UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE TIINE
KINETOTERAPIA LA PERSOANELE CU
DIZABILITI

KINETOPROFILAXIE SI RECUPERARE
PE GRUPE DE VRST

COSTEA ANDREI

PITETI
2015

Ateroscleroza

Ateroscleroza este o maladie cardiovascular caracterizat de formarea la nivelul tunicii

interne i medii a arterelor mijlocii i mari, de depozite ateromatoase (plci de culoare galben),
ce conin colesterol, material lipidic i lipofage.
La nceputul secolului 20, decesele prin bolile cardiovasculare (BCV) reprezentau mai
puin de 10% din mortalitatea total pe glob. La sfritul secolului, BCV crescuser la
aproximativ 50% din mortalitatea global n rile dezvoltate. Unul din doi romni sunt afectai
de ateroscleroz.
Ateroscleroza, alturi de complicaiile ei, este cauza conductoare a mortalitii i
morbiditii n lumea dezvoltat.
Cuvntul ateroscleroz provine din dou cuvinte greceti, athere, care nseamn
moale sau flasc, i scleros, care nseamn tare. Ateroscleroza, este n primul rnd o
boal ce afecteaz tunica intim a arterelor, ncepnd ca depunere moale n cavul sangvin
arterial, ntrindu-se odat cu trecerea timpului ntrindu-se odat cu trecerea timpului. Aceste
depuneri sunt numite plci ateromatoase / aterom. Evoluia procesului anatomic este ndelungat,
are loc fr durere, fr simpotme n fazele iniiale i duce treptat spre stenozarea lumenului
arterial.
Placa de aterom este format dintr-o combinaie de substane care includ colesterolul,
lipoproteinele, acizii grai, depuneri de calciu, esut fibros cicatrizat i snge. Aceste plci duc la
pierderea elasticitii peretelui sangvin. Cu timpul, peretele se ingroasa prin fibrozare, depuneri
de fibrina, aparitia unor vase de neoformatie. Complicatiile rezulta din obliterarea vasului prin
ingrosarea excesiva a peretelui, prin hemoragiile peretelui, datorate ruperii vaselor de
neoformatie sau prin ruperea placii aterosclerotice, cu dezvoltarea trombozei, ocluzia partiala sau
completa a vasului de singe si progresia placii ateromatoase cu inglobarea trombusului si
reorganizarea lui. Simptomele care apar exprima suferinta regiunii vascularizate de artera
obliterata.
Se confund uneori cei doi termeni: arterioscleroza i ateroscleroza. Trebuie fcut
diferena, astfel arterioscleroza reprezint pierderea elasticitii, rigidizarea i ntrirea peretelui

arterial, ngustarea lumenului arterial. Ateroscleroza este reprezentat de semnele ce apar n

arterioscleroz, alturi de formarea unei plci de aterom.
Un pacient cu arterioscleroz poate s nu prezinte ateroscleroz, dar un pacient cu
ateroscleroz are i arterioscleroz. Ateroscleroza apare rareori n absena arteriosclerozei.
Ateroscleroza este considerat o boal degenerativ, ns s-a descoperit recent c pot
aprea urme de grsimi n arterele principale ale corpului n primii ani de via. Unii cercettori
cred c aceasta se datoreaz hrnirii copiilor nou-nscui cu lapte de vac, n locul laptelui
matern.
Sunt afectate toate arterele mari i mijlocii ale corpului, cu precdere:

arterele coronare ducnd la angin pectoral i n cele din urm la infarct

miocardic;

arterele cerebrale prin tromboz, ateroscleroza arterelor cerebrale duce la

apariia atacului cerebral;

artera aort este cea mai frecvent localizare din punct de vedere anatomic i
apare n special la brbai peste 40 de ani. Diagnosticul se bazeaz ndeosebi pe
examenul radiologic, care arat dilatarea, alungirea i creterea opacitii aortei.
Simptomele clinice sunt necaracteristice si constau in sensibilitate la palpare in
epigastru, palpare a pulsatiilor aortei in furculita sternala, palpare in epigastru a
aortei abdominale, dilatata si pulsatila. Cele mai frecvente complicatii sunt
insuficienta aortica, tromboza, anevrismele si rupturile aortice.

arterele femurale la acest nivel apar claudicaia intermitent i ulterior

gangrena;

arterele abdominale - ateroscleroza la acest nivel se ntalneste mai rar, dei leziunile abdominale sunt destul de frecvente, in special la nivelul arterelor
mezenterice. Forma cronica se insoteste de manifestarile clinice nesemnificative tulburari dispeptice, constipatie sau diaree. Forma acuta, denumita si angina
abdominala, se caracterizeaza prin dureri abdominale violente, declansate de
efortul digestiv, dureri care cedeaza la nitriti. Cand apare tromboza mezenterica care duce la infarct mezenteric - durerea devine insuportabila si se insoteste de
scaune sanguinolente.).

arterele renale ateroscleroza arterelor renale este deseori asimptomatica. Cand

intereseaza arterele renale mari, duce la hipertensiune reno-vasculara. Uneori,
poate aparea o tromboza renala, cu dureri violente in loja renala, hematurie si
stare de soc.

Este interesat de tiut c artera mamar intern este aproape ntotdeauna neafectat, fiind
de nepreuit n cazul unei intervenii chirurgicale coronariene de by-pass.
Simptomatologia aterosclerozei apare numai in stadiile avansate si nu este specifica
aterosclerozei in sine, ci organului sau regiunii afectate. Se accepta astazi ca ateroscleroza este
un proces cu evolutie anatomica indelungata (15 - 20 de ani) si cu o mare perioada de latenta
clinica.
n evolutia bolii se pot deosebi trei stadii distincte:
1

Stadiul preclinic, umoral: in care apar doar tulburarile metabolismului lipidic, semnele bolii
arteriale lipsind. in acest stadiu, diagnosticul se bazeaza pe valorile crescute ale
colesterolului, ale lipemiei totale, ale lipoproteinelor si ale trigliceridelor. n faza preclinica
sunt crescute, de obicei, lipidele totale si colesterolul, pentru ca mai tarziu sa creasca in
special lipoproteinele. Dar testele de dislipidemie nu au valoare decat in prezenta unor boli
cardiovasculare in antecedentele familiale ale bolnavului sau a unor factori de risc: fumat,
stress, sedentarism, dieta hiperlipidica, diabet, obezitate, hipertensiune arteriala.

Stadiul clinic manifest, in care, pe langa tulburarile metabolismului lipidic, apar si tulburari
locale ale arterelor afectate: coronare, cerebrale, ale membrelor pelviene.

Stadiul complicatiilor, in care apar trombozele, anevrismele, emboliile, ruptura vasculara.

Obliterarea totala a vasului prin stenoza progresiva poate fi considerata tot o complicatie,
daca survine in organe vitale si fara posibilitatea de a se dezvolta o circulatie colaterala:
coronare, cerebrale.
Ateroscleroza este o boal cu cauze multiple. Au fost identificai mai muli factori de

risc, dintre care amintim:

-

Niveluri ridicate de colesterol (hipercolesterolemia) i trigliceride:

- un nivel ridicat de la LDL (60 180 mg/dL);

- un nivel sczut de HDL (30 80 mg/dL);

- trigliceride (40 150 mg/dL);
- colesterol total (150 200 mg /dL).
-

Factori ereditari: Ateroscleroza este ereditar n unul din 500 de cazuri, dar noi
ceilali o dobndim cnd ne tragem scaunele lng mas i mncm ce n-ar trebui.
(William Roberts, MD, editor, American Journal of Cardiology)

Tutunul: Fumul de igar face ca micrile cililor s fie mai lente i dup un timp s
nceteze. Ca urmare, gudronul din fumul de igar se fixeaz pe pereii cilor aeriene i
ncep s se insinueze printre celulele care le cptuesc pe dinuntru.
Nicotina i monoxidul de carbon constituie principalii factori incriminai n
favoarizarea apariiei bolilor cardiovasculare. Nicotina produce vasoconstricie, n
special n teritoriul arterelor mici, privnd astfel inima, creierul, plmnii i alte organe
vitale de oxigenul de care au atta nevoie. Pe de alt parte, nicotina produce o senzaie
de bine, de relaxare, acesta fiind i principalul motiv pentru care oamenii aleg s
fumeze. n plus, nicotina este cea care d dependen.
Monoxidul de carbon interfereaz n mod direct cu capacitatea globulelor roii de a
transporta oxigenul. Aceasta duce la apariia senzaiei de lips de aer, la scderea
rezistenei i favoriznd i accelernd procesul de ateroscleroz.
Tutunul este responsabil totodat i de creterea valorii tensiunii arteriale.

Hipertensiunea;

Dieta bogat n grsimi;

Excesul ponderal - obezitatea;

Diabetul n cele mai multe cazuri de diabet cu debut la maturitate, problema nu este
c pancreasul nu mai este capabil s produc suficient insulin, ci lipsa sensibilitii la
aciunea insulinei. Aceast rezisten a celulelor la aciunea insulinei este direct legat
de obezitate i de excesul de grsimi din alimentaie. Diabeticii sunt de 2-4 ori mai
predispui la infarct miocardic sau accidente vasculare cerebrale;

Sedentarismul lipsa de exerciiu fizic: se recomand practicarea exerciiului fizic

regulat de 4 ori pe sptmn, minim 30 de minute/zi;

Stresul emoional: Estrogenul micoreaz rata dezvoltrii aterosclerozei.

Hipotiroidismul, boli ale ficatului, insuficiena renal: toate acestea pot crete nivelul
colesterolului;

Unele medicamente, n special steroizii i progesteronul pot crete deasemenea, nivelul

colesterolului;

Vrsta naintat: la brbai dup 45 ani; la femei dup 55 ani.

n vederea stabilirea diagnosticului de ateroscleroz se va ine cont de urmtorii 3

factori:

Antecedente personale, dar i antecedente heredocolaterale;

Factorii de risc;

Rezultatele testului fizic: auscultaia la nivelul arterelor, msurarea pulsului;

Rezultatele testelor specifice, cum ar fi: teste de laborator, EKG, radiografii la

nivel toracal, ecocardiogrfie, tomograf computerizat, testarea la efort, angiografie.

Pn n anii 90 se tia c odat ce s-a ajuns n faza naintat a procesului aterosclerotic,

singura soluie pentru a preveni infarctul era metoda chirurgicala, i anume by-pass - o metod
foarte sofisticat i costisitoare care nu rezolv problema dect ntr-un loc, i doar temporar.
n anii 1990 s-a realizat un studiu care a revoluionat gndirea medicilor cardiologi. Acest
studiu a fost realizat de dr. Dean Ornish, timp de un an, pe un grup de 50 de brbai care sufereau
o form avansat de boal coronarian, muli dintre ei fiind candidai pentru intervenia
chirurgical de bypass aortocoronarian. A mprit acest grup de brbai n dou loturi egale i
ambelor grupuri li s-a cerut s renune la fumat i s mearg zilnic pe jos. n plus, primul grup a
fost supus unui program de control al stresului i a adoptat o diet vegetarian, cu numai 10 %
din totalul caloriilor reprezentate de grsime i lipsit de colesterol.
Celui de-al doilea grup i s-a administrat Dieta preventiv, recomandat de Asociaia
American de Cardiologie, pentru bolnavii cardiaci. Aceast diet permite ca pn la 30 % din
totalul caloriilor s fie reprezentate de grsime, precum i un aport de 300 g colesterol/zi.
La sfritul anului, cnd rezultatele au fost prezentate la Sesiunea tiintific a Asociaiei
Americane de Cardiologie care a avut loc la Washington D.C., acesta a raportat c n grupul
supus dietei vegetariene srace n grsime s-a constatat nu numai o reducere cu 40% a nivelului
colesterolului sangvin, ci i o lrgire a arterelor obturate de plcile aterosclerotice, permind

astfel mbuntirea aprovizionrii cu oxigen i snge a muchiului cardiac. Altfel spus, boala
coronarian ncepuse s regreseze. i cele mai bune rezultate s-au nregistrat la brbaii mai
vrstnici, cu forme mai avansate ale bolii.
n schimb, la membrii celuilalt grup nu s-a remarcat scderea colesterolului sangvin, iar
arterele lor coronare au continuat chiar s se ngusteze, n cazul lor, boala agravndu-se.
Schimbarea stilului de via, cu o alimentaie potrivit, alturi de practicarea zilnic de
exerciii fizice (scade colesterolul LDL, hipertensiunea arterial i excesul ponderal. Scade,
totodat i riscul de apariie a diabetului i crete nivelul colesterolului HDL), meninerea unei
greuti optime, renunarea la fumat i reducerea nivelului de stres vor determina stoparea
procesului de ateroscleroz i la regresia plcii de aterom.
Preventia si tratamentul aterosclerozei necesit controlul factorilor de risc modificabili:
hipertensiunea, diabetul, hiperlipidemia si stopatul fumatului.
Tratamentul medicamentos implica:
- agenti terapeutici care asigura stabilitatea coloidala a plasmei: heparina i. v. sau oral (heparina
lipoica) si heparinoizi (Asclerol, Ateroid S) pe cale orala (3 - 4 comprimate/zi);
- substante care inhiba sinteza colesterolului: clofibratul (Atromid) (6 - 8 comprimate/zi, timp de
30 - 45 de zile), acid fenilaetic (Hiposterol);
- medicamente care mobilizeaza lipidele fixate pe artere: substante lipotrope (metionina, colina)
(2 - 4 cpr./zi);
- vitamine cu efect antiaterogen (C, PP, B si A);
- hormoni tiroidieni, iod si sedative (bromuri, barbiturice etc).
Heparina sublinguala este fara efect. S-au obtinut unele rezultate cu heparina s.c sau i.m., 100 200 mg, de 2 ori/saptamana.
Asclerolul {Ateroid) este o substanta heparinoida (extract de mucoasa duodenala). Este depasita.
Substantele lipotrope (colina, metionina etc), de asemenea depasite.
Hormonii estrogeni au rezultate discutabile.
Acidul nicotinic, 3-6 g/zi, in cure de luni si ani scade colesterolul si trigli-ceridele.
Sitosterolul, inhiba resorbtia intestinala a colesterolului. Se administreaza 6 g/ zi, in cure repetate
de 4 - 8 saptamani.
Colestiramina, (12 - 30 g/zi), este o rezina schimbatoare de anioni, care fixeaza in intestinul
subtire acizii biliari, impiedicand formarea colesterolului.

Questran 1, tot o rezina schimbatoare de anioni cu acelasi mod de actiune. Regardrine, Lipilfen
etc.
Arginina protejeaza peretele vascular de infiltrare lipidica. Este tot o rezina schimbatoare de
anioni. Se administreaza 3 - 6 x 250 mg pana la 3 x 750 mg/zi timp de 6 luni. Tratamentul
chirugical este util in formele avansate si urmareste dilatarea vaselor, crearea unor anastomoze,
inlocuirea segmentelor vasculare afectate.
Profilaxia trebuie sa inceapa din copilarie, creand anumite conditii de viata, de munca si
deprinderi alimentare. Trebuie sa depisteze si sa indeparteze factorii de risc, sa previna evolutia,
recidivele si complicatiile.

Terapia chirurgical
In cazul severitatii manifestarilor clinice ale aterosclerozei se poate opta pentru o
interventie chirurgicala. Angioplastia consta in remodelarea lumenului aretrial prin inserarea unui
stent sau endoprotezare temporara, biodegradabila sau metalica acoperita cu polimeri.
Retunelizarea cu laser consta in pulverizarea placii de aterom si a trombusului cu ajutorul
unui laser cu argon.
Retunelizarea prin aterectomie cu rotablator foloseste un cateter cu vrful n form de
oliva rotativ acoperita cu o pulbere abraziva care realezeaza lumenul vascular.
Angioplastia cu microunde constituie un procedeu mult mai simplu si mai ieftin,
microundele fiind trimise printr-un cateter balon clasic.
Angioplastia cu ultrasunete emite cu o frecventa ridicata vibratii mecanice cu efect de
cavitatie care distrug placa si trombusul fara a leza intima.
Metodele chirurgicale deschise cuprind by-pass-ul coronarian si simpatectomia cervicala
toracoscopica.