Biopsiholigie

lector dr. Ana Hniges

INTRODUCERE IN
BIOPSIHOLOGIE
= psihologie biologica = psihobiologie
= arie a psihologiei ce exploreaza
interrelatiile psihic
corp
= ramura a psihologiei care analizeaza
modul in care creierul si neurotransmitatorii
influenteaza comportamentul, modul de
gandire si sentimentele oamenilor

Definitie
= mixt intre psihologie si neurologie
= studiaza modul in care procesele
biologice interactioneaza cu emotiile,
cognitia si alte procese mentale.
biologie, anatomia si fiziologia componentele importante pentru intelegerea
creierului, neurotransmitatorilor si sistemul
nervos

Model al creerului total

Direcii de studiu ale individului

Mecanismele de rspuns ale corpului
Organe de sim
nervi
sisteme
nervoase
muchi i glande (e, e,m )

Mediul intern al organismului si

interaciunea sa cu psihicul

Mediul intern al organismului

Snge
Limf
Lichid intercelular
Complex de substane: nutrieni, secre ii
i neurosecreii, produse metabolice,
constitueni specifici mediului intern,
medicamente, substane ptrunse accidental
n organism (otrvuri) , etc.

Funcionarea electric i
chimic a creerului
baza
anatomica

Dilema minte/corp dezbatere filozofica

Creer =minte=control corp?
Abordari : dualism (sec VIII, Descartes)
monism (universul=
materie+energie; mintea=produsul
activitatii SN, cercetarile emperice)
relatie minte-corp

http

http://javra.eu/wp-content/uploads/2013/03/creier-cu-rot%C5%A3e.jpg

METODE DE STUDIU

-METODA CLINICA
-EEG
-Tehnici de scanare: CT (RX, detectarea diferentei de
densitate a tesuturilor), TEP(Tomografie prin Emisie de
Pozitroni), RMN (Rezonanta Magnetica Nucleara)
Metoda experimentala- dezbatere etica;
diferiti stimuli imput la S, B, comapand raspunsul
creerului, testare pe animale de experienta a
medicamentelor
Rationamentul stiintific (b cu leziuni, grupe de date
experimentale cu constatari similare)

Domeniu interdisciplinar.
Relatiile dintre activitatile fiziologice ale
corpului/ raportulcu activitatea mentala,
cu comportamentul uman

Din creier i numai din creier, provin plcerile noastre,

bucuriile,rsetele i glumele, la fel ca i amrciunea, durerea i
suferina Hipocrat

Creerul uman e special

http://psihologie.ro/index.php/2014021250
98/de-ce-este-creierul-uman-atat-despecial

How we

we perceive the outside world;

we act in the world either volitionally or
emotionally;
our nervous system allows us to live;
and
cognition works to make us the human
individuals that we are.

Brain functions, neurons and glia,

peripheral vs central nervous
system
Jean-Dominique Bauby editor of ELLE
The Diving Bell and the Butterfly.
Scafandrul i Fluture.
un masiv accident vascular cerebral n
trunchiul cerebral (paralizat, nu respira pe
cont propriu, nu a putut nghii).

Cum a putut scrieo carte?

E paralizat.
El nu se poate scrie.
El nu poate vorbi.
E conectat la un aparat de respirat.

Locked-in Syndrome
sindromul Blocat-in
poate misca o pleoapa
alfabet francez, cele mai frecvente litere
au fost listate de la cel mai comune la cel
mai puin comune
clipit de liter cu liter acesta ntreaga
poveste, carte.

Realizare uimitoare
cu o singura modalitate de exprimare care
Bauby i a fcut acest lucru
extrem de elocvent.
pofta pentru, de exprimare, de via, de
participare.
a murit imediat dup aceast carte a fost
publicata

Scafandrul i Fluturele
corp ne susinut de, de ctre sistemul
nervos central
blocat ntr-un clopot de scufundare, corpul
su nu se afl sub controlul su.
anomalii senzoriale: simte durere, chiar
dac nu poate simi atingerea.
se poate avnta n gndurile, emo iile,
amintirile i sentimentele sale

Memoria este una dintre cele mai

importante funcii ale creierului

Cele patru funcii de baz

ale creierului

miscarea voluntara
percepia
homeostazia
cogniia (funcii abstracte)

I.Miscarea voluntara, ce ne
exprima pe noi insine, aciunea
complet volitiv, mod complet deliberat
micare emoional (calc pe ceva i am
tresar de durere)
Ex. Aciune: vorbirea, scrisul, o expresie
faciala, ridici mna, srim n sus i n jos,
pas de dans.

Alege miscarile voluntare

1. Rd de o gluma
2. Plng fiindc am auzit veti proaste
3. Pompez snge n sistemul circulator
4. Mic mncarea prin tractul intestinal
5. Dansez

II. Percepia
partea contienta a senzaiei, este
distinct de senzaie.
ceea ce n mod contient aprecie m despre
senzaie.
Simt tot felul de lucruri pentru care nu am
nicio percepie.

Care stimuli sunt recepionai, fr

a fi percepui

1. Vibraia
2. nclzirea pielii
3. Incizia pielii
4. Concentraia crescut de oxigen n
snge
5. Lungimea muchiului triceps

III. Homeostazia
Este ceea ce facem pentru a pstra organismul n limite
fiziologice.
Cuprinde:
Asigurarea conditiilor optime (suficient oxigen pentru
corp, c temperatura rmne n limitele normale).
Evenimente de ciclul de via, provocri la fiina noastr
(nastere, alptarea un nou-nscutului
Ritmul de vieile noastre (zilnic activitate i somnul,ritmul
sezonier, ciclul de via: copilarie, adolescen,
maturitate timpurie... homeostaziei

Care din urmtoarele funcii aparin

homeostaziei

1. S dormi
2. S citeti
3. S rmi cald ntr-o iarn geroas
4. Digestia
5. Aprecierea frumuseii unui apus de
soare

IV. Funcii abstracte

gndirea, perceptia de emoiilor,
motivaia, limbaj, memorie, nvare,
modul n care interacionam cu cei din jur
pentru a supravieui?

sunt o parte foarte important in a fi om.

Cum de este creierul uman atat de mare si detine atat de

multi neuroni? Care a fost procesul evolutiv care a declansat
sau a favorizat dezvoltarea unui astfel de creier? De ce este
creierul uman atat de special?

Quiz

Quiz

Quiz

Quiz

Quiz

Quiz

Quiz

Quiz

Quiz

Quiz

Quiz

Answers
The brain stem is involved in all of the
functions except for abstract functions
Important point is to remember that
diseases either affect peripheral myelination
or central myelination, but not both. MS is a
central disease.
Information comes in through the dendrites,
travels to the cell body, and then down the
axon to synaptic terminals.

Answers
Myelin is wrapped around the axons of
some neurons. It always increases the
speed of action potential conduction.

 Toxins and viruses can only access neuronal cell bodies

or synaptic terminals that are present in the periphery.
They cannot reach the central nervous system except by
one route. That route is that motoneurons (that innervate
skeletal muscle for volitional movement) may take in a
toxin or virus in the periphery and transport it back to the
cell body that is located centrally. Essentially the virus or
toxin uses the motoneuron as a Trojan horse. This
happens with polio (a virus) and tetanus toxin, both of
which cause devastating diseases. Vaccinate!!

Sediul functiilor cerebrale

creierul mare.
trunchiul cerebral (bulb, punte, cerebel)
Encefal protejat in craniu coninut n
craniu
o deschidere n craniu foramen magnum
(locul cazul n care creierul se continua cu
maduva spinarii intre craniu si coloana
vertebrala).

Encefal

Encefal

I. Miscarea voluntara
a musculaturii scheletice
motoneuronii sunt cuprinsi n trunchiul cerebral sau in
maduva spinari (nu n creerul mare)
putini, rari, sub o sut de mii, din cele 200 de miliarde de
neuroni, din sistemul nervos central
tip special de neuroni, care prseasc sistemul nervos
central i ajung direct la muschii
motoneuronii din trunchiul cerebral controleaza miscarile
feei, gurii,laringelui i sunt responsabili pentru de vorbire,
nghiire, expresii faciale.
motoneuronii din maduva spinari misca braele, picioarele,
trunchiul

Ce e corect referitor la trunchiul

cerebral?
A-localizat in cutia craniana
B-implicat in homeostazie
C-contine motoneuroni pentru miscarea
voluntara a membrelor
D-contine motoneuroni pentru miscarea
voluntara a muschilor laringieni
E-contine motoneuroni pentru miscarea
voluntara a muschilor faciali

II. Percepia
ceea ce n mod contient apreciem despre
senzaie
aprecierea senzorial depinde de scoarta
cerebrala (cortexul cerebral)

III. Homeostazia
Depinde de:
creier (contribuia la homeostazie este
hormonala),
trunchiul cerebral (prin modificri
automate de care nu suntem con tienti i
n mod contient prin micri),
mduva (la fel).

IV. Funcii abstracte

depind n ntregime de creer (limbaj,
memorie, emotie, gandire, perceptie )

Care sunt afirmatiile corecte

despre creer
Protejat in craniu
Mai bic decat trunchiul ceebral
Contine motoneuroni ce controleaza
miscarile voluntare

Neuronii

Stelele
sistemului nervos sunt neuronii
unicitatea individual a neuronilor (foarte
variati, cateva milioane de tipuri)
sunt cele mai lungi celule din organism
(pana la 2m)

Marcati afirmatiile corecte despre

neuroni
Exista mai multe tipurile de neuroni decat
de celule osoase sau pancreatice
Pot fi mai lung decat alte celule ale
corpului
Sunt cele mai importante celule nervoase
Exista doar 10 tipuri de neuroni

Unicitatea individual a neuronilor

Marcati afirmatiile corecte despre

neuroni
Dendritele culeg informatii
Intre neuroni exista spatiu la nivelul
sinapsei
Organitele ce produc proteine se gasesc
in corpul neuronului
Sinapsa este locul de comunicare intre
neuroni
Axonul transporta informatii de la
sinapsele terminale la dendritele axonului

Cine poate constitui capatul

receptor al sinapsei?

Dendrita altui axon

Fibra muschilor scheletici
Celula cardiaca
Fibra musculara inrestinala
Glanda salivara

Unicitate
Excitabilitate
Conectivitate
Neurotransmitatori (viteza, afirmativ,
negativ, posibil)
Aspect
Locatie