““DSIHOLOGIA _ COPILULUI UAL PENTRU CLASA A X08 MANUASCOL NORMAL 2Veriga de legiturd dintre invjare si dezvoltare este fnsusirea, proces in urma cGruia anumite norme, nojiuni, reprezentari tree din starea in care erau_ date. ca _miodee sau situayi problematic extere in starea de cunostine,priceper,capacitil st atitudini ale elevului insusi. A tnvija ceva inseamn a insusi, a transforma ace ceva intr-un bun al tiu intern, iat-un instrument de care si te pot folosi cu wguringé in reaolvarea-problemelor ivite. Dar aceasta inseamnd, totodaté, dezoltare, deoarece {ndicatorul principal al dezvoltiii psihice il consttuierealizarea de beneficl interne ~ acie de Tnjlegere, scheme logice de memorare, stratepil de gindire, stil creativ in abordarea sarcinilor, motivaje intern pentru acivtate etc. -Trebie anti vedere cn orice ava tage dup sine dezvoliara, i numa acea care, pra inseconit inti at esc ete stncepata protease dexjeare ca proces acon Integra snctonind imomentele receptor (ensure) eu mometele centrale rloifeaen Incr 9 ‘aptinte ct momentleefetor eect comportamenal) 44, MODALITKTL DE DETERMINARE 4 NIVELULU DEZVOLTARI PSHIICE, IN ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVA Benefcile interne relizate de cop grate procesului dezvoltri pot fi urmiit investigate prin intermediul a doi indici fundamentali ~ indicele maturizii si Sezwoltirpsihoinictetuale 5 indicele maturiziri i dezvoltipsihosociale — care, Iafimpreund, ne edifekasupra ivelutui Gemvoteaitpsice, categorie de refering si totodatétermen tei psihologia copilululs psinologia educayional, ‘Fccae ince dol indi exprini nodiice creates personal coptul. nde pio intelectual ne iaformeaci ou privie la msra Tn cae copia format ca subiect care realizeas et nau setatea de similar. Aces indice gener! poste @ ura prin ftermediu!descieri ana ‘ee constuiri unr aur stint ale nteletua opi, cum arf capaciats de isociere, com rie, abstaciare, geacralzare, deserire, casi, ranafer, segumentare; suetrares nor noi todusi de gndiv, a unor noi state rezoltve,capciate de transfer, de 2 flo! note opera th ‘oi combina; capocitateamigel reverie fleubie i sistemoleperilor ntelette, pach {39 steateii creative; constitutes uno indicator elit i activi de tavare, de exempl, profuse fmpreand eu capaciate de autocontrol yi autogprecee, indies masa form la epi (te xo lac) a procedelor dobnir independents cunostineor nde psthosocal ne informenz cu rv la modifi depose coil survenite tn plan tinal pshocomportameatl su impact experiene interpersonal de dept. Dept indicat a acestor modifi pot 8 soot: modalie Ge reljonare ntspersonal 9 opti, eapuctatea de integrate in atitaten de grop, strategie de raporare a normele I valerie ‘ecepate de gop, motive per atte in comun,capaatea dea crea mothe, espragite slezpectaile cn sectoral de cooper ct, tel intercuncastr i auocunoay ei Tn coca ce priveste metodologia determindrit nivelului dezvoltarit psihice, se ‘cunose trei modality! fundamentale — psihometric, stadial-clnicd gi formativs, 35MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE. PANTELIMON GOLU MIELU ZLATE EMIL VERZA PSIHOLOGIA COPILULUI G@NVATARE — DEZVOLTARE) MANUAL PENTRU CLASA A XbA = §COL! NORMALE — EDITURA DIDACTICA $I PEDAGOGICA, R.A. BUCUREST, 1998Mansalul a font elabort ta anul 1991, pe taza propamel sole aprobate de ovina st reedat tm anit 1994~ 1995 ~1996 gh 1997 ‘Aun man trepredace pe cel ia anu! 1997 La elaborates mumualuel, coatibuja autor 2 fost urmatoare PANTELIMON GOLA: cap. 1,1 (garagrafl ), cap IV (paragati 4), cap. DX, XIV, XY. MIELU ZLATE: op Vu, Vi, X, Xt, x. mt (gacaprale 1,2,3) cp. 1V (pragfele 12,3, ap. Vs Vi EMIL VERZA: cap. XI ISBN 973-30-3771-0 Copyright © 1998. Toate drepturile asupra acestei edit sunt rezervate Edituri Didactice si Pedagogice, R.A. Redactor : Emil Candet Tehnoredactor : Elena Stan Grafician : Viadimir Baronovscht Tehnoredactare computerizata : Daniela YouCAPITOLUL 1 OBIECTUL PSIHOLOGIEI COPILULUI PROBLEME GENERALE 1, OBIECTUL PSTHOLOGIEL COPILULUI (NVATARE-DEZVOLTARE) Peitologia copiului este o ramurt teortcs gi aplcaivi_a_sistemulu_stin- {elorpstiologice, cu lrgideschieri cre see educa. a studiaz8implicagile Trihologice ale evenimentelor (Bimersiuaion) cae ite in components realiailor tedcaffonale ce acompaniaz8 evolu copiulu de lngul viseor sia cicturilor de via. Acestea sunt urmitoarle:obiectivele, conte si fomele de onga- rizare; procescle edcaonale, agent ubeci) panicipan la procesele educational, factor; conde; contextal edcalonal ; insiuia; efectele; situaia edueatio- vale ‘Une din aceste dimensiun,firt fi lipite de aspectesubiectve, ao promun- {ait nott de abiectivitate. Asa sunt, de plds,obiectvele,coninuurile si formele de dorganizaré ~in raprt ou care epar sarcini de proiectare 51 programare pedagogic — condijle cae se refer a aspect cum sunt: resusele materiales franca ae siste- ‘null educafiona, accesiiiata sructrilor, cad relemensiloriastituionae gj Tidice, citculaia informajilor necesare Iutrii deciilor in_eduaie; gestunea— comextul tional = Vizaind Mediul, ambianja, imprejurarile in_care se desfigoars. stra educa pregcolart scolar i care po f favorable saw nefavorabile aesto- ‘a (needeatve atedcaive, noneduatve)— insinyi,faflegind prin aceasta sola x ermen de refering al ster educajonal fn cad insti’ educational, paste ffotdeauna Inr-un amit context, be seficind de anu condi funcfionind fn baza snumitor obiective, coninstri $i structuri des figoartactivtateaun-mamar de agent! astra, profesorul sau Compo de profesor si elevl sau grupurile de elev. Acesta int in raportari active 5 dau maplere unor proceseTundaenale cum sunt istrucia, educa tavalarea Aezvollarea — punind in joc numersi factor’ psiologici~ eum sunt competent hhopedagogica a cadrului didactic, receptiviats, pregatizea, montajul,disponl tea elevuli de a Tava sia se dezvolta sub impactul modelelorinsructv-educalve,totul decurgind ca interatine situntonals* care duce a anumite efete(rezlate), taxate ca succese sa esecui gcolae. Acionind 3 interactiondnd in situate, subiecii proceselor ediclionle stables totodat ine ci umeroase tpur de reli nterpersonale~functionale, cognitive, comunicatve, simpatice care creaza in jurul actu istractv-edicativ ‘Un elma, 0 amosteré mai mult sau mai putin ropice desfiyuriritactului pedagogic. Fiecare din componentele menfionate, dar indeosebi procesce, agent, factor, situatile seal educaionale genereaztsarcini ce comport intervengi psihope~ dagogice. Aste, procecle educa\onale~insruti : educala,fnvllares, dezvlta~ teapot fi aniizate a actvititi ce pind foarte sirins_de_pariculanaile psihologice ale personalittlor aflate in inteatiune, profesor si eleva. Instructia, fa ansambl de acon, metode, state de transmitere« nor conginatr informa~ tionale,reprezints, dup cum arta J. Broner, un efort de ajustare si modelare. a ezvoltiri, 0 modalitate de orgmizare a mediului (informational), pentru a ajunge Ia optimizarea invatiri, descoperirea moduli in care pulem. sii facem pe copit Si ineleagh mai repede, in funcje de sitatie si de capacitai, un era oarecate, ingles im prealabil de noi, conducerea celui ce inva, printr-o succesiune de enuntu- 1 $i reenunfur ale unor probleme sav sle uni corp de cunostnge cares sporeasca Capacitatea de a sesiza, a transforma, a transfera ceea ce invals. Este 0 terapie, 0 te interimara, unmarind al face pe cel ce fvayssA devind independent, Rezulta ci in mines cadralui didactic, problematica tavatiri, a insusirit cunostnfelor de titre elev gates 7a fnninten declan instr, incalitate de confit ale. Instra- fia este un mod de a conduce favre $i peni aceasta, cadmal didactic trebuie Si-si reprezinte cu anticipate si procescle dezvotii, adicstasusnile si calittile pice ce se vor srucora ~ in alitate de cstigus tere, In clev — sul impact se- Alimentari experentei de invatare. Acclsi Iner se poate spune despre edvcatic, ca fctvitate desfigurat de profesor, in postura de educator si care consi tun nsamblu de acini, procedes, metode, masuri de influenfare si modelare a.cresteri si dezvottri personaltii copula prin demersur proietae cu anticipate, menite Si contribue Ia inculturare, umanizare,socalizare, car, in fond, sunt fo procese de fnvajare. Tdentificarea gi organizaea condijlorinvatri ca actvitate a copituli, for- rea fasusi confiautlni proceseior de istic si educare, a activiti, prin care, invitoral gi profesoal cond ivafirea poming de la ceea ce tebe format prin invajare la elev ~ deprindei,priceperi, capacity, aspiri, motive, valori ~ care constitu, de fapt, confinail dezvoltirif personaliti copilulu. Sub incidenfa influenelorinstrictiv-educative cumlate, cop progreseazs, se transform, se maturizeaz4 mental, psihomoral, psikocomportamental ; cesc indict lui de competent, indpendent,aulonsiire, auloeducae. In acelsi timp, male care se pete in sfera posibillajlor de invéjar, precum si a dezvolanit servese * Secvenfa de insruie st edntic se ditinge prin aceea cd un siogur individ adult (profesor) fare este 0 componenta a programului insinii. Teoria modem a Tavalarit si 4 dlezotirit ofera_modele teoretice si experimentale privind consiucfa, sistemului formelor cognitive ale activist adecvate confinuturilr obiectale, adicd modele ale formaripindiritteretice. Ea ofert bazele psibologice ale principilor sf melo= ‘cui, demu lege procesul susie experenei, elapee li alta ve, Glevind faptal_e& succesiumea aplicrii_difeitelor_metode.de.instrire si Telucare este determinat de siccesinea etapelor de asinlare. De sici 0 triplt Pele nsusii; a delaga cerinfele, exigenfsle {a8 de aciiunea ‘el ce teva re apd 4 Tnsusrl ; a elabortmnciodele adecvat cence Thtee principle instuid si TegiaileTasugii sunt posbile diverse relat. ‘Aga, de pla, primele pot si apart mai devreme decit sunt descoperite legiaile ‘orespunzaioare insusin lor. Un exemplu fl constituie principil istrarit active, fare in forma Tui generala (constatarea caracerui activ al fave) a apart in ‘idsctia,inainiea laboririt tm psiboloie, x teorel ational a avai si a dez- ‘oll, cu legile ei specific. Cunostnjele psihologice confemporane despre acti Vitae indicheriterife de seleeie @ clei mal rationale forme de activate, brecare ar puea fi mentionata adeevarea activitasi copiilor la cunostinfele pe care le insugesc. Acest lucru se obfine cand copiii se orienrenza, in procesul inva in report cu insusirile esentiale ale materialului, opereaza cu legaturile si insusiric le lor tpice, stabilesc 0 ordine a insusrii dups eriteri de esentalitate si generali- fe cresciind. De caractenul actvitatilor insusite prin invijare depind efectele Aezvolirit psihice care devin, fa randul lor, 0 conde a insiruiri si invalaritefi- Cente pe toate etapele de varsta pe care le strbat copii 2. OBIECTIVE Duc: TEL IN TERMENI PSIHOLOGICI Imprejuctsite care fac ce educaia $8 poatt fi descrish my numai in termeni pedagogic, ci sin terment psiologiciconsau in acoca cl ati cel care instuiste gi edu, (invaystorl, educatoarea st profesoral), cit si cel cae primeste eduenin copilul, se intlnese si acioneaza ca personaltiésusceptibile $f ie analizate 3 descrse psibologc, alt prin prisma caractersicilor lor ~ generale, paiculare si individuale ~ actuate, dt i din perspectiva modificirlor st trsdturilor pe care le vor dobinai ulterior. Educajia este 0 forma de relajionareintemenonala. ta cada careia se emit si se recepioneaci mesaje (informal, modele, procedee, metodé) si-in aceagi timp, un proces, alla in ced mai stems legiur ch devenitea psihicd 4 copilulu Ea este operator care leaga ine ele particlaritile organizinit¢ ditare 4 orgiismalui infantil eu datele de construe de medi, Cum spumne reptc fatul pedagog E. Planchard, ,..a educa fseammnt a modifica tnie-un sens determina, inseam a disap cineva de lao stare la alla", operie-ce se spr ge acea propriate excepfionala a fingei umane de a fun teren educabil (pla. ‘tic, receptiv), capabil de a se perfectiona sub acfiunesinfluenjeior exlere. Or tocmai inerederea pe care o avem in posibiltaile de ameliorare si perleclionare 4 mul este una din sursee tendine, tot mai rispinditeastizi in psihologie, de a cerceta procesele pshice ale copiluli si legile formar si functondré personalta- Ai Tui pe ealea stimulator prin modele educajionale gi de invijare construe a ional si intemeiat stimjtie. Educatia este un proces de_sprijnie califical a cursul dezvoliri pice, factorulesponsabil de calle, sensi inivell dite indicator ai enpaciaitcoplulul de 4 aimila gi transforma eeea ce inva inclinajiet sale de a continua anunite comporamete sau de Te abandon, Realtile pe care le desemneaa concep de educaie a lata subietv i Vorind din itenjonalitate, selectivitates si constructivism actului educational Cei investi cu sarcini educaionale inieprind o migiloasi opemafie de selectare si prelucrare a clementelor de media, n vedere atingei, in ordine formativa, a a= nitelor efecte psihice de ordin intelectual, attudinal gi comportamental Fenomenele educajionale au o semnitieajie psitologicd si pentru ci cle se. Impletese foarte sirius ew procesele motivationale ale yobiectuli” (sub eciuui) educajei. Educa pone Ta tar copitutu, adolescentuli, tinirului obiective. si ‘dealur, crecaza decalje intre ealili si ateplar,solctiadu-l pe subiect 1a continu resinicturare a modulut dea percepe, de aiid de a reactiona, Evenk nentele,fapele si ideile refinute spa fi favestite cu atbutl de inloenih ed ‘av, planifcath si condust constcmt sunt destinate sa joace un fol psitologi cueosebit de important. Elé trebuie Straps atentia copilulu S-l sensibilizeze, st se impuni in calitate de confinut principal al cunosslerilor gi trtrilor sale, Sti sinctureze si i-i regleze conduita. De aici sarcina psihologiei invari si dezvol- ‘iri copilului de a releva cum se consirueste impactul dintre educatie st persona- litatea copilului, cum se realizeaza translatia con{inuturlor objective ale educa din sfera variabilelor sociale extere in sfera variabilelor individuae inte ‘Aciul-educational ou fnseamni nomai tuala. El nu se reduce la dimensiunea memoriei si a relalilor cu obiecte de in- vitare, iar educatoral mu se mai poate limita, in condiile educatie moderne, la rolul de simplu transmititor de cunostinfe. Acunea lui trbuie si se refere la persanalitatea totale a.copilulti, urmarind si-i formez® orizontul cultural si- sus- ‘ind _eforturte, si-i Mingeaset interesee, leze succesiunea actvittilor, determine progresiv_orientarea gi ici adolescentwl, nici copilul nu preiax. pasiv-influenele-mediului $i ale educaliel, cle opun proprille lor activity. Prob- lematica educatiei devine mai complexf, ea trebuind si fie abordat® in stransa le- giturt cu legile dezvoltarii personalitatii in contextul propriei creati activitati. Explicarea gi mai ales conducerea acestui proces comporti claborarca fundamentelor psikologice ale teoriei dezvoltarit copilului de astazi 3. CATEGORI DE SARCINI ALE PSIHOLOGIEL INVATARIT St DEZVOLTARIT COPILULUI z © prima categorie de sarcii se refers a aprecierea siarii procesului instruc tiveedicatv, care cuprinde : aprecierea onganiziit procesuul-de-insusire-0-cunos- Linelor de pe pozitile teorie! contemporane a insusii ; stabilirea corespondentet dintre procesul instructiv-educatv, lege iasusinit si legile devenisii personalitagit uumane ; aprecierea nivelului formiriicolectivului scolar ca grup social. ‘A doua categorie de sarcni- sont Oe natuet dlagnasti.corectvd si cle vizeazh diagnostcarea copiilor care vin in casa indi, din punctul de_vedere al pregitic lor pentru activitatea de iavajae, contotul asupra mersului dezvoliiripsihice in scopul prevenirii abaterilor de la ‘normal ; diagnosticared tulburirii survenite in sfera dezvoltiiidifericlor laturi ale personalitatis diagnoza si corectarca diferite- lor aspecte ale activitayii de cunoastere, necesare in stdierea unoar sau a altora din obiectele de invatsmant {In legaturd cu aceste dovs categorii de sarcini se pune problema metodei, in- deosebi problema elaboririi normelor specifice varstei, ale dezvoltirit generale si ale dezvolttit difertelor atu ale personaliti, Toi psthologi recunose dou lint fn dezvoltarea menialt-a copilului: imbogatiea de-conginut a activitattinieTeetua- le si imlocuirea formelor, planurilor gandirs, prin trecerea de la cel inftiv-actio- inal al cel infuitv-imaginar gi apoi Ja cel vefbalo-ogic. Dispumem, la ora actual, de metodici de diagnozt a nivelului dezvoltri activiafi de gindire side aprecie- 8re a gradului de formare a unor actiuni si opera cognitive distincte. In diagnoza dezvoltarii mentale se ridien mai ales problema : cum trebuie diagnostieat aivelul de gindire accesibil copilului de o anumité vasstf, planul intern al gindirit lui? Cercetirile psihologice mai noi aratd c&, drept.criteriu de-diagnosticare-a planului gindirii copilului, poate fi_utlizata forma (obiectuals, verbal®, simbolict) in care copilul isi poate insusi o actiune nous, dupi_ce_si-a clarficat schema formfsii imaginii prealabile asupra confinutului supus asimilari. A rela caiegorie de satcini vizeaza orientarea scolara si profesionala a ele- vilor cu momeniele ei, importante din punct de vedere psihologie (de inlormare profesionata, de-diagnosticare prezeniel caltapilor cenite de activtat diferite gi de consiliere profesionala). ‘A patra categorie de sarcini imbrac& forma consulajillor individuale.cu copi- Iu}, cu paring, cu ceitati edueatori pe diferite probleme _privind_ posibilititle, aspiratile, opfiuile'$i comportamentele copiilor de diferite virste. ~~Inrstrsit, a cincea categorie de sarcini esié cea a interveniilor terapeutice si eptimizatoare la nivelul tuturor verigilor $i comporiamentelor comunicirii eduea- fionale :transmiterea-si-receptionarea_informailor; elaborareaplanului-operisilor ‘mentale ; formarea structurilor operationale speciale si complexe ale inteligentei; formarea capacitatii copilului de ai dire conduita si de a-3i modifica relapile interpersonale ; descoperirea ciilor si procedeelor formarii capacitatii copilului de autodirijare, ca mijloc de actualizare a rezervelor psihice personale. Cunoaslerea:psihologie-invaticit si. dezvoltiriicopilului ajutd educatoarei $i invagitonului_ si elaboreze.sistemul de cerinfe individuale pentru fiecare copil, si descopere anumite defecte, cauzi a relatilor conflictuale, s& evalueze calitatea i sale nu numai dupa criteriul performantei, al eusite, dar si dupa numarul lor ce-mu fac nevroze. Dobindirea de particularititle psihologice ale tavayarii si dezvoltarii ai in calitate de corector al erorilor pedagogice, de arbitra in rezol- elor conilicte interpersonale, constituie objective de baza ale pregi- tirii psihopedagogice a viitoarclor cadre didactice pentru invayimantul prescolar si primar, 4. PREGATIREA PSIHOLOGICA A COPILULUL PENTRU ACTIVITATEA $COLARA Una din tendinjele ce caracterizeazi mutajile din psihologia contemporant este viziunea integrativa asupra dezvoltri, includerea individului fntrun mediv social mai larg, asocierea momentelor afective si cogoitive, invocarea contextult interpersonal al dezvoliri copilului. In cadrul acestuis, contcaza foarte mult cali tatea interactiunilor intrafamiliale, raporturile de comunicare dintre parinj, dintre acestia si copii, cu influente pulemice asupra pregitirii psibologice copilului ppenira scoali. Pint Ia intrarea in scoala, dezvoltarea lingvislict, afectivs gi menta- a copilului se petrece, in principal, in familie. Limbajul parinlilor, expresivita- 9tea, tempoul, concizie sau amploarea enunqurilor, complexitatea formei si coninu- tul lor concur la luarea fn stipanire de catre copil a deprinderilor verbale si inte lectuale CCercetstile de specalinte cae s-au efecust asupra modula de comunicare al panier eu cop au salt ca sunt at pin iclna ay adaplee voreies la nivel inlelegert copie Fi floses lu lexic mai puincunoscul copiuli cousuct gramatcale mai complexe, ceca ce cehivaleaz4 cu 8 prezena exigene cognitive rei ialte faa de cop fa aport cu devolaven generals copii ineplineste volul de puste de Tegnora fre arblana fesaiala inguin si Tosca exter, contig a textnderenexperinfellingvistic,copntve practice a cop, fa nce adele laflor ete cop ‘de'virstsprescolart se araciezeaz3 prin foloires mn fecwensa + isperatval $3 Inieon care ‘Sr ragpussel ea" "nu ibs mame este mal plln rect i ms adapta la percep opi Relafiile piringilor cu copilul, in cadrul intéractiunilor de familie, precum si eosebirile in conduita parinfilor sunt legate de un intreg sistem de con familiale, Deosebirile in stilul parinfilor de a-i invata pe copit cite ceva sunt mai nneinsemnate in cazul cind nivelul de satisfaetie, resimjit de pe urma mariajului Inalt si ele sunt mai puternic exprimate in cazul unui nivel de satisfactie relativ seizut. Paring satisfacuyi de cisnicie dezvolta, fai de copii, 0 mai puter. nica atitudine de cildurd gi atasament. Ei fntrebuinjea7 un limbaj expresiv si mai pulin directiv. Calitatea interrelajillor de familie se reflect8 integral asupra copii- lor, asupra dezvoltitii lor cognitive si emosionale. Conditile sociale, materiale gi instructionale, asigurate tntr-o variant sau alta de pirinji i de educatori, influen- {eazi maturizarea fizied, intelectuala si psihesocials a copiilor. Familia si indeosebi gridinija, prin activitaile variate si multiple pe care le fer prescolarului, contribuie la punerea bazelor capacitatit disponibilitagii gene vale pentru a invaja, ca un mecanism care va servi achizitilor gcolare. Aceasta conditioneaza gradul, usurin(a, viteza gi tempoul progresului psihic al formar ca litatilor infelectului. Capacitatea de a invaja constituie prineipalul parametru. al dezvoltarii mentale a copilului si cel mai important indicator al ei, Formarea ace stei capacitati a copilului de 6 ani depinde direct de afirmarea lui ca subiect al activitiji intelectuale. Complexul structural al acestei capacitati va tnlesni intrarea Copilului in circuitul tnva{arii scolare sistematice. Unul din criterile determinante ale formitii componentelor capacitatii de invatare il constituie fondul cunostinte Jor active ale copilului, achizitionate in familie gi tn gridiniti. Acest fond sé nifesta in diferite forme: a rezervei cunostinelor ses apr. “7. Enumeratscaracterizt cia din ind dicntoi dezolar pss. '& Cum se determina nivel dzvol pbs copula? 37CAPITOLUL 4 INVATAREA $I REUSITA SCOLARA 1, ACCEPTIUNILE NOTIUNI DE INVATARE, Invatarea ca fenomen complex, dinamic, multilateral are un eonginvt bogat gio sfer larg de cuprindere. Aceasta deoarece ea este intlnita tat fa anima, ct gi la 6m o intalnim atatinainte de inirarea in scoala, in timpul gcolaiti i tncd mult timp dupa terminarca scolaritii, practic toaté vgs. De aceea este necesara desprinderea a doui acceptin a notiunit de injare: una mai lrg, mai extinsé care sf acopere intrcaga varictate a formelor si moducilor de invjare, alta mai ingusti, mai restritva, care s vizeze doar invitarea scolar 1.1, ACCEPTIUNEA EXTENSIVE A INWATARIL lati citeva definigii prezente in luerirle de specialitate: “invltarea este orice 14 de comportament, ca rerultat al exersirit, menit sf satisfac a este insusirea de citre organism a unor rispunsuri fa situa- {ii pentru care nu depine posiilitti ontogenetic, ‘unor actvitai in scopul de a insusi ceva"; “invitarea ‘a situagilor, cu posbiittea dea sparge ipiele comportamentale existent sta labora forme nor de comportare, solu ceatoare™ ‘Analiza atenti a acestor definjir ne evidenfiaz’ prezenia citorva elemente care 20 pel cre pring cies fnoeall per in primul rind se contureaiz’ faptul ci a fnvidja Paseamnd a asimita (a achiigio- na, a dobsindi, a insusi) ceva anume, Acest "ceva anume”, care constitule continutul invatiri, este extrem dé amplu si variat: nojiuni, concepte, cod operati si structuri Cognitive, tipuri afective si atitudini, conduite, schem le, reacti, sisteme de valori, comportamente-sociale etc. Cu un cuvint, absolut totul poate fi invajat. Evident este nevesar si facem distincyie intre posiblitate si realitate, Degi_, ‘otul poate f inva, nu toma seine shaceasta din mai multe motive: limite psihofi2vologice ale organe! 38ceceptiona, stoca sau. prelucra decdt o-anumiti.cantitate de informa, apol, desi unostinjele sunt_infiite, viga_omului_este, totwst_finitiy 2 exsud Unis _scciomateriale ([ipsa surselor de informatie, posible eal Sr meh me este necesar co absolut TOT sf Ge asimilat (USM conjiuturl cose ‘couizibuie la Tormarea personalitayi gi conyinuturi care o wzeazi sau chiat.o distrug, evident acestea din urmi trebuie evitate). Fe ction rand consiatim ci invdjarea se asociac’ cu modificaredy ou schimbarea comportamencuii. De aici nu trebuie si conchidem c& orice modificare de comportament este produs al inviyirll. Dacd uredim pe munte ‘GUIRY Se motificd nitinat im, aceste rezultate nu sunt rezultate ale invayarii. eu sunt relate le nv: mie tle desomporament cre au foc In fume receptoare co tori, cre 5 pre, de Te priferie( Se cx, ‘Sclecmaren gobo ceased pv 6a anos | | Sunt zezultate ale fovigiri modifilcle i wm mela eae coven ee its, qoiStmecrocmensrares | quelli i a pee cara tates morass | Sas cure sm = TecsenGoner ee | Bad pert att wone ft perth sprang dur dpi inl | ccigtnl nt erode dpe soto | Mere Reale. mu arte Shusndo sere lo de ex, madi ‘a on ele ais de fas ‘See parca ermare a consumlialenoa, | sd ae prose tarmacetice, reo: siete) fm adue simi m0, dings sn duc is spr anor comport dg a oS atest foi (lnm operon a aces) aime Soa | hacer ee penne.) fo at wiles rind rebue s refienl ch nuiarea are un_promunat cavacter ‘adapta, finalitatea ci consiind in_mai_buna_afaptare-ta mediu; restructurarea seeerramelor genelice, Tecldirea conduitei instinctive individulul; inocuirea igidtiji ispunsurlorereditare, cu unversliatea si suplejes rfspunsurior ach ‘ifionate, drjarea dezvolaipsiice in vederea obyineril unor perfOrmante varites 1 2 a F+{5: ef : \ z s ~~ fe} Hs]; +e \ \ ft eee ie] ig. 7, Schema operafional a mays 39ampliicaca posit (ai ake ale omuli) de a persons propia ava we de of levis cam al Savele™ Sirdngind fa un loc clementele de mai sus, denim tuttreo x fi pro sul. destinatachzijondris wet experiome nat forma! waar obpaciig ot eek deri care 6t pernid dvidgal seoananea nae stil Deblenatiee ha pe 12. ACCEPTIUNEA RESTRICTIVA A INVATARI, CA INVATARE SCOLAREX fiwatarea_gcolard, realizata fn cadnul procesului instuctiv-educativ si acope- rind limitele varsiei soolare, capita o serie de particulaititi dintre care mai im- Portante sunt urmatoarele: * se realizeaza in cadre si cu mijloace instituionalizae, find reglementats de nonme, legi-tegulamente, struciuri de organizare st-funetionare (planut, programe “We invatamint, oranii ete); este un liriat din exterior (de cate profesor, paring, fn adult), care tinde, spre etapele finale ale scolanitai, 5 devsnd int proces “* proces strict controlat, prin mijloace specifice (teme penta, ve, examene), dar care, cu timpul finde 4 devina aurocontrolat este un demers constiens, presupunc stabiliTer-anticipali_a scopului, mol wea volun tte, fibazten coniitlr; eiborrea. conto a temalive Sau substitutive ; * are un_promuntat caracter secvental exprimal in: treceri de las Jativa neinsteuire Ia cea de j (Deniru aceasta se compara nivelul ai lev, cu nivelul optim sau admisibit); parcurgerca mai multor seevenye (de vata, de verticare, de refacere a celor insuffcient sat eronatinviate, veri fig. 8): * dispune de_un caracter gradual adick de-sabiltea-unor sircini-didtice cu _gmide_progresive-de-difieultate(ireceri de Ia simplu la complex, de la neesenal, Jags, de la senzoriomotor la abstract, de la recunoaglene Tr reprolicer- et); ~~ ¥este un proces relational mijiocy, presupundnd un ansamlu-de relat per- ceptive, licationale, alectiv-simpatetice, deMnMluengs ctc., intre profesor gi tle, edit de obicR-OC WaT “ are_un_promuntat caracter informativ-formativ (incomporind in sine multitue ins infomation sun ats, eval Si elioret dives variant de rispuns—si_fomeaza un comport laste, supa, api, Uieor cise wea de e- de 4 y Fee L& Iy EL Fig, 8. Suceesiunesseven(elor avai Es, Ea,—secvene de inte Vi, Va~secrene de verifiare Re relnaarer la secvefeleanerioae; Re espa creck 40al ; eligi modified sclectiv -0 amelioreaza gi perfectioneaza,si-o contToleazpermann!). matic comduita, 2. FACTORIT $I BAZELE NEURODINAMICE, ALE INVATART Iaviarea inflenieazd dezvollaren psibicd, find una dire condi ei funda ‘indo ei est influent de.0 sere de facto sau con vaibile. ‘Acesia Se impart dow catego: factor! interns factor exter. Factorisnterai si insti se subimpart in factor: biofiii s facts psoind- ~viduali. In prima categorie se TicadreazA : potentialul gentie=evoliarea Tizict ¥e- cil fl, sole nl Sn ste een ee — HA ve et or infelege de la sine cd un orb sau un surd vor invafa mai greu de- ct un vazitor sau un auzitor. Categoria factorilor psihoindividuall este extrem de bogats,printre acestia putind fi enumerati:nivelul de cunogtinge, cant _ Re ie evnor de ra pate ie Organizarer percepliv-motorics-ealitatile tent ‘modu de uilizare a neligente; clita san de pretr penta tN acegti factor’ sunt mat dezvoltati si mai bine folosii, cu ait invatarea va fi reali — ‘mai temeinic, Faciorii exten ai tavayiiicuprind ; factori social (conde generale socia-isto- rice in cate ties individul sau cele prtcular familial) ; factor psihosociali (ek {ile inerpersonale, grup, climatul stimulator sau frenator al clasei de elev); factor’ ergonomic’ (de ambian(s natuaté sau fizicd a invari tur etc.) ; factor igienci (reginmal alimentar si de odihnd ~ activ sau pasiva) ; fi ori pedagogic (dire éare esenfal sunt particlartyjile materialului de fnvatat — nafurd, volum, grad de familiaritate et. si personalitaten-cadeaui didactic), — “Tnportan este cain-procesuT Tivalii sf se asigure coincidemta cea mai fericta 4 acestora,altfel efectele sunt nefavorabile. Un elev, oricét de jntcligent ar fi, dact Iuczeaza in conditi de oboseal, pe wn fond de dezechilibru fiziologic intern, nu va ‘obfine performantele sconiate. Tavagarea, ca actvitatepsihict complex, ae I baza o serie de mecanisme new- ~zadinizmiice gi neuropsihice complicate a ciror eunoagiere are o mare importanga, in special pentni organizarce procesului insttuctv-educativ. Fark a intra fa amanunte ‘cl acestea sunt: © mecanismele neurofiziologice constitute in principal din blocusile integrati- ve ale creer (tetas, hipotalamusu,sistemul limbic si formaiunea reti- aa, aia ier iat stati optime de vigients; lo dois pcicte laorsor ines Tr Soapecl scoarfa-cerebralt ~ responsabili_de_programaren_acivitii, compararea intenjilor-cu-rezuitatele at‘obtinute,-executarea unor funeyi motori,logice, mnezice, creatoare. Mijloacele ‘aderne de investigajic au aritat cS in ‘timpul invajéril exist un metabolism _ specific al ereieralwiconcretizat in zone active eee ale acestuia, implicate in Herite acaivtdti (citi, calcu, reflexe, ateagie etc). Reamintim mecanismele clsice Invijate la Anatomia si Flioogia omulut: procesele nervoase fundamen, tale (exctaia $i innibiia);legile acestorprocese egea iradiri si concentra lege {ndueflet-Fectprocey, reflerol condijonat, mecanismul legiturll temporare care caplet asociale cintre conostine; mecanismel dominantei. Mai recent, teoria Ghnetriei funcjionale a emisferelor cercbrale aduce contributit in explicares {nvdtiri, S-a constatat cl emisferadreapth este specializat in realizarea percept spatiale in rezolvare problemactormerple, Tw activitaile mentale de tp intuit 3t feat, timp oe emisfera sting, in reaizarca ghndnlsbatacte, in structurle_ ‘imbejlu, n recobareaproblemeloralgrtmiee. Rezllatee ingate oblinute de GRIT 91 acelagr Ine MT-ATEHTe tipuri de activity s-ar davora toemal acestei Incgale dezvoltari a emisferelor sale cerebrale; "e mecanismele neurochimice, Progresele in neurochimie au arstat cf transmi- teres inftecufal nervos de a un neuron la altul este o problemé de chimie. VoluiaT Se SRIRDUE Ts eler a unor substanle chimice de bazi, proporonaitats seu Sseribupa lor artagonter diferenjiazd_pe un om inteligent de_unul_mai_putin fnteligen, garantcazi sau afecteazi perfonmanjele in invajare. CA urmare, cerce- igHiae tncercat af descopere substanjce facilitatoare sau frenatoare ale iavigheli Phad acum au fost identifcate aproximativ 30 dintre acestea, printre eare mai importante sunt: agetilcotina, colinesteraza, serotonina, dopaming C1. Acidul ribo- nuslele (ARN) este consierat ca find molsiula memoric, S-0 consatst cf EEiugavea de ARN in dita persoanelor vastnie fe Tbundtifeste memoria ime iaid, De sceeas sr OTSETVAt GE, pe de o parte, concentratia To in ceTuTele creferulu i imag eres o dak ca varsa, ar pe de alt parle, & aceasta Jeseryte asemindtor escresteri-expacitagir@ invljare. ‘Dui se ARN dela o persoand care a nvatat o deprindere si se injecteazt la coalta la care nu exist, aceasta se va forma mult mai rapids ‘e niecanismele bioeecrice sunt implicate in egalé misurk tm aotvitatea de tnvitare: Se Sie rumol “alfa” este prezent in stirile de veghe, ind individu este oncential pe fenomene {CBr pe esen{a eestor, in imp ce eitmul *beta” apare in Starea de gindire activa, de reaolvare a problemelor. Rimurile "eta" si “dcla® se vnanifestd fe in ane SBcongtiente, fie in cele de somn profund. Primele dani, ~ amt fares, colelalte Jou aw eTecTe comtradicrori, Uneori facii- teazd, altcori perturba sau intarzie invéjares. 3.TIPURL, FORME SI NIVELURI ALE iNVATARUL Structure tipologicé a tnviyii poate f flcuts din diverse puncte de vedere. Noi som utiliza 9 sintez4 taxonomic&fazatd pe eoncepte cu un grad descrescStor fe gencralitat, Tipul_de invalare reprerintS nosiunea general, integratoares ‘eckte tip de Invatare dispune-Ge forme variate de Tavijare; In slasit,ficcare sau aproape fiecare forma de invijare se realizenzd la niveluri dstincte, Tipurite, formele gi nivelurile invayirii sunt: how 2—— 7 Croton cinemtnt | wnlroteman doen icectelenpines enor | teraantngce mtmjonl, oi ‘ccalcnapeneat ripe fponceeoetacont ind | Satcher imac ators, evn gde ep sper | ina ¢mescopintmenutopenge. | Saver tsa pepe ie fev ons mv dn peri ore tie poping (oat ace (cast) [=a pecan pra pte ( = atetin ae vetat ie (cin acon res ine Tit te copa si operim - mare operatonals ji anit te active -> aca aft sk respectdm normele morale > ivajarea — sor, ome —— Weg ui de th tvaarea asociatna wa [= sirepctm - teijare epetind | — Hering sup unl me catsoi na. rex pointers dup modal de aiune ‘custimuli (ce facem ou |” = firecunosstem - iovatares prin recunoustere simi?) —trepedcen > tvirs prin mia nec ~ iidentiicim nviaren prin identiieare scent nul pal neo sara 1 iterenyjem “> Inviarea dsciminstoie onfne sh alginic J tami opm pan, pe bo >in Inert rare curt ups ota de oraniare ——) f— sbormi de prom naire progr | astimutiorcumoran——/ ”— pnorznzar lope > res ingen ape (= prin cbr nije prin descents recombinace _invarea reat = fnvaren sponta + ‘nsullent congtentizat (neconglentat —— — Snvara latent medi) — taviareahippodcs) velue area pin soma vite iopediay = prininjtegere Leonie, deat = pein amare ria reared probleme BRefeitor la primele dows tipuri de tavijare, semarcim faptul tn practica gcolard cel mai adescori cle sunt disjuncte, pierzindu-se din vedere faptul ct Tavalarea social ‘sau. perturbatoare_a_celei dees puoare velo sale poalve se repeeoeiewegtiv asp Invi iactice. CM priveste cclelall douk tipur, fa anunite niveluri de vast Sate aoestea se creaz 0 oarecae opozite: copii miei tnd sf invele doar din expesenta \alior_(Ge lnstiuie astfel 0 subordonare Tota a eleviluy Taff de profesor, se ‘acceniueazi_rolul_pasival_clevului, se educi_neincrederea In fortele propri) ; adalah min aentne wis In dn experienfs prope, refuzind ‘aliora (ceca ce Hr duce de milf oni Slagnave sau chiar la secu). ‘faunas yr cornea ‘celor dows tipuri de invatare la orice nivel de virsta apare ca 0 necesitate Multitudinea formelor invari atage atentia asupra uiliaii vaierit compor- tamentelordidactice ale profesorilor care, nu de pusine of, sunt tentafi st practice ccurent doar 0 singur& formé de invatare, cel mult dou8. Pe ée alta parte, educarea clevilor, de a practica ei ings ct mai multe forme ale ivayi se soldenza cu efecte Poditve (Ge objin, de exemplu, efecte compensatort sau de odihnk activa, prin aMlernani activitior). Se impune, de ascmenea, considerarea in egal misur sia efeetelor nivelului insuficiet constienizat al fava ere, in perspectivs, ar putea potenfarezultatele finale seontate. 4, PROCESUALITATEA ACTULUI DE INVATARE 43. INVATAREA CA ACTIVITATE fvatarea vazuté ca activitate inseamn’ 4 subject. uman insuseste_cunostin- {ele lucrind, actionind, rezolvind_sarcini. Plseté in contextal anumitor situa problematie, invalarea mv poate st fie concept ca decugfind altel decat acon, Aeoarece descoperirea solu\ei reclama cintare, selec, induti, invent, jar toate ‘acestea sun modalitii de lucru,structuri actionale ale celui care inva. Dar chiar St afunci Gind solufia este ,nfuits”, ,ghicita”, in spatele rezolvarii neasteptate se afl de fapt,acumnlar actionae. ‘Aga cum s-a aritat mai inainte,o data cu intrarea copiului in gcoald se produce diferentiereainvatari fn sens resins de invitarea in sens larg. fnvatarea devine wn proces analiti, specializat i compartimentat,capatand sensul de asimilare sistema- ticd a culturil prin intermediul studierii diverselor obiecte de invayamant ~ orgini- ‘ii informagionale specitice, interpuse cate elev si sins. ‘Obicctulinvatiri se referé Ie confinuturi: ce anume trebuie st preia eleval in cursul_procesului instructiveducativ. Cunostinjele stimjfice expuse sub forma obiectelor de iavayimsnt sunt reflectari generalizate ale realitii $i totodatasisteme de semne i procedee de inlocuire a obiectelor activitaii practice, Ele sunt un ‘termen” obiectiv, un element extrapsitologic, un ‘vedere psibologic, important este faptul ed in spatele ensamblolui de notiuni gi 44procedecle,-modelele-de-actiune fate obiectiv tn cunostine reprezintd obiectul roprzis al-basaari ee ‘Un exemplu a ofert modul cum sunt stactute caogitle matemtie. Mult inp ,numarl una din nsematice fundamental, 2 cout! doar cao reprezetare direct, sincrelc,diwea& rlfinilo, ind amestecat pine alte repreent Pla fceput a se contra ea none eis eanitile fa Inceput a Ti compra Tote cle pe calea corespondene biunivoce, prin procecee practice de Imanipulae, separare, mitre, addogre, seadee nso deaf descoperte, peril logics implies in ude mureratie au fst modlste pin mi ‘nition Cera cee refests sin srctre acu de fviare# nual cre state fem « o litatea de masa (mirimea),obiectal eu cae se masoar (wieea de misura), operas de mitra, ltt, elemeot constitu gfx priaspi explicate uae Generatizand, putem spune ci obiectul twatsri este activitatea_umana — actiuie, gindire ~ concentats $i condensali Tr cundgtnge. Natura acfional a biectulut (conjinatul) fnvatarit determina natura activa a_procesuui invari, ‘are nu poate st decurgn decit tot ca actvitate de rexescoperie si re-creare de cate clev a cunostinelor pe care le inva. [Notiunca_de-activitte este mai larga decit cea de invafare si ea reprezinta_ subiect a obiectelo (materiale saw Heil), cu came acioneaZt, proces CF rispunde fnfoideaunn anumior webuije anumitor motive cag (OO) Yabo) ‘Acivitatea este alcatuita din unitagi structurale mai miei, Afi, prow ractorizate prin preaaScopuTil congient distinc, proiecat menial sub forma repre Bailie peer ce Toute ns. Aefnlle pot sven © font exer sa ntema (mentals, intclectuli), primele putind Tr prneticate saw de-eumoastere, iar cele din ‘uma numa de cunoastere. ‘Actiunile sunt alcatuite, la réndul lor, din operat care reflect condijile in care este dat scopul si reprezintt mijlocul sau tehnica prin care poate fi realizat’ aefiunea_ ea ecopal)-Scopal dat in anumite condi concrete devine Sarid. Ca aefiunite, operaie pot fi exteme sau interne, ele avind proprietatea da a putea fi he Tae ira distre activate, acne gi opraie se exprimd psologic in cone- xiunea diate moti, scop 3 sarin. Tvijarea goolart este i ea formi de activitate care, genetic, tsi are originea in aciumile de invijre din cadril jocului. Ca actvitate,inudtare este si ea com puSt-din-actimi-i-opem. Lanflti de struc gi organi operionlcacfonate dle invita fi corespunde un lant de orien, motive gi sensui interne ale per- sonalitit celui care fava(s, Prin ele, conduit de ivaare func{ioneazd tn srinst legiturt cu sfera motivaii sia constinged Datoct plastic i fesbiaitsstemeloe de_acuni si operat care int in itatii_sistemelor de aciiuni si operatii components activitai de favajare, devine posibilé o lagi variere« situatilor de ‘invajare, a cémpurilor ef probate ea eet meee nempaniee a Tpgcclor de efectuare a actiunii de invite, Putem astfel combate rgiitatea anu malar mdi de btu, aduole trad la viata pute sau po levi sit depaiseaset momenicle critce generate, in invatae, de trecerile de ta un ciclu 4sJa altul de scolaritate, de la un object la altul de invaémant si, inliuntrul aceluiasi object, de la un capitol la altul, dela un grup de nojiuni la alt grup de notiuni. 42. STRUCTURE SI NIVELURI OPERATORIE ALE ACTULUL TWWATARIL intr variate tipuri de actiuni si operasii ~ ctiuni_de_seris-citit, de_analiza {in componenya aciuni de inv jomnetrice, gramatiale 1 observatii si experienfe — corespunzator variate a obiectelor de invaimint. A acfiona in condijiile inviyiri inscamni a lucra cu ob pologici tele sau numai verbal condigiile ei concrete, trebu elevul trebuie si treacl, pentru a o rezola, | si-gi formeze o reprezentare precisi despre unititile de comunicare ale textului si si fe un drum pe care elevul nu-l poate strdbate decit actiondnd, luerdnd. Parcurgind acest drum, nojiuni si cunostinge, Nosiunea, ca formajiune eognitiva, ee conjine generatul si esengialul, nu apare bnise Ta mintea clevului, cl procesual, in urma_claboririi_ pe elape aC{iunil de invagare- Mecanismul psihologic al nogiunilor si cunostingelor nu este allceva decit un suport acjional creat in procesul operirii cu obiectele materiale sau cu inlocuitorii lor el iain stip Rezolvarca sarcinilor de invajare si, implicit, insusiea noyinilor decurg ca o suceesiune de transformdii ale matealulul inital, care antrenea74 transformarea sclfuni nsagi prin eare se prelucreara materialul de invdjare. Cu edt acest material este mai nou, $i, deei, mai putin familiar elevutui, cu att este mai ampli metamor- fozarea lui si a acyjunii cu el, astfelincBt se poate spune eé, pentru fiecare now nojiune propusi insusiri exist o "microstorie” a aetiunii prin care se insuseste no- fiunea respectiva Cereetirile arate’, sub raport structural, ayiunea de Insijare este ale 4in dows laturi fundamentale — orientativ si clectorie — iar procesul elaborai ei cevolueazi in-direcjia urmatorilor paramett: nivel de Ralizare, pleniudiea opere- filor_(desfagorarea sau prescurtarea actiunii), gradul de generalizare_(puciica ale $i delinitarea volumudui de sarcin! dintr-o categorie a reve la puncta nal de plecare side Laura de oventare setieas efile prosedeete aclu uniear ele o hnagine prealabi Freoitlaeton, FarARGW ceva un sistem de indicator eu pivre la Indepinizescorest a Ho acum, Dar totes este cea cate fachide eiveuial slam, end pare in pour de execute orient is: exceujie presi, necectual reac fncercat4 doar plan ideal imaginal posi lor fntentc, pentru @ cumoaste dinate ce ar rerult dick execute a 6 efeciva. Ex este srtTure reprezentire pes a srcn execu orienta se ftinde trtril aur executives efi cae agus indeplinte eal a acta ‘imogine supa ipltil clr doa moment le sci de tvijare — oremareayfectusren — 0 ofer subcapitolete comacrate din eslonate a ivr golrul mi ice eet asupes sarin. Latura de orienta igh are r&dacina in conginutul obiectual al inviiri $i ea constituie componenta cea mai importanté a mecenismului psihologic al scyfunti de invdtare. Aceasta nu inseamné ins a subestima sau a negljalatura ei efectori, care tradiuee in practicd logica orientiril, Corelind strins cu parimetrul elaboratii pe nivéluri a actiunii, aceasta latura reprezintd, de fapt, insigi "scara’ trecerii de ta exterior 1a interior, de la material Ia ideal in_procesul Insugirii cumogtintelor. ‘Trepiele acestei scdri sunt tocmai etapele care conduc spre acjiunéa mental ‘Anum: Qejiunea mazeriald-sau macrializatd (ucrul efectiv cu oblectele sau eu Inlocuitori care modcicaza sau materalizeazA insiginie Tor, We exempt Ci Mhulajele care redau forma unui animal), actiunea in planul exprimérii verbale externe, cu sla tare (ind subiectul relatcazi destisurat despre acjiunea efectuati material), acfiunea (of in—planul_limbajului dar ‘Sine, fairl 0 components afticulatoric sesizabilti In afari, Sejunea in-plama fbaja inten (moments interiorizari atiuniireind aceasta decurge prescurts, rapid, ca un proces subcon- slient, care, in esenfa, inseamnd orientare, mai prevs, execu orientativa, act de sindite). ‘Parcurgind aceste etape, aciunea isi modifi aspectul sist restructureaz instrumentele de realizare. Actul material este inlocuit printr-n act ideal, nivelul intuitiv ca cel logi, obiectele concrete prin structuri verbale, formulele verbale fexterne prin operarea cu semnificata lor intern, ceea ce creeaz mari posfbiitii pentra manifestarea liber, flexibls, creatoare a elevului in invigare. Din condui Actionali expresi, actiunea de invijare devine imagine despre actiune, apoi cape. citate, aptitudine dea luce raph 1 wOrasupra sarcnllor. Execuji@ prezumiv, la ‘care se ajunge, decuigeca-aer menial — acffune cu obIeCTee fr raportare la expre- sia lor materiaié nemilocitl ~ find principalul indicator al rezolvarititeligente si eficiente a sarcinii de cétze elev, si, implicit, un indicator al deavoltrt Tui intel Tuale. Elevul mai mult are in vedere acjiunea decit o efectueaz real, recdnd pares itectprin intuite si descoperire, de la datele initiate le sarcinil la rezultatl nal ‘De remarcat ese si faptul ef o dati cu transformirile de nivel, volum, vitezl st durati ale actiunii de invita, care evatiesz4 Mr oTeo|ar Wmeriorraris geTETAIZAT, prescurtrit $1 autOmatiZii, $¢ produc modificri esengiale gi tn planul movivayet Ac{lunil de fnvature, care, pe masurd cei spores sansee de Teugi, devine din ce if ce mai atrightoare, mai plicuté pentr cel ceo efectueazt “etl sunt dete so coco sts cv pine dai, An, eligucea Tate ures, logutes seni M-pane beta pesic-pans FCI» Frees les SEMI teen premio une nr THAT pe mere DEST pe ate Itepils ca proses Ge preluctares tanstrniare- ite devote, Hine sigur prinpil Tasty actives conogtnelor Dispunerestrepteoe acon Tro anumlilorine de sucess, cu {rece legit ite ctpe, imprint insu moivllar cores organiare,carscer senate a43. REUSITA SCOLARA a 1) Randament si rewsits. Randamentul scolar reprezinta. performanjcle btinutede-un ele i un_aumit_nivel-de-pregitine-teoretict-si practicd, un anumit hivel-de dezvol psihict, El e sirins legat de noliunea de progres solar, care desemnesz& masura cevolutici ascendente a-randamentulul, ce se Tnregistreaza. cu prilejal Ticaret noi cevalute a Iu Reusita scolart_aye un sens mai larg siea desemnea7a adaptarea clevului_ta cennle yerehibres cv act ere suse eal prin velul de desfigurare a activitagi, Ea are la baza un element de comparaic,furni~ zat de coniinutul programe scolare si exprimi gradul de concordant diaire Proved prosrtus s-crtoiuilag egestas sii Redgicle solve po Gme-MaMe-EAU nascar tn fundjie de miinea corcla- GE cerinfeie programe si pesformanfele elevilor Rezullaicle ablinute_de elevi provoaeh acestora anuivite reagti, care, cum vom vedea ma departe, ig ay nemijlctoriginen in tren psibolagich a rezuta- tului ca succes sau ea exec. Reayia scolar argo conliionae complexs, lactoricare influenieaz8 asupra ei poland grupagi in dows mari categorit: factorLexterni gi factor’ extern se impart in factor sociali (mel scolar cu interacfionile, rela ital Tui, mediul extragcolar, indeosebi cel familial, cu totalitatea’ condi sosioecononice, soit soinyional) ifort peta (om latea_educatomui, strategie sale de ues, cerinjele-pe-earee-foemnulew7,caiatea conffnuturilor informaffonale seecate penim a f transmise) Eactoil intern Hologic tn. de-personalinies CeViRME Senin. a Aatol os tn dou ‘grupe : facjox_iuelecmali saw cogniant $FCTOTonTeTEctali Psihologia copi- lului (a inviyirié gi a dezVottertiy-sintereseaZIIndeosebi de studiul acesior factori. Facjori intclectuali se concentreaza in ceea ce nuimim inteligenta in genera, ‘si inteligenté scolart, in Special. se jun aliaj" de procese logice, imaginative, verhale, un ansam. bude heme operationale care permit subiectului si fact fat cu suc~ es solicidsilor sCsiafilar complexe, noi. ts consid In-capacitateaelevuhi-de-a_se_adapta Ja solicitirile sgolare_Valorile ei se intind pe 0 seart foarte laret, de la nivelurt superioare, foarte inate, care indica supradotarea, pind la nivelisi se&zute, inferioare, care indica deficienjs mintala cu diferitele ei grade (vezi cap. XII), Inteligenta cols formenzh fo procera de WEA pt wlorificnes evening Tor (Gisponibilitailor) mentale generale ale copilului, sub impactal activilatit de invijare, care, prin continual gi formele sale de organizare, exercita tun rol_modelator $i structurant asupra fondului de potenialitaj. Es coincide insisi capaciiaiea —deainumga,care reraltt din centraea fROCesTOt nvafare pe doblindires acelor abil i aptiudini pe cite le reclamd confruntaree reusiis a elevului cu diferitle confinuturi ale tavalait (matema- tice, istorice, Titerare, tehnice). Este o structart complext in care se_imbina 48 teligenta scolard este o forma specialé a inteligentei generale si ca’Drocesele de organizare perceptiv-motorie, cu cele reproductive, logice sau creative, a avind semnificafie atat ca premisa cAt gi ea rezultat al actvitaitor scolare, Inte ligena scolara introduce diferente individuale iutre elevi, se concretizeaza in randa-” smenful lor scolar si ate ca principal indicator rapiditaten functional? memale ‘el sabeag saci) Togs heliport zu se reflects nomijloct si fide in performanje. Pe traectoria ei intervin factor noncogniiy. in principal, procesele emoonale, motivational gi attudingle care pot det Jecni Mioneg nadie oe eee eines foarte difeit. Astfl, se ponte tutimpla ca elevii bine dota si dezvoltai sub rapor- tol imeigene st obsing reat a prea bane Tr Tverd levi ea vet de ineligen noes tO el a ape Conao Talc deste mobilizare energetic a clevulu, ambilfa cu care Increaza, aspiralia i Joma autodepay ime coreare eT sliruieasupma activi de favre, tenslunen Jt care o face, temerile gf complexele pe ca ila de ea (C432, Soceesul sf insuceesol ca Tactori motivational ai instsi, Succes! im- plicit o tela de concontan Tate exigent, capacit realizar i ef feprezinta reusita efectiva, acompaniaté de altemativa porilvi a aprecierit rezullatuut actviaggr celui-care Tnvaja, apreciere dati de cei din jur, in spel, de educator. Insuccesul constitie revert: neconcordana dine ceinc, capaci si reali nereusie™ acompiniate de alterativa negativ « apreceritrezultatului activi clevalat, ~~ Din cele detail sus rezulti ci succesul-insuccesul sunt fenomene mixte, compose, in care init mai multe dimensiuni: perfomanfe propria 7s, sanc- Gionarea (evaluarea) ei de etre cei din jut, prin infenmédial unor react 31 Opinii favorabile—netavorsbite (de recunoaslere, aprobare, Lauda, curajae. sau de critic, dezaprobare) si, ue foarte important din punct de_ vedere. psiho- Berane ear pie nee, sentiment ~ jeMfExU-Gofonal_al-succesulul sau eyeculul = va funciona pe 1ai_departe ea_supor energetiG, ta = pot sau nega aT activin re Asadar, sugcesul/iasuccesul nu sunt doar nite efecte exterioae. Ele au si o component§ inteioara, constind in punerea in miscare a_aspirilor, ‘slepucilor, motivator, autoapreceri,salsfacteiTsaisfacel ela care Ta. ccarci_succesul—sre—tnseetesil. Se produce o valorizare he ‘subiectiv~a rechitaulu, 0 flare a Tui prin gril asleptaril, « autoaprecer, care fi conferd © semmificaie intern Ceretie de speciale ste suena sols cola pati cu sais th mune i preformaoi levi satis de el, de profesor, de apeoirileacestr st, de bie, pine ce ‘are obfin performanfe yolaresuperioare. Success te raring pot ssupa itd rion levuli fit de inva, ocaale de afar; de utes, de vaorifiare poz, ate co spare Te ‘are ede, onstiinds-c ca motive poatve penta ivatur. Cid levi esse mdaliaile (procedeee)generaiate sale de exenae In ssl condiifr soca de fave, capaciates ‘cestom dea one stecesa xe smjtr digest. per component dosnt de nsces. Una din ‘eile pshie ese intepune ine Sistema de cerns x rez alitnd obfiereasuecesull ete ‘fectare nei de fava tn plan miata. De aces ssgurarea condi optim le lord acess {oman pbc, tun in astumeate de Lax mpirva mar in ryPrin ce se carscterizeazi glevii care ii tradue prestaile in termeni de succes seolar? Ei receptioneazi si injeleg materialul predat in clas completeazi si aprofundeaza prin mune independen-cunogtintele predate: se a urd de-corec- titadinea feaoivirilor, revenind asupra lor si corectind eroril;asimileaztprofund gi Sistomutfccinostin{ele, se-adapiea74 continuu cerinjelor de instrucyie si educatic Pisin Sirsa Uficulatilor Wvite gi exersindu-se in depifirea lor, se precupa de Sotocontrol, folosind, in acest scop, nota ca mijloc de autoregbré; a ‘titoapreciere concordant cu ealitetea; spi spre requliate dice ince mai bane. ‘Conirar acesiui lablou, este cel al elevuluf care mu fajelege materialul predat- codeari in faja difcultijilor, persist in erori, acumulesz lacune in cunosting, pierde remut de‘naintarein cunostinig i @port cu exigenjelescolare si cu celal ‘Toale Reese caracterstcT 86 pot constitu ca factri de rise, care pot st conduct la apaiitiainsuecesului scolar. Cercetirle arata ch zona maxim a reusitel soolae (zona producerii suoce- sulu) ii asoeiaz in mod constant niveluri maxime ale performanjei de integrare sociall, iar zona minima a reugitet (zona deschisi insuccesulul yoolar) ig asociazd in mod consiant valor mini ale peformantel de neaia PEP aod din clasele mic apar elevi care, concomitent cu fap €& reusese bine la ghtur reugesc of fe si com ivi, eooperalorh,agreat, prefer, ‘ocupdnd o pozijie superioard in sistemul de relat, ‘perceplii si judecaji de valoare _ale grapiiut- Ocupind-v asemencz poriti, ef If sporesc Samsele cx, frcontimcae; SS profite si mai male pe TM COMLACTUTUT cw rvipitere-Blestukdevine ental care 523 )ienplieatll psihologice ale evalidrll si aprecirit randamentului scolar. Evalldea Tandamentului scolar reprezintd un act de consemmnare Im terment cantitatv, prin note oFicalificative, a nivel nei performange seolae oarceare, ‘operatie in urma cfreia se objine; nivel de grup, o ordonare a performangeior dé In cele mai inlte spre cele mai scizute gi implicit, 0 dasicare a elevilor dups performange. Ea indephineste ur rl gnc Reagan pe de pork [apt Dacdrvem ins in vedere cl sereirandamenielorsooare ale unui elev sau ale ‘usei de elev, mlsurate prin probe yolare sau prin test, ireuie sii se asocieze Serie a progreselorscolare individuale gi de grup, atunci se poate admit ck operaqie de evaluare are si un ol prognostic, permiyind si se emits predic asupra evoluyle ultrioare a elevalu Dincolo de aspectul exterior al actului evaluriitrebuie vizuts dinamice psitologich pe care elo antence7S, A evalua inseamnd a da un verdict iar_acest suscif, a ele, comparabi, judd tris, pin, alta eare devin factri emo {haffonall ev efecte stimuitive sau blocante pentru performang. Deosebit di Ee ml aks pena eat Gi ref ua eda cvalufri. Accasta se objine oe mai bine In sgn taIoge ACRE or votive ie, Tone FORANTT OUST wit Mv ormave concur’ ‘Bader 9implementre, cei cc iri sucesuale, ac a des figurdet unui proces Ge Tnvdjare, care, datoiti modului ei de organizare 3 funcionare faclliteazd reustagolas,objne, Intrese, ustine succes yok. 50Potcvitcotetinilor de specialist, aprecitea gi drivin din ea, autcaprciers formativk implica urmitoareetpur de comportement: 8) din pare educaonuul:aprecna reaulatele, el ns sancioneazi elev, cb semnaleanh erie ncth clei a corectrea lor floseste note fn sop Mimalativ in raport cu elev ica sur de elec de sutocontol pentru sine; ngojeste nota de precer prin aud populaszare; ia considerate mu nual pts nit al Hvar ci drama pres de elev tn insugien cunoxinflor posbiitile Iv Intent. 8) dir para clea i perc: Honest metdele de ta, se tomobilizezs in nvingerea dicular, dezvolts mecanisme de con {eal avtcontol are favorizez4autperecioatea ‘TEME DE CONTROL, 1. plea necesita leg a vir pers dezolarea psc a cop 2 Pe bea schemelor de text, naz sinamica proces lic 1 Indica caracerz parametric evar. 44 Core sunt tape pe care le srbatesyines de fvajre? 65, Ceseinjeege prin nojunea de intent coar3? 6 Ce semniiatieplblogc are sucoesu gol? Da eee? Exempla 7, Cente evaluates formatvs? Day exempleCAPITOLUL 5 STADIILE DEZVOLTARII PSIHICE 1. DEZVOLTAREA PRENATALA A COPILULUL De obicei analiza stadiilor dezvoltisi psihice incepe cu prezentarea si carac- terizarea psihologicl a nou-niscutului, ficdndu-se abstractie de toate modificirite si transformérile care a avut loc anterior. Or, dup cum pe bund dreptale remarcd tun autor (Paul A. Osterrieth), viaga mu incepe cu nastetea, ci cam cu 270 ~ 284 vile mai fnainte, perioada in care are loc o dezvoltare de-a dreptul miraculoasa. Prefacerile gi schimbarile care se produc In aceasta perioada vor permite injelege~ rea mult mai adecvatt a celor ce vor urma, Traseul si ritmul dezvoltisii normale ‘att aberante a copilului, se stabilesc, in mare parte, acum. Inti de ce, ctnoasterea Ctapelor pe care le parcurge dezvoltarea copilului in perioada prenatala ca si a lunor probleme cu caracter general devin absolut necesare. 2, RTAPELE DEZVOLTARIL PRENATALE Existenfa umand incepe din momentul in care flagelu spermatozoidului a p&- truns in pereii ovulului gi a eliberat aproape instanianeu cet 23 cromozomi, care, {mpreunt cu ceilalfi 23 de cromozomi emisi de ovul, formeaza materialul genetic al Vitoruui copil, De-wcunt incolo evolutia Se va produce int-un ritm vertiginos. Cercettiorii au desprins tei eape mari ale dezvotiit prenatale Ctapa cmbrionars, ctapa fetald precoce, etape Ttall Yariv), fiecare dintre ele cv prefaceri transfor mniri si camcierstci distinct Etgpa enbrionara a dezvolttit cuprinde primele tri luni-de-evolutic $i se carcterizeazi prin apariia gi diferetierca primard a onganelor si sistemelor ma importante ale organismului. La 5 ~ 6 zile dup fecundajie, oul se segmenteaz8 $i apar cele tei foile embrionare (ecioderm, mezoderm, endoderm) din care se vor dezvolta mai apoi organcle si sistemele Tunctionale ale organismului. Aste din fetoderm se vor forma celuele pick, sistemul glandular, pul, unghile, organele Senzorale si sisteml nerves din imezoderm vor apirea’ muschi,stretuile profunde ale peli, sistemul circulator gi exeretor; din endoderm vor Iva nastere Drganele interne :plamanii, ficatul, pancreasl,inestinele, glanda troids,timusul, 52slandele salivare. Inca din primele zece zle de Ia conceptie embrioanul se dezvolta extrem de rapid; volumul [uj cresce-de & 000 deo, ar diametea de aproximativ 20 de ori La fel de rapid estes procesul de diviriunea i diferenfiere celular, mai les Ia nivelul sistema nervos. in primele saptamAni stmal de muliplicare a ce- Inlei nervoase este de 20 000 neuron pe-minut, pnts cl incepind eu hina atria @F'st-devind de 300.000 neuroni pe minut.Prin luna a doua embrionul posed 0 june Cefalicd proemineats, arcri branbisle evidente si 0 coads mare, Sistemele organismului sunt inegal dezvoltate. Mai dezvoltafe Sunt : sistemul nervos si cel circulator, in timp ce sistemul muscular si scheletic sunt slab evoluate, Totus, inca e pe acum au loc primele osificari, concomitent in diverse par{i ale organismului, sub forma unor puncte de osificatie relaiv separate (in vertebre, coast, membrele erioure si superioare, rani, maxilr, mandibult, omoplat). Exapa ftala precoce a

S-ar putea să vă placă și

• Psihologia Dezvoltarii

  

  Document134 pagini

  Psihologia Dezvoltarii

  victorbrauner

  100% (1)
• Psihologia Copilului Si A Adolescentului - Anca Munteanu

  

  Document142 pagini

  Psihologia Copilului Si A Adolescentului - Anca Munteanu

  Ionut Chirodea

  100% (6)
• Visu Petru George Ro PDF

  

  Document76 pagini

  Visu Petru George Ro PDF

  IoanaMaria

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Psihologia Varstelor VERZA EMIL

  

  Document81 pagini

  Psihologia Varstelor VERZA EMIL

  Daniela Davydik

  Încă nu există evaluări
• Biopsihologie I

  

  Document61 pagini

  Biopsihologie I

  IoanaMaria

  Încă nu există evaluări
• Fisa de Evaluare Pentru Practica de Vara

  

  Document2 pagini

  Fisa de Evaluare Pentru Practica de Vara

  speedriverlove

  50% (2)