CURS 2

BANII SI PIATA MONETARA

1. Natura si functiile banilor:

Moneda: constituie unul dintre instrumentele majore ale economiei de piata ce permite
desfasurarea procesului de circulatie a marfurilor si a schimbului de bunuri si servicii. Constituie
ansamblul mijloacelor de plata imediat utilizabile pt efectuarea de tranzactii, acestea fiind acceptate
intr-o anumita comunitate
Functiile clasice ale monedei:
a.

Etalon al valorii (unitate de cont) - permite exprimarea intr-o aceasi unitate de masura a
tuturor bunurilor si serviciilor.

b.

Mijlocitor al schimbului - permite mentinerea de bunuri si servicii in urma cedari unei

anumite cantitati e monede

c.

Functia de rezerva (rezerva de valoarea) - permite transferarea puterii de cumparare in

timp si constituie o parte a activelor agentilor economici.
Economistii clasici sustineau ipoteza neutralitati banilor (cantitatea de bani influenteaza nivelul

general al preturilor dar nu are nici un efect asupra economiei reale). Keynes este cel care a schimbat
viziunea generala asupra banilor sustinand ca moneda este un instrument crucial al politici economice
si nu poate fi considerate neutral.La polul opus, ca reactie impotriva keynesismului s-a dezvoltat
doctrina monetarista (Milton Friendman - care sustinea teoria cantitativa a banilor).
2. Evolutia si formele monedei:
Initial monedaa a fost reprezentata de bunuri materiale (unelte,obiecte pretioase,bunuri de
consum). Mecanismul trocului a durat o perioada de durata pana cand schimburile au inceput sa fie
mijlocite prin monede metalice. Acestea au dominat piata pana spre finalul secolului al XVII-lea si au
incetat sa circule definitiv abia dupa primul razboi mondial. Asadar putem spune ca se inregistreaza un
process de dematerializare a monedei, concretizat in aparitia si extinderea treptata a banilor de
hartie si a monedei scripturale-unitate de cont, este costituita din alte mijloace de plata decat
bacnote sau monezi). Pentru o buna perioada de timp s-a pastrat legatura dintre bani si aurul aflat in
rezervele bancilor emitente .Aceasta paritate a disparut dupa marea criza economica din 1989-1983
iar in present functioneaza drept etalon conceptual de putere-cumparare.
3. Masa monetara.
Este reprezentata de ansamblul mijlocit de plata existente in economie la un moment dat .
Sistemul monetar reprezinta totalitatea formelor de moneda, a principiilor si normelor juridice si
economice care reglementeaza circulatia monetara in interiorul unei tari.
Masa monetara cuprinde:

CURS 2

bani primari (baza monetara): numerar plus depozitele bancilor comerciale pastrate la
banca centrala (sub forma rezervelor minime obligatorii).

bani secundari: disponibilitatile la vedere (aceste sunt creante fata de bancile

comerciale).

Baza monetara si depozitele la vedere definesc masa monetara in sens restrans. Depozitele la
termen sunt etichetate ca fiind cvasi moneda deoarece nu pot fi imediat mobilizate. Componentele
masei monetare pot fi evidentiate statistic prin intermediul unor indicatori numiti agregate monetare.
M1 = bilete de banca +moneda divizionara+depozitele la vedere.
M2 = M1+conturile de economii+conturi pe librete de banca.
M3 = M2+depozite la termen+bonuri certificate de depozit.
L = M3+bonuri de tezauri+titlurile comerciale emise de intreprinderi.
Din punct de vedere dinamic, marimea masei monetare este influentata de mai multi factori si se
determina cu ajutorul relatiei M = PY/v.
M = masa monetara

P = nivelul preturilor

Y = cantitataea de bunuri

V = viteza de circulatia a banilor.

Structura masei montare pune in evidenta eterogenitatea componentelor sale datorita faptului
ca exista mai multi creatori (emitenti) de moneda (banca centrala, trezoreria publica, bancile
comerciale.
Cererea de moneda reprezinta cantitatea de moneda pe care agentii economici doresc sa o
detina la un moment dat. Oferta reprezinta cantitatea de moneda pusa la dispozitia utilizatorilor prin
sistemul bancar. Cerea de oferta si moneda se confrunta pe piata monetara iar punctul lor de
intersectie determina cantiatea de echilibru si pretul de echilibru .