Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ALIMENTELOR
Contents
Generalitati..........................................................................................................................3
IPA an 4
UTILIZARI..........................................................................................................................5
COMPOZITIA CHIMICA...................................................................................................5
METODE DE DETERMINARE A CALITATII.................................................................7
CONTROLUL CALITATII.INDICI DE CALITATE..........................................................8
CONDITII DE CERTIFICARE.........................................................................................10
CONDITII DE COMERCIALIZARE...............................................................................11
DEPOZITAREA................................................................................................................11
CONCLUZII......................................................................................................................12
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................13
IPA an 4
GENERALITATI
Sorgul (Sorghum) este un gen de plante din familia Poaceae. Reprezentatul
principal, Sorghum bicolor, este principala cereal pentru pine n Africa, Europa de
Sud, America Central i Asia de Sud. Sorgul i are originea n Africa Ecuatorial, fiind
o cereal adaptat la clima cald i uscat. O specie de sorg utilizat ca plant energetic
este Iarba de Sudan (Sorghum sudanense).
Sorgul este o plant erbacee peren, cu nlimea de pn la 2,5 m, la exterior
amintind de porumb. Tulpina este dreapt, uscat, cu nodoziti, are o rdcin bine
dezvoltat care ptrunde adnc n sol. Frunzele sunt alterne, late, pubescente, cu margini
ascuite, de culoare verde. Florile sunt aezate n ciorchine drepte, rsfirate sau aplecate,
cu lungimea de pn la 70 cm. Fructul este o achen amilacee, oval, goal sau acoperit
cu pieli de culoare alb, roz, roie sau galben. nflorete n lunile iunie - iulie.
Originar din Africa Ecuatorial, este rspndit i n India i China, unde se cultiv de mai
bine de 3000 de ani. n Europa cultura a fost adus n sec. XV - lea, ns nu a avut
rspndire.
fig.1http://newenergyandfuel.com/http:/newenergyandfuel/com/2012/05/07/sweet-sorghum-madeinto-bio-diesel/
Sorgul este numit plant - cmil, deoarece crete acolo unde o alt plant nu ar
rezista. Este cultivat n zonele cu puine precipitaii, deseori neregulate. Rdcinile
secundare sunt de dou ori mai mari dect ale porumbului, la aceeai vrst.
Sorgul zaharat este una din cele patru grupe majore de sorg cultivate pentru
tulpinile sale dulci.
3
IPA an 4
Fig,2 -http://en.wikipedia.org/wiki/Sorghum
UTILIZARI
n Romnia boabele de sorg se folosesc n hrana animalelor, dar i la fabricarea
berii sau n alte ramuri ale industreiei alimentare. n alte regiuni ale globului boabele de
sorg sunt folosite n alimentaia omului: India, China, Orientul Apropiat.
4
IPA an 4
COMPOZITIA CHIMICA
Din punct de vedere al compoziiei chimice, boabele de sorg sunt asemntoare cu
cele de porumb, la fel ca i la porumb endospermul este cel mai bogat n amidon peste
82%, iar embrionul este cel mai bogat n grsimi 28%.
Culoarea alb a endospermului bobului de sorg, atest coninutul mai sczut de n
carotene i xanthofil.
Valoarea nutritiv a plantei verzi de sorg este aproape la fel ca i a celei de
porumb, n schimb n planta de sorg in timpul vegetaiei se acumuleaz un glucozid
solubil n ap, denumit de Dustan, care prin hidroliz, sub aciunea emulsiei, formeaz
acid cianhidric, toxic pentru animale, n schimb boabele nu conin aceast substan.
Parte a
%a
Proteina
Cenusa
Grasi
Amidon
Acid
miezului
greutatii
(%)
(%)
mi (%)
(%)
nicotinic
Riboflavina
Piridoxina
Mg/100g
Mg/100g
miezului
mg/100g
Miez intreg
100
12.3
1.67
3.6
73.8
4.5
0.47
0.47
Endosperm
82.3
12.3
0.37
0.6
82.5
4.4
0.40
0.40
Germene
9.8
18.9
10.4
28.1
13.4
8.1
0.72
0.72
Tarata
7.9
6.7
2.0
4.9
34.6
4.4
0.44
0.44
IPA an 4
Apa
Extractiv
Celuloz
nutretulu
neazotate
Masa
Proteine
Grasimi
Cenusa
U.N. la
100 kg
nutret
72.1
10.1
2.5
50.2
29.8
7.5
23.4
Otava
77.0
14.4
2.6
44.4
27.4
11.3
19.4
Nutret
71.5
8.8
3.8
48.2
29.8
9.8
22.0
15.0
12.6
3.7
52.0
22.2
9.5
57.4
Fan
15.0
11.3
2.4
45.1
31.7
9.7
49.2
Boabe
16.0
12.9
3.2
77.9
3.5
2.6
118.8
verde
murat
Fan
de
otava
IPA an 4
masa hectolitrica MH, (kg/hl) este masa unui hectolitru de seminte. Se poate
viteza de plutire (m/s) este viteza curentului de aer care circula printr-o
conducta de jos in sus, la care boabele lasate sa cada in curent, plutesc. Este direct
proportionala cu marimea semintelor si densitatea si depinde de forma semintelor
(mai mare la semintele sferice decat la cele alungite) si de felul acestora (mai mica la
suprafetele netede si lucioase).
-
IPA an 4
in procente seminte germinate intr-un interval de 2 - 3 ori mai scurt decat cel necesar
pentru stabilirea capacitatii germinative. Daca semintele au energie germinativa mare
rasarirea este mai rapida si mai uniforma cu consecinte pozitive pentru dezvoltarea
plantelor si rezistenta acestora fata de mediu.
Capacitatea germinativa si energia germinativa sunt doua valori ce nu se separa si
evidentiaza amandoua calitatea semintelor pentru semanat.
-
strabatut un strat poros (solul, nisip) care le acopera, respectiv numarul de plante
rasarite din 100 seminte. Se determina numai atunci cand semintele au energie si
capacitate germinativa redusa.
-
samanta utila (valoarea reala a semintelor) este un indice care arata proportia
de
referin
IPA an 4
orez (orez brut, orez decorticat i orez lefuit), orz, mei (Panicum miliaceum), secar,
ovz,
triticale,
sorg
sub
form
de
boabe,
rot,
gri
sau
fin.
etc.
evalurii
calitii
strii
lor.
utiliza
pentru
determinarea
infestrii
unui
lot
de
semine.
genetic.
Nu se aplic la seminele destinate nsmnrii.
IPA an 4
CONDITII DE CERTIFICARE
Art.48. (1) Conditiile tehnice de calitate a semintei sunt prevazute in tabelul
nr.3.
Tabelul nr.3. Conditii tehnice de calitate a semintei
Puritatea fizica minima (% din greutate)
98
80
10
IPA an 4
CONDITII DE COMERCIALIZARE
DEPOZITAREA
11
IPA an 4
fn
la
apariia
paniculului.
nlimea fa de sol este de 8-10 cm, pentru a stimula refacerea plantelor i obinerea
unei
producii
de
otav.
CONCLUZII
Sorgul are o valoare nutritiv apropiat porumbului, boabele de sorg au o larg
ntrebuinare n alimentaia taurinelor la ngrat i a psrilor;
-este folosit ca materie prima in industria zaharului (sorgul zaharat)
-se adapteaza usor conditiilor climatice,este rezistent la seceta.
La
nivel
mondial,
sorgul
zaharat este o
cultura extrem
sa economica
ridicata
de
produse cu
potential
energetic
IPA an 4
BIBLIOGRAFIE
Internet:
1. https://standardizare.wordpress.com/tag/sr-en-iso-243332010/
2. http://biofuels.dbioro.eu/sorg.php
3. http://www.agromonitor.ro/tehnologia-de-cultura-a-sorgului/
4. http://www.cartiagricole.ro/cultura-orzului/#CULTURA_SORGULUI
5. http://www.revista-ferma.ro/articole-tehnologii-agricole/sorgul-sorghum-bicolorl-moench.html
Carti:
1. Horia L Popa,2001 Managementul i ingineria sistemelor de
13
IPA an 4
14