge 100 cm/2i, Nivelurile maxime inregistrate au fost de 1,0-1,5 m si mai mult, Debitul maxim de 65,9 m°Vs.a fost fixat in anul 1980. Pentru apele mari de primavara, stratul seurgerii aledtuieste in medie 7,6 anm, ceea ce constituie 27% din scurgerea anual dia 2vorul raului se afla la 0,5 km spre nord-est de s, Sadova (Ucraina). Debuseaza in Nistru de pe rmalul sting, la kilometrul 289 de Ta gura fluviului, fa 2-km amonte de or. Grigoriopol. Lungimea raului este de 39 km, suprafaga bazinului de receptie ~ de 259 kun’, cota ivonului~ 115 m,a gusii de virsare ~ 9,9 m,cide- rea rfului~ 105,1 m, panta medic ~ 2.7% (fig. 3.14. Bazinul este situat pe malul stang al Nistrului, in sudul Podigului Podotie, si prezintd o cimpie delu- roast cu cotele absolute de 100-200 m, brizdati de HE 00 a riului. In anul 1980 stratul scurgerii a depasit 50% din scurgerea anuala. Durata medie a apelor mari de primavari este de 35 de zile, maxima — 62 de zile (anul 1955), miniena ~ 16 vile (anii 1975, 1983), Viirusile pluviale au o durata scurti medie de 11 zile si sunt intensive, Faza de erestere ocupa 4 vile, de descrestere ~ 7 zile, Cel mai mare nivel al apei a fost inregistrat in septembrie 1938 ~ 3,2 m peste NCA, iar cel mai mare debit de apa a constituit 26,9 m'/s in anul 1964, Conform datelor sondajului efectuat in rindul populafiei bastinage, in timpul viiturii pluviale din 1938, in s, Doibani apa a depisit NCA eu 4,7 m. Din cauza moinelor frecvente sia ploilor in peri oada de iarn’, etiajul este instabil, cresterile de nivel atingdnd 0,1-0,3 m peste NCA. Formarea cuverturii de gheat® incepe de la maluri in prima cecadt a funii decembrie, Podul de gheara este foarte instabil si se mengine o perioada seurti de timp, deseori, de obicei, nu se formenzal. Gheata se topeste in februarie~prima jumatate a luni martie. medie lnnara a apei variazi de la 0,3- 1a 20-21°C vara. Temperatura ma~ xximi de vari este de 31,0°C Scurgerea medie pe toati perioada de observiti a fost de 0,95 m'/s (30,0 mil. m®),variind de la 0,39 m’Vs (12,3 mil. rm), in 1958, panda 2,53 mV/s (79,8 mil.) in 1963, Coeficiental de variatic (C.) este de 0,50. perioada de etiaj, in conditiile albiei deschise, debitul minimal timp de 30 de zile prezinta urmi- toarele valori: medie ~ 0,60 m’/s, maxima — 1,01 m'/s (anul 1980), minima ~ 0,095 m'/s (1988). De- bitele minime diurne aledtuiesc, respectiv: 0,50 m/s, 0,96 m/s (in. 1980); 0,20 rn’/s (in 1946), Apa raului se foloseste la irigayie, in pisciculrura, in calitate de apa tehnica. Raul TOMASLAC ravene si vilcele. Este constituit din calcare, acoperite cuargile loessoidale i uturi,solurile sunt cemoziomi- ce, Suprafaga bazimului este valorificati in mare parte sub terenuri arabile, pidurile detindnd doar 4%. Reteaua hidrogratica este slab dezvoltatt, afluen- fii flind parauri scurte, intermitente, Valea raului are Higimi cuprinse intre 2,5 si 5,5 km, pind la s. Lunga Nowa in forma de trapez, in aval isi schimba bruse forma spre V latin. Versantii au o indltime de 60- 100 m, sunt concavi intersectati de vilele. Pina la200, i vq a Nivel ape.coteabsem £38 a # z 38 ona aap 88 3 33 Pont pet A: 99 286 3 @ Fig. 3.14, Profilul longitu inal al rdului Tomaslc s. Lunga Nou’ versantul sting este abrupt si foarte abcupt, inierbat, cel drept ~ domol, slab dezmembrat, ca terenuri arabile, In aval de sat, versantii sunt ab- supfi si foarte abrupsi inierbat, partial impadurigs Lunea este bilateral, insulard, cu Figimea de 100- 300 m, cu suprafara neted’, uscati, predominant aratl, Hingis. Lunga Now acoperith cu vegetatie de stuf, in aval de sat ~ impadurita, iar pe sectorul din preajma confluengei cu Nistrul sunt plantate liver. In cursul superior al riului albia nu este bine ex prima, in aval de s. Lunga Nowa ea se contureaza lar pe sectoare mici cu o fungime de $0-100 m; Ia fimea riului este de 2-4 m, adancimes ~ 0,2-0,9 m. La gura raului, pe o lungime de 400 m, albia este adanci (pani la 18 m). Panta raului pe sectoral de la izvor pani la s. Alexandrovea Nowa este de 3,260, in aval ~ 2,49%o. Apa apare in albie doar in perioada to- pitii zipezifor si la ciderea ploilor abundente. Patul albjei este pietros si nisipos, malurile abrupre, la mu- chit iniesbate, in aval de s. Lunga Nout impidurite, constituite din argile nisipoase. Raul se alimenteaz in principal din ape nivale (Cea mai mare parte a scurgerii anuale, iar in unit ani chiar toati scurgerea, are loc in petioada apelor mari de primavari, in restul timpului aceasta se intrerupe sau este foarte slabi, ‘Apele mari de primavari incep, de reguld,in a doua jumatate a lunii februarie~inceputul Lunii_marte. Cresterile de nivel au loc in decurs de 2-5 zie si ating, 0,5-1,0 m inalyime in mod obisnuit gi 1,5 m la ape mari gi inalte. Sciderea nivelurilor dureaza 5-8 zile, apoi raul seaci, Scargerea, ca proces, reapare in peri ‘onda treceri virurilor pluviale (2-4 viituri in perioada de vari-toarnna), care ating o inaltime de 0,7-1,5 m. Scurgerea de iarni apare in perioada moinclor, cand in albie ajunge apa topité din z’pezi. La in. stalarea temperaturilor negative, raul ingheati pana Ia fund. La sfiegitul luni februarie~prima jumatare a lunii martie gheaga se topeste pe Joc, Deseori pe parcursul intregii ierni albia rimane uscat’, 2 a Sul incepe din izvoarele care apar la lumina lei la 2,5 km spre nord-vest de s. Cuselauca, la altitudines de 240 m i debuseaza in r, Nistru de pe malul drept, la 425 km de Ja gura fluviulu, Ia alti tudinea de 20,2 m. Lungimea raului este de 42 km, bazinului de receprie ~ 294 km’, panta me- 60 (fig. 3.15 $53.16). Bazinul este situat pe Podisul Nistrului, dezmem- brat de vilcele si ravene, cu versanti abrupti si foarte abrupti, in cea mai mare parte valorificafi sub tere- nuri agricole, padurile ocapind cea 20% din supea- fay. Bazinul este constituit din calcare, acoperite de argile nisipoase,solurile sunt cernoziomice. Reteaua hidrografici consti din raul principal, dintr-un afluent de stinga, fira nume, cu lungimea de 14 kim, cave se varst ln kilomerrul 18 si dintr-un sir de paraie scurte (2-4 km lungime), care vara seacd. Langimnea totala a raurilor din bazin este de 126 km, densitatea de 0,4 km/km: Valea riuluiintres. Cobilea si or. Soldanesti este in forma de V latin, in aval trecindl in forma de defiteu, Latimea medie este de 2-3,5 km, maxima ~ 4,2 km. . Oligcani), minima ~ 1,5 km (la 1,5 km de la gura raului). Versantii au indlkimea de 100-145 m, pana la co. Soldinesti find concavi, abrupyi i foarte abrupyi, dezmembrati inierbati, partial valorificat, in aval de sat ~ foarte abrupfi, pe unele locuri chiar vertical, Lang’ s. Cuseliuca, pe versantul drept, cregte un ma- siv de pidure, in aval de s. Parcani — arbusti pitici. Lunca este dezvoltata doar pe sectorul s, Cobalea or. Soldinesti, in special bilaterali, cu litimea de Raul CIORNA Senin “Ree HIG ww OAD RRM pa seas ston Fig, 3.15. Bazinulrdului Ciorna 100-350 m, cu vegetagie de pajiste, partial valorifica- 18 (aratd), in multe locuri acoperitt de stuf si testie. Raul este ingust gi putin adane (0,1-0,2 m),cu patul neted, malos si nisipos. La 4 km amonte de or. Soldi- nest, pe © lungime de 0,6 km si in aval de localitate, peun sector de 0,5 km, existi multe repezisuri cu 0 adincime de 0,1 m, cu o vitez’ a apei de 0,4-0,7 m/s. Jn restul cursului repezisurile sunt slab exprimate (lungimea de 3-6 m), repetandu-se flecare fa 30-50 m. Langa s. Cuseliuca sis. Cotiujenii Mari raul curge prin cdteva iazuri cu o lungime de 150-200 m gi 0 ligime medie (la baraje) de 90-100 m, adancimea de 1,2-2,0 m, volumul 16,2-40 de mii m',in multe locuri acoperite de trestie yi stuf. Malurile raului Fig. 3.16. Profil longitu cs T——~—~_# : [uivetulape: core abs.m |< & 8 Pee N02 dinal al rduluiCiomaValea ul Ciorna in imprejurimie satului ma toutiunde a fost constru itd una dintre primele cbt fetate din Moldova sunt joase (0,5-1,2 m), abrupte, constituite din argi le nisipoase, pe care erese sci Regimul hidrologic al raului este reflectat de da- tele observariilor publicate in diferite editit ale CSA: in s. Ciorna~din octombrie 1958 pina in noiembs 1975, in s. Mateuti din decembrie 1979 pind in pre- zent (numai regimuri de niveluri de api side gheati). ‘Alimentarea riului este mixta, predomina cea ni- vals, Regimul de niveluri se caracterizeaza prin ape mari de primavara si etiaj de vara si de iarna, ultimul find incalcat de freeventele viituri pluviale din pe- rioada calda a anului si de moine iarna. Apele mari de primavara incep Ia sfargitul lunii februarie~ince~ putul luni marti, avind o duratt medie de 32 de zile, maxima ~ 62 de zile (anul 1972), minim — 16 (anul 1970). Nivelul apei intrece eu 0,5-1,0 m NCA, in anit ploiosi (1985 2.) ~ cu 1,6 m, Debitul maxim de apa a fost fixat in anul 1969 ~ 47,7 m'/s, Viiturile pluviale, din perioada de vari-toamna, au o durs medie de 6 zile, Debitul pluvial maxim de 23,2 m/s a fost inregistrat in anul 1970. Cuvertura de gheat este instabila, s-a mentinut cel mult 33 de zile, in majoritatea anilor de obser- vari nu s-a format in genere (1991-1992, 1993-1994 sa). Temperatura medie hunari a apei varia de la OC jarna pana la 19-23°C vara. Temperatura maxi- ‘mi instantanee fixatd a fost de 34,2°C (anul 1991). Valoarea medie lunar a scurgerii de apa ( perioada anilor 1963-1975) constituie 0,69 m: (21,4 mil. m*), maxima - 1,11 m’/s (31,8 mil. a’), minima ~ 0,29 m's (9,2 mil. m'). Cocficiental de variatie C, este relativ mic — 0,4, Debitul mediu anual al aluviunilor in suspensie constituie 0,97 kg/s, maxim ~ 5,0 kg/s, minim = 0,017 ky/s. Turbiditatea medic anuali a apei este de 4500 g/m’, minima ~ 40 g/m’. Turbiditatea instar tanee a apei atinge valori de 74.000 g/m’, Tn albia raului a fost construit un lac de acumulare mare cu un volum de 1,5 mil, m’ si suprafata oglinzii pei de 50 ha. In bazin exista cateva iazuri. Apa rau lui se foloseste pentru irigatie, piscicultura, adaparea vitelor. 103ja obarsia de la confluenga a doux pa- raie la 2 km spre est de s. Rediul Mare, la altitudinea de 180 m si debuseaza in r. Nistru de pe malul drept la 342 km de la gura fluviului, nga or. Dubasari la altitudinea de 12,0 mabs. L rului este de 286 km, suprafaga bazinului de receptie ~ 7 760 km’, ciderea riului - 168 m, panta medie - 0,59%0 (fig. 5.17-3.19). Bazinul raului ocup o parte considerabila a Podi- sului Nistrului si a Podigulai Moldovei Centrale. Are forma de para, cu o langime de cca 190 km, latimea Sa Seay Se a} woe Tein” TOTO OR AOS pve Soe es in Raut ig.3.17. Bazinul rl a 10 Raul RAUT nedie de 41 km, maxima ~ 65 km (in partea centra~ 1), Curpenele de api bine exprimate tec pe vaeful dealurilor cu altitadinea de 230-388 m. Suprafata bazinului este de cimpie, puternic dezmembrata de vilecle si ravene dense, care descori au forma de cani- ‘on, Partea supevioara a bazinului, in limitele Podisu- ui Moldovei de Nord ¢4 ale Campiei Cuboltei, are altitudini de 150-250 m, Cele mai mari altitudini se observ pe Dealurile Ciulucurilor si in bazinul aflu- entului Cula, unde ating cote de 250-300 m La temelia bazinului se aflt roci nisipoase, nisi- puri, creti, marn& din perioada cretacica, acoperite cu tn strat de roci calearoase gi lutoase de origine torto- nian. Cuvertura tortoniani este prezentati de argile Joessoidale si luturi. Solurile sunt cernoziomice, iar pe sectoarele mai inalte — cenusii de padure. Jn cea mai mare parte bazinul este valorificat sub arabile, cu exceptia a 3,2% din suprafag’, de pidluri de foioase, predominant stejar siz opesrores 253) oe a Seinen a0) F score 005 z SeTeB oe T 5 2 5 ° g a 5 a 5 3 prafaga ba- in luncile raurilor, ocupa eca 0,89% din s inului Clima se caracterizeazi prin veri calde si uscate, iemni blande si umede. Anual pe suprafaya bazinu- ui cad in medie 400-500 mm de precipitati, in anii ploiosi (1948, 1955) ~ 650-700 mm, in anil secetosi (1951) - 320-350 mm. Cele mai multe precipitatii revin perioadei calde @ anului (aprilie-octombrie). Cuvertura de zapada are o grosime de 20-30 em, iar rezervele de apa din 2ipada constituie 10-30 mm Reteaua hidrografica este bine dezvoltata de 0 forma letriticd,cu densitatea medie de 0,48 kmv/kn?. In total in bazin exist 935 de rauri cu o hungime de 3 720 km, cele mai multe cu o lungime de pana la 10 km 25 de rituri culungimea de 10-20 km, 6 rauri cu lungimea de 31 40 km, 3 riuri cu lungimea de 41-50 km, 5 rauri cu lungimea de 51-100 km. Cei mai maci afluenti de pe cursul superior gi cel mediu sunt raurile Copiceanca, Cubolta, Cainar, Camenca, Solonef, Ciulucul Mic, iar in cursul inferior (pe ultimii 80 km} raul primeste apele a doi afluenti insemnati ~ Cula si Cogalnic. & gg ; ae an : ad i a4 : 109 i pos : ce 2 : q & on a} He ee Se = 3 Distr 2 z z 3 aaa ny ry 7 7 3 Fig. 3.19. Profilul longitudinal al rdului Raut 3 2 a SLLacuri naturale in bazin practic nu exist jar lacuri- Jede acumulare ocupa doar 0,2% din suprafata total a acestuia. Nemijlocit in albia Rautului sunt construite doui lacuri de acumulare ~ Floresti care functioneaza sin prezent, si Cazanesti, al carui baraj este avariat. Lacul de acumulare Floresti se intinde de la s. Prajila pani la or. Floresti. Barajul de aici este intr-o stare sa- tisficatoare, lacul ins4 este foarte colmatat, pe alocuri inmnkistinit, mai cu seamna in cursul superior. Barajul facului de acumulare Cazanesti a fost con- ceput si construit pe la mijlocul sec. XX ca 0 hideo- centrala. Procesele de colmatare rapid au dus ins@ la degradarea lacului. In prezent stavilele barajului nu mai funetioneaza si alicuri s-a sipat un canal de eva- ccuare a apet din lac, prin care eurge ri Valea rului este in general slab serpuitoare, in cursul superior, pana la debusarea «. Ranel, in forms de V latin, cu fifimea de 1,5-2,0 km, cu patul ingust {0,1-0,2 km) si versanti abrupt ~ 60-90 m inaltime. Confluenta réului Cubot ta (stinga) cu raul Raut (dreapta) {in cursul mediu ea este predominant in forma de ada, cu lagimea de 5-10 km, cu versangi abrupti (100-170 1m) si foarte abrupti. De la ot. Floresti si pani las. Steftinesti ea este adane seulptata in calea- re si foarte puternic meandrata. In aval de or. Orhei valea se ingusteaza pani la 1,5-3,0 km in forma de V Jatin, cu versanti foarte abrupti (cca 100 m inalime) si pani la gura rului este extrem de gerpuitoare, In cursul superior si cel mediw ale raului, pe see toare cu lungimea de pana la 2 km, se observa pri- ma terasi cu o litime de 0,3-1,5-2,4 km, cu treapta domoala, mai rar abrupti, de 2-9 m inaltime si cu o suprafaga neteda Versantii si terasele sunt din roci nisipoase si argi- lo-nisipoase, predominant valorificati in agricultura, in cursal inferior al riului (in aval de s, Masciuti) acoperiti cu pacuri de stejar gi carpen. Intre satele Cligova gi Isacova sila 1 km in aval de or. Orhei sunt frecvente alunecirile de teren. Lacul de acumulare Florasti din imprejurimile atulul Prajila 106Barajul avariat al laculul de acumulare Cazinesti Lunca este bilaterals, insulara, prezent’ pe am dele maluri, in cursul superior si pe multe sectoare din aval devine ingusta (50-100 m), uscata, cu ve- getatic de pajigte, constituita din argile nisipoase. cursul mediu albia este lati (1,0-1,3 km), predomi- nant inmlstinita, acoperita cu trestie si rogoz, in- te satele Malaiesti si Braviceni prezinti o mlastina desecata tipica. Suprafaja luncii constituita din roct argilo-nisi- poase nu este netedi, Rind intretdiata de multi aflu enti, stare si helesteic. In perioada apelor mari de primavara sia viiturilor plaviale este acoperita de un strat de apa cu grosimea de 2-4'm, pe o perioada de la 2-5 vile pana la 3-4 siprimani. In aval de or. Orhei lunca se ingusteaza mult,ca urmarea stramto- siti de versangii abrupt ai vai Albia este pujin sexpuitoare, pant Ia s. Ordisei ne~ samificat; in aval de or. Orhei se intalnese insule de dimensiuni destul de mari amplasate la fiecare 1-5 km, find inralastinite, acoperite cu stuf gi rogoz. De la izvor pind la ot. Bali litimea riului este de 3-6 m,adancitea de 0,1-0,5 m, in aval de oras ereste bruse de Ja 20-60 m pani la 200 m la 0,5 km in aval de s. Isacova, iar in aval de or. Orhei gi pana la gurt sul curge printr-o singurit albie cu lyimea de 15-70 m. Adancimile sunt repartizate neuniform: la repezi- suri 0,5 m,in locurile mai adanci ~ 1,0-2,5 m,1an- Bas. Steffinesti ~ 3,5 m. In cursul superior, pind la s, Pusinesti si ints-un sir de locuri din eursul inferior al riului,albia este complet acoperiti cu vegetarie de stuf si rogoz, in restul cursului vegetatia se intilneste doar la maluri. Patul albiei este neregulat, milos, la repeziguri gi in cursul inferior al raului cu peundig i nisip, deseori pietros. Malurile sunt abrupte avand inaltimea de 0,5-1,0 m, in multe locuri crese pana la 2-4 msi se contopese cu versanfii viii, Malusile sunt Ramasitele marilor vechi de aps din imprejurimile satulul Cazsnest capitolulconstituite din argile nisipoase, pan la s. Ordagei in- ierbate, in aval de sat cu desigurt de arbusti Observatiile asupra regimului hidrologic se efectu- cazi Ja posturile hidrometrice Balti (1940-prezent), Floresti (1928-1962), Caziineyti (1945-1980), Jelo~ boe (din 1923 pana in prezent), Materialele observa- unt publicate in editile respective ale CSA. Raul Raut face parte din riurile cu alimentare mixti, Nivelurils de apa se caracterizeaza prin ape mari de primivari inalte, o serie de viitusi pluviale, care uneori depagesc inilfimea apelor mari de prima- ‘vari i oscilaii mari de nivel iarna, rezultat al moine Jor. Asupra regimului hidrologic al nivclurilor igi Iasi amprenta de atenuare lncurile de acumulare. Apele mari de primavara, de regull, ncep la sfirgi- tul luni februarie~inceputul lunii mactie, Durata lor constituic in medic 36 de zile, durata maxima ~ 66 Meandtete largiale vat ‘ull Raut in Cursul infe- Tio, intre satu) Teebujent (stinga) si sotul Butuceni (dreapta) Valea raului Raut in cur- sul ediu, langa satu CCenusa. In departare se Vd minele abandonate (din care satul dobandea calcar,barajul unei mort sioloinits veche: de zile (in anul 1972), minima ~ 14 zile (anul 1993). Intensitatea cresterii nivelurilor de apa este de 2,0- 3,0 m peste NCA. Nivelul extrem insegistrat a fost de 4,7 m peste NCA. Debitul maxim inregistrat a postul Jeloboe a fost de 419 m/s (anu! 1969). [n perioada apelor mari de primavari, raul transporta 279% din scurgerea anuala. Darata propagirii undei de viituri in sectorul Balti Jeloboc este de 2-3 zile. Viiturile pluviale vara se caracterizeaz’ prin eres teri si descresteri intensive ale elementelor principale :mului hidrologic. Durata medie a viiturii este de 16 zile. Durata cresterii la Jeloboc este de 5 zile, iar a descresterii ~ 11 zile. Nivelul maxim instanta- neu inregistrat aici a aleatuic 5,2 mi, jar debitul ma~ xim instantaneu ~ 449 m’/s, Toamna, in urma ploilor, nivelurile crese cu 0,3-0,8 m, viituri substangiale nuAlbia slunca rSului Rbut Tn aval de satul Furceni se formeazi. Iara viiturile provoacd cresteri de nivel 0 0,5-1,5 m peste nivelul de etii Regimul de iarna este foarte instabil, lind cond fonat de moinele frecvente, uneori insosite de plo Primele formatiuni de ghear’ (gheata la mal) apa la sfirgitul lunii noiembrie-inceputal lunii decembrie, in uni ani menginandu-se toat’ iarna, Toamna scur- _gerea sloiusilor de gheata este un fenomen foarte rar, in cursul inferior aproape ci in flecare an se manifes- ci naboiul. Podul de gheati se instaleaza in decembrie, Pro~ cesele de formare 2 ghetii se extind pe o durata de Tuna si mai mult, Sunt cunoseute gi cxzuri de aco perire cu gheari a rului in decurs de o noapte (anu 1949, s. Cazanesti). Suprafara ghetii este neteda, iar grosimea ei, spre sfirgitul iernii, este de 20-25 cm, maxima 45 em. La repeviguri gi Ia locul descarcarii apelor subterane se formeaza ochiuri ce apy care piscreazii toatl iarna, Ca rezultar al snoinelor, raul deseori se descituseazi de gheati, fenomen insotit de scurgerea slojurilor de gheata si curdtarea complet a albiei, In eazul ricisii timpulu, in apa raului iaragi se formeazi gheati la mal, naboi si sloiuri de gheata, poi podul de gheaya. Suecesiunea acestor fenomene poate fi observati de cateva ori pe iarni. Durata po- dului stabil de gheata este de cca 35 de zi, in iernile grele (1963-1964) — pana la 112 zile, iar in iernile foarte blinde (1974-1975) in genere lipseste. se clibereaza de gheayd la sfirgirul funii fe- bruarie~inceputul luni martie; inainte de descdtu- sarea réului pe gheati apare api, incepe migcarea sloiurilor de gheata. In cursul superior raul se dez- igheapi cu citeva zile mai tarziu decit in eursul infe~ rior, Scurgerea sloiurilor de gheati dureaza 2-5 zile. ‘Temperatura medic lunar a apei variazd de la OC, in Junile de arma, pind la 20-21°C vara (iu- lie, august). Temperatura maxima inregistrati a apei a fost de 32,8°C (anul 1967). Alte date hidrologice sunt prezentate in fabelele 3.16 ~ 3.18. In bazinul riului sunt construite 22 de lscuri de acumulare, cu un volum de api, la moment, de 31,3 mil. m’ si o suprafata totald a oglinzii apei de 1 680 ha. Exista si peste 1.000 de acumulari mici de apa (iazuri, helesteie), majoritatea cofmatate, din care cat si-au picrcut importanfa economiea. Sunt puternic afectate de fenomenul colmatirii rapide i lacurile mari de acumalare. ‘Apa, in special din acumulaile de apa, pentru irigare, in piseicultur’, pentru difes ehnice. Nu se recomandi folosirea apel r, Rut e | a oan ‘apitolul