Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rezolvare Varianta 53 Limba Română
Rezolvare Varianta 53 Limba Română
1. Sinonime: singur = solitar; odaie = cameră; vis = reverie, iluzie; dor = alean, aspiraţie,
năzuinţă
2. Virgulele din versul. „Toamnă, iată-ne-mpreună, gospodină ce porţi cheia” marchează
substantivul în cazul vocativ “toamnă”, separă propoziţia incidentă “iată-ne-mpreună” şi
izolează apoziţia “gospodină ce porţi cheia” de substantivul pe care îl explică, “toamnă”.
3. Expresii/ locuţiuni cu substantivul “viaţă”: a da viaţă; a lua viaţa cuiva; plin de viaţă; pe
viaţă şi pe moarte;
4. Adverbul „ce” în fragmentul „…ce străine, ce departe” are valoare afectivă şi sugerează
emoţia excesivă a eului liric, nostalgia sfâşietoare după timpul ce s-a scurs ireversibil şi viaţa
ce a trecut prea repede: “zile albe, zile negre”.
5. Imagini artistice ale toamnei: “Nucilor ce ancorează pentru iarnă-n al tău port”; “părul tău
de frunze moarte”; “părul tău de aur roşu”, “frunzarele rărite”
6. Tema naturii; motivul toamnei
7. Figura de stil: comparaţia „cheia ruginită, ca o frunză” sugerează ideea că anotimpul
toamna, în sens denotativ, capătă sens conotativ, sugerând amurgul vieţii, neputinţa eului liric
de a scăpa din această ipostază, deoarece cheia trecutului este ruginită şi nu poate întoarce
timpul înapoi.
8. Strofa a treia a poeziei “Toamnă” de Ion Pillat este construită printr-un şir de comparaţii
sugestive pentru ilustrarea antitetică trecut-prezent, accentuând tristeţea eului liric faţă de
trecerea ireversibilă şi implacabilă a timpului. Aşa cum sunetul vecerniei cheamă oamenii la
slujbă, “amintirea cheamă viaţa”, dar timpul nu se mai poate întoarce. Prezenţa imaginilor
vizuale -”Precum seara, pe câmpie când fâşii se prinde ceaţa”, “frunzarele rărite”- şi a
imaginilor auditive -”auzi sunând vecernii”, “clopot în declin” accentuează contopirea simţirii
poetice cu natura înconjurătoare, a planului interior, al simţirii cu cel exterior al naturii.
Expresivitatea strofei este dată de prezentul etern şi gerunziul verbelor care exprimă
continuitatea stărilor de tristeţe, de melancolie ale eului liric, faţă de trecerea ireversibilă a
timpului. Rima este încrucişată, iar măsura versurilor este de 15 silabe.
9. Titlul „Toamnă” de Ion Pillat îmbină sensul denotativ cu cel conotativ al termenului.
Similitudinea dintre anotimpul care dezgoleşte natura şi anotimpul vieţii eului liric, care-i
întristează sufletul şi-l goleşte de bucurii este sugerată de amintirea casei părinteşti, de
solitudinea şi neputinţa poetului de a întoarce timpul.
10. Trăsături ale tradiţionalismului:
- sugerarea credinţei religioase ortodoxe, axa fundamentală a spiritualităţii românului, prin
metaforele “vecernii” şi “clopot”.
- întoarcerea nostalgică la vârsta copilăriei, prin câteva motive specifice tradiţionalismului:
casa părintească, odaia copilăriei;
- peisajul rustic descris prin elemente proprii unei naturi feerice: păsările migratoare, vuietul
vântului, nucii, frunzele rărite ale copacilor, frunzele moarte şi coloristica ruginie a toamnei
(Mircea Popa)