UTC-N

Facultatea Constructii de Masini

Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

PROIECT
PROIECTAREA SCULELOR
ASCHIETOARE

Student: HEGHES OCTAVIAN RADU

Anul:III, grupa 1132
Sectia: TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

Continutul proiectului:
1. Tema de proiectare
2. Memoriul ethnic
a) Constructii generale privind cutitele de strung
b) Cutite de strung cu placate amovibile din carburi metalice
c) Variante constructive cu avantaje si dezavantaje
3. Memoriul justificativ de calcul
a) Alegerea preliminara a tipului de placuta
b) Alegerea semifabricatului
c) Calculul adancimii de aschiere
d) Calculul fortei de aschiere
e) Calculul avansului
f) Calculul viteyei de aschiere
g) Determinarea turatiei
h) Calculul puterii de aschiere
i) Alegerea strungului pentru prelucrare in functie de putere
j) Paramaetrii geometrici constructive
k) Calculul geometriei tehnologice pentru taisul principal
l) Alegerea finala a placutei din carbora metalica
4. Desenele
a) Desen de ansamblu
b) Desen de executie pentru toate reperele nestandardizate

1. MEMORIU
2

TEHNIC

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

1.1. Generalitati
Prin scula aschietoare se ntelege orice unealta sau masina, cu ajutorul

careia se realizeaza ndepartarea, sub forma de aschii, a unui anumit volum de

material

de

pe

suprafetele

semifabricatelor

supuse

prelucrarii.

Ansamblul

fenomenelor fizice prin care se produce detasarea aschiilor si formarea suprafetelor

prelucrate se numeste proces de aschiere. Suprafetele prelucrate iau nastere ca
urmare a miscarii relative dintre taisul sculei si semifabricat, miscare realizata manual
sau cu ajutorul masinii-unelte aschietoare.
Indiferent de tipul sculei, aceasta este destinata sa ndeplineasca
urmatoarele dou functii de baza :
-

sa aschieze un strat de material de o anumita grosime ;

sa asigure obtinerea dimensiunilor si a formei necesare piesei, precum si

rugozitatea prescrisa suprafetei prelucrate.
Sculele aschietoare se compun in general din urmatoarele parti

principale : partea activa, ce cuprinde taisul aschietor, care participa nemijlocit n

procesul de aschiere ; partea de calibrare, care execut netezirea suprafetei
prelucrate si ghidarea sculei n timpul lucrului ; corpul sculei, care are rolul de a reuni
intr-un singur ansamblu, rezistent si rigid, dintii si canalele pentru aschii ; partea de
fixare a sculei, destinata pozitionarii corecte i fixarii sculei n masina-unealta.
La unele scule partea activa si partea de calibrare sunt distincte, de
exemplu la sculele pentru prelucrarea gaurilor sau filetelor, iar la altele partea de
calibrare este greu de distins, de exemplu varful si taisul secundar la cutitele de
strung.
Partea de fixare este formata din elementele de fixare a sculei si din
elementele de bazare necesare la fabricarea, controlul si reascutirea sculei. Ea are
rolul de a prelua si transmite partii active a sculei forta produsa de MU aschietoare
sau de mana omului. De exemplu, la cutit, partea de fixare este corpul cu care
acesta se fixeaza n port-scula.

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

1.2. Cutite
Cutitele sunt cele mai raspandite scule folosite in industria prelucratoare
prin aschiere. Ele se utilizeaz la prelucrarea pe strunguri universale, strunguri
revolver, automate si semiautomate, strunguri Carusel, pe masini de rabotat, de
mortezat, de alezat, precum si pe alte masini cu destinatie speciala.
1.2.1 Clasificarea cutitelor
n practica aschierii, datorita masinilor unelte diferite care utilizeaza drept
scule aschietoare cutitele, a tipurilor de piese supuse prelucrarii, operatiilor care se
executa, precum si a calitatii cerute acestora, se folosete o mare varietate de tipuri i
dimensiuni de cutite. Tinand seama de aceasta, cutitele se clasifica dupa mai multe
criterii, si anume :
a) In functie de sensul avansului se deosebesc doua categorii de cutite :
-

cutite pe dreapta, care lucreaza cu avansul de la dreapta la stanga ;

cutite pe stanga, care lucreaza cu avansul de la stanga la dreapta.

b) Dupa forma capului i pozitia acestuia fata de corpul cutitului se disting :

-

cutite drepte (pe stanga si pe dreapta) ;

cutite incovoiate (pe stanga si pe dreapta) ;

cutite cotite (inainte, inapoi ; pe stanga si pe dreapta) ;

cutite cu capul ingustat (simetrice, ingustate pe dreapta, ingustate pe stanga).

c) In functie de destinatie se deosebesc :

-

cutite pentru prelucrarea de degrosare sau de finisare a suprafetelor

exterioare ;

cutite pentru prelucrarea suprafetelor interioare ;

cutite pentru prelucrarea suprafetelor profilate interioare sau exterioare.

d) Dupa asezarea in raport cu piesa de prelucrat se deosebesc :

-

cutite radiale ;

cutite tangentiale.

e) n functie de tipul masinii unelte pe care se utilizeaza, se disting : cutite de strung,

de raboteza, de morteza, pentru strunguri automate si semiautoamte, pentru
masini de alezat, etc.
f) Dupa felul materialului din care sunt executate, se remarca : cutite din oel rapid,
cutite cu taisul din carburi metalice, din oxizi sinterizati sau din diamant.

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

g) Dupa procesul tehnologic de fabricatie se deosebesc : cutite monobloc i cutite

realizate din doua sau mai multe materiale, sudate, lipite sau prinse mecanic.
1.2.2. Elemente constructive
Cutitul se compune din : capul cutitului (partea aschietoare) si corpul
cutitului (partea de fixare).
Pentru a corespunde tuturor conditiilor de aschiere, partea aschietoare a
cutitului trebuie s aiba o anumita forma pe care o asigura elementele sale
geometrice, acestea fiind :
-

fata de degajare, pe care aluneca aschiile in timpul procesului de prelucrare ;

fata de asezare principala, care este indreptata spre suprafata de aschiere ;

fata de asezare secundara, care este ndreptata spre suprafata prelucrata ;

taisul principal, care rezulta din intersectia suprafetei de degajare cu suprafata

de asezare principala ;

taisul secundar, care rezulta din intersectia suprafetei de degajare cu

suprafata de asezare secundara ;

varful cutitului, care rezulta din intersectia dintre taisul principal si cel
secundar ;

fatetele sunt portiuni inguste ale fetelor de degajare sau de asezare, din
imediata apropiere a taisului.
1.3. Cutite cu taisul din carburi metalice
Cutitele cu taisul din carburi metalice au aparut ca rezultat al descoperirii

si punerii la punct a fabricarii economice a placutelor din carburi metalice.

Ele se execut n dou constructii diferite si anume :
1. cu placute din carburi metalice lipite ;
2. cu placute din carburi metalice prinse mecanic.
Faptul c placutele din carburi metalice au o duritate i rezistenta ridicata
la temperaturi inalte, mult superioare otelului rapid, a permis ca aceste cutite sa
lucreze cu viteze de aschiere substantial marite, ceea ce a contribuit la dezvoltarea si
diversificarea acestora.

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

1.3.1. Cutite cu placute aschietoare din carburi metalice fixate

mecanic
Denumirea de placute schimbabile, conform STAS 9130-72 deriva de la
faptul ca dupa folosirea succesiva a tuturor muchiilor aschietorare, placutele acestea
se nlocuiesc, fara a se mai reascuti.
Fixarea placutelor prin lipire este o operatie elaborioasa i cosistisitoare.
Datorita acestui fapt, s-a facut trecerea la fixarea mecanica a placutelor cu
urmatoarele avantaje:
- se elimina tensiunile interne ce apar n urma lipirii;
- se asigura exploatarea rational a placutelor;
- permite folosirea unui singur corp de cutit la un numar mare de placute;
- se reduce timpul de schimbare a sculei, ntrucat suportul placutei nu se
scoate de pe masina dupa uzura, ci se nlocuieste usor si rapid numai placuta;
- placa de prindere a placutei joaca si rolul de prag de conducere si rupere
a aschiilor;
- creste productivitatea prelucrarii.
Aceste avantaje, au fcut dealtfel ca n prezebt cutitele prevazute cu
placue aschietoare fixate mecanic sa primeasca o dezvoltare deosebita, deoarece
se obtine reducerea costurilor pe muchia de aschiere.
Capacitatea muchiei de aschiere a placutei fixate mecanic este mai mare
decat n cazul celor lipite sau al cutitelor clasice, din urmtoarele considerente:
- muchia de aschiere fiind lipsita de tensiunile de la lipire si de la ascutire,
admite solicitari dinamice mai mari;
- modificarile remanente ale liantului din structura placutei cauzate de
solicitarile dinamice, raman fara influenta intrucat nu se mai aschiaz cu o muchie
aschietoare neascutita;
- pot fi utilizate, pentru anumite operatii de aschiere calitati superioare de
carburi metalice, datorita sensibilitatii reduse a placuelor.
1.3.2. Placute schimbabile din carburi metalice
Placuele aschietoare, folosite la executarea cutitelor cu fixare mecanica,
se deosebesc de cele utilizate prin lipire. Acest fapt se datoreste conditiilor specifice,
impuse de fixarea propriu-zisa, de crearea posibilitatii repozitionrii fiecarui tais

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

aschietor dupa uzura etc. La randul lor placutele prinse mecanic se diferentiaza ntre
ele atat prin forma constructiva cat si geometric, diferentierea fiind determinata de
multitudinea de situatii in care lucreaza cutitele, n ceea ce priveste materialul aschiat
si tipul operatiei.
In practica se intrebuinteaza, n principal placutele de forma triunghiulara
(T), placutele de forma patrata (S), cele sub forma de paralelogram (K, B, A), cele
rombice (D, E, C, M) si n mai mica masura restul (dreptunghi (L), pentagon (P),
hexagon(H), octogon (O), cerc(R)).
Fiecare se executa n doua variante: fara unghi de asezare initial,
simbolizate cu TN, respectiv SN si cu unghi de asezare de forma TP, (SP); primele
doua se aseaza n suport astfel incat sa apara unghiul de asezare > 0 si unghiul de
degajare < 0, ultimele doua astfel incat sa apara unghiul de asezare > 0 si
unghiul de degajare > 0. Placutele fara unghi de asezare, avand utilizabile toate
muchiile aschietoare, au o durata de folosire dubla, fata de cele cu unghi de asezare.
Sunt standardizate doua clase de precizie: precizie normala (clasa de precizie U), la
care placuta se rectifica numai pe fata superioara si inferioara. Placutele din aceasa
clasa sunt cele mai folosite, fiind mai ieftine; precizie ridicata (clasa de precizie G)
utilizat pentru scule de finisare.
n functie de compozitia chimica a placutelor se deosebesc trei grupe
principale:
-

Grupa P, care cuprinde placutele din carburi metalice de tipul WC+(TiC)+TaC+Co,

formate din carburi de wolfram (29 - 80%), carburi de titan si tantal (6,5 - 8%) si
cobalt (6 - 18%), utilizate la aschierea otelului sau n general a materialelor
plastice care dau aschii lungi.

Grupa M, n care intra placutele din carburi metalice de tipul WC+TaC+(TiC)+Co,

ce au n compozitie carbura de wolfram (79 - 82%), carburi de titan i tantal (612%) i cobalt (7-15%). Aceste placute se folosesc la prelucrarea otelului, a
fontei, a materialelor plastice etc.

Grupa K, formata din placutele din carburi metalice de tipul WC+Co, compuse din
carbura de wolfram (88-92%), carburi de titan si tantal (2-4%) si cobalt (4-12%).
Aceste placute se utilizeaza la prelucrarea materialelor cu rezistenta mare la

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

compresiune, avand in acelasi timp un efect insemnat de uzura, precum si la

prelucrarile fine. Este cazul prelucrarii fontei, a materialelor sintetice, a bronzurilor
-

si a materialelor neferoase, in general a matrialelor casante, care dau aschii

scurte.
Simbolizarea placutelor va cuprinde:
forma placutei (prin indicativul TN, TP, SN, SP)
clasa de precizie (prin indicativul U sau G)
daca sunt fara alezaj si formator de aschii (indicativul N)
lungimea placutei, l (la o valoare rotunjita)
grosimea placutei, s
raza la varf, r
standardul aferent (STAS 9130-72)
grupa de utilizarea a placutei (P30)
1.4. Variante constructive
In cele ce urmeaza vom analiza trei variante constructive, a cutitelor de

strung cu placuta schimbabila, dupa aceea urmand sa alegem varianta mai

avantajoasa pentru realizarea proiectului.
La varianta constructiva din figura 1, placuta se fixeaza direct cu ajutorul unui
surub. La acest sistem de fixare, blocarea placii de sprijin 2, se face cu ajutorul unui
surub, sau cu un stift cilindric. In vederea fixarii in bune conditii a placutei
aschietoare, axa surubului de fixare trebuie astfel directionata incat surubul sa
realizeze, prin insurubare, pe langa strangerea placutei si impanarea acestuia catre
peretii laterali ai locasului. In acest sens, unghiul minim de inclinare trebuie sa fie cu
cel putin 5 grade mai mic ca unghiul .
In constructia reprezentata in figura 2, brida de fixare e constituita chiar de
capul surubului de stranger 3. Surubul 3 are capul cu un diametru relative mare si
construit sub forma unei umbrele (ciuperci) elastic lucrand ca un arc taler. Axa
surubului este inclinata 7o30` fata de normal la planul de asezare a placutei, astfel ca
forta de stranger impinge placuta 2 impreuna cu reazemul suplimentar 5 si
spargatorul 4 catre suprafata lateral de sprijin.

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

In figura 3 este reprezentata o variant constructive care foloseste pentru

fixare o brida asezata deasupra placutei. In corpul cutitului 1, intr-un locas
corespunzator, placuta mineralo-ceramica 2 este asezata peste placuta de reazem 3.
Fixarea placutei 2 se face cu brida 5. Reazamul suplimentar 3, confectionat tot din
material mineralo-ceramic e fixat pe corpul cutitului cu surubul 6. Placuta reazem 3
are forma asemanatoare cu placuta 2 cu cotele reduse fata de aceasta si cu orificiu
central.

1.4.1 Justificarea variantei alese:

Aleg varianta constructiva din figura 1, deoarece prezinta o constructie
simpla. Prin constructia sa asigura si o precizie ridcata. Este varianta ceam mai
corespunzatoare din cele alese pentru obtinerea rugozitatii Ra = 3,2 m.

1..5. Norme de protectia muncii

n scopul evitarii accidentelor care pot avea loc n timpul operatiilor de
strunjire, este necesar a se respecta si intreprinde o serie de masuri ca:
mecanizarea ridicarii si transportarii pieselor grele;
deservirea masinilor unelte este permisa numai muncitorilor calificati;
construirea i folosirea aparatorilor pentru organele n miscare si
pentru dispozitivele rotative care au proieminete;
controlarea cu atentie a fixarii placutei pe cutit, precum si starea
acesteia.
Nu se permite folosirea cutitelor de strung care prezint fisuri, arcuri sau
deformatii. Cutitele cu placute din carburi metalice vor fi ferite de socuri mecanice.
utilizarea ecranelor de protectie contra aschiilor si a lichidului de
aschiere;
luarea tuturor masurilor privind electrocutarea;
asigurarea evacuarii optime a achiilor, etc.
Se stie c la strunjirea cu viteze mari de aschiere, aschiile se desprind
repede; daca sunt continueacestea pot nfasura semifabricatul, cutitul sau mana
muncitorului, ca atare, trebuie asigurate sfaramarea aschiilor.

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

Figura 1

10

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

Figura 2

11

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

Figura 3

12

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

2. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

2.1. DATE INITIALE:
Material : OL 35

d 63

[mm]

L 660

[mm]

Ra 3.2

[m]

Finisare

Executie mS STAS 2300-89

OL 35

75

[daN/mm2]

dmax d 0

dmax 63

[mm]

dmin d 0.12

dmin 62.88

[mm]

Lmax L 0.4

Lmax 660.4

[mm]

Lmin L 0

Lmin 660

[mm]

2.2. ALEGEREA SEMIFABRICATULUI

Semifabricat prelucrat in clasa ms STAS 2300-88

D 65

[mm]

Dmax D 0.3

Dmax 65.3

[mm]

Dmin D 0.3

Dmin 64.7

[mm]

2.3. CALCULUL ADANCIMII DE ASCHIRE

t

Dd
2

tmax

t 1

Dmax dmin

tmax 1.21

Ar - Abaterea de la rectilinitate
Ac - Abaterea de la cilindricitate
tmin

Dmin dmax
2

[mm]

[mm]

Ar 0.096
Ac 0.15

( Ar Ac ) 0
13

[mm] STAS 2300-88(clasaS)

[mm]

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

14

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

tmin

Dmin dmax
( Ar Ac )
2

tmin 0.904

tmin 0

[mm]

Se face o indreptare a semifabricatului de 1 mm/m liniar

0.5L
1000

Ar

tmin

Ar 0.33

Dmin dmax
( Ar Ac )
2

tmin 0.67

[mm]

tmin 0

[mm]

2.4. EVALUAREA FORTEI DE ASCHIERE

Se alege din Tabelul 2.9 [1]
CFz 300

xFz 1

yFz 0.75
Kz 1

pentru evaluare

smin 0.1

Se alege din Tabelul 2.7 [1] placuta P40 cu

smax 0.3
xFz

Fzmin CFz tmin

yFz

smin

xFz

Fzmax CFz tmax

Kz

yFz

smax

Kz

2.5. CALCULUL AVANSULUI

-unghiul de asezare

6 8

8
14

opt

opt

-alegem:

2.5 10

opt 0.25

8.25

10

efec
efec opt

efec 2

1.75
15

[mm/rot]
[mm/rot]

Fzmin 35.743

[daN]

Fzmax 147.146

[daN]

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

16

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

a) Avansul d.p.d.v. al rezistentei piesei prelucrate:

a

1.1

yFz

1.12 CFz t

xFz

Kz

d
W
32

[mm3]

[daN]

W 2.455 10

16 a W

Fp

[3]

Fp

s1

[daN/mm2]

27.5

Fp 5.455 10

3L

KCFz - coeficient care tine cont de materialul de prelucrat

(Tabelul 2.10) [1] Oteluri laminate la cald
KMFz - coeficient care tine cont de proprietatile mecanice ale materialul de prelucrat
(Tabelul 2.11) [1] r = 70-80 [daN/mm2]
KFz - coeficient care tine seama de influenta unghiului de atac principal

KCFz 1
KMFz 1
KFz 0.98

(Tabelul 2.15) [1] = 60

KFz - coeficient in legatura cu influenta unghiului de degajare
(Tabelul 2.16) [1] = 20
KhFz - coeficient corelat cu uzura sculei (Tabelul 2.17) [1] h= 1[mm]
KwFz - coeficient care tine cont de influenta lichidului de aschiere
(Tabelul 2.18) [1] Prelucrare uscata

KFz 1
KhFz 0.95
KwFz 1

KrFz - coeficient care tine seama de influenta razei de rotunjire r

(Tabelul 2.19) [1] r = 0.8 [mm]

KrFz 0.93

KvFz - coeficient ce ia in atentie influenta vitezei de aschiere

(Tabelul 2.20) [1] v = 250 [m/min]-tab.2.7

KvFz 0.76

Kz KCFz KMFz KFz KFz KhFz KwFz KrFz KvFz

Kz 0.658

yFz

s1

Fp

1.12 C t
Fz

xFz

Kz

s1 71.829

17

[mm/rot]

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

b) Avansul d.p.d.v. al rigiditatii piesei prelucrate:

yFz

s2

E I fadm

1.12 CFz t

xFz

Kz L

- pentru piesa fixata in universal si intre varfuri:

4

d
I
64

I 7.733 10

110

[mm4]

[N/mm2]

[daN/mm2]

E 2.1 10
E 2.1 10
Tp 0.6
Tp
fadm1
4

fadm1 0.15
trectif 0.01

din Vlase

steh 0.2

[mm/rot]

r 0.8

[mm]

[mm/rot]

18

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

c) Avansul d.p.d.v. al rugozitatii cerute pentru suprafata prelucrata:

1.07

Hmax r
0.21

s3

0.65

Hmax 4 Ra

[m]

Hmax 12.8

r 0.8 [mm]

1
1.07

H 10 3 r 0.65
max

s3

s3 0.064

0.21

[mm/rot]

d) Avansul d.p.d.v. al rezistentei mecanismului de avans al strungului:

yFz

s4

Ft
0.34 CFz t

Ft 1000

xFz

Kz

[daN]

pentru strung cu P = 7kW

1

s4
H

yFz

Ft

xFz
s teh
0.34

t
Kz
Fz
8r

s4 36.661
3
H 6.25 10

[mm/rot]

e) Avansul d.p.d.v. al rezistentei corpului cutitului:

i 0.5 1
i 0.75
yFz

B a

s5
B
xFz
60 deg
CFz t C K
z i steh sin ( )

q 1
fadm2 trectif ( H C)
2 4.81
fadm 0.15
1.5
K1 0.2

CFz t

xFz
a

Kz

C 0.13

fadm2 0.126

K2 0.4 1 E I fadm

s2
xFz
3
1.12 C t K L
Fz
z

yFz

1
yFz

s2 6.809

19

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

6 2K2 6K1 q
q
1.5 0.5 2 K1 q
q

10

1.981

10.756

s 0.2 [mm/rot]

CFz t

xFz

yFz

Kz

B 14.605

alegem

B 16 [mm]

yFz

B a

s5

CFz t

xFz

s5 4.944

Kz

f) Avansul d.p.d.v. al rezistentei placutei:

Y 3.18
Z 60
1.8

s6
0.13
0.5
t
Z

s6 1.036

20

[mm/rot]

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

2.6. CALCULUL VITEZEI ECONOMICE DE ASCHIERE

Se alege din Tabelul 2.21 [1]

CvT 292
m 0.18

yv 0.20

T 45

xv 0.20

[min]

2.6. CALCULUL VITEZEI ECONOMICE DE ASCHIERE

kT 1.15

kT - coeficient care depinde de durabilitatea cutitului

(Tabelul 2.23) [1] T = 45 [min]
kprel - coeficient de prelucrabilitate [1]

kM 0.82

kv 0.83

kst - coeficient care depinde de starea materialului prelucrat

(Tabelul 2.27) [1] Otel laminat la cald

kst 1

kprel kM kv
kprel 0.681

kc - coeficient care depinde de starea suprafetei materialului prelucrat

(Tabelul 2.28) [1] Otel fara scorii

kc 1

ks - coeficient care depinde de materialul partii active

(Tabelul 2.29) [1] P10

ks 1.54

k - coeficient care depinde de unghiul de degajare a sculei

(Tabelul 2.30) [1]

k 1

k - coeficient care depinde de unghiul de asezare a sculei

k 1

k - coeficient care depinde de unghiul de atac principal al sculei

(Tabelul 2.31) [1] = 60

k 0.84

k - coeficient care depinde de unghiul de atac secundar al sculei

(Tabelul 2.31) [1] 1 = 20

k1 0.94

kr - coeficient care depinde de raza de rotunjire a muchiei taisului

(Tabelul 2.32) [1] r = 0.8 [mm]

kr 0.86

kql - coeficient care depinde de aria sectiunii corpului cutitului

(Tabelul 2.33) [1]

kql 1

kh1 - coeficient care depinde de uzura cutitului

(Tabelul 2.34) [1] h = 1 [mm]

kh1 1

kd - coeficient care depinde de forma fetei de degajare

(Tabelul 2.35) [1]

kd 0.87

21

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

kw 1

kw - coeficient care depinde de lichidul de aschiere utilizat

(Tabelul 2.36) [1] Prelucrare uscata

kv kT kprel kst kc ks k k k k1 kr kql kh1 kd kw

CvT

vT

T t

T1 30

yv

xv

kv

[m/min]

(Tabelul 2.23)

v1 179.29

1000 v1

vT 144.589
kT1 1.24

[min]

v1 vT kT1

kv 0.712

[m/min]

n 877.996

[rot/min]

nef 765

vef

D nef

[rot/min]

vef 156.216

1000

[m/min]

2.7. CALCULUL PUTERII DE ASCHIERE

t 1

[mm]

s 0.2

[mm/rot]

vef 156.216
Fz CFz t
Pasch

xFz

[m/min]

Fz vef
6000

yFz

Kz

Fz 59.039

[daN]

Pasch 1.537

[kW]

2.8. PUTEREA MASINII-UNELTE

0.9

PMU

Pasch

[1]

PMU 1.708

22

[kW]

(Tabelul 2.38)

[1]

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

Se alege strungul SM-400 cu urmatoarele caracteristici :

P 5.5

[kW]

s 0.2

[mm/rot]

nef 765

[rot/min]

Recalcularea avansului din punctul de vedere al rezistentei mecanismului de avans al masinii-unelte

Ftef

5.5 1000
7

Ftef 785.714
1

yFz

Ftef

s4ef

0.34 C t
Fz

s4ef 26.58

xFz

Kz

[mm/rot]

2.9. CALCULUL GEOMETRIEI TEHNOLOGICE A CUTITULUI DE STRUNG

- unghiul de degajare principal:

5deg

- unghiul de asezare principal:

8deg

- unghiul

5deg

- unghiul de atac principal:

90deg

- unghiul de atac secundar:

- unghiul la varf:

45deg

- unghiul muchiei de aschiere principal:

0deg

- unghiul muchiei de aschiere secundar:

90deg 1

45 deg

de inclinare:

- unghiul de ascutire la varful cutitului

-pentru muchia taisului principal :

23

45deg

90

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

tan y sin ( ) tan ( ) cos ( ) tan ( )

y atan tan y deg

ctg y sin ( ) tan ( )

y

y 5

cos ( ) tan ( )

1 deg 1
atan

ctg y

85

tan x cos ( ) tan ( ) sin ( ) tan ( )

x atan tan x deg

ctg x cos ( ) tan ( )

x

x5

sin ( ) tan ( )

1 deg 1
atan

ctg x

-pentru muchia taisului secundar :

11deg

5 deg

1 5 deg

6 deg

tan 1y sin 1 tan 1 cos 1 tan 1

1y atan tan 1y deg

1 cos 1 tan 1

1y 7.053

tan 1y sin 1 tan 1

1y

atan tan 1y deg

1y

81.468

tan 1x cos 1 tan 1 sin 1 tan 1

1x atan tan 1x deg

1x 0

1 sin 1 tan 1

ctg 1x cos 1 tan 1

1x

1 deg 1
atan

ctg 1x

1x

24

8.379

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

2.10. ALEGEREA PLACUTEI DIN CARBURA METALICA

Se alege placuta: SPMM 090308TN STAS 9310-72/P20
S- forma placutei (patrata)
P - cu unghi de asezare initial ( = 11 grade)
M - clasa de precizie (normala)
M - cu alezaj si sfaramator de aschii
09 - lungimea laturii placutei (l = 8.8 mm)
03 - grosimea placutei (s = 3,18 mm)
08 - raza la varf (r = 0,8 mm)

25

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

Varianta 1
Avantaje
-este o scula care asigura placuta cu ajutorul unei bride care are 2 roluri:
-de fixare a placutei ;
-de a mari duritatea si rezistenta la temperaturi inalte,mult
superioare otelului rapid;
-brida protejeaza fata de degajare a placutei impotriva aschiei dure pe care o poate
deteriora;
-vibratiile sunt foarte reduse datorita faptului ca placuta are un suport de prindere;
-la acest tip de scula cu placuta schimbabila se elimina tensiunile interne ce apar in
urma lipirii;
-se asigura exploatarea rationala a placutelor;
-permiterea unui singur corp de cutit la un numar mare de placute;
-se reduce timpul de schimbare a sculei,intrucat suportul placutei nu se scoate de pe
masina dupa uzura,ci se inlocuieste usor si rapid numai placuta;
Dezavantaje
-placutele din carburi metalice sunt destul de scumpe,iar dupa uzura acestora
trebuiesc aruncate deoarece nu se pot reascuti;
-acest tip de scula are in componenta un numar mare de componente;
-placutele sunt fixate si cu ajutorul unor surube care se pot rupe la solicitari mai mari;
Varianta 2
Avantaje
-fixarea placutei si centruirea acesteia se face usor cu ajutorul stiftului din capul
sculei aschietoare;
-se folosesc in multe operatii de aschiere;
-poate folosi multe tipuri de pacute cu carburi metalice;
-reducerea costurilor pe muchia de aschiere;
-capacitatea muchiei de aschiere a placutei fixate mecanic este mai mare decat in
cazul celor lipite sau al cutitelor clasice;
-permiterea unui singur corp de cutit la un numar mare de placute;
-se elimina tensiunile ce apar in urma lipirii;
Dezavantaje
-sistemul de prindere al placutei se poate deteriora din cauza stiftului de prindere;
-rezistenta sculei scade din cauza surubului de prindere;
-placutele odata uzate trebuiesc aruncate deoarece nu se pot reascuti;
Varianta 3
Avantaje
-nu cuprinde multe componente in alcatuirea ei;
-este foarte des folosita datorita simplitatii si eficientei sistemului de prindere;

26

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

-foarte usor de confectionat corpul cutitului fata se alte sisteme de prindere;

-se foloseste in orice operatie de aschiere;
-se reduce timpul de schimbare asculei,se inlocuieste usor placuta;
-se elimina tensiunile ce pot aparea in urma lipirii;
-pot fi utilizate pentru anumite operatii calitati superioare de carburi metalice ,datorita
sensibilitatii reduse a placutei;
Dezavantaje
-sistemul de prindere se poate deteriora;
-surubul de prindere se poate rupe la solicitari foarte mari;
-costul ridicat al placutelor;
Am ales la proiect prima varianta constructiva deoarece :
-are un sistem de prindere bine definit si sigur;
-la acest sistem de prindere se elimina tensiunile interne ce apar in
cazul celor lipite;
-se asigura exploatarea rationala a placutei;
-placa de prindere a placutei joaca si rolul de prag de conducere si
rupere a aschiilor;
-productivitate mare;
-reducerea costurilor pe muchia de aschiere;
-admite solicitari dinamice mai mari ;

27

UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

BIBLIOGRAFIE

1. Abrudan , Gl. , .a. Proiectarea sculelor achietoare. ndrumtor de

proiectare. Litografia I.P. Cluj-Napoca, 1982.
2. Florescu, A. , .a. Cotarea n proiectarea constructiv i tehnologic.
Litografia U.T. Cluj-Napoca, 1998.
3. Pstrv , I. , .a. Rezistena materialelor. Litografia I.P. Cluj-Napoca,
1987.
4. Secar , Ghe. , .a. Proiectarea sculelor achietoare. Editura tehnic,
Bucureti, 1979.
5. Vlase , A. , .a. Tehnologii de prelucrare pe strunguri. Editura tehnic,
Bucureti, 1989.
6. Stefanuta Enache. Proiectarea si tehnologia sculelor aschietoare.
E.D.P. Bucuresti, 1973.
7. C. Minciu, V. Matache. Proiectarea si tehnologia sculelor pentru
mecanica fina. Editura tehnica, Bucuresti.

28