Conceptia graficd: Doina DUMITRESCU CARTE APARUTA CU SPRIINUL FUNDATIEI KONRAD ADENAUER Fates Z | Adgnauee ASS Luerivile seminarasfui de la Cheia, 16-18 octombrie 2003, onganizat ce Fundatia Konrad Adenauer in colaborare ca Farohia Stavropoleos Editor: Sorin DUMITRESCU @ ANASTASEA 2004 Str, Parintele Galeri 13, sector 2, Buewrest, ve 2T6745, 2109880 snail anastasia x20 / www.anastasia.ro SN ST RGS2053K TEOLOGIE s: POLITICA De Ia Sfintif Parinti la Europa unita volum coordonat de - MIRUNA TATARU-CAZABAN introducere MIHAT SORAips Baas taal aon lil pine Dele Sel ara aps Unt) Mata TuoreCaanon enna Mais une ‘ob a SME FARDSTL Lx EUROPA UNIT CUPRINS Necesitatea teologtet politice / 9 CUVANT INAINTE / 13 Protos. lustin MARCHIS, Chipul erestén al ontutact polisie 18 INYRODUCERE / 27 ‘Mihai SORA, Teologia politiculut 28 PATRISTICA ET MEDIAEVALIA / 39 Px. Daniel BENGA, Crestinism si imperiu. .,Teotosio politica” de Is Meliton de Saries la Augustin. / 40 Profegomene / 40 Biserica si Imperiv! la Meliton de Sardes / 41 Pax Babylonica ca bazh a teologiei ,politice” la Augustin / 51 Alin TAT, Religie si politied ta Sfaretul Augustin / 59 Date biogratice / 39 De Civitate Def (410-426) / 61 Ti, politics, religie / 62 Cele doud cetati / 65 Miruna TATARU-CAZABAN, Drept canonie si teologie politica in Eoul Media trai / 62 Constituirea dreptului canonic / 70 “Teologi si canonisti in secolul al XIlI-lea si la in- coputul secotului al XIV-lea / 73 Argumente teologice si canonice in disputa in jurul sirdcici franciscane / 77Pr. Daniel BENGA (CRESTINISM SLIMPERIU- TEOLOGIA , POLITICA” DE LA MELITON DE SARDES LA AUGUSTIN Prolegomene Limbajudl Mantuitorubai Hristos transmis in Sfintele ste numaf de natura religioasa, ei in ace- ‘Tema majora a binevestirii Sale este sgisit vinovat de intenfia intemeierii unei Jane, pe care nu a dorit-o niciodati. ‘ca Imperial Roman, o autoritate p gioasi, Iau condamnat pe Dumnezeu Tntrupat la Intalnirea dintre politica si teologie la picioarele Cru- 108 a devenit o problema intens dezbatuta de-a crestine. Pentraa ilustra relatia dintre politic nt catchers prebaptismall:.Acest rot. Duties Fecioru, Editura IBMBOR, Bu- 40, DE LA seta PARDEE LA EUROPA GAT si teligios, dintre Biserica crestind si Imperiul Roman in Antichitate, vom apela la doi martori: Meliton de Sardes si ‘Augustin, Raportul dintre Biserica si stat poate fi abordat in ‘aceastd perioada din perspective diferite, Pleciind de la #Sspandirea crestinismului se poate cerceta modul In care statul pagan a teactionat in fafa dezvoltari rapide a nol re- ligii. Pe de alté parte, poate fi prezentat modul in care Biserica a reactionat faté de stat, dar referitor la acest aspect ‘nu posedam nici un document oficial normativ, ci numai pozitile unor teologt si scritori bisericesti sau atitu mattirilor ctestini, care, ordonate intr-un context ge: ‘pot ajuta la trasarea-unor lini generale. ‘Ambele abord de o complexitate extrema si ‘nu sunt singurele posible. Exist insi un aspect sau un tip de abordare ramas unei teologii ai roman este felal capitolelor care urmeaza. Biserica si Imperiu! la Meliton de Sardes Printre barbat ai Antichitatii_ crestine, Teronim aminteste pe Meliton Asiani Sardesului?, autor a numeroase Icréri CF Stintalteronim, ducere de Dan Negrescu, E (btrba tute gate seer ta ra Paiddela, Bucuresti. 1997, p. 36. aTeOLOGHE $e ROTC, rani mart pate pierdute, ale céror tithuri ne-au fost trans- mise de Eusubiu de Cezareea In [storia bisericeasci. Viata sa mune este cunscuta nici mécar in linfi mari, desi se numitré printre personalitatile cele mai insemnate ale secoluflat al 1-lea crestin. [n serisoarea adresati Jai Vietor si bisericit din Roma fn anul 190, Pelicrat al Efesului 1] aninteste pe Meliton ca odifnnind in Sardes, asteptind a doua venine din cer, numarandw- alaturi de ‘mari personalitajtbisericesti din Asia Micé a secoluhui al Welea prinire quartodecimanii vremil Meliton de Sardes a devenit eelebeu mai ales dupa descoporitea Omiliei Peri Paseha in secol ul al XIX-lea $1 editnrea ei completé, dupa meai cmulte ezitari eu privire la patemnitatea sa, in secolul al XX-Lear. Din aceast prima © pascald ajansi pind Ia noi ne sunt cunoscute trisi- tarile generale ale gindisii teologice a tui Meliton, aratin~ du-1 a fi unal din primii teologi ai istoriei mantuiri. ‘Daca in perioaca contemporan Meliton este folosit ca un martor important al traditiel teologice din Asia Mick din a doua jumatate a secolului al T-lea, pe Eusebiv de Cerareea si leronim i-a impresionat apologia in favoaree crestinilor adresata imparatului Marcu Aureliv (161-180), pe care ambii o amintese fn lucratile lon, Desi pas Ch Busy Rey IW, 26,2 (Fusebia de Cerarcen, Istoria bi cviccotc, twacuctte de prof. T Bodogne, (Paint si Seriori Busnes, ra BMBOR, Bucutest, 1967), Eas, ha, 24, 5. Die Phase Hlomile des Bischofs Meliton von Sardes rag. on Bemahard Lohse, (Texts Minores, XXIV), Leds, L988. ‘Cr, Matton de Sardes, Vom Passe. Die alteste christliche Onterprndigh dbetsetselngeleitot und kommentier= von Josef Blak, Froibung im Breisgau, 1963, p16 SL Ea DE-AA SmI FARINTL a UREA UNITA textul apologiel nu nis. transmis, parintaleistoriogratie? éeclesiastice red textual cteva fragmente din scviere”, de care ne-voIn ocupa indeaproape in cele ce urmeazd Cartes a [Vea a storied bisericestia lui Busebin prezin- ‘ipetioada de timp de a ultimié anide domnie ai lui Taian pnd la domnis hui Marcu Avureliu si Verus, Pe langé apolo- getul Tustin Martial si Filosoful apar in pritn-planul ex- puneril scritori bisericesti proeum Hegesip, Dionisie al Corintul rine de Lyon si Meliton de Sardes. tn eapitolul 26 al cértii, Eusebiu ted, dupa ce prezinta mai fntai ols cu hucrdtile scrise de Meliton, trl fragmente din apologia adresati de acesta apiratali Marcs: Aureliu Primul fragment sun astfel: sAcoon crea cen aaa ndimplat nisin, nes ncinie foro in Dmnezea este priganice Vinat in Asin prin etic neh Cat dan ea aca dogs mon aon Htwedeheicucaascansndomdepenes ‘Aces! fragment constituie probabil ineroducerea apo- ‘Togiet, deoarece enunta mativul pentru care a purces la dactarea serierli, anume noile edicte (kaina édogmata) tm potriva crestinilor. Despre ce fel de logi anticrestine este ‘vorba a rémas pnd azi neclar, cu toate incetciile de iden- tificare a acestora de catce uni cercetatori, Trebuie si fie vworba de tn edict sau rescript al vreunui guvernator, despre care finpratul nu stia, aga cum reiese din cel de-al doilea fragment redat de Fusebiv. Aceasts presupusd introducere a apologiei arata insé foarte clar existent umot porunei 7 Bus, hey 1V 26,511 * Bu, fey IV, 26,5 (3C, vol 31 ps 205), 9 prezentare.a ipotezelor privitance la aceste edicte nl ofr Wilhelm Schacemelcher, .eiageschichte und imperium, Mell wor Strces und dee Saat, fx Kleranomia, vol. 8, 1973, pp 262-263‘woLocie #2 roumek persecutoare impotriva crestinilor, ct si alitudinea vio- lent a poporulut pagin trpotriva crestinilor. Din scrisoarea comunitatilor erestine din Lyon si Vienne cétre cele din Asia cunoastem fapte asemanatoare, poporul pagin din Galia rzbunindu-se pe crestini din cauza calamitifilor naturale sia crizei economice in cate aju- s2ser8, apte petrecute de asemenea fn timpul imparatulai Marcu Aureli, Cel de-al doilea fragment redat de Buseblu trebuie vizutin eadral prezental mai sus: Enpunt rept arpobci ete d echegt pt port cu piacere recompenss enc lel de mort fotugt ‘ecesim oSingurd rugamint, ca mains sl cunost eo pe Suter unet stele pit pol hota tn mod drept {kai} dock taunt trednic de monte 9 pedeapel sat le Icha ing Daa as hotadren assaf ncest na ei ‘re nese cuvine api nismpotrva wer dusrael baba neuprovn dela tng tune rugaat cu sem ets na Tasiprdd unc ete de bul public fnacest fragment, care ¢ constituit unul din primele capitole ale apologic sunt enunjate dous probleme fan- Gamentale, care apar de alifel in majoritatea apologitor din secolul al I-tea, dar primesc la Meliton accente noi dreptates pe care trebuie 28 0 urmireasca orice Imparat privitor a sapusil sai 9 agi guranea loialitafi totale fof de nperiu si de lege ui "i tnainte dea comenta mai departe acest fragment sub ‘espectul relatie! dintre Imperia si Biseria, sf ne indrep- tim si catre col de-al telea fragment, care este de altfl s cel mai interesant din punctul nostra de vedere: 1 Vee text serio n Eu huey VA Fs day IY, 26,6496, vo. 31, p. 208), DDE EA SST PARITY 1 EUROPA LAST 1 Cicifilosofta noastes (kathemas philesaphia a tafort oi Aloard In barbar, sia dervoltat fare popoutee tae i nape ‘nari Impiriti s lui Augustus, strimogul du, devestad ma) Ales pentrs impérijia Tsun bine eduestor defericine Cnc de stunci puterea romania acrescut in marie sistrslvcire Tui sdevent 34 vel rdmine Impreund ev fl tha snestentoral ot dort, protaiind sceasth Blesofle care a incepet odes ci Augestus sis decveltatdeedass cu imperial & pe cate tea: ‘nog ti au cnstito alten deceelaite ret Jar faptul cA invatiturs noasteé a iaflori fn acelas sonp ie » Augustin, De Cvitate De, X06, 26 © CE Ulrich Duchrav, Christenheit und Weltverantwortung. Thuditionsgeschichtliche und systematische Struktar der Zweireiche- let, Stiga, 197, p. 291. © CE Adolf Martin Riter, Cottesbangerschaft und Brdenbir- _gershaft bel Augustin nd Photos, eferatsustinut ln a9-inalnirea “omisilor de dialog teslogic bilateral dintre BOR si EKD, Herrnhut, ‘ombrie 2001, pp. 1041, ‘CE. Ulrich Duchrow, op. ct, p-280. 56 DDE 1A SONI PARINTT EA. RURORA LAA pacii pamantesti ci dimpotriva le pastreazi, le respect si Je urmeazi, asa diferite cam sunt. Mat mult decat atat, le ‘protejeaza i finteste si ea catre o echilibrare a vointelor umane. Dar pax terrena mu este decit o mAngaiere fn vre- mea peregrinirit omului pe pimant, care se gribeste ins sperind si crezind cu ajutoral Harului tai Dumneze ctre creafia cea now’, citre Noul lerusalim. _ Civitas terrena este, pentra Sfantul Augustin, ceta- tea omeneascé, prea omeneascé, in care omul, uitindus vocafia eterniti, se inchide in finitudines sa sig ixea28 rept soop ceca ce ar teebus sd fie dee un mifloe sacs un seop subordonat unuia mai fnalt. Este cetatea in care eu se idolatrizeazai pe sine”®,co- menta Henri-Irénée Marrou, Secolul al XX-lea ne-a facut 8 pricepem pe pelea noastrd la ce extreme ale cruzimii tiranice au dus comunismul sinazismul, ambele ,mitati perverse" ale crestinismului gi iudaismuluis, care au vrut s8 conduc’ spre implinirea destinulai umanitatii. Dar prin masacre, deportari, epuréri si condamnéri nu am atins impardjia, ci din nefericire corespondentul negativ sau fnlocuirea demonicd a ei, Relatile dintre stat si Bisericd au fost, sunt si vor Bn tro continua transformare, datorita alteran(eitipurilor de statin cadrul cérora Biserica, in fond o comunitate eshato- logied transcenzind Iumea, exista si isi desfésoaré misi- (8 Hentisirénée Marrow, Teologia istorii, traducere de Gina 31 (Ovidiu Nimigean, Insttutal Europear, fas, 1955, p. 43, ICE Toan I. el je, .Bisered, Societe, glndire Da Rast, Oceident gf in Europe de nai"; in loan 1. et jp, Germano Maran (Candires social a Biserii.Pandamente, decumente, analize, perspec tive Eira Deis, sith, 2002, p47, ‘S Henr-Irénge Marrou, op. ct, pA. 7‘aowom st Rouich tunea, $a nu uitdm insi ei problema relatiei dintre poli siteologie trebuie abordata meren de la picioarele Sfintei Cruci, locul unde intainirea dintre cele doua I-a facut pe ‘om si-L ristigneasea pe Dumnezeu, Se cuvine ca teologia crestind sé-pi asume sarcina profeticd de a afirma, accep- tnd istoria ca matrice in cadrul cirela politica si teologia prind forms, cf si istoria politica este parte a istorii actiu- ‘ii ini Dumnezeu in hume, care singur fsi stie gandul pe care fl ave pentra noi, ,gind bun nu riu, ca si ne dea viitonal si ndidejdea” (ler.29, 1). Alin TAT RELIGIE $1 POLITICA LA SFANTUL AUGUSTIN: Citeva date biografice Inainte dea investiga corpus-ul augustinian, se cu- vine si mentionam doud aspecte biografice care pot con- tribui la infelegerea mizei problematice a raportulul dintre relige s politica la Augustin. Cel dintai este unui general, si anume fenomenul constituit in Occident de invaziile succesive ale popoa- relor migratoare, incepind cu anul 406, noutatea pe care acest fapt Ml reprezinta si céruia un teolog crestin si ccetajean al Imperiulul trebuie si-i réspundi; inclusiv cu {instrumente teoretice. Pentru aceasta Augustin redac- feaz De civitate Dei 24-26 august 410: Roma este devastata de trupele regelui vizigot si arian Alaric. Acest eveniment, care pre- ‘igureaza cAderea Romei pi sfargitul Imperiului Roman de ‘Apus (476), are un résunet imens: Roma nu mai este in- i Opinia publici, crestina sau paginé, repets: Din vremen pincpior catin,care practcrs cit pateau mal bine eligi creping an abit supra Rome aie necrosis". Ir pagan insist: ‘Attia timp ct am putt afer jertfele noattre selon, Roma Sita tn pictare, Roma era infloitoare. sti cin sacifiil ‘oasre st nvins #peetulinden sunt ofertejerfe Dumnezeul 1 piston 136 lui Mareen ete Augustin, 9TeoLDGAE $1 ROU, ‘str s nu ne mai este permis sarin pentru ei ost, int ce 9 inthnplat cu Roma Cel de-al doilea clement biografic se referd la un. ceveniment particular al Bisericiiafticane si, poate, in. mod special, la reacfia afectiva a tai Augustin fafd de realitatea schism dintre eatolici $3 donatish Inacelasi an, 410, imparatul catolic Honorius (395- 423) intervine tn disputa donatista, convocind la Cartagi- na 0 adunare publica. La 1 junie 411, doud sute saptezeci sinoud de episcopi donatisti si doud sute optzeci si sase de episcopi catolici se regasese fad tn fats inte-o idem. 6‘rotate gt rourick ter, pe ind Gig achema puter are apnoea ply calcula ger SBiplecer~cen reste ca mult mal grav unui num mare de Ssapinaresunt vse sale Fgalitipii aparente din lumea viesbilé Augustin #1 copane, prin comparefia dintre om liber si sclav 0 alta lectueé, de facturi morals, dar mai ales cu valente spiri- tuale. Doar omul unificat interior se poate sustrage mis- iri centrifuge si destructurante a multelor vii. Incercand 54 determine locul lui Augustin in istoria ideilor poitice, Emst Cassirersubliniazd rolal cardinal pe care acesta fl acordi dreptafii in constractia politici® Virtutea fondatoare pentru ordinea sociald este dreptatea, Preluind definitia republici data de Cicero, Augustin 0 precizeaza in sensul propriei sale concepfii despre cetatea ivind. Misiunea statului este apararea dreptati, ceea ce ‘va constitui nucleul teoriilor politice medievale. Far v futea civic a drept ca “Daca prin urmare,dispare spit ie atceva sunt Fegatele decir nite puter tllsresi, care se bizuie aural Be Faboaie Mhceti 1 acest, pentru ck razboniele thirst fu sunt aliceva decit nist mic regate. colo unde o mn de ‘sameat sunt condusi prin ordine de un condeltor, agole se ‘consuls in grup dave ogee et print paca priate captutate sunt mparitepotivt leh nul plac; Ca de atitea orf la Augustin, se poate observa mo- dul in eare este indicat prezenta originara a binelui chiar acolo unde acesta este parazitat si pervertit de la finali- tatea proprie pind la a deveni de nerecunoscut. Ordines, * Ider. * CE. Mitul statule Institutul European, Iasi, 2001, p. 131. lu De ivtate Det IV, 4. ‘DE EA SMITH PARISTY LA. EUROPA UNA, ‘pecareo presupune existenfa insis a oriearu grup, con- stituie marca de nesters a naturi Bune a socialitati. Au- -gustin expliciteaza consecintele pozitei sale in materie de flosofe a comunits =Dac acm ov do oamanl lg cep fn aga pro Foti prnalitraes anor fing pec fang Be Pore fort de locur sil fach ape ocupe ett sl subjuge Peopoars lM anes de egal gocare te rablate lt conteeh hoimvaren liom mpaniasobina $1 Augustin fi continudidees, nsofind-o cu oilus- rare ancedotik slnu-adevr, un pat captuat i dat ace vet Alexandcu Galatea topes pectin. Chal egal se ce crete de covtopl el inertia ca pltncty ares. Sdopans co nesinenil caterani: sents acclaim pen teers 9G leselglabal plotntesecairdndar Dor Srctenpretc aun ut Kir, in Sena tare folosestio mare Cou te numest is nae a ‘Arges nats Dovecot pean ‘peste intreaga creatie, dar nut ea dat nici o putere asupra sulletelor omenestOrice incercare de uzurpare a unei asemenea puteri ar fideci dovada unei arogante intolera- Bile tn conceptia sfintalai Augustin, mostenind o idee stoic, toate sulletele sunt declarate su juris: mip pot ‘pierde si nu pot renunta Ia libertatea care le-a fost dati ‘Ghai incepats Se deduce de aici cdo putere politics nu poate avea ‘sSciodata o autoritate absolut deoarece depinde intot- desana de legile dreptiii, iar acestelegi sunt irevocabile GBbevislabite Shtricdt reflectd logos divin. Inire puteren © Idem idem, "Ci, De civtite Del XIX, 18.‘owocie $1 Pounch politics si libertatea individualé exista merew o tensiuine care atesta, pentru om, imposibilitatea de a-si delega misi- ‘unea si responsabilitatea care fi tevin. Cole dows ects Opoaitia augustiniand a celor dowd cetati ridiea w- ‘ele dificultati tn calea interpretarii juste. Acelasi termen, civitas, pare s8 fie utilizat in dowd acceptiunt diferite: mai ‘nth el desemneaza, in sens propriv, forma de onganizare ‘politics, dar, intr-un al doilea sens, ,mistic” — acela care mi se pare mai relevant, desi mai problematic la o lectura superficials — semnificd o societate spirituald, alestuita fle din cei drepti, fie din grupul nelegiuitilor, Pagini celebre din De civitate Dei exprima amintita antiteza: Dosa abi abd dot oxi fbire de sine pl nes: otra lui Dumnezew a cus estate pimantossct iubiren de Damnezen pin a nesocotirea de sine a ficut cette cereasch Una se glorified tn en tnsis, cealltafntru Dorn. Una ts erste slava de In cumini; Dumneze, marior al constinel, ts con ma mare gli eee. Una sprit pe propia lorie inal capul cealat we adroseazi Dumnezeu Eat Slava ica 3i cel ce na capul men. Pentratmpteati pi nex ‘marile pecare una 5 fa supus,itaictate ae patima puteri in Cealalt tof slojeseaproapetui in dragnste, spin veghoizh si leie bine suitor, acetal asculta“. Daca nu am identifica sensul spiritual al celor dowd cetéti, atunci ~ in baza citatului anterior — am putea acu- za pe Augustin de idealism in materie eclesiologici. Desigur, dficultatea consta in a menfine cele dowa sensui fri a le eonfanda, dar gi (rd a le separa definitiv. bry, 28 6 (DE LA SINT PARITY LA EUROPA UNFTA Daca cetatile ar avea doar sensu! unor instituti vizibile, atunci statul ar tecbul asimilatcetitii diaboloe, iar Biserica ‘orapului sfint, In caz contrar, daca antagonismul ar fi par spiritual, atundi ar trebui introdusi o a treiacetate, po jn sens propriu, cu un statut de newtralitate. Ambele va- sante trideaza ins gndirea autorului: prima jgnors fun- damental spiritual al distinctiei, in timp ce a doua caut 0 solutie care:nu se giseste in textele augustiniene: Prima celat, in iptura propriniul el conducitor fs acimics pputerea. Cealaltd M spune Dumnezeului ei: lubi-Tevol, Boamne, Biommul este intirirea mes. De acces, In prima, Ine lepitcare duc o viab intru totul omeneasca, sw umblat dupa bunt trupesti au ale minfl= eau dupa ambeledeodat; acein care lau putut eunoaste pe Durnnezeu na lau preamarit Dumnezeu sinu raw adus mulfumire, caw ritiit in cugetict inutile, ia nim Jor nechibzuill sa Intuncea, Pretinzni-se Inteleps fadick st§ptnit de propria lor orgolis 9 Hdindu-se ‘cu mintea lor) au fnnebunit sau inkocult gloria Duraneeult ‘neplcrtor cu imitatia chipulul oma pieritor al pass, al [patrapedelor sal reptillor(.). Dar in cealats cetate tonth {jlepeiunes omului st in evlavia care, singura Daduce Dun ‘nezeulu adevarat cnstea cuvenita si care astexpti dreptrhs- plats hames siniler, cea oamenilor side asemenca cea nin _Berilor ante ca Dumnenen s i toate Into" Ambiguitatea expresiei efvitas terrena, difieil de ‘eadus univoc prin cetatea istoric8 sau diabolies, tradeaxs poate o noti de pesimism cu privire la modul in care ‘Azgustin privea societile in sens politic, cestea riscand meres si cada fntr-o logic’ a voinjei de putere, Este interesant de notat cé acclagi perical pinceste Sente statele In egala masurd, Augustin necxchazind in wreun fel de la aceasta soarta Imperiul crestin. Viziunes, segustiniand se mentine departe de orice sacralizare a Ide, or‘eolocrE §1 FOUTICA uteri si, prin aceasta, se dovedeste a fi criticd fata de ideatismul politic. Carfile XX-XXIT constituie deznodimantul epopeii celor doud cetifi, motiv pentru care austorul §sf concen- treazi analiza asupra consecinjelor teologice ultime care decurg din marele stu proiect, judecata finalé gi rezultatul acesteia, destinul paradiisiac sau infernal. Opozitia care sta la baza operel oferd si cheia her- ‘meneuticd a viziunii augustiniene asupra istoriel. Expli- catia acestela face apel la tensiunes permanenté si Ia amestecul continu al celor doué cetati gi nu se reduce la ‘schema reductionista de tipul progresului sau al deca- denfei, Principtul de coeren(a al intregii perspective este, fnsi, unul teologie: criteriul ultim sau discernimintul supraistorie se implineste in persoana lui Hristos. 68, Miruna TATARU-CAZABAN DREPT CANONIC $I TEOLOGIE POLITICA MOMENTELE UNEI ADVERSITATI IN EVUL MEDIU TARZIU Imaginandu-si un banchet la care ar urma sa fie invitati doi oaspeti de seama, un teolog i un canonist, Etienne de Tournai se intreba cum va putea oare impaca Gineva gusturilealat de diferite ale celor doi, Intrucit ural vva prefera amar, iar celalalt dulcele!. Astfel, de a bun inceput, un comentariu 1a Decretul lui Gratian atest’ ancedotic tensiunea institutionala dintre teologi si cano- nist] in Evul Mediu t€rziu. Dante insusi se face ecoul acestel dispute, in manierd explicita in De monarchia?si infinit mai poetic in Divine Commedia: ,De-aceea inte- ‘pti si Scriptura / sunt pardsitsi doer la Decretale / amin- ‘te inu, de roasd legatura’®, ‘in De monarchia, sunt criticate trei categoril de oa- seni: paps, printii opozanti ai Imparatului i decretalisti: lmpotivaadevéralus pe care i cerceteslupta malas irl “ategorl de oament. Int, Ialtal Fanti, vara Domnall * Vershune reviutd si adlugit a textulu din Iter sapientine -Seudifpatristce si medievale, Galaxia Gutenberg, 2003, pp. 208-218. "Etienne de Tournad, De Summa des Slephanus Tornacensis she das Decrotum Gratan, ed. LF. von Schulte, Giessen, 187115 sped Fakashi Shogimen, ,qThe Relationship between Theology and Canon ‘Low Anche Context of Political Thought in the Early Fourteenth ‘Gensary in Journal ofthe History of eas 62, 3, 2001, p19. "Dante, De sionarchis, in Opere minor Milano, 1960, 701 > Dante, Paradis cant IX, traducere de Eta Boeri. e