Poluarea mrii cu produse petrolifere

Conceptul de poluare prin deversare

Poluarea cu produse petroliere a mrilor i oceanelor a fost recunoscut ca o problem

n prima jumtate a secolului XX, diferite State introducnd reglementri specifice viznd
controlul deversrilor de produse petroliere n apele lor teritoriale. Prin poluare maritim cu
produse petroliere, se nelege eliberarea de produse poluante, cel mai adesea voluntar,
rezultat n mod tipic ca urmare a operaiunilor de splare a rezervoarelor de petrol i la
eliberarea n mare a uleiurilor uzate. Poluarea astfel realizat, are dezavantaje serioase.
Adesea, sub influena vnturilor i a curenilor oceanici, plcile plutitoare de hidrocarburi, se
pot deplasa sute de mile marine, provocand daune mult mai departe de punctul de deversare,
apa mrii rmnnd poluat pentru un timp ndelungat dup deversare, dat fiind faptul ca
dizolvarea produselor petroliere este extrem de lent.
n acest context, n 1954 Marea Britanie a organizat o conferin privind poluarea cu
hidrocarburi, n urma creia s-a adoptat Convenia Internaional pentru Prevenirea Polurii
Mrii cu Produse Petroliere Petrol (OILPOL) . Ulterior, odat cu crearea Organizaiei
Maritime Internaionale - OMI, n anul 1958, sub egida Naiunilor Unite, toate dispozitivele i
instrumentele de ratificare ale Conveniei OILPOL 1954 au fost transferate de Statul britanic
noii organizaii internaionale.
Contientiznd importana prevenirii polurii marine, mai ales dup accidentul
petrolierului Torrey Canion , care a deversat 120.000 tone de petrol pe coasta de vest a Angliei
n 1967, n cadrul OMI a fost adoptat, la 2 noiembrie 1973, Convenia internaional pentru
prevenirea polurii de ctre nave (MARPOL) , cu obiect de reglementare mai vast, aplicnduse att polurii cu produse petroliere, ct i cu alte produse chimice, n mod voit sau
accidental. Dup semnarea acestei Convenii, ca urmare a unor accidente ale unor tancuri
petroliere n perioada 1976 1977, n anul 1978 a fost adoptat un Protocol referitor la
Convenia MARPOL, n cadrul unei conferine privind msuri de siguran a navelor-cistern
i prevenirea polurii. Astfel, Convenia MARPOL este o combinaie ntre cele dou tratate
din 1973 i 1978 intrat n vigoare la 2 octombrie 1983, actualmente cunoscut sub denumirea
de Convenia MARPOL 73/78, fiind actualizat prin amendamente succesive, de-a lungul
anilor. La ora actual, 95% din Statele lumii sunt parte la aceast convenie . In aceast
Convenie, sunt definite navele i normele privind deversarea, elemente care stau la baza
polurii maritime cu produse petroliere, modalitile de control i sanciune din partea Statelor
pri, precum i zonele susceptibile a fi protejate, dup cum urmeaz :
1. Prin nav se nelege orice ambarcaiune utilizat n mediul marin. Sunt excluse din
domeniul de aplicare a Conveniei navele de rzboi, precum i navele de asistena i de alt tip
deinute de ctre un Stat sau folosite de ctre acesta pentru scopuri necomerciale. Totodat,
prezenta Convenie se aplic doar navelor cu o capacitate mai mare de 400 de tone, cu
excepia petrolierelor, crora li se aplic n integralitate, indiferent de capacitate. Referitor la
deversare, regulile sunt foarte stricte, fiind interzis deversarea la o distan mai mic de 50 de

mile maritime de coasta, viteza de deversare fiind limitat la 60 de litri de reziduuri pe mil.
In plus, petrolierelor li se aplic, n afar de aceste reguli, o serie de obligaii i limitri
specifice, dup cum urmeaz :
- interzicerea total a deversrii n zone protejate;
- utilizarea unui sistem de decantare a tancurilor i a unui dispozitiv de de control al
scurgerilor n mare (cutie neagr);
- limita maxim de deversare este de 1/15000 din volumul ncrcturii navei. n ceea
ce privete navele de mai puin de 400 de tone, acestea au urmtoarele obligaii :
- interzicerea total a deversrii n zone protejate; - deversrile se pot face doar n
micare, cu respectarea unor cerine specifice privind coninutul de hidrocarburi; - locul
deversrii trebuie s fie mai departe de 12 mile de la coast ;
- echipamentul utilizat trebuie s fie conform din punct de vedere tehnic. Normele
privind deversarea de produse petroliere n mare au i cteva excepii, putnd avea loc
deversri n orice loc, cu condiia ca acestea s fie justificate de sigurana navei sau de
protecia i salvarea de viai pe mare, precum i intenia de a preveni sau remedia un caz
specific de poluare.
Control i sanciuni
Convenia MARPOL prevede c Statele pri trebuie s se angajeze s aplice efectiv
acest acord i n special s sancioneze orice nclcare a acestor dispozitive de navele care
intr sub jurisdicia oricrui Stat oriundes-ar gsi acestea. Ceea ce trebuie menionat este c
sanciunile trebuie s fie similare, indiferent dac deversarea a avut loc n afara apelor
teritoriale, sau n marea teritorial, elementul fundamental fiind necesitatea unor msuri
sancionatorii suficient de dure pentru a descuraja comiterea unor astfel de acte. Sistemul
impus de convenie este urmtorul: regula este c normele Conveniei trebuie s fie aplicate n
marea liber de ctre Statul de pavilion, n apele teritoriale de ctre Statul riveran sau de ctre
Statul de pavilion, daca cel riveran omite sau este n imposibilitate s ia msuri. Celelalte
State pot oferi informaii sau dovezi referitoare la o deversare ilegal i, pe baza principiului
reciprocitii, acestea trebui s fie informate asupra msurilor luate mpotriva autorului
deversrii. Verificarea aplicrii conveniei este realizat imperfect efectueaz, n msura n
care aceasta poate fi realizat doar n porturi, cu excepia vizitelor efectuate la bord, n largul
mrii. Atunci cnd o nav intr ntr-un port al unui Stat parte, aceasta poate fi inspectat,
pentru a se verifica dac a deversat substane nocive n mare, nclcnd astfel Convenia.
Controlul se face mai uor prin obligativitatea prezenei pe anumite tipuri de
ambarcatiuni a unor echipamente i sisteme de nregistrare funcionale - n special cutiile
negre -, precum i inerea la zi a registrelor de mrfuri transportate i pstrarea certificatelor
internaionale privind poluarea, date dup inspecie de ctre Statele de pavilion. Inspecia este
posibil nu doar pentru a verifica existena la bord a unui certificat valabil, ci i pentru a
verifica dac caracteristicile navei i a echipamentelor, nu difer, n mod esenial, de cele
menionate n certificat. Statul riveran n portul cruia are loc escala unde se face controlul,

trebuie ns s aib motive precise pentru care acioneaz n acest mod. Acesta poate lua
msuri pentru a intezice plecarea navei din port, n cazul n care, urmare a inspeciei efectuate
a rezultat c temerile cu privire la o posibila poluare a mediului marin au fost fondate. Se
cuvine a fi remarcat i faptul c un Stat contractant poate refuza accesul unei nave n porturile
sau terminalele sale, dac aceasta nu este conform cu Convenia. De asemenea, odat ce
controlul efectuat n port duce la constatarea nclcrii Conveniei de ctre nava verificat,
prin provocarea unui act de poluare a mrii libere, trebuie ntocmit i transmis un raport
Statului de pavilion, care poate solicita informaii suplimentare i, cruia, i aparine dreptul
exclusiv de a impune sanciuni.
Legislatia Nationala

NORME METODOLOGICE din 29 noiembrie 2000de implementare a prevederilor

Conveniei internaionale privind rspunderea civil pentru pagubele produse prin poluare cu
hidrocarburi, 1992 (CLC, 1992).
Publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 652 din 13 decembrie 2000.
Seciunea 1 Definiii
Articolul 1
n nelesul prezentelor norme metodologice termenii utilizai se definesc dup cum urmeaz:
1.1. armator - persoana juridic sau fizica, romn sau strin, care deine titlul de proprietate
asupra navei la data producerii poluarii;
1.2. armator solicitant - armatorul care solicit autoritii competente emiterea certificatului
de asigurare sau alta garanie financiar;
1.3. asigurare sau alta garanie financiar:
a) asigurrile de rspundere civil pentru pagube produse prin poluare, limitat la sumele
stabilite conform art. V pct. 1 din CLC, 1992;
b) cautiunile bancare/scrisori de garanie bancar;
c) certificate de garanie financiar sau alte garanii financiare similare;
1.4. asigurator sau garant:
a) asociaiile mutuale de asigurare de rspundere ale armatorilor - cluburile P amp; I, pentru
asigurrile prevzute la pct. 1.3 lit. a);
b) asiguratori membri Lloyd's, Internaional Underwriting Association of London (IUA),
American Institute of Marine Underwriters (AIMU), Verein Bremer Seeversicherer e.V.
(VBS), Verein Hamburger Assecuradeure (VHA), pentru asigurrile prevzute de la pct. 1.3
lit. a);
c) Fondul internaional de despgubire, pentru certificatele de garanie financiar prevzute la
pct. 1.3 lit. c);
d) ali asiguratori/garani romni sau strini;
1.5. autoritate competent - autoritatea desemnat de statul parte la CLC, 1992.
n Romnia Ministerul Transporturilor, n calitate de organ de specialitate al administraiei
publice centrale i de autoritate de stat n domeniul transporturilor maritime, ndeplinete
rolul de autoritate competent pentru eliberarea Certificatului de asigurare sau alta garanie
financiar n legtur cu rspunderea civil pentru pagubele produse prin poluare cu
hidrocarburi, prin direcia de specialitate din cadrul sau;
1.6. certificat de asigurare sau alta garanie financiar - Certificatul de asigurare sau alta
garanie financiar n legtur cu rspunderea civil pentru pagubele produse prin poluare cu

hidrocarburi, care constituie documentul prin care autoritatea competent atesta sau certifica,
dup cum este cazul, faptul ca armatorul menine o asigurare sau o alta garanie financiar
conform art. V i VII din CLC, 1992;
1.7. CLC, 1992 (Internaional Convention on Civil Liability for Oil Pollution Damage, 1992)
- Convenia internationala privind rspunderea civil pentru pagubele produse prin poluare
cu hidrocarburi, 1992;
1.8. fond - potrivit dispoziiilor art. V, VI i IX din CLC, 1992, nseamn suma de bani pus
la dispoziie instanei judectoreti competente sau scrisorile de garanie uzuale emise de
asiguratorii menionai la pct. 1.4, scrisorile de garanie bancar, precum i depozitele
bancare, depuse de asiguratori/garani sau de armator, n raport cu tipul de asigurare sau alta
garanie financiar meninut de acesta, din care se vor plati creditorii pe baza nelegerii
dintre pri sau dintre reprezentanii prilor i asiguratori/garani ori pe baza unei hotrri
judectoreti, potrivit prevederilor art. IX pct. 3 din CLC, 1992;
1.9. Fond internaional de despgubire - instituia care poate emite certificate de garanie
financiar prevzute la art. VII pct. 1 din CLC, 1992, i nu se identifica cu noiunea de
fond.Aceasta instituie este constituit n condiiile Conveniei internaionale pentru stabilirea
unui fond internaional de compensare pentru daune provocate prin poluare cu hidrocarburi,
1971, cunoscut ca fiind Convenia fondului, 1971, n conformitate cu prevederile art. XII
pct. 4 din CLC, 1992;
1.10. liniile de baza - liniile celui mai mare reflux de-a lungul rmului sau, dup caz, liniile
drepte care unesc punctele cele mai avansate ale rmului, inclusiv ale rmului dinspre larg
al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajrilor hidrotehnice i ale altor instalaii portuare
permanente, astfel cum sunt definite n art. 1 din Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al
apelor maritime interioare, al marii teritoriale i al zonei contigue ale Romniei;
1.11. marea teritorial - fasia de mare adiacenta rmului ori, dup caz, apelor maritime
interioare, avnd limea de 12 mile marine, masurata de la liniile de baza, astfel cum este
definit n art. 1 din Legea nr. 17/1990;
1.12. zona economic exclusiva - zona care se ntinde n partea ei exterioar pn la o
distanta de 200 mile marine de la liniile de baza de la care se msoar limea marii
teritoriale, astfel cum este definit n Decretul nr. 142/1986 privind instituirea zonei
economice exclusive a Romniei n Marea Neagra;
1.13. pagube produse prin poluare - pierderile/daunele provocate de nava, costurile i alte
cheltuieli aferente, definite la lit. a) i b) ale pct. 6 al art. I din CLC, 1992.
SECTUNEA a 2-aScopul i domeniul de aplicare a normelor metodologice
Articolul 2
Prezentele norme metodologice au ca scop aplicarea CLC, 1992, pe teritoriul Romniei,
incluznd marea teritorial i zona economic exclusiva, pentru pagubele produse prin
poluare n sensul prevzut la art. 1 pct. 1.13.
Articolul 3
(1) Armatorul unei nave petroliere care arboreaza pavilionul statului romn, care transporta
mai mult de 2.000 tone de hidrocarburi n vrac ca incarcatura, este obligat sa menin o
asigurare sau o alta garanie financiar conform art. 1 pct. 1.3 i sa posede la bordul navei
sale certificatul de asigurare sau alta garanie financiar, emis de Ministerul Transporturilor.
(2) Forma i coninutul certificatului de asigurare sau alta garanie financiar sunt prezentate
n anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.
(3) Armatorul unei nave petroliere care arboreaza pavilionul altui stat, care transporta mai
mult de 2.000 tone de hidrocarburi n vrac ca incarcatura i trece prin marea teritorial, zona
economic exclusiva, sau intra/iese ntr-un/dintr-un port romnesc, este obligat sa menin o
asigurare sau o alta garanie financiar conform art. 1 pct. 1.3 i sa posede la bordul navei

sale certificatul de asigurare sau alta garanie financiar, emis de autoritatea competent a
statului al crui pavilion l arboreaza, stat parte la CLC, 1992.
Articolul 4
(1) Armatorul unei nave petroliere care arboreaza pavilionul romn sau strin i care
transporta mai mult de 2.000 tone hidrocarburi n vrac ca incarcatura este obligat sa menin
o asigurare sau alta garanie financiar compatibila cu limita rspunderii sale, prevzut la
art. V din CLC, 1992, pe durata valabilitii certificatului de asigurare sau alta garanie
financiar, emis de autoritatea competent.
(2) Dreptul de limitare a rspunderii civile a armatorului, n condiiile art. V din CLC, 1992,
nu reflecta ntinderea efectiv a pagubei produse prin poluare, care urmeaz s fie
determinata de instana judectoreasc competena potrivit art. IX din CLC, 1992, sau prin
tratative ntre pri ori ntre reprezentanii acestora i asiguratori sau garani, dup cum este
cazul.
(3) Armatorul este ndreptit la limitarea rspunderii civile n condiiile art. V pct. 1 din
CLC, 1992, n afar de cazul n care sunt aplicabile cauzele de excludere a dreptului de
limitare a rspunderii civile prevzute la art. V pct. 2 din CLC, 1992.
Seciunea a 3-a Proceduri privind eliberarea certificatului de asigurare sau alta
garanie financiar
Articolul 5
n vederea emiterii certificatului de asigurare sau alta garanie financiar armatorul va
prezenta direciei de specialitate din cadrul Ministerului Transporturilor urmtoarea
documentaie:
1. cererea de certificare-tip, conform modelului prezentat la anexa nr. 2 la prezentele norme
metodologice;
2. lista cuprinznd nava/navele pentru care se solicita certificatele de asigurare sau alta
garanie financiar, conform modelului prezentat n anexa nr. 3 la prezentele norme
metodologice;
3. copie de pe certificatul de tonaj al navei/navelor;
4. pentru navele sub pavilion strin i certificatul de naionalitate, n original i n copie,
copia rmnnd la dosarul direciei de specialitate din cadrul Ministerului Transporturilor;
5.1. originalul unei asigurri sau altei garanii financiare emise de asiguratorii sau garanii
menionai la art. 1 pct. 1.4, cu datele privind durata i aplicabilitatea acesteia, pentru nava i
armatorul solicitant, n forma i coninutul acceptabile autoritilor competente din Romnia
i din celelalte state pri la CLC, 1992;5.2. pentru asigurrile ncheiate cu asiguratorii
menionai la art. 1 pct. 1.4 lit. d) armatorul solicitant va depune n plus dovezile necesare
privind capacitatea de plat a asiguratorului/garantului sau, dup caz, confirmarea existenei
unei reasigurari ncheiate cu asiguratorii prevzui la art. 1 pct. 1.4 lit. b).
Articolul 6
(1) n urma verificrii documentaiei primite direcia de specialitate din cadrul Ministerului
Transporturilor va emite certificatul de asigurare sau alta garanie financiar n doua
exemplare.
(2) Un exemplar al certificatului de asigurare sau alta garanie financiar va fi pstrat la
bordul navei i un exemplar va fi pstrat la direcia de specialitate din cadrul Ministerului
Transporturilor.
Articolul 7
(1) Inspectoratul Navigaiei Civile - I.N.C., prin capitaniile de port, verifica existenta la bord
a certificatului de asigurare sau alta garanie financiar i conformitatea acestuia cu
prevederile CLC, 1992, pentru navele petroliere care transporta mai mult de 2.000 tone de
produse petroliere n vrac ca incarcatura, indiferent de pavilion sau de statul de nregistrare,

care intra sau ies ntr-un/dintr-un port romnesc ori care sosesc sau prsesc terminalele din
largul marii.
(2) Ministerul Transporturilor, prin Inspectoratul Navigaiei Civile - I.N.C., denumit n
continuare I.N.C., va lua msurile necesare, n conformitate cu prevederile legale n vigoare,
inclusiv de reinere a navei petroliere implicate, dac este cazul, pentru ndeplinirea n mod
corespunztor a cerinelor prevzute la art. VII din CLC, 1992.
Seciunea a 4-a ncetarea valabilitii, anularea sau retragerea certificatului de
asigurare sau alta garanie financiar
Articolul 8
Certificatul de asigurare sau alta garanie financiar nu se va putea emite dac asigurarea sau
alta garanie financiar poate inceta nainte de mplinirea a 3 luni de la data la care armatorul
solicita eliberarea unui asemenea certificat, n condiiile CLC, 1992, din alte motive dect
expirarea termenului de valabilitate.
Articolul 9
Certificatul de asigurare sau alta garanie financiar, emis de autoritatea competent, i va
inceta valabilitatea sau va fi considerat anulat/retras n urmtoarele condiii:
a) la expirarea duratei de valabilitate a asigurrii sau a altei garanii financiare;
b) modificarea condiiilor i termenilor asigurrii sau garaniei financiare de natura sa atrag
inaplicabilitatea prevederilor CLC, 1992, i n special a dispoziiilor art. VII din CLC, 1992;
c) dac nava a suferit transformri importante ale construciei, echipamentelor, instalaiilor i
armaturilor amenajrilor i materialului, fr aprobarea autoritii competente a statului de
pavilion;
d) la schimbarea pavilionului navei.
Articolul 10
(1) Armatorul are obligaia de a aduce la cunotina autoritii competente:
a) orice modificare a termenilor i condiiilor asigurrii sau garaniei financiare;
b) orice alta mprejurare de fapt sau de drept care poate afecta n orice mod asigurarea sa de
rspundere civil pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi n termen de cel mult
3 zile lucrtoare de la data la care o asemenea modificare sau mprejurare a devenit operativ
ori s-a produs.
(2) n cazul neconformarii cu prevederile alin. (1), Ministerul Transporturilor retrage
certificatul de asigurare sau alta garanie financiar pentru nava n cauza sau pentru orice alta
nava a aceluiai armator i refuza sa dea curs cererii de emitere a unui alt certificat de
asigurare sau alta garanie financiar pe o durat de 5 ani.
Seciunea a 5-a Proceduri n caz de poluare cu hidrocarburi
Articolul 11
Activitile de prevenire i constatare a poluarii pe Dunarea maritima, marea teritorial i n
zona economic exclusiva sunt asigurate de Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei
Mediului, prin ageniile de protecie a mediului Tulcea i Constanta i prin Compania
Naionala "Apele Romne" - S.A - Direcia apelor Dobrogea-Litoral, de Ministerul
Transporturilor, prin I.N.C., i de Ministerul de Interne, prin Garda de Coasta.
Articolul 12
La observarea unei poluari Garda de Coasta, comandantii navelor care arboreaza pavilionul
statului romn i persoanele care au n subordine uniti de foraj marin aflate sub jurisdicia
statului romn vor informa imediat I.N.C., Compania Naionala "Apele Romne" - S.A. i
agenia de protecie a mediului competena, care, mpreun, constata poluarea. n funcie de
gravitatea acesteia I.N.C. poate dispune reinerea poluatorului, prin orice mijloace prevzute
de lege, de ctre Garda de Coasta sau de ctre nave ale marinei militare n vederea
investigarii, precum i a stabilirii cauzelor i responsabilitilor de ctre instana competena

potrivit art. IX din CLC, 1992, sau, dup caz, de ctre pri ori reprezentanii autorizai ai
acestora i asiguratori sau garani.
Articolul 13
(1) I.N.C. va ntiina imediat armatorul navei poluatoare despre incident, prin agenii si sau
direct, dup cum este cazul, precum i pe corespondentul Clubului P amp;I al navei sau
agenii Lloyd's, Internaional Underwriting Association of London (IUA), American Institute
of Marine Underwriters (AIMU), Verein Bremer Seeversicherer e.V. (VBS), Verein
Hamburger Assecuradeure (VHA) sau ai celorlali asiguratori sau garani, dup caz.
(2) I.N.C. va pune n ntrziere armatorul navei poluatoare, instiintandu-l despre intenia
organismelor abilitate de a introduce cererea de despgubire n faa instanei judectoreti
competente, sub forma unui preaviz, conform dispoziiilor art. IX pct. 1 din CLC, 1992.
Articolul 14
Coordonarea msurilor de eliminare a efectelor poluarii i a msurilor preventive se va face
de agenia de protecie a mediului i de I.N.C., prin capitaniile de port, pe mare i pe Dunarea
maritima, i va fi executat contra cost de companiile naionale n zonele de jurisdicie
aferente acestora i/sau de ali ageni economici, conform Planului naional de pregtire,
cooperare i rspuns n caz de poluare cu hidrocarburi, care se aproba n condiiile legii.
Articolul 15
(1) Pagubele produse prin poluare vor fi suportate de armatorul navei poluatoare, respectiv de
asiguratorul de rspundere civil al acestuia sau de garantul menionat n certificatul de
asigurare sau alta garanie financiar, emis de autoritatea competent.
(2) n situaia n care asiguratorul a constituit fondul prevzut la art. 1 pct. 1.8 i sunt
respectate cerinele prevzute la art. VI pct. 2 din CLC, 1992, nava poluatoare nu mai poate fi
reinut sau sechestrata dup terminarea investigatiilor cu privire la cauzele poluarii.
(3) Investigaiile se vor efectua cu toat operativitatea necesar, n raport cu complexitatea
cazului.
Articolul 16
Valoarea fondului prevzut la art. 1 pct. 1.8 va fi estimat de Ministerul Apelor, Pdurilor i
Proteciei Mediului, prin agenia de protecie a mediului competena, mpreun cu I.N.C. i
cu consultarea tuturor prilor care participa la aplicarea msurilor de eliminare a efectelor
poluarii i a msurilor preventive, precum i a celor care ar putea suferi pierderi sau daune
ulterioare, cauzate de msurile preventive.
Articolul 17
Fondul va fi pus la dispoziie instanei judectoreti competente potrivit art. V i IX din CLC,
1992, urmnd ca din acesta s se fac plata despgubirilor datorate pentru pagubele produse
prin poluare, n raport cu rspunderile ce vor fi stabilite pe baza unei hotrri judectoreti
definitive ori irevocabile, dup caz.
Articolul 18
(1) n cazul n care fondul nu se constituie voluntar, persoana juridic responsabil cu
administrarea zonei n care s-a produs poluarea, precum i persoanele fizice i juridice
prejudiciate de poluare introduc n conformitate cu prevederile legale n vigoare, n nume
propriu sau prin reprezentantul comun mputernicit, n faa instanei judectoreti
competente, cererea de compensare a pagubelor produse prin poluare, direct mpotriva
asiguratorului sau garantului menionat n certificatul de asigurare sau alta garanie
financiar, emis de autoritatea competent a statului pavilionului navei sau a altui stat
membru al CLC, 1992.
(2) n cazul n care poluarea s-a produs n zona economic exclusiva i fondul nu se
constituie voluntar, Ministerul Finanelor formuleaz n faa instanei judectoreti
competente, n numele statului romn, cererea de compensare a pagubelor produse prin
poluare.

Articolul 19
n cazul introducerii cererii de compensare a pagubelor produse prin poluare la instana
judectoreasc competena, n condiiile art. 18 alin. (1), plata taxei judiciare de timbru se
face dup constituirea fondului, conform legislaiei n vigoare.
Articolul 20
Pe baza hotrrii executorii a instanei judectoreti competente fondul va fi distribuit
proporional, n funcie de sumele creanelor admise de instana, ntre cei care au suferit
pierderi prin poluare, au contribuit la eliminarea poluarii i/sau au luat msuri preventive
pentru prevenirea sau minimizarea pagubelor prin poluare, conform prevederilor art. IX pct.
3 i art. X din CLC, 1992.
Articolul 21
Anexele nr. 1-3 fac parte integrant din prezentele norme metodologice.
Anexa 1
-------la
normele
metodologice-----------------------ROMNIAMINISTERUL
TRANSPORTURILOR MINISTRY OF TRANSPORTCERTIFICAT DE ASIGURARE SAU
ALTA GARANIEFINANCIAR N LEGATURA CU RSPUNDEREA CIVIL
PENTRUPAGUBELE PRODUSE PRIN POLUARE CU HIDROCARBURICERTIFICATE
OF INSURANCE OR OTHER FINANCIALSECURITY N RESPECT OF CIVIL
LIABILITY FOR OIL POLLUTION DAMAGEntocmit conform dispoziiilor art. VII din
Convenia internationala privind rspunderea civil pentru pagubele produse prin poluare cu
hidrocarburi, 1992Issued n accordance with the provisions of article VII of the Internaional
Convention on Civil Liability for Oil Pollution Damage, 1992
Numele navei
Numrul sau literele
Portul de
Numele i adresa
distinctive
nmatriculare
proprietarului
Name of ship
Distinctive number or
Port of registry
Name and address
letters
of owner
Subsemnatul atest ca nava sus-menionat deine polia de asigurare sau alta garanie
financiar care satisface cerinele art. VII din Convenia internationala privind rspunderea
civil pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1992.This is to certify that there
is n force n respect of the above-named ship a policy of insurance or other financial
security satisfying the requirements of article VII of the Internaional Convention on Civil
Liability for Oil Pollution Damage, 1992. Tipul de garanie ............................ Type of
security
............................. Durata
garaniei
............................. Duration
of
security ......................... Numele i adresa asiguratorului (sau ale asigurtorilor) i/sau
ale garantilor ........................ Name and address of the insurer(s) and/or
guarantor(s) ............... Numele ....................................... Name ........................................
. Adresa ....................................... Address ...................................... Acest certificat este
valabil pn la ........ This certificate is valid until .............. Emis sub autoritatea
Guvernului Romniei Issued under the authority of the Government of Romnia n .........
La
data
de
......... At
.........
On .................
...............................
Semnatura i titlul
emitentului
Signature
and
title
of
issuing
Numai dac nu este indicat altfel,
semnatura
acestui certificat atesta ca rspunderea
civil, conform Conveniei
internaionale privind
rspunderea civil pentru pagubele produse
prin
poluare
cu
hidrocarburi,
revine
asigurtorilor
i/sau
garantilor
menionai
mai
sus.
Unless indicated to the contrary the signature
of

this certificate certifies that civil

liability under Internaional Convention
on
Civil
Liability
for
Oil
Pollution
Damage
is
covered
by afore mentioned insurers and/or guarantors.
Anexa 2
-------la normele metodologice----------------------CERERE PENTRU
ELIBERAREA CERTIFICATULUI DE ASIGURARE SAU
ALTA GARANIE
FINANCIAR N LEGATURA CU RSPUNDEREA CIVIL
PENTRU
PAGUBELE
PRODUSE
PRIN
POLUARE
CU
HIDROCARBURI
APPLICATION FOR CERTIFICATE OF INSURANCE OR
OTHER FINANCIAL
SECURITY N RESPECT OF CIVIL LIABILITY FOR OIL
POLLUTION DAMAGE MINISTERUL TRANSPORTURILOR DIRECIA DE
REGLEMENTRI I CALITATEA SERVICIILOR N PORTURI I N NAVIGAIA
MARITIMA Tel.: 040 16387386 Fax: 040 13130120 Bd Dinicu Golescu nr. 38,
sectorul
1,
Bucureti,
Romnia
1.
Numele
i
statutul
solicitantului:
Name
and
status
of
applicant:
2.
Adresa
sediului
solicitantului:
Address
of
registered
office: Tel.: Fax:
3. Numele i adresa
proprietarului navei (navelor), dac difer de
cele menionate la pct. 1.
Name and
address
of
owner
of
ship
(ships)
(if
different
from
1
above): Tel.: Fax:
4.
Subsemnatul
solicit
eliberarea unui certificat de asigurare pentru
fiecare dintre navele prevzute n
anexa.
I hereby apply for a certificate to be issued n respect of each
of the ships
overleaf.
Data ...........
Semnatura ...............
Date ...........
Signature ...............
Statutul n companie ...............
Status n
Company ..................
Anexa 3
-------la normele metodologice-----------------------LISTAcuprinznd navele care trebuie
certificate conformdispoziiilor art. VII din CLC, 1992SCHEDULEof ships to be certified n
accordance with theprovisions of article VII of CLC, 1992
1
2
3
Numele i tipul naveiNumrul oficial OfficialPavilionul i portul de nregistrare
Name and type of ship
number (CALL SIGN)
Flag and port of registry

4
5
6
Garania Security
Numele i adresa asigurtorului i sau ale
Tipul Perioada valabilitii garantului Name and address of insurer and orNumrul IMO
Type Period of valability
guarantor
IMO number

7
8
9
Tonajul
brutNumrul certificatului de asigurare sau alt garanie Observaii
Gross tonnage financiar Certificate of insurance or other financial Observations

security number

R O M AN I A
CURTEA DE A P E L C O N S T A N T A
SECTIA COMERCIALA, MARITIMA SI FLUVIALA,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILA O../MF.
Sedinta publica din 20 mai 2009
Completul compus din:
PRESEDINTE - (...) (...) (...)
Judecator - (...) (...)
Grefier - (...) (...)
Pe rol solutionarea apelului maritim fluvial declarat de apelanta reclamanta - (...) B.
ROMANEASCA - B. (...), cu sediul in B, sect. 2, Bd. (...) I, nr.31-33, impotriva Sentintei
civile nr. 61/MF/9.10.2008 pronuntata de T r i b u n a l u l C o n s t a n t a in dosarul
nr(...) in contradictoriu cu intimatii parati - B. M., cu sediul U. House, 112 E.T., L., T. E., B.
T. M. SRL , cu sediul in C,(...), jud. C, (...) B. T. SRL, cu sediul in C,(...), jud. C si (...) B.
(...) , cu sediul in B, sect.3,(...), (...)01, avand ca obiect pretentii.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in sedinta publica din data de 29 aprilie 2009 si
au fost consemnate in incheierea de sedinta din acea data, incheiere ce face parte integranta
din prezenta decizie.
Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, in conformitate cudispozitiile art. 260
alin. 1 Cod procedura civila, a amanat pronuntarea in cauza la data de 06 mai 2009, la data de
13 mai 2009 si la data de 20 mai 2009, data la care a pronuntat urmatoarea decizie:
C U R T E A:
Asupra apelului maritim fluvial de fata:
Prin cererea inregistrata sub nr(...) la T r i b u n a l u l C o ns t a n t a, reclamanta (...)
Asigurarea Romaneasca B. (...) a solicitat, in contradictoriu cu paratele Amira M., B. T. M.,
(...) B. T. SRL si (...) B. (...) obligarea acestora, in solidar, la plata sumei de 272.727 lei cu
titlu de despagubire, precum si a dobanzii legale aferente creantei pretinse si a
cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca la data de 24.03.2006, nava M., sub pavilion
D. de nord, a parasit Portul C cu destinatia E.-F. Si din cauza conditiilor meteo nefavorabile
ce au condus la ruperea amarajului marfii incarcate pe punte a rezultat pierderea unei parti
din marfa.
Invedereaza reclamanta ca, in calitate de asigurator al (...) S.International SRL care a
fost prejudiciata prin pierderea a 15 tractoare, a platit asiguratului o despagubire de 272.727
lei prin ordinul de plata din data de 26.05.2006 si astfel, ca in temeiul art. 22 din Legea
136/1995, s-a
subrogat in drepturile asiguratului impotriva celor raspunzatori de
producerea pagubei.
De asemenea sustine ca, potrivit raportului de expertiza maritima
extrajudiciara efectuat la solicitarea sa, cauza principala care a condus
la pierderea marfii este amararea necorespunzatoare, cu materiale uzate,
fara a se monta stante si fara amararea individuala a fiecarui tractor.

Se mai arata ca, in raport de dispozitiile art. 425 si 501 Cod

comercial raspunderea apartine paznicului juridic, respectiv a managerului
navei, iar potrivit art. 1 pct. 2 din Conventia Internationala privind
limitarea raspunderii pentru creante maritime, termenul de proprietar de
nava are intelesul de proprietar, navlositor, manager si operator al unei
nave maritime, sens in care sunt si prevederile art. 1.1.2 din Codul
International de Management.
In drept, s-au invocat dispozitiile art. 969 Cod civil, art. 3, 42,
43, 425, 501 Cod comercial, Legea 136/1995, OG 9/2000.
In sustinerea actiunii au fost depuse la dosar inscrisuri.
Prin intampinarea formulata de parata (...) B. (...) s-a invocat
exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive cu motivarea ca la data
producerii evenimentului asigurat nava M. nu avea un contract de asigurare
valabil, acesta fiind reziliat pentru neplata primei de asigurare din data
de 17.03.2006.
Paratele (...) B. T., in calitate de agent al armatorului in Portul C
si B. T. M., in calitate de manager al navei, au invocat pe calea
intampinarii lipsa calitatii procesuale pasive pentru considerentul ca nu
au fost parte in contractul de asigurare si nici nu au savarsit vreo fapta
ilicita de natura sa atraga raspunderea lor. Considera cele doua parate ca
in cauza calitate procesuala pasiva nu poate avea decat armatorul
proprietar al navei.
La termenul de judecata din data de 23.04.2008, parata (...) B. (...)
a invocat exceptia de necompetenta generala a instantelor romane in raport
de clauza inserata in booking-note-ul din 20.03.2006, cauza fiind de
competenta arbitrajului londonez.
Prin Incheierea de sedinta din data de 24.04.2008, instanta a respins
ca nefondata exceptia necompetentei generale a instantelor romane in
solutionarea litigiului, iar in temeiul art. 137 alin. 2 Cod procedura
civila, a unit cu fondul exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a
paratelor (...) B. (...), (...) B. T. SRL si (...) B. T. M. SRL,
considerentele acestor solutii fiind prezentate in incheierea mentionata.
Prin Sentinta civila nr.61/MF din data de 09.10.2008 , T r i b u n a
l u l C o n s t a n t a a admis exceptiile lipsei calitatii procesuale
pasive a paratelor B. T. M. SRL, (...) B. T. SRL si (...) B. (...).
A respins actiunea formulata de reclamanta (...) Asigurarea
Romaneasca - B. (...), in contradictoriu cu paratele B. T. M., (...) B. T.
SRL si (...) B. (...), ca fiind promovata fata de persoane lipsite de
calitate procesuala.
A respins actiunea formulata de reclamanta (...) Asigurarea
Romaneasca B. (...) in contradictoriu cu Amira M., ca nefondata si a
obligat reclamanta catre paratele B. T. M. SRL si (...) B. T. SRL la plata
sumei de 4760 lei reprezentand cheltuieli de judecata (onorariu avocat).
Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut urmatoarele:
La data de 24.03.2006, orele 1620, nava M., sub pavilion coreean,
incarcata cu cherestea si tractoare, a parasit Portul C, iar la scurt timp,
datorita conditiilor meteo nefavorabile (vant de 7-8 pe scara E.), nava a
intampinat valuri mari care au facut-o sa ruleze si sa tangheze violent.
In aceste conditii, nava a fost lovita de doua valuri succesive si s-a
inclinat la tribord aproximativ 400, pozitie in care a stat cca. 20 de

minute. In acest interval de timp, cateva legaturi ale marfii s-au rupt si
cca. 140 mc de cherestea si 15 tractoare aflate pe coverta s-au pierdut in
mare. Ulterior, nava si-a redus inclinarea, iar comandantul a luat
hotararea de a se intoarce in Portul C in vederea refacerii stivuirii
marfii ramase pe coverta.
Aceasta situatie de fapt a fost retinuta din protestul de mare
intocmit de capitanul navei (fila 49) si din jurnalul de bord (fila 51) si
nu a fost contestata de catre parti.
Cele 15 tractoare pierdute in mare, care apartineau societatii S.
International SRL, erau asigurate la (...) B. (...), conform contractului
de asigurare probat cu polita nr. (...)/21.03.2006 (filele 41-42).
Prejudiciul suferit de asiguratul (...) S. International SRL a fost
recuperat prin incasarea de la asiguratorul (...) B. (...) a unei
indemnizatii in suma de 272.727 lei.
Dupa plata acestei despagubiri, reclamanta (...) B. (...) a efectuat
un raport de expertiza tehnica maritima care a concluzionat ca "amararea
necorespunzatoare, cu materiale uzate, fara a se monta stante si fara
amararea individuala a fiecarui tractor au constituit principalele cauze
care au condus la ruperea amarajului, la numai 30 de minute dupa iesirea
din port, precum si pierderea partiala a incarcaturii de pe coverta navei".
In temeiul dispozitiilor art. 22 alin 1 din Legea 136/1995,
asiguratorul (...) B. (...), in limitele indemnizatiei platite si din
momentul platii, s-a subrogat in toate drepturile asiguratului contra celor
raspunzatori de producerea pagubei, drepturile sale exercitandu-se asa cum
ar fi putut fi exercitate de catre asigurat in lipsa raporturilor de
asigurare, asiguratorul beneficiind de toate drepturile asiguratului
impotriva tertului.
Asadar, a constatat prima instanta ca actiunea in regres se judeca
dupa regulile care guverneaza raporturile dintre asigurat si terti, adica
dintre (...) S. International SRL, pe de o parte, si armatorul Amira M.,
managerul B. T. M. SRL, agentul navei (...) B. T. SRL si asiguratorul navei
M., (...) B. (...), pe de alta parte.
La termenul de judecata din data de 12.03.2008 si prin notele depuse
la data de 16.09.2008, reclamanta a precizat ca temeiul juridic al actiunii
il constituie dispozitiile art. 998-999 Cod civil.
Prin urmare, a retinut tribunalul ca pentru angajarea raspunderii
civile delictuale se cer a fi intrunite cumulativ urmatoarele conditii:
existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, existenta unui
raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia celui
care a cauzat prejudiciul.
Prima conditie a fost gasita ca fiind indeplinita in cauza, insa nu
si cea referitoare la existenta faptei ilicite.
A aratat prima instanta ca reclamanta nu a precizat in ce consta
fapta ilicita savarsita de fiecare dintre parati, dar din considerentele
actiunii si din apararile formulate pe parcursul judecatii s-a dedus ca
aceasta consta in executarea superficiala de catre echipajul navei, sub
supravegherea comandantului, a armarii marfii de pe coverta, fapt care a
condus la pierderea acesteia.
Insa, paratele B. T. M. SRL, B. T. SRL si asiguratorul navei M. (...) B. (...) nu au avut atributii in ceea ce priveste armarea marfii si

deci nu au savarsit fapta ilicita imputata de reclamanta, imprejurarea in

care exceptia lipsei calitatii lor procesuale pasive a fost admisa.
Astfel, intre (...) S. International SRL si parata (...) B. T. SRL,
in calitate de reprezentant al armatorului, s-a incheiat contractul de
navlosire sub forma booking-note (fila 33) din care rezulta ca parata nu a
incheiat contractul in nume propriu, ci a actionat in numele si pe seama
armatorului, respectiv a paratei Amira M..
Mai mult, parata (...) B. T. SRL, in calitate de agent al
armatorului, nu a avut atributii legate de stivuirea marfii pentru a fi
posibila antrenarea raspunderii sale delictuale.
In aceeasi situatie se afla si parata B. T. M. care este managerul
navei M. si, potrivit contractului incheiat cu armatorul Amira M.,
actioneaza doar in calitate de agent, pentru si in numele armatorilor
(filele 248-249).
In justificarea calitatii procesuale pasive a paratelor (...) B. T.
SRL si B. T. M., reclamanta a invocat prevederile art. 425 Cod comercial
(raspunderea D.ului pentru pierderea sau stricaciunea lucrurilor) si art.
501 Cod comercial (raspunderea proprietarului de E.), insa aceste parate nu
au nici calitatea de D. si nici de proprietar al navei, astfel ca normele
legale mentionate nu le sunt aplicabile.
N. B. T. M. nu justifica calitatea procesuala nici prin prisma
dispozitiilor art. 1 pct. 2 din Conventia privind limitarea raspunderii
pentru creantele maritime, cat timp nu a avut atributii in legatura cu
stivuirea marfii.
In ceea ce o priveste pe parata (...) B. (...), s-a constatat ca, pe
langa lipsa oricarei obligatii izvorate din contractul de transport
maritim, implicit de fixare (armare) a marfii transportate, nu avea, la
data producerii evenimentului maritim, un contract de asigurare E. valabil
incheiat cu nava M..
In acest sens, s-a retinut ca, potrivit politei nr. 024CT/15.06.2005
(fila 52), prima de asigurare se plateste in 4 rate, ultima S. avand
scadenta la data de 16.03.2006.
Conform sectiunii 3.15 din Conditiile generale de asigurare, "in cazul
in care asiguratul nu achita primele restante nici in termen de 20 de zile
de la data scadenta, contractul de asigurare se reziliaza automat.
Rezilierea opereaza ab initio incepand cu data pana la care s-au achitat
primele de asigurare".
Din corespondenta electronica purtata de (...) B. (...) cu armatorii
navei M. (filele 285-293) rezulta ca acestia din urma au fost notificati
pentru neachitarea ultimei rate din prima de asigurare si intrucat nu a
fost platita in termenul de 20 de zile de la scadenta, contractul de
asigurare a fost reziliat.
Fiind in prezenta unui pact comisoriu de gradul III, nu era necesara
interventia instantei judecatoresti pentru pronuntarea unei hotarari
judecatoresti de desfiintare a contractului.
Obligatia de a efectua stivuirea marfurilor pe nava, operatiune ce
consta in repartizarea, asezarea si fixarea marfii in magaziile si pe
puntea navei, revine comandantului, dar fiindca el este desemnat de catre
armator, armatorul este cel care este tinut raspunzator de daunele
pricinuite printr-o stivuire defectuoasa care afecteaza buna stare de

navigabilitate a navei.
Potrivit conosamentului aflat la fila 214, care nu prevede nici o
clauza de exceptare de raspundere a armatorului, parata Amira M. are
calitatea de armator, dar si D., si prin urmare avea indatorirea sa ia
masuri de fixare (armare) a marfii, in asa fel incat si in conditiile unor
intemperii marfurile sa fie transportate in bune conditii.
Prin urmare, parata Amira M. ar raspunde pentru marfurile pierdute in
mare, dar in temeiul contractului de transport dovedit prin conosament,
fapta ilicita constand in incalcarea unei obligatii concrete contractuale
si nu a uneia legala, cu caracter general.
Prin urmare, a apreciat tribunalul ca atat timp cat suntem in prezenta
unei raspunderi contractuale, nu se poate angaja raspunderea delictuala a
armatorului Amira M., care este subsidiara celei contractuale, imprejurare
in care actiunea formulata impotriva sa fundamentata pe raspunderea civila
delictuala urmeaza sa fie respinsa.
Referitor la incidenta in cauza a prevederilor art. 1000 alin. 1 Cod
civil, s-a precizat ca aceste dispozitii legale au fost indicate, in mod
eronat, drept temei juridic al solidaritatii paratelor (fila 62), in
conditiile in care fundamentul juridic actiunii a fost precizat ca fiind
art. 998-999 Cod civil, ori in raport de acest fundament, temeiul
solidaritatii nu putea fi decat art. 1003 Cod civil si nicidecum art. 1000
alin. 1 Cod civil.
Privit doar ca temei al solidaritatii pasive, nu se mai impune
examinarea incidentei art. 1000 alin. 1 Cod civil prin prisma analizarii
notiunilor de paza si de paznic al lucrului.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal, a declarat apel
reclamanta (...) B. ROMANEASCA - B. (...), in temeiul art.282 Cod procedura
civila, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie sub urmatoarele
aspecte:
1. cu privire la actiunea formulata impotriva armatorului navei,
Amira M.,
Instanta de fond a apreciat pe de o parte ca "potrivit
conosamentului aflat la fila 214, care nu prevede nici o clauza de
exceptare de raspundere a armatorului, parata B. M. are calitatea de
armator, dar si D. si prin urmare avea indatorirea sa ia masuri de fixare
(armare) a marfii, in asa fel incat si in conditiile unor intemperii
marfurile sa fie transportate in bune conditii", iar pe de alta parte a
apreciat "cat timp suntem in prezenta unei raspunderi contractuale, nu se
poate angaja raspunderea delictuala a armatorului B. M., care este
subsidiara celei contractuale, imprejurare in care actiunea formulata
impotriva sa fundamentata pe raspunderea civila delictuala urmeaza a fi
respinsa".
Or, dupa cum a invederat in mod expres in fata instantei de fond,
temeiul de drept precizat de catre reclamanta - apelanta pentru
introducerea actiunii in instanta este art. 998 - 999 Cod civil, deci
raspunderea delictuala.
In conformitate cu prevederile art. 22 din Legea nr.136/1995 privind
asigurarile reasigurarile in Romania, "asiguratorul este subrogat in toate
drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurarii contra celor
raspunzatori de producerea pagubei".

Asa cum s-a pronuntat si I n a l t a C u r t e de Casatie si

Justitie prin decizia nr.2241 din 8 iulie 2003, actiunea in regres a
asiguratorului pentru despagubiri impotriva persoanelor vinovate de
producerea pagubei este o actiune in raspundere delictuala.
Actiunea in regres a asiguratorului contra celor raspunzatori de
producerea prejudiciului deriva din subrogarea in drepturile asiguratului.
Subrogarea asiguratorului in drepturile asiguratului sau pentru
despagubiri are la baza un raport juridic delictual si nu unul contractual.
Nici nu ar putea fi altfel, in conditiile in care reclamanta apelanta, in calitate de societate asiguratoare a societatii care a avut
marfurile pe nava respectiva in vederea efectuarii transportului, nu a avut
nici un fel de relatie contractuala cu armatorul navei.
Considera apelanta ca in cauza sunt indeplinite in totalitate
conditiile necesare pentru existenta raspunderii civile delictuale,
respectiv existenta prejudiciului (probat cu documentele aflate la dosar),
existenta faptei ilicite, existenta raportului de cauzalitate intre fapta
ilicita si prejudiciu precum si vinovatia celui care a cauzat prejudiciul.
In conditiile in care fapta culpabila a armatorului B. M., in
executarea contractului de transport a fost stabilita prin raportul de
expertiza efectuat in cauza, necontestat de catre parti, cuantumul
prejudiciului nefiind contestat de parti, considera ca instanta de fond a
gresit in cadrul pronuntarii sentintei apelate, situatie care impune
schimbarea in tot a acesteia si pe fond admiterea cererii de chemare in
judecata astfel cum a fost formulata.
2. cu privire la actiunea formulata impotriva asiguratorului de
raspundere civila al armatorului navei in cauza, (...) B. (...).
Instanta de fond a considerat ca asiguratorul (...) B. (...) nu are
calitate procesuala pasiva, deoarece nu a avut atributii in ceea ce
priveste armarea marfii si deci nu a savarsit fapta ilicita imputata de
catre reclamanta.
Considera apelanta ca solutia data de catre instanta de fond este
gresita pentru motivele care urmeaza:
In conformitate cu prevederile art. 41 din Legea nr.136/1995 privind
asigurarile si reasigurarile in Romania "in asigurarea de raspundere
civila, asiguratorul se obliga sa plateasca o despagubire pentru
prejudiciul de care asiguratul raspunde in baza legii fata de tertele
persoane pagubite si pentru cheltuielile facute de asigurat in procesul
civil".
De asemenea, in conformitate cu prevederile art. 42 din aceeasi lege
"Drepturile persoanelor pagubite se vor exercita impotriva celor
raspunzatori de producerea pagubei. Asiguratorul poate fi chemat in
judecata de persoanele pagubite in limitele obligatiilor ce-i revin
acestuia din contractul de asigurare".
Prin urmare, parata - intimata (...) B. (...) are calitate
procesuala pasiva in prezenta cauza, fiind asiguratorul armatorului navei,
chemat de asemenea in judecata.
Cu privire la existenta in vigoare a contractului de asigurare in
momentul incidentului respectiv, considera ca acesta era in vigoare,
producand efecte atat intre asigurat si asigurator cat si intre asigurator
si terti.

Intre (...) B. (...) si B. M. ST E. & H. s-a incheiat contractul de

asigurare nr.024CT/15.06.2005 pentru raspunderi de tip E. pentru nava M..
(...) B. (...) a invocat lipsa calitatii procesual pasive, aceasta
considera ca fiind reziliat contractul de asigurare incheiat sub nr.
024CT/15.06.2005 deoarece B. M. ST E. & H. nu ar fi achitat ultima S. care
avea data scadenta pe 16.03.2007.
In primul rand intimata - parata nu dovedeste faptul ca acest
contract de asigurare a fost reziliat in sensul depunerii la dosarul cauzei
a unei hotarari judecatoresti prin care instanta judecatoreasca sa dispuna
sau sa constate rezilierea acestui contract.
Intimata - parata invoca prevederile din contractul de asigurare
care stipuleaza faptul ca "in cazul in care Asiguratul nu achita primele
restante nici in termen de 20 de zile de la data scadenta contractul de
asigurare se considera reziliat automat".
Acest articol din contract nu poate fi interpretat drept un pact
comisoriu de gradul IV singurul in masura sa duca la rezilierea unui
contract fara interventia instantei de judecata.
Pentru a fi in prezenta unui pact comisoriu de gradul IV in contract
trebuia mentionat expres faptul ca "in caz de neexecutare contractul se
considera desfiintat de drept, fara a mai fi necesara punerea in intarziere
si fara orice alta formalitate prealabila".
In cazul de fata nu suntem in prezenta unui astfel de pact comisoriu
si in consecinta pentru a se realiza acest contract parata trebuia sa
introduca o actiune in instanta.
Nu suntem in prezenta pactului comisoriu de gradul patru deoarece
societatea parata nu a mentionat in cuprinsul contractului ca acesta se va
rezilia fara a mai fi necesara punerea in intarziere si fara orice alta
formalitate prealabila.
Societatea parata a mentionat in contract doar ca in caz de neplata
contractul va fi reziliat. In acest caz suntem in prezenta unui pact
comisoriu de gradul II. Acest pact comisoriu, conform literaturii de
specialitate, cuprinde urmatoarea clauza :"in cazul in care o parte nu-si
va executa obligatiile, cealalta parte este in drept sa considere
contractul ca desfiintat". In cazul acestui pact comisoriu instanta de
judecata va pronunta o hotarare prin care se constata rezilierea
respectivului contract.
Astfel, intrucat nu exista o hotarare judecatoreasca de constatare a
rezilierii contractului respectiv, acesta va produce efecte in continuare.
Mai mult decat atat, nu poate fi vorba despre o reziliere expresa,
adica despre un pact comisoriu de gradul III, deoarece acest contract in
cuprinsul Conditiilor de asigurare, pe langa clauza mentionata anterior mai
prevede si faptul ca :"O. ratei de prima in termenul de pasuire specificat
atrage dupa sine suspendarea temporara de efectelor contractului de
asigurare. Contractul de asigurare se repune in vigoare incepand cu ora 0 a
zilei urmatoare achitarii primelor de asigurare restante".
Deci in cazul neplatii unei rate se intrerupe temporar contractul
pana la data achitarii respectivei sume, neputand fi vorba in cazul unei
asemenea formulari despre existenta unui pact comisoriu.
De asemenea faptul ca in mesajul e-mail transmis de catre intimata
parata (...) B. (...) in data de 26.03.2006 (la 2 zile de la data

incidentului) aceasta a mentionat ca datorita faptului ca nu a intrat in

cont suma de bani solicitata, contractul de asigurare este intrerupt
temporar si ca va fi reluat la ora 00.00 a zilei urmatoare efectuarii
platii.
Prin intermediul acestor mesaje, chiar societatea parata recunoaste
faptul ca nu a operat o reziliere ci doar o intrerupere temporara, astfel
ca sustinerile societatii parate in sensul ca acest contract era reziliat
sunt nefondate.
3. cu privire la actiunea formulata impotriva paratelor B. T.
M. SRL si a (...) B. T. SRL.
Codul civil, respectiv art. 1000 alin.1 si C o d u l c o m e r c i
a l, respectiv art. 425 si art. 501, stabilesc faptul ca raspunderea
apartine paznicului juridic, respectiv managerului navei.
Potrivit art. 1 pct. 2 din Conventia Internationala privind limitarea
raspunderii pentru creantele maritime din 1976 "termenul proprietar de nava
va avea intelesul de proprietar, navlositor, manager si operator al unei
nave maritime" iar potrivit art. 1 pct. 5 "raspunderea proprietarului de
nava va include raspunderea intr-o actiune formulata impotriva navei
insesi".
Raspunderea proprietarului - managerului navei se angajeaza potrivit
art. 2 pct.1 lit. e) si pentru "creantele privind preluarea, distrugerea
sau predarea in buna stare a marfii de pe nava".
Totodata potrivit art.1.1.2. din Codul International de Management
"Companie inseamna proprietarul navei sau oricare alta organizatie sau
persoana, cum ar fi managerul sau agentul de inchiriere in regim de
bareboat, care si-a asumat raspunderea pentru operarea navei de la
proprietar si a acceptat sa se achite de toate sarcinile si
responsabilitatile impuse prin cod".
Pentru toate aceste motive, considera apelanta ca cele doua parate au
calitate procesuala pasiva.
In sustinerea apelului nu au fost depuse la dosar inscrisuri.
Intimatele legal citate, au depus intampinare potrivit art.308 al.2
din C o d u l d e procedura civila .
Prin intampinarea formulata de intimata (...) B. T. SRL s-a solicitat
respingerea apelului ca nefondat.
Apreciaza hotararea pronuntata de T r i b u n a l u l C o n s t a n
t a ca temeinica si legala. Parata intimata (...) B. T. SRL a avut
calitatea de agent maritim in Portul C al armatorului proprietar al navei,
astfel cum corect a retinut instanta de fond. In consecinta, raspunderea ei
pentru producerea riscului asigurat si despagubirea asiguratului nu poate
fi antrenata, de vreme ce nu este parte in contractul de asigurare si nici
nu i se poate imputa savarsirea unei fapte ilicite de natura sa atraga
raspunderea sa civila delictuala. B. T. M. SRL a avut calitatea de manager.
Prin urmare nici ea nu a fost parte in contractul de asigurare si nici nu a
savarsit o fapta ilicita care sa-i atraga raspunderea contractuala sau
delictuala, de ar fi fost cazul. Ca atare, reclamanta care s-a subrogat in
drepturile asiguratului despagubit de ea nu se poate indrepta impotriva
managerului navei invocand existenta raspunderii sale civile delictuale,
decat in masura in care probeaza existenta faptei ilicite proprii a
acestuia. Or, nici aceasta parata nu a avut ca obligatie derivand din

contractul sau de mandat cu armatorul proprietar al navei, incarcarea,

stivuirea si armarea marfii pe nava. Ca atare, o astfel de fapta nu a fost
savarsita decat de nava si raspunderea noastra nu putea fi antrenata.
Nici codul international de management privind exploatarea in
siguranta a navelor si prevenirea poluarii si nici Conventia privind
limitarea raspunderii pentru creantele maritime, 1976 nu sunt incidente in
cauza. De altfel, trimiterile la acest doua acte se face numai in referire
la definitiile care la cuprind. Dar, acestea sunt aplicabile numai in
domeniul limitat in care cele doua acte juridice reglementeaza. In cauza nu
este vorba nici de poluare si nici de o limitare a raspunderii privind
creantele maritime, limitarea pe care am putea-o invoca noi, numai. Este
vadit, din inscrisurile depuse la dosar ca si managerul (...) B. T. M. SRL
nu este altceva decat un agent in portul C al armatorului si nicidecum
managerul navei , dincolo de
La randul sau intimata B. (...) a formulat intampinare prin care a
solicitat sa se respinga apelul ca nefundat si sa se mentina sentinta ca
fiind temeinica si legala.
Astfel, instanta de fond in mod temeinic si legal a respins actiunea
reclamantei fata de B. (...) socotind ca nu are calitate procesuala pasiva
in cauza.
(...) B. (...) a incheiat contractul de asigurare nr.024CT/15.06.2005
pentru raspunderi de tip E. pentru nava M.. Acest contract de asigurare
este supus legii romane si instantele de judecata competente romane, insa
el reglementeaza exclusiv raporturile contractuale de asigurare intre
societatea B. si paratele B. M. si B. T. M. si nu raporturile contractuale
de transport intre persoana pagubita reprezentata de reclamanta si parata
B. M.. In acest sens, art. 42 din Legea asigurarilor nr.136/1995 stabileste
clar ca "asiguratorul poate fi chemat in judecata de persoanele pagubite in
limitele obligatiilor ce-i revin acestuia din contractul de asigurare".
Se pune problema determinarii obligatiilor ce ii revin din contractul
de asigurare. Perioada acoperita de acest contract era 17.06.2005 16.06.2006, in conditiile platii ratelor primei de asigurare, cu
respectarea termenelor de plata stabilite in contractul de asigurare.
Acest contract este materializat prin polita de asigurare si prin
conditiile de asigurare atasate politei.
Un contract de asigurare este, prin excelenta, un contract aleatoriu,
adica la incheierea acestuia partile nu cunosc existenta sau intinderea
exacta a avantajelor patrimoniale ce vor rezulta pentru ele din contract.
Aceasta deoarece obligatiile asumate de asigurat si asigurator depind de un
eveniment viitor si incert. Caracterul aleatoriu este esential la
contractul de asigurare: daca evenimentul ar fi cert, iar momentul cunoscut
de parti, asigurarea nu ar mai avea sens, riscul respectiv urmand a fi
acoperit cu certitudine de catre asigurator. In acest considerent se
stabileste si la plata primei de asigurare in avans, adica inainte de
producerea riscului.
Facilitatea platii primei de asigurare si in rate tine de caracterul
succesiv al contractului de asigurare, care nu inlatura insa caracterul
esential aleatoriu: contractul este impartit in 4 etape, fiecare S. de
prima trebuie platita inainte de inceperea asigurarii pentru perioada
urmatoare, respectiv inainte de producerea unui risc asigurat.

In speta, cea de a IV - a S. de prima aferenta politei E. avea termen

scadent data de 16.03.2006. Acest termen de plata nu a fost respectat si in
fapt asiguratii paratii B. M. si B. T. M. nu au platit niciodata aceasta
ultima S. de prima. Paratele B. M. si B. T. M. au avut cunostinta inca de
la semnarea contractului de conditiile in care platile pot fi efectuate
astfel incat riscul asigurat, odata produs, sa fie acoperit de asigurator.
La data pierderii marfii 24.03.2006, data a IV - a de prima nu era platita.
Altfel spus, raspunderea B. nu poate opera in situatia in care producerea
riscului a devenit deja certa si cunoscuta partilor, iar prima de asigurare
neincasata. A considerat ca asiguratorul trebuie sa raspunda pentru o dauna
certa si sa recupereze prima de asigurare datorata din eventuala
despagubire ar insemna sa se inlature caracterul aleatoriu al contractului
de asigurare, adica insasi esenta contractului . Nu se poate interpreta
astfel un contract de asigurare.
Conform conditiilor de asigurare atasate politei - sectiunea
3.15."Plata primelor de asigurare":"In cazul in care asiguratul nu achita
primele restante nici in termen de 20 de zile de la data scadenta,
contractul de asigurare se reziliaza automat . Rezilierea opereaza "ab
initio" incepand cu data pana la care s-au achitat primele de asigurare".
Aceste prevederi ale conditiilor de asigurare erau cunoscute asiguratilor
parati inca de la data semnarii contractului de asigurare. In acest sens,
societatea a si comunicat, in data de 25.03.2006 si cu revenire in datele
de 26.03.2006, 27.03.2006 si 28.03.2006, brokerului de asigurare al
asiguratilor parati G. Broker de Asigurare si asiguratului, suspendarea
efectelor contractului de asigurare incepand cu data de 17.03.2006, iar in
data de 10.08.2006 s-a facut inca o reiterare, pentru inlaturarea oricaror
interpretari, cu privire la rezilierea contractului de asigurare si a
politei E. nr.024CT/15.06.2005 din data de 17.03.2006.
In opinia intimatei este evident in aceste conditii ca la data
producerii evenimentului care a dat nastere solicitarii de despagubiri a
reclamantei , respectiv 23.03.2006, nava M. nu avea un contract de
asigurare E. valabil, acesta fiind reziliat pentru neplata primei de
asigurare din data de 17.03.2006.
Examinand apelul prin prisma criticilor aduse, a probelor administrate
si in conformitate cu dispozitiile art.295 alin.1 Cod procedura civila,
Curtea constata ca este fondat pentru urmatoarele considerente:
In ceea ce priveste angajarea raspunderii patrimoniale a armatorului
Amira M., reclamanta a aratat ca se intemeiaza pe dispozitiile art.998- 999
C.civ., coroborate cu dispozitiile art.22 alin.1 din Legea nr.136/1995.
Desi a retinut in mod corect ca
- armatorul este cel care este tinut raspunzator de
daunele pricinuite printr-o stivuire defectuoasa
care afecteaza buna stare de navigabilitate a navei
si ca potrivit conosamentului de la fila 214, nu
este prevazuta nicio clauza de exceptare de
raspundere a armatorului,
- este investita cu o actiune in regres formulata de
asiguratorul bunurilor,
- asiguratorul beneficiaza de toate drepturile
asiguratului impotriva tertului,

in mod gresit prima instanta a concluzionat ca nu se poate angaja

raspunderea delictuala a paratei Amira M. pentru marfurile pierdute in
mare, atat timp cat obligatia acesteia rezulta dintr-un contract.
Prima instanta a ignorat faptul ca pretentiile in speta de fata nu au
fost solicitate de proprietarul bunurilor, (...) S. International SRL,
parte in contractul de transport, care putea intr-adevar sa ceara obligarea
armatorului la plata despagubirilor, intemeindu-se pe raspunderea juridica
contractuala, data fiind relativitatea efectelor contractului.
U. persoane, straine de contract, nu pot invoca raspunderea
contractuala pentru acoperirea prejudiciilor pe care le-au avut de suferit
ca urmare a neexecutarii ori a executarii necorespunzatoare a unui contract
incheiat de alte persoane. Pentru acoperirea prejudiciilor suferite, tertii
pot apela la raspunderea civila delictuala, in masura in care sunt
intrunite conditiile pentru aceasta raspundere.
In cauza de fata dreptul asiguratorului la actiunea in regres
impotriva tertului responsabil deriva din subrogarea in drepturile
asiguratului in limita indemnizatiei platite si este valorificabil pe calea
dreptului comun, nefiind vorba despre un raport juridic contractual,
direct, intre asigurator si asigurat.
Asa fiind, subrogarea asiguratorului in drepturile asiguratului
sau pentru despagubiri, ca urmare a producerii unui prejudiciu in afara
raporturilor de asigurare, are la baza un raport juridic delictual si nu
unul contractual.
Avand in vedere neindeplinirea de catre Amira M. in calitate de
armator proprietar al navei, a obligatiei ce-i revenea in temeiul
contractului de transport dovedit prin conosament, de a lua masurile de
fixare a marfii in asa fel incat aceasta sa fie transportata in conditii
bune chiar si in caz de intemperii, se constata existenta faptei sale
ilicite, cauzatoare de prejudiciu, ca urmare a producerii evenimentului de
navigatie asigurat si, deopotriva, a culpei acestei parti .
Omisiunea, inactiunea ilicita, neindeplinirea unei activitati,
neluarea unei masuri, atunci cand aceasta activitate ori aceasta masura
trebuie intreprinsa de catre o anumita persoana, fizica sau juridica,
angajeaza raspunderea acelei persoane si pentru neglijenta, ca manifestare
a culpei, fiind intrunite conditiile prevazute de art.998 si 999 C.civ.
Indeplinirea in cauza a elementelor raspunderii civile delictuale
( existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, raportul
de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si existenta vinovatiei
celui ce a cauzat prejudiciul ) in ceea ce o priveste pe parata Amira M. a
fost dovedita prin probele administrate in cauza, respectiv protestul de
mare intocmit de capitanul navei, jurnalul de bord, raportul de expertiza
tehnica maritima, facturi fiscale, contractul de asigurare
nr.(...)/21.03.2006, ordine de plata a indemnizatiei in suma de 272.727
lei.
Pentru considerente aratate, actiunea indreptata impotriva paratei
Amira M. in calitate de armator proprietar al navei este intemeiata, urmand
a fi admisa.
Referitor la actiunea indreptata impotriva (...) B. (...), in calitate
de asigurator de raspundere civila al armatorului navei, Curtea constata ca
prima instanta, desi a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a

acesteia, din considerentele pe care le-a prezentat rezulta ca a analizat

pe fond pretentia reclamantei, retinand ca la data producerii evenimentului
maritim nu era un contract de asigurare E. valabil incheiat pentru nava M.,
cel invocat de reclamanta fiind reziliat ca urmare a pactului comisoriu de
gradul III, pentru neplata ultimei rate din prima de asigurare.
Avand in vedere ca (...) B. (...) a incheiat contractul de asigurare
nr.024CT/15.06.2005 pentru raspunderi de tip E. pentru nava M., aceasta are
calitate procesuala pasiva in cauza, potrivit dispozitiilor art.41 si
art.42 din Legea nr.136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in
Romania, fapt pentru care va fi respinsa exceptia invocata de aceasta.
Va fi inlaturata apararea paratei potrivit careia la data producerii
evenimentului care a dat nastere solicitarii de despagubire, respectiv la
23.03.2006, contractul de asigurare era reziliat din cauza neplatii ratei a
patra din prima de asigurare, scadenta la 17.03.2006 precum si motivarea
primei instante conform careia contractul de asigurare contine un pact
comisoriu de gradul III, astfel ca nu era necesara interventia instantei
judecatoresti pentru pronuntarea unei hotarari judecatoresti de desfiintare
a contractului.
Conform clauzelor contractuale ( pct.3.15 ) in cazul in care
asiguratul nu achita primele restante nici in termen de 20 de zile de la
data scadenta, contractul de asigurare se reziliaza automat. Rezulta ca
partile au inserat in contractul de asigurare nr. 024CT/15.06.2005 un pact
comisoriu de gradul II, al carui efect este mai putin energic, pentru
rezilierea contractului fiind necesara interventia instantei de judecata.
In acest sens este continutul corespondentei electronice purtata de parata
cu armatorul navei, din care rezulta ca acesta a fost instiintat ca nu a
achitat ultima S. din prima de asigurare, motiv pentru care contractul de
asigurare este intrerupt temporar, si ca va fi reluat la ora 00.00 a zilei
urmatoare efectuarii platii. De asemenea, parata nu a facut dovada ca i-a
transmis armatorului navei o declaratie unilaterala de rezolutiune a
contractului.
Avand in vedere ca parata (...) B. (...) nu a prezentat o hotarare
judecatoreasca irevocabila prin care sa se fi dispus rezilierea
contractului de asigurare, apararea acesteia urmeaza sa fie respinsa ca
nefondata.
Va fi respinsa si apararea paratei (...) B. (...) in sensul ca nu
poate fi obligata la despagubire intrucat acoperirea E. a raspunderii
armatorului pentru marfa transportata este numai pentru raspunderea
contractuala, cea care se naste dintr-un contract de transport si niciodata
pentru cea delictuala, deoarece dupa cum am aratat mai sus, reclamanta din
cauza nu putea sa se intemeieze direct pe contractul de transport incheiat
de armatorul navei cu proprietarul marfii, fiind tert fata de acesta. Insa
prejudiciul ce trebuie acoperit este rezultat din neindeplinirea unei
obligatii contractuale asumate de armator fata de asiguratul reclamantei.
Fata de cele de mai sus, Curtea constata ca actiunea reclamantei in
contradictoriu cu paratele Amira M. si (...) B. (...) este fondata, acestea
urmand sa fie obligate in solidar ( in conformitate cu dispozitiile art.42
din Legea nr.136/1995 ), in favoarea reclamantei, la plata sumei de 272.727
lei
( reprezentand despagubirea achitata pentru prejudiciul cauzat ca
urmare a producerii evenimentului maritim din data de 24.03.2006 ) si a

dobanzii legale calculata de la data introducerii actiunii pana la plata

integrala a debitului ( in conformitate cu dispozitiile OG nr.9/2000 ).
Solutia primei instante cu privire la exceptia lipsei calitatii
procesuale pasive a paratelor (...) B. T. M. SRL si (...) B. T. SRL si la
obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata in favoarea
acestora va fi pastrata, in mod corect aceasta retinand ca cele doua parate
nu au calitatea de D. si nici de proprietar al navei, ci in calitate de
manager al navei M., respectiv agent al armatorului, actionau pentru si in
numele acestuia, potrivit clauzelor contractuale.
Pentru aceste considerente, Curtea, in temeiul art.296 Cod procedura
civila apelul va fi admis, schimbata in parte hotararea apelata, in sensul
respingerii ca nefondata a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a
(...) B. (...) si admiterii actiunii in contradictoriu cu paratele B. M. si
(...) B. (...), care vor fi obligate in solidar, in favoarea reclamantei,
la plata sumei de 272.727 lei reprezentand despagubirea achitata pentru
prejudiciul cauzat ca urmare a producerii evenimentului maritim din data de
24.03.2006, precum si la plata dobanzii legale calculata de la data
introducerii actiunii pana la plata integrala a debitului. Vor fi pastrate
celelalte dispozitii ale hotararii.
In temeiul dispozitiilor art.274 C.pr.civ. vor fi obligate in solidar
paratele B. M. si (...) B. (...) la plata sumei de 21.967 lei in favoarea
reclamantei cu titlu de cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul maritim fluvial declarat de apelanta reclamanta (...) B.
ROMANEASCA - B. (...), cu sediul in B, sect. 2, Bd. (...) I, nr.31-33,
impotriva Sentintei civile nr. 61/MF/9.10.2008 pronuntata de T r i b u n a
l u l C o n s t a n t a in dosarul nr(...) in contradictoriu cu intimatii
parati B. M., cu sediul U. House, 112 E. T., L., T. E., B. T. M. SRL , cu
sediul in C,(...), jud. C, (...) B. T. SRL , cu sediul in C,(...), jud. C
si (...) B. (...) , cu sediul in B, sect.3,(...), (...)01.
Schimba in parte hotararea apelata in sensul ca respinge ca nefondata
exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a (...) B. (...) si admite
actiunea formulata de reclamanta in contradictoriu cu paratele B. M. si
(...) B. (...).
Obliga paratele in solidar, in favoarea reclamantei, la plata sumei de
272.727 lei reprezentand despagubirea achitata pentru prejudiciul cauzat ca
urmare a producerii evenimentului maritim din data de 24.03.2006, precum si
la plata dobanzii legale calculata de la data introducerii actiunii pana la
plata integrala a debitului.
E. celelalte dispozitii ale hotararii.
Obliga in solidar paratele B. M. si (...) B. (...) la plata sumei de
21.967 lei in favoarea reclamantei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Definitiva.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 20 mai 2009.
|Presedinte,
|
|Judecator,
|
|(...) (...) (...)
|
|(...) (...)
|
|
|Grefier,
|
|

|(...) (...)