1

Subiecte REZOLVATE la Medicina Sociala

1.Medicina sociala ca stiinta si obiect de studiu.
Colegiul American de medicina preventive apreciaza medicina sociala ca un domeniu alcatuit
din discipline distinctive care isi concentreaza disponibilitatea asupra anumitor comunitatiin
scopul mentinerii sanatatii,a bunastarii precum si incapacitatii muncii si decesului imatur.
Medicina sociala este stiinta promovarii si ocrotirii sanatatii,a controlului,a prevenirii si
combaterii maladiei prin efort organizat si conjugat al comunitatilor.A aparut ca o reactie la
evolutia morbiditatii populatiei la progresele medicine si la curentele social politice.
Medicina sociala e ramura a medicine ce se ocupa cu studiul starii de sanatate a
populatiei.Medicina sociala e stiinta sanatatii comunitare cu arii de cuprindere foarte vaste si
de mare raspindire in asigurarea sanatatii populatiei.Medicina social urmareste aplicarea
cunostintelor din diferite domenii ale medicinii in scopul asigurarii sanatatii comunitatii printr-o
orientare predominant preventive.Medicina sociala reprezinta ansamblul
cunostintelor,deprinderelor si atitudinilor populatiilor orientate spre mentinerea sanatatii
populatiei.
Obiectul de studiu-grupurile umane(starea de sanatate a populatiei in corelatie cu factorii
care o influienteaza).
2.Obiectivul de studiu al biostatisticii.Totalitatea statistica,caracteristicele de grup ale
totalitatii statistice.
Biostatistica este stiinta despre metodele de studio a fenomenelor de sanatate in masa,e o
metoda de cunoastere a diferitor fenomene de ordin biologic si social.
Totalitatea statistica reprezinta un grup ce cuprinde un numar mare de lucruri,de obiecte,de
elemente,numite unitati de observatie care sunt relative omogene si luate impreuna in baza
unui factor comun in anumite hotare spatiale si de timp si servesc drept esantion.
Totalitatea statistica generala prezentata prin totalitatea tuturor unitatilor de observatie
conform scopului de studiu ce pot fi posibile in hotarele respective.
Totalitatea statistica partiala include pentru studiu numai o parte din totalitatea generala
aleasa pe baza selectiei si trebuie sa fie reprezentativa pentru intreaga totalitate
statistica.Cerintele fata de totalitatea statistica partial sunt:
-sa detina particularitatile caracteristice da baza de care dispune cea mai integral;
-sa dispuna de un numar sufficient de observatie.
3.Metode ce cercetare a biostatisticii.
A.Metoda observatiei-care consta in urmarirea desfasurarii unor fenomene pentru a le putea
analiza in dinamica sau prin comparative.Caile de realizare a cercetarii:
a)Cercetarea statistica-in cazul in care se acumuleaza informative sub forma de valori
numeric absolute,despre schimbarea fenomenului studiat.Poate fi efectuat prin cercetarea

itegrala(intregul volum numeric de unitati de observatie a unitatii statistice) sau cercetare

selective(in cazul totalitatii statistice selective se formeaza in baza teoriei selective).
b) Aprecierea prin expertiza-fenomenul este apreciat in particular prin intermediul expertilor.
In functie de timp,cercetarea prin metoda observatiei poate fi:
-curenta(permanenta sau continua)
-periodica(la anumite perioade de timp)
-la un moment critic.
B.Metoda epidemiologica-reprezinta studiul corelativ al fenomenelor din cadrul sanatatii
publice cu factorii de risc.aceasta metoda sintetizeaza cele evidentiate prin metoda
observatiei.
C.Metoda experimentala-are drept scop elaborarea si aprobarea a noi forme si metode de
asistenta medicala,verificarea ipotezelor,noilor metode de diagnosticare si tratament.
D.Metoda istorica-este studiul sanitar al sanatatii publice sau activitatii serviciilor de sanatate
in cadrul dezvoltarii istorice a societatii.
E.Metoda economica-se foloseste la aprecierea eficacitatii si eficientii economice a activitatii
serviciilor de sanatate.
F.Metoda sociologica
G.Metoda social-psihologica.

4.Metode de colectare a matierealului informative si prelucrarea lui.

Metode de colectare:
I.Metoda observatiei directe-se utilizeaza in clinica cind medicul descrie de fiecare zi evolutia
fenomenelor studiate.
II.Metoda extragerii informatiei dintr-un formular statistic in cazul cind informatiile necesare
sunt accumulate din fisele de stationar ambulator sau alte documente primare.
III.Metoda de anchetare-care acumuleaza informatie prin intermediul unor anchete anterior
pregatite. Anchetele pot fi de tip:
-deschis(fara variante de raspuns)
-semideschis(cu si fara variante de raspuns)
-inchis(de la 2 la mai multe variante de raspuns).
Prelucrarea informatiei consta in verificarea matierealului acumulat si grupul matierealului in
dependenta de criteriile sarcinii cercetarii.

Verificarea poate fi:cantitativa sau calitativa.

Dupa verificare se recurge la gruparea matierealului,care pot fi:simple,complexe,repetate.
Dupa grupare se repartizeaza matierelul in diferite tabele.Dupa continut tabelul poate
fi:Simplu(cind detin date informative de un singur semn),De grup(cind se demonstreaza legile
de corelatie dintre 2 semne),Combinate(in cazul demonstrarii legii de corelatie).
5.Valorile relative.Indicatorii extensivi si intensivi.Indicatorii intuitivi si indicatorii de
raport. Aprecierea autenticitatii indicatorilor relative.
Pentru o caracteristica mai ampla a totalitatii statistice se utilizeaza valorile relative.Indicatorii
utilizati a valorilor relative sunt:
-Extensivi-repartitie care permite determinarea repartitiei cantitative a partilor component a
tabelurilor statistice fata de volumul total al lor si se exprima in %.
-Intensivi-determina frecventa sau nivelul de raspindire a fenomenului studiat printre
populatia supusa cercetarii.Se aplica pentru determinarea niveluluide raspindire sau
fregventei de raspindire aoricarui fenomen de sanatate intro totalitate statistica supusa
cercetarii.Se aplica pentru compararea diferitor tabele statistice dupa nivelul de fregventa a
unuia si aceluiasi fenomen.Se aplica pentru evidentierea schimbarilor dinamice in frecventa
raspindirii fenomenului supus cercetarii intro totalitate sociala concreta.
-Intuitivi-exprima raportul nivelurilor seriei dinamice a valorilor absolute sau relative fata de
primul nivel,considerate gal cu 100% si se calculeaza in %.
-De raport-care permit sa caracterizam corelatia dintre 2 totalitati statistice care nu sunt
legate intre ele,nu se reproduc si nu depend una de alta.
Sub autenticitatea indicatorilor statistici relative se subintelege nivelul de corespundere a lor
cu realitatea imaginata a fenomenului in totalitatea integral.A aprecia autenticitatea
rezultatelor cercetarii inseamna a determina cu ce probabilitate se pot transfera rezultatele
obtinute pe baza unei totalitati selective catre totalitatea statistica integral.Aceasta apreciere
se utilizeaza prin calcularea respectiva a urmatoarelor parametri:
-eroare medie reprezintativa a indecelui;
-limitele de incredere ale valorilor relative;
-autenticitatea divergentei dintre 2 valori dupa criteriul Student-T;
-autenticitatea divergenteigrupelor comparate dupa criteriul X 2..

6.Reprezentarea grafica a valorilor relative si valorilor medii.

Reprezentarea grafica avalorilor relative si medii a metodelor de cerectare permit o
intelegere intuitiva a legitatilor aparute in cazul studiului implicat.

Pentru reprezentarea grafica a fenomenului de sanatate in baza valorilor relative si medii se

aplica:diagrame,cartograme,carto-diagrame,normograme.
-Diagramele se contruiesc pe baza geometriei analitice.Ele pot fi prezentate sub forma de
stilpi sau banda si permit a aprecia valorile relative sau medii la un moment critic
-Diagrama polara-reprezinta studierea unui fenomen si reprezentarea succesiva in timp care
se utilizeaza.Se construieste un cerc cu reprezentarea succisiunii fenomenului studiat pe
perioadele de timp studiate(lunile,zilele).
-Diagrama liniara-permite reprezentarea dinamicii pe o perioada de timp a fenomenului de
sanatate supus studiului.
-Cartogramele-servesc pentru reprezentarea problemei de sanatate distribuite pe zonele
administrative-grafice ale unei tari.
Fiecare grafic trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii tehnice:
-sa dispuna de titlu-continutul
-scara sa fie just intocmita pentru a reda exact si sugestiv
-graficul sa fie clar fara multe elemente
-sa aiba o legenda prin care se explica elementele problemei prezentate
-sa fie reprezentate valorile relative,medii care exprima intensitatea problemei studiate.
7. Etapele organizarii cercetarii statistice.
Cercetarea statistica este un fenomen de sanatate si este organizat in 4 etape:
I.Intocmirea programului si planului cercetarii.
Programul include:a)Scopul si sarcinile cercetarii;b)informatii necesare pentru acumularea
matierealului si directiile de baza de cercetare.Include si 3 subprograme:a)acumulrea
matierealului informativ;b)prelucrarea matierealului informativ;c)analiza rezultatelor obtinute.
Planul include: a)problemele organizatorice ce tin de cercetarea planificata;b)selecatrea
totalitatii statistice; c)calcularea volumului total statistic selectiv; d)aprecierea teritoriului
pentru cercetare; e)tipurile de cercetare dupa volum si timp; f)durata de cercetare; g)metode
de acumulare a matierealului informativ primar; h)cadrele incluse in cerectare; i)finantele
necesare pentru cerectare; j)masurile organizatorico-retorice.
II.Acumularea matierealului.Aceasta se petrece in conformitate cu programul de colectare a
informatiei
III.Prelucrarea matierealului informative acumulat in conformitate cu programul de prelucrare.
IV.Analiza,concluzii si propuneri.Aici pot fi admise 2 tipuri de erori:

-metodice-pot fi din cauza determinarii incorecte a totalitatii statistice;gruparea incorecta a

matierealului informative acumulat,utilizarea si interpretarea incorecta a valorilor relative si
medii.
-logice-constau in aprecierea formala a rezultatelor capatate fara a determina legitatile si
particularitatile fenomenului studiat.
8.Epidemiologia ca obiect de studiu.Nivelul cercetarii epidemiologice.Domeniile de
aplicare a epidemiologiei.
Epidemiologia este stiinta care se ocupa de studiul distributiei si determinantilor starilor de
sanatate sau a evenimentelor legate de sanatatedin anumite grupuri populationale cu
aplicarea rezultatelor acestor studii in controlul problemelor de sanatate.
Domeniile de aplicare a epidemiologiei:
-medicina sociala-epidemiologia e aplicata pentru clasificarea bolii,tabloul real,determinarea
factorilor de risc,pentru descrierea modelelor de mortalitate si morbiditate printer
populatie,pentru prevenirea controlului militar.
-medicina clinica-pentru descrierea istoriei naturale a bolii,efectivitatea tabloului clinic si
identificarea de sindroame noi prentru studiul prognosticului bolii,pentru evaluarea
tehnologiilor vechi si noi in diagnosticare si tratarea maladiilor.
9.Cauzalitatea in conceptual epidemiologic.Metodele de elaborare a ipotezelor
epidemiologice.
Cauzalitatea in epidemiologie reprezinta un set de criterii standarte care permit confirmarea
unui diagnostic sau stabilirea faptelor.Daca o persoana are o anumita boala sau stare de
sanatate.Prin utilizarea acestora se asigura ca toate cazurile sunt diagnosticate in acelasi
mod independent de faptul cind ,unde si cine a indentificat boala.
Se cunosc 7 criterii de determinare a cauzalitatii prin aprecierea dacao expunere anumita
cauzeaza o anumita actiune:
1.succesiunea corespunzatoare in timp
2.experimentul;
3.doza-raspuns;
4.putere-asociere;
5.consistenta asocierii
6.specificitatea asocierii
7.dovezi paralele si plauzibilitatea biologica
Metodele de elaborare a ipotezelor epidemiologice:
-Metoda concordantelor-porneste de la constatarea existentei unei directe si inverse intre
factorii de risc si effect.
-Metoda diferentelor-sesizarea varietatilor in diferite grupuri nationale
-Metoda analogiei.
10. Sistemul de supraveghere de sanatate a populatiei .Sarcinile si scopul .Utilizarea
datelor obtinute din supravegherea de sanatate.

Sistemul de supraveghere in sanatatea publica consta in colectarea,analiza ,interpretarea si

difuzarea sistematica a datelor despre sanatate care sunt necesare si esentiale pentru
planificare,interpretare si evaluare a sanatatii publice strins integrate cu difuzarea in timp al
acestor date cum ar fi Ministerul sanatatii , guvernul si parlamentul.
Datele obtinute prin supravegherea de sanatate sunt utilizate pentru determinarea
distributiilor geografice, pentru identificarea modificarilor in frecventa de aparitie si distributie
a bolilor,identificarea modificarilor agentilor infectiosi,pentru evaluarea programelor de control
si stabilirea serviciilor prestate de populatie.
-Statisticele vitale
-Raporturile bolilor declarabile
-Registrele
-Datele din institutiile medicale si laborator
-Anchete de sanatate
-Informatii din cadrul comunitatii.
TIPURI DE SUPRAVEGHERE A SANATATII PUBLICE:
1.Rapoarte de tip santinela-reprezinta monitorizarea principalelor evenimente de sanatate
prin intermediul institutiilor selectate.
2.Date secundare si primare
3.Date active si passive
4.Date bazate pe serviciile medicale sau din populatie.
Evaluarea sistemelor de supraveghere in sistemul de sanatate publica :
1.Obiectivele sistemului de supraveghere
2.Importanta pentru sistemul de sanatate
3.Utilizarea
4.Atributele
5.Costul
6.Recomandarile
Atributele:
-simplitatea,
-flexibilitatea
-acceptabilitatea
-sensibilitatea
-reprezentabilitatea
-valoarea predicative pozitiva
-capacitatea de a se incadra in timp.
11.Cauzalitatea in conceptul epidemiologic.Metodologia anchetelor discriptive si
prospective.
Cauzalitatea in epidemiologie reprezinta un set de criterii standart care permit confirmarea
unui diagnostic sau stabilirea faptelor. Daca o persoana are o anumita boala sau stare de
sanatate. Prin utilizare acestora se asigura ca toate cazurile sunt diagnosticate in acelasi
mod independent de faptul cind,unde a indentificat boala.Cauzalitatea reprezinta aprecierea
daca o expunere anumita cauzeaza o anumita actiune.
Anchetele discriptive-pun in evidenta variatiile distributiei bolilor in populatie si a factorului
de risc, in functie de variatia unor caracteristici de timp,de spatiu si de persoana. Studiile

descriptive servesc la elaborarea ipotezelor si raspund la intrebarile: cind se produce

fenomenul, unde se produce fenomenul si la cine.
Anchetele prospective-verifica rolul factorului de risc sau al factorului de protectie si
raspund la intrebarile cum si de ce se produce fenomenul.
12. Anchete epidemiologice (analitice prospective,retrospective , experimentale si
operationale). Avantajele si dezavantajelelor. Metodologia epidemiologiei
experimentale si operationale.
Analitice prospective- este un studiu epidemiologic analitic ,in care populatia studiata este
alcatuita din persoane ce sunt clasificate ca expuse si neexpuse la un anumit factor de risc.
Aceste grupuri sunt urmarite de o perioada specifica de timp pentru a se estima incidenta
unui rezultat sau dezvoltarea unei probleme de sanatate.
Avantaje:
Au validitate bun i anse reduse de apariie a erorilor
Ofer cele mai bune informaii despre cauzalitate i despre istoria natural a bolii
Permit msurarea direct a riscului
Permit aprecierea ratelor de inciden a bolii
Sunt eficiente n boli cu inciden mare (peste 20%)
Permit studierea expunerilor rare i a mai multor expuneri
Pot urmri i efecte tardive ale bolii
Sunt studii frecvent utilizate n cercetarea medical
Dezavantaje:
Investiii mari de timp, parsonal, materiale (costisitoare)
Necesit numr mare de subieci
Nu se pot repeta
Nu se pot utiliza n studiul bolilor rare
Urmrirea fiind de lung durat poate genera pierderi de cazuri (afectarea validitii)
Statusul de expunere se poate modifica n timpul studiului
Necesit nregistrri adecvate (studiile retrospective)
Nu sunt studii de explorare (ipotezele testate trebuie s fie recunoscute n prealabil ca
adevruri tiinifice)
Pot apare unii factori de confuzie sau pierderi din urmrire a subiecilor.
Analitice retrospective- este un studiu epidemiologic analitic ,in care populatia studiata este
constituita din grupuri ce poseda sau nu o anumita problema de sanatate.Subiectii de studiu
ce au o problema de sanatate sunt numiti cazuri, iar subiectii de studiu, care nu poseda
aceasta problema de sanatate, sunt numiti persoane de control.
Avantaje
Permit studiul bolilor cu frecven mic, a celor cu perioad de laten mare
Pre de cost mic
Pot investiga mai muli factori de risc
Necesit eantioane mici
Rapide
Dezavantaje
Pot induce bias-uri (de informare, de selecie)
Nu permit calcularea direct a riscului.

Nu permit aprecierea incidenei bolii

Mai dificil de apreciat validitatea datelor
Experimentale- reprezinta un experiment controlat, folosit pentru evaluarea sigurantei si
eficacitatii tratamentelor aplicate pentru bolile si problemele de sanatate la oameni. Studiul
clinic experimental este folosit pentru a determina daca un tratament,de obicei nou,este
superior tratamentelor deja existente.
Avantaje
Se consider un standard de aur datorit capacitii de reducere la minim a erorilor
Cele mai simple, mai puin costisitoare i mai bogate n rezultate sunt studiile experimentale,
dublu orb, cu grupe paralele de persoane.
Dezavantaje:
Necesit perioade lungi de observaie
Au costuri ridicate
Au uneori complian redus
Necesit participarea voluntar a subiecilor
Necesit meninerea pe tot parcursul studiului a numrului de persoane incluse iniial i
greutatea de a obine informaii corecte despre persoanele pierdute din urmrire.
13.Demografia ca obiect de studiu. Scopul si sarcinile. Sursa datelor si circuitul
informatiei demografice.
Demografia este stiinta despre dinamica fenomenelor si evenimentelor, ce au loc in sinul unei
populatii definite. Stiinta care studiaza legitatile de reproducere a unei populatii, dinamica
reproducerii populatiei.
Populatia reprezinta o totalitate de oameni uniti prin unii factori comuni de convetuire.
Sarcinile:
1.Studierea repartizarii teritoriale a unei populatii.
2.Analiza tendintelor si progreselor care au loc intr-o populatie in dependenta de conditiile
sociale
3.Studierea traditiilor
4.Studierea factorilor ecologici, economici care influienta dinamica asupra populatiei.
Sursa: - recesamintul populatiei care caracterizeaza sub aspect statistic populatia;
- statistica starii civile unde se inregistreaza toate evenimentele demografice;
- sectiile de pasapoarte- evenimentul de schimb al domiciliului;
- departamentul de migratie - deplasarea persoanelor dintr-o tara in alta.
14.Studiul statistic al populatiei .Numarul populatiei,densitatea.
Studiul statistic-cuprinde numarul populatiei la un anumit timp in teritoriu concret,
densitatea populatiei, repartizarea ei teritoriala si structura populatiei dupa criterii biologice,
sociale, economice, culturale si etnice. Sursa datelor in studiul statistic este recesamintul
populatiei si evenimentele starii civile (natalitatea si mortalitatea) inregistrate intr-o perioada
de timp in teritoriul dat.
Numarul populatiei- e totalitatea efectivului de locatari care locuiesc la un moment dat intrun teritoriu.

Se cunoaste: - nr populatiei inregistrate determinat in timp stabilit;

- nr populatiei calculate (nascuti, decedati);
-nr populatiei prognozat care ar putea fi peste un timp oarecare daca rata
natalitatii si mortalitatii va ramine la nivelul anului cind se face calculul.
Densitatea:

1- generala a populatiei- nr populatiei raportat la suprafata teritoriala;

2- fiziologica- nr populatiei raportat la suprafata agricola;

15. Structura populatiei. Criterii de structurare.

Criteriile de structurare a populatiei sunt:
1. Pe sexe(indicatorii de mascularitate si feminitate)
2. Raportul dintre femei si barbati
3. Dupa locul de trai
4. Dupa virsta: se repartizeaza in 3 grupe:
- 0-18 ani (progresiva si regresiva)
-18-60 ani (stationar)
- 60 si mai mult
5.Dupa profesie
6.Dupa activitatea sociala
- popul.activa:
- popul.inactiva;
- popul. ocupata;
- popul. neocupata.
La fel se cunosc:
1. Miscare migratorie interna deplasarea populatiei in interiorul unui teritoriu
2. Miscarea migratorie externa- deplasarea populatiei in exteriorul unui teritoriu
3. Imigratie- sosirea populatiei dintr-un teritoriu in altul
4. Emigratie- plecarea populatiei dintr-un teritoriu in altul
5. Migratie permanenta- plecarea dintr-un teritoriu in altul pe termen permanent
6. Migratie sezoniera
7.Migratie pendulatorie - deplasarea populatiei de la locul de trai la locul de munca pe
parcurs a 24 ore.
16.Miscarea migratorie a populatiei
Miscarea migratorie ( dinamica mecanica) a populatiei este deplasarea populatiei dintr-un
teritoriu in altul intr-o unitate de timp (zile,luni,ani).
Ea poate fi :
-Interna (prin imigratie)
-Externa (prin emigratie)
Migratia poate fi:
-Intrastatala
-Intercontinentala
In dependenta de termen migratia poate fi:
-Permanenta
-Temporara (5-6 ani)

10

-Sezoniera
-Pendulatorie
Sursa de date: sectiile de pasapoarte,departamentele de migratie.
Indicii ce caracterizeaza miscarea migratorie a populate:
1.Migratie bruta- suma persoanelor imigrate si emigrate
2.Migratie neta- diferenta dintre persoanele emigrate si imigrate
3.Sporul migratiei nete- este indicele migratiei net la 1000 populatie
4.Sporul migratiei brute-este indicele migratiei brute la 1000 populatie
Miscarea migratorie influienteaza asupra:
Sanatatii populatiei ,reproducerii populatiei,
nuptiabilitate,divortabilitate,mortalitatii,natalitatii,structurii si densitatii populatiei,necesitatilor
in servicii medicale ale populatiei.
Calcularea acestor indici se efectuiaza prin formule:
1. I+E= M br
2. I-E=Mn
3. Smbr =(I+E)/L x 1000
4. Smn=(I-E)/L x 1000
I persoanele imigrate
E- persoanele emigrate
M br migratie bruta
Mn -migratie neta
S mbr- sporul migratiei brute
Smn-sporul migratiei nete
L- numarul populatiei din teritoriul dat.
17.Miscarea naturala a populatiei
Miscarea naturala a populatiei(dinamica naturala) este caracterizata prin fenomene
demografice de nastere si deces. Asupra procesului de dinamica naturala influienteaza, pe
linga natalitate si mortalitate, fenomenele de fertilitate,nuptiabilitate si divortiabilitate.
Este diferenta dintre numarul nou-nascutilor si numarul celor decedatiin teritoriul dat intr-un
anumit timp.
Sursele de date ale miscarii naturale ale populatiei sunt: certificatul de nastere sau de
casatorie, certif. de deces, eliberate de catre oficiul starii civile din teritoriu.
Indicii ce caracterizeaza dinamica naturala a populatiei sunt:
Fertilitatea generala indicele specific
F gc=Nv/Lf(15-49 ani) x 1000
Fgc- indicele specific al fertilitatii generale
Nv -numarul de copii nascuti vii
Lf- numarul de femei in virsta de la 15 la 49 ani.
Natalitatea se calculeaza in promile( %0)
N=Nv/L X 1000
N- natalitate
Nv-numarul de copii nou nascuti
L- numarul mediu al populatiei.

11

18.Mortalitatea generala a populatiei.Mortalitatea infantila.Mortalitatea maternal

Mortalitatea generala reprezinta numarul tuturor cazurilor de deces ,care au avut loc intr-o
perioada de timp in teritoriul dat la numarul mediu de populatie inmultita la 1000.
M=D/L x 1000
M-indicele mortalitatii
D-numarul de decese
L-numarul mediu al populatiei.
Indicele mortalitatii poate fi calculat dupa criteriul de sex ,virsta,cauzele decesului
Mortalitatea infantila reprezinta cauzele de deces al copiilor in primul an de viata in teritoriul
dat intr-o perioada de timp.
M.inf=Dx/Lx inmultit la 1000
M.inf indicele mortalitatii infantile
Dx-numarul de decese al copiilor pina la 1 an
Lx-Numarul copiilor nascuti vii.
Mortalitatea materna- reprezinta totalitatea deceselor care au survenit in urma complicatiilor
sarcinii , nasterii sau lauziei intr-o perioada de 42 de zile dupa nasterea copilului viu,in
teritoriul dat ,intr-o perioada de timp raportat la numarul nascutilor vii.
M. snl=D snl/Nv inmultit la 1000
M.snl- indicele mortalitatii mamelor survenite prin complicatii ale sarcinii , nasterii,lauziei
D.snl-numarul de decese al mamelor pina la 42 zile dupa nastere
Nv numarul copiilor nascuti vii.
19.Speranta de viat la nastere si la diferite vrste.Sporul natural, migrational si real al
polpulatiei.
Speranta de viata la nastere-nr mediu al anilor, pe care este posibil sa-l traiasca o generatie
sau un nr a populatiei de aceeasi virsta daca ar trai in conditiile respective si indicele
mortalitatii ar ramine acelasi.
Sporul migratoriu al populatiei este suma dintre sporul migratiei nete( indicele migraiei net
la 1000 populatiei) si sporul migraiei brute( indicele migraiei brute la 1000 populatiei)
Sm= Smn+Smbr
Smn=(I-E) /L *1000
Smbr= (I+E)/L*1000
Sporul natural al populatiei este diferenta dintre indicele natalitatii populatiei si indicele
mortalitatii populatiei.
Sn= Nv-D/L *1000
Sn- indicele sporului natural al populatiei
Nv- nr copiilor nascuti vii
D- nr pers decedate
L-nr mediu d populaie
Sporul real al populatiei este suma sporului natural al populatiei si sporul migratoriu al
populatiei
Sr= Sn+Sm=(N-M)+(I-E)
Sr sporul real
Sn sporul natural
Sm sporul migratoriu

12

20. Morbiditatea general a populatiei. Metodele de studiere. Indicatorii.

Morbiditatea populatiei -totalitatea evenimentelor de imbolnavire a populatiei intr-o
perioada de timp, in teritoriul dat.
Metodele de studiere:
1. Adresabilitatii populatiei in institutiile medicale
Adresarea poate fi primara in viata, cu stab pentru prima data in viata a diagnosticului
maladiei depistate, poate fi primara in anul calendaristic dar nu prima data in viata cu
stabilirea diagnosticului suportate anterior de bolnav, si poate fi repetata de bolnav pe
parcursul anului.Sursa de inform a adresarii bolnav in institutia medicala de ambulatoriu pt
prima data este tichetul statistic si fisa de ambulatoriu.
2. Examenul medical al populatiei- poate fi obligatoriu (angajarea la lucru) sau periodic
(munca e legata cu factori de risc), selectiv sau general. Sursa de info este fisa pers supuse
examenului medical, fisa exam profilactic, si fisa de ambulatoriu.
3. Studierii cauzelor de deces- se studiaza in baza fisei de ambulatoriu, fisei de stationar, si
certificatul de deces.
Indicii de apreciere a morbiditatii populatiei sunt:
1.incidenta
2.prevalenta
3. afectiunea patologica
4. afectiunea patologica acumulata
5. morbiditatea reala a populatiei
21.Factorii de influenta asupra incidentii morbiditatii si asupra morbiditatii cu
incapacitate temporara de munca. Obiectivele studiilor de prevalenta a morbiditatii.
Factorii influenti:
1.conditiile sanitaro igienice
2.tehnologia organizarii procesului si securitatii muncii
3.componenta muncitorilor dupa virsta ,sex, vechime munca
4.analiza si calitatea asistentei medicale prestate populatiei
Incidenta morbiditatii este( totalitatea de maladii inregistrate prima data in viata / nr de
populatie) * 10 000( rate de incidente)
Factorii asupra ratei de incidenta:
1.modul de viata
2.modificarile virulentei facorilor care au infl asupra aparitiei bolii
3.aparitia unor noi determinanti
4.modificarile in structura si de grup
22.Dezvoltarea fizica a copiilor si a adolescentilor.Evaluarea ei.Legile cresterii
copilului,factorii de influenta asupra cresterii si dezvoltarii copilului.
Dezvoltarea fizica a copiilor este totalitatea de caracteristici interdependente intre ele care
coexista intr-o strinsa relatie cu mediul abiant, si care sta la baza dezvotarii organismului
copiilor pe perioada cresterii lui.
Legitatile cresterii:
1.Dezvolt copiilor si tinerilor e infl de cond de viata ce determ. particularitatile individuale de
grup, precum si dinamica proceselor de dezvoltare fizica si mintala.
2. Ritmul dezvoltarii scade cu virsta, cresterea intensa in perioada embrionara si fetala,
micsorarea incepe la 7-10 ani cu cresterea dupa 10 ani.
3. Ritmul de dezv neuniform ca rezultat al influentei factorilor de mediu ce pot schimba

13

momentul de aparitie a pubertatii.

Ritm de dezv a diferitor tesutri, segmente corporale difera la aceeasi perioada de timp.
4. Dezv fiecarui organ sau tesut e in corelatie cu cresterea celorlalte organe sau tesuturi ce
reprezinta sistemul endocrin, umoral, SNC.
5. Dezv sexelor are partic (maturiz oasoasa mai precoce la femei, maturiz musculara la
barbati, si greutatea la femei mai mica ca la barbati).
Evaluarea.
1.Somatoscopica, apreciaza
-starea tegumentelor, mucoasei, tes celular adipos, sistem ganglionar, muscular, osos,
postura organism.
2 Atropometrica
-aprecierea inaltimea corpului, taliei, grosimea corp perimetrul toracic si cranian.
3.Fiziometrica --apreciaza acuitatea tactila, capacit de munca, excitabilitatea neuro
musculara, forta musculara.
Metode: Spirometria, Dinamometria, frecv pulsului, tensiunea arteriala, acuitatea vizuala si
auditiva.
Factorii de influenta
-imbunatatirea alimentatiei si igienii
-imbunat conditiilor de trai
-imbun serviciilor medicale
-migratia populatiei
-casatorii exogamice
-urbanizarea
-hipervitaminizarea
23.Clasificarea internationala a maladiilor .Criterii de clasificare.
1.Etilogici (prazitari)
2.Patogenici(oncologici)
3.Localizare(toate celelalte)
4.Comunitate de simptome
24. Dezvoltarea fizica a copiilor si adolescentilor. Evaluarea ei.
Dezvoltarea fizica a copiilor este totalitatea de caracteristici interdependente intre ele care
coexista intr-o strinsa relatie cu mediul ambiant, si care sta la baza dezvotarii organismului
copiilor pe perioada cresterii lui.
Legitatile cresterii:
1.Dezvolt copiilor si tinerilor e infl de cond de viata ce determ. particularitatile individuale de
grup, precum si dinamica proceselor de dezvoltare fizica si mintala.
2.Ritmul dezvoltarii scade cu virsta, cresterea intensa in perioada embrionara si fetala,
micsorarea incepe 7-10 ani cu cresterea dupa 10 ani.
3.Ritmul de dezv neuniform ca rezultat al influentei factorilor ca rezultatul al influentei fact de
mediu c pot schimba momentul de aparitie a pubertatii.
Ritm de dezv a diferitor tesutri, segmente corporale difera la aceeasi perioada de timp.
4.Dezv fiecarui organ sau tesut e in corelatie cu cresterea celorlalte organe sau tesuturi ce
reprezinta sistemul endocrin, umoral, SNC.
5.DEZV sexelor are partic (maturiz oasoasa mai precoce la femei, maturiz musculara la
barbati, si greutatea la femei mai mica ca la barbati.
Evaluarea.
1.Somatoscopica, apreciaza
-starea tegumentelor, mucoasei, tes celular adipos, sistem ganglionar, muscular, osos,

14

postura organism.
2 Atropometrica
-aprecierea inaltimea corpului, taliei, grosimea corp perimetrul toracic si cranian.
3.Fiziometrica, apreciaza
-acuitatea tactila, capacit de munca, excitabilitatea neuro musculara, forta musculara.
Metode: Spirometria, Dinamometria, frecv pulsului, tensiunea arteriala, acuitatea vizuala si
auditiva.
Factorii de influenta
-imbunatatirea alimentatiei si igienii
-imbunat conditiilor de trai
-imbun serviciilor medicale
-migratia populatiei
-casatorii exogamice
-urbanizarea
-hipervitaminizarea
25. Factorii dezvoltarii psiho-somatice a copilului.Etapele si perioadele.
Factorii:
-imbunatatirea alimentatiei si igienii
-imbunat conditiilor de trai
-imbun serviciilor medicale
-migratia populatiei
-casatorii exogamice
-urbanizarea
-hipervitaminizarea
Etapele si perioadele:
1.Intrauterina
dezvoltarea embrionara ( primele 2, 3 luni)
dezv placentara
(3 luna-nastere)
2.Extrauterina
anteprescolare (de la nastere-3 ani)
-nou-nascutului(1 luna de viata)
-sugarul mic(1-6 luni)
-sugarul mare(6-12 luni)
-copilul mic(1-3 ani)
prescolare (3-6,7 ani)
-grupa mica(3 -4, 5 ani)
-grupa mijlocie (4,5-5,5 ani)
-grupa mare(5,5 la 6,7 ani)
scolare(6,7 ani-18 ani)
-clasa 1-4
-subgrupa scolara mijlocie clasa 5-9
-subgrupa scolara mare 10-12
26.Familia ca sistem. Sanatatea si patologia ei. Caracteristicile familiei.
Familia ca sistem- gr social structurat dupa anumite norme culturale, in ansamblu de
raporturi interindividuale intre barbati ca soti si femei ca mama, intre frati si surori, parinti si
copii. Un grup relativ permanent de persoane legate intre ele prin origine, casatorie sau
adoptie.

15

Caracteristicile familiei ca sistem:

Familia e o organizatie formata din membri care au o stare de interdependenta.
Familia e un organism care isi cauta echilibrul si se adapteaza la mediul inconjurator.
Familia e un tot intreg cu sarcini unitare dar si evidentiate in dependenta de crearea societatii
si revendicarii familiei.
27. Structura i Funciile familiei.
Structura:
1.Familia Nucleara( sot, sotie, copii naturali)
2. F. nucleara cu copii adoptivi( 1) + COPII ADOPTIVI
3. F. nucleara largita ( 1) +copii adoptivi +parinti a unui sot+frati/copii a unui sot
4. F.nucleara in curs de dezorganizare( cu conflicte, tensiuni psihologice, violenta, )
5. F.nucleara dezorganizate (un sot+ copii lor,in urma decesului, divort a unui sot)
6. Concubinaj: cuplu pseudoconjugal cu sau fara copii coexistenta inegalizata.
Functiile:
I.Interne:
a.biologica(reproductiva)
b.ingrijirea, dezvoltarea copiilor
c.Economica, asig materiala a copiilor
d.educativa, umanizarea, socializarea copiilor, cultura
e.culturala: propagarea religiei, destindee, educatie.
II.Externe:
1.Incadrarea familiei in activitati comunitare
2.Incadrarea adultilor in procesul de productie si socializare
Etapele vietii Familiei
-Adult tinar, indragostit gata pentru casatorie
-Viata familiei fara copii
-Cu copii de virsta prescolara
-Cu copii de virsta scolara
-copii adulti gata de familie, cuibul gol
-om singuratic, virsta inaintata
28. Sanogeneza familiei si mentinerea echilibrului ei. Terapeutica familiala.
Indicatori de sanatate a familiei: (6 grupe de apreciere a sanatatii)
Statut familial (stare economica, incarcatura ereditara, incarcatura de stres prin
prezenta violentei, boli cornice, handicap, capacitate de adaptare a familiei la cerintele
mediului inconjurator).
Statut femeii de reproducere (starea de sanatate a femeii in perioada reproductive,
fertilitatea, virsta primei sarcini, deprinderi nocive, istoria reproductive-avorturi, copii morti,
nasteri premature).
Statutul copil in virsta prescolara si scolara (starea de sanatate la nastere,dezvoltarea
dupa nastere,imunizarea la timp,nivelul de alimentatie a copilului,ingrijirea si dragostea
parinteasca,comportament scolar, rezultatele activitatii scolare,alcool droguri fumat, patologii
maladii).
Statut adolescentului (performante scolare si profesionale,nivelul de dezvoltare fizica
si intelectuala,respectarea modului de viata sanatos).
Statutul virstnicilor (alimentatia,practicarea sportului si activitatilor fizice,respectarea
securitatii muncii,igienei personale,consumul de alcool,fumatul,efectuarea examenelor
medicale la timp)

16

Statutul celor batrini (adaptarea la conditiile de viata,preocuparile celor in

virsta,asigurarea conditiilor de viata, evitarea izolarii, mentinerea relatiilor cu noi generatii).
Factori determinant a starii sanatatii familiei:
Biologic si genetic(zestrea de sanatate)
Habitual (asigurarea cu locuinta,conditii de trai)
Mediu social (respectarea conditiilor de igiena,nutritive si alimentative,loc de
munca,raportul dintre generatii)
Respectarea modului de viata sanatos
Acces la serviciile medicale de calitate
Prin structura si functiile sale familia asigura membrii sai:
Cadrul material de asistenta
Pregateste copiii pu rol de adulti
Reglementarea vietii sexual, asigurarea reproducerii umane
Exercitarea functiei de stabilizator emotional si psihosocial
Exercitarea rolului de purtator,transmitator a valorilor morale,obiceiuri si
traditii,neamuri si natiuni
Asigurarea cooperarii economice interne,ce asigura dezvoltarea si mentinerea unitatii
grupului familial
Asigurarea cadrului de protectie a celor aflati in stare de independent
Masuri de prevenire si combatere a patologiei familiei:
Sfatul familial,premarital (consultatii,supravegheri)
Sfat genetic(efectuarea obligatorie a consultatiei la medici geneticieni pu a prognoza
maladiile genetice transmisibile)
Masuri psihopedagogice (aplicarea celor mai eficiente metode de educatie a copiilor si
sotilor)
Masuri psihoprofilactice ce constau in cultivarea mediului familial,profilaxia tulburarilor
psihice
Masuri de recuperare ce constau in sustinerea si acordarea ajutorului de reabilitare si
recuperare a unui membru bolnav,handicap
Terapeutica familiala consta in rezolvarea problemelor:
Formarea familiei sanatoase
Aplicarea reproducerii sanatoase si masuri de contraceptie
Supravegherea copilului de la nastere pina la adult
Supravegherea medicala a adultului supus factorilor de risc
Efectuarea vaccinelor si supravegherea epidemiologica
Educatia pentru sanatate
29. Planificarea familiei. Particularitatile planificarii familiei in RM. Strategiile
programului national de ameliorare a asistentei in planificarea familiei si sanatatea
reproductiva
Complex de masuri profilactice si informativ educationale,indreptat spre formarea unei
atitudini responsabile si sigure in comportamentul sexual cu preintimpinarea sarcinilor
nedorite, celor cu risc genetic,protejarea fata de maladii sexual transmisibile
Sarcinile planificarii familiei:
Scaderea nr.de sarcini nedorite

17

Reducerea mortalitatii infantile si materne

Reducerea morbiditatii copiilor,mamelor
Asigurarea conditiilor pu nastere copiilor doriti,sanatosi
Prevenirea avorturilor
Protejarea sanatatii reproductive a populatiei
Pastrarea genofondului natiunii

Strategii de planificare familiala:

Crearea bazei legislative ce tin de dreptul omului legat de sanatatea reproductiva
Reorganizarea si reoptimizarea serviciului statal de planificare familiala si sanatatea
reproductiva
Instituirea unui sistem educational pu pregatirea tineretului catre viata de familie
Stabilirea unui sistem informational pu populatie privind planificarea familiei si
protejarea sanatatii reproductive
33. Nivelul de acordare a asistentei:
Medic de familie (ce presteaza consultatia problemelor familiale,alegerea si asigurarea
metodelor contraceptionale efective,intreruperea sarcinii la termen mai mic de 12
saptamiini,consulting preconceptional,selectarea pacientilor cu disfunctii
reproductive,patronajul medico-social al adolescentilor si femeilor gravide)
Acordarea asistentei reproductive de medici obstetricieni-ginecologi
Asistenta la nivelul centrului republican de asistenta a reproducerii
34. Organizarea serviciului stomatologic in RM. Scopurile si sarcinile serviciului
stomatolgic
35. Organizarea centrului stomatologic, scopurile, sarcinile, documentatia, indicii de
activitate.
Dirijarea serviciului stomatologic in RM e efectuata de Ministerul Sanatatii de
stomatologul principal al republicii. Asistenta organizator-metodica si instructiv a structurilor
stomatologice e efectuata de centrul republican de stomatologie.
Structura serviciului stomatologic:
Centrul republican de stomatologie,
centre stomatologice municipale,
sectii stomatologice(raioane),
centre de sanatate, cabinete stomatologice a centrului de sanatate.
Medicii de familie sunt obligati sa acorde asistenta cind nu sunt cabinete prin indicarea
analgeticelor.
La baza organizarii asistentei stomatologice sta principiul de sinteza a masurilor
profilactice de cele curative, principii de continuitate in prestarea serviciului stomatologic al
populatiei, principiu de dispensarizare a persoanelor cu afectiuni stomatologice.
Directii serviciului stomatologic:
- Elaborarea masurilor de profilaxie I, II, III, a afectiunilor stomatologice
- Aplicarea masurilor de depistare in stadii timpurii a patologiilor stomatologice, cu
tratarea efectiva a lor
- Acordarea asistentei medicale stomatologice la nivel calitativ efectiv inalt
- Educatia sanitara a populatiei cu scop prifilaxiei primare a patologiilor
stomatologice
Sarcinile serviciului stomatologic:
- Dezvoltarea si perfectionarea structurii serviciului stomatologic
- Efectuarea examenelor medicale profilactice la copiii prescolari,elevi,stundenti
- Sanarea cavitatii bucale la toti pacientii ce s-au adresat la medic
- Sanarea cavitatii bucale la recruti

18

Acordarea asistentei medicale stomatologice de urgenta a populatiei

Efectuarea expertizei medicale a vitalitatii bolnavilor
Indreptarea stationara la bolnavi cu patologii grave stomatologice
Acordarea tratamentului ortodontic si protetic
Implementarea noilor tehnologii de diagnostic, tratament
Planificarea si efectuarea masurilor de perfectionare si ridicare a
profesionalismului cadrelor medicale
- Educatia sanitara a populatiei in domeniul profilaxiei, respectarea igienei cavitatii
bucale, promovarii modului de viata sanatos
- Acordarea asistentei organizator metodice, consultatiilor instructive
Structura serviciului stomatologic:
- sanarea cavitatii bucale la copii oblicator de 2 ori/an
- Documentatia de evidenta, dare de seama a structurii stomatologice
1. tichet statistic pu inregistrarea diagnozei finale
2. fisa de ambulator
3. fisa de evidenta dispensarica
4. 3 registre(evidenta fiselor ambulatorii noi inregistrate/registru a certificatelor
concediului de boala/registru a persoanelor cu efectuarea examenelor profilactice)
5. 3 zilnice de lucru
6.3 liste de evidenta zilnica a bolnavilor carora s-a acordat serviciul
stomatologic(terapeutic,chirurgical,ortodontic).
Dispensarizarea bolnavilor cu patologii stomatologice se efectueaza conform procesului de
dispensarizare. Analiza activitatii structurii serviciului stomatologic se efectueaza dupa
indicatorii:
- Gradul de completare a unitatii de medci stomatologi
- Asigurarea populatiei cu medici stoamtologi
- Nr. mediu de locuitori la unitate de medic stomatolog
- Nr mediu/vizite efectuate de un locuitor pe parcursul unui an la medicul stomatolog
- Raportul dintre nr bolanvilor cu carii cu/fara complicatii
- Raportul dintre nr de dinti tratati si extrasi
- Ponderea populatiei care a trecut examenul medical profilactic la stomatolog
- Ponderea populatiei ce necesita sanarea cavitatii bucale din nr celor ce au trecut
examenul profilactic
- Ponderea populatiei sanate din nr celor ce necesitau sanarea
- Gradul complicatiilor dupa plombarea dentara
- Ponderea protezarii dentare refacute
- Ponderea complicatiilor dupa extractia dintilor
Structura centrului stomatologic: registratura, sectia stomatologica terapeutica, sectia
OMF, sectia ortopedie dentara, laborator dentar laborator clinic, laborator biochimic, cabinet
radiografic, cabinet proceduri, cabinet fizioproceduri, administratia institutiei.
36. Tuberculoza si SIDA ca problema medico-sociala a umanitatii.
Tuberculoza este una dintre cele mai neglijate amenintari ale sanatati, fiind o primejdie
globala.
Cauzele tuberculozei:
- Marirea brusca a migratiei, care a cauzat iesirea de sub observatia medicilor a
unor grupuri de populatie
- Inrautatirea masurilor de combatere a TBC, indeosebi in profilaxia si depistarea
precoce a TBC in grupurile unde exista riscul sporit de imbolnavire

19

Marirea numarului de cazuri de TBC cu dezvoltarea formelor distructive si mai ales

a formelor rezistente, care conditioneaza dezvoltarea tuberculozei ireversibile ce
conduce la o letalitate inalta
Situatia social-economica precara.

SIDA sindromul imuno-deficitar achizitionat care apare in urma infectarii cu HIV

(virusul imunodificitar uman)
SIDA afecteaza numai oamenii, paraziteaza in celulele sanguine umane, ataca
sistemul imun.
Este o maladie in permanenta crestere care afecteaza preponderent tineretul, a atins
cifre de peste 30 mln oameni pe Terra. Se transmite infectia prin singe, sperma,lichid
vaginal si laptele matern.
Caile de infectare:
- Hematogena schimb de seringe, lipsa precautiilor la interventii medicale
- Sexuala acte sexuale neprotejate
- De la mama la fat transplacentara la nastere si in timpul alaptarii
Grupele de risc: prostituatele, narcomanii, care se injecteaza, persoane cu un mod
de viata amoral, homosexuali, persoane infectate.
Cauzele lipsa de informare, cunostinte de profilaxie, stare sociala si economica
precara, drogarea,neprotejarea.
Simptomele SIDA - astenie, transpiratii nocturne, tuse,febra,limfoadenopatie,eruptii
cutanate,pierderea rapida in masa corpului, respiratie ingreunata.
Profilaxia dezinfectarea, protejarea, abstinenta.
37.Bolile cardiovasculare si digestive ca probleme medico-sociale:
Implicatiiile bolilor cardiovasculare intereseaza colectivitatea,familia si individul prin multiplele
sale aspecte sociale,economice,demografice si familiale.Factorii de mediu joaca un rol
important in declansarea si evolutia acestor boli,aparitia lor poate fi prevenita,iar incidentaredusa prin modif. mediului si corectarea atitudinii personale fata de sanatate.Patologia CV
afecteaza pers de ambele sexe si orce virsta.
Au fost identificati peste 70 factori de risc,ce particip la aparitia si mentinerea bolilor CV ale
populatiei.
Cei mai import factori:
-alimentatia nerationala(supraalimentatia),obezitatea;
-sedentarismul,hipercolesterolemia,
-hipertensiunea arteriala
-stresurile psiho-emotionale
-deprinderile daunatoare(fumatul,cons abuziv de cafea,alcool)
-dezechilibrul intre oligoelemente.
38.Cancerul si traumatismul ca probleme medico-sociale:
Caracterul medico-social al maladiilor oncologice se confirma prin etiologie si patogenie
complicata,raspndire larga,mortalitate inalta,ocupind locul 2 in structura mortalitatii generale.
Factorii ce plaseaza patolog onco in rindul problem medico-sociale e:
-nivelul inalt de invaliditate primara

20

-durata lunga a unui caz de spitalizare

-influenta considerabila asupra niv mediului al sperantei de viata
In f-tie de factorii de risc,se disting 4 grupe de cancere:
-cancere ai caror factori sunt agresionali provin din med inconjurator si sunt cunoscuti sau
aplicati cu mare probabilitate
-cancere pt care se pot deduce sursele de agresiune din mediul inconjurator prin studii clinice
si epidemiologice
-cancere ale caror surse,cai si mecanisme oncogene sunt necunoscute
-cancere in care factorii genetici pot juca un anumit rol.
Aparitia si evol canc e determ de o serie de fact nocivi:
-fact fizici,chimici,biologici,alimentari,toxici,metabolici,
-hormonali, genetici, profesionali.
Traumatismul reprez tot traumelor inregistrate la un grup de populatie (la domiciliu, serviciu,
pe strada,in sport sau serviciu militar) intr-un spatiu anumit si o perioada concreta de timp,
raportata la nr acestuia.
Premisele plasarii traumatism printre probl medico-sociale:
1.frecventa inalta
2.niv inalt al mortalitatii posttraumatice
3.afectarea preponderenta a populatiei in virsta apta de munca
4.influenta considerabila a factorilor sociali asupra traumatismului
5. termenul indelungat de tratament, prejudicii economice in legatura cu eliberarea
indemnizatiilor si instruirea bolnavilor in noi specialitati pt activitate in alt domeniu
6.cauzarea prejudiciilor medicale,sociale si economice considerabile
7.nivelul insuficient al asistentei medicale traumatologice pe teren
Traumatismul e conditionat de o multime de factori:
a. Urbanizarea, hiperpopulatia, tranzitia la economia de piata, cresterea tensiunii psihologice
in societate, incapacitatea adaptarii la noile conditii social-economice
b. Starea dezastruoasa a drumurilor, lipsa semafoarelor la intersectii, imprudenta si
iresponabilitatea atit a soferilor cit si a pietonilor
c. Implementarea in productie si viata cotidiana a noilor tehnologii
d. Abuzul de alcool, intrebuinarea stupefiantelor si a altor deprinderi vicioase.
39.Alcoolismul si narcomania ca probleme medico-sociale:
Este din totdeauna o problem medico-sociala acuta.
Aspectul social dezvaluie prejudicii spirituale,demografice, economice si biologice legate de
consumul excesiv al bauturilor spirtoase atit de consumatori cit si intreaga societate.
Formele de consum al alcoolului sunt divizate in 3 grupe:
a) forme de consum al bauturilor alcoolice admise de societate in situatii concrete de

21

ritualuri,obiceiuri,traditii etc;
b) forme de consum abuziv-prenosologice-al bauturilor spirtoase;
c) forme patologice de consum al bauturilor spirtoase.
Nr. bolnav de alcoolism in dif tari a sporit de la 15 la 50ori.
Morbiditatea in rindurile consumatorilor abuzivi de alcool e circa de 2 ori mai mare decit in
populatie.
Narcomania a devenit un factor serios ce influenteaza negativ dezv societatii,prezentind un
pericol grav pt sanatatea publica.
Raspindirea narcomaniei in R.M are un caracter epidemic.
Narcomania e un complex de probleme medico-sociale si legale,ce apar in legatura cu
consumul de catre o patura a populat a drogurilor si a altor substantante stupefiante.
Substanta narcotica se caracter prin 3 criterii: medical, social si juridic.
S-au stabilit 4 grupuri de factori care contribuie la aparitia narcomaniei:
1) accesibilitatea drogurilor
2) motive sociale, ce determina primul pas spre narcomanie;
3) psihologia omului, starea psihologica in momentul dat, care il implica in consumarea
drogurilor;
4) predispozitia ereditara psihica si fizica, ereditatea propriu-zisa
40.Deficienta de iod si deficienta vit D ca probl medico-sociala:
Aceasta afectiune este conditionata de continutul redus de iod in mediul geografic natural al
tarii - lipsa iodului in sol, apa, aer.
Efectele carentei de iod:
Pe plan mondial deficienta de iod este singura si cea mai importanta cauza evidenta a
afectarii creerului.
Oamenii ce traiesc in zonele afectate de deficient de iod pot avea o reducere a indicatorului
dezv intelectuale (IQ) cu pina la 13,5 puncte sub nivelul comunitatilor comparabile din zonele
neafectate de MID (maladii iododeficitare).Aceasta deficienta mintala are efect imediat
asupra capacitati cognitive a copilului, a sanatatii femeilor, a calitattii vietii si implicit asupra
productivitatii economice.
Maladiile iododeficit se dezv in cazurile in care consumul de iod este sub niv recomandat si
glanda tiroida nu mai sintetizeaza cantitatea suficienta de hormoni tiroidieni.
Efectele insuficientei de iod:
1. fatul
-avorturi
-nasterea copilului mort
-anomalii congenitale
-mortalitatea perinatala sporita
-mortalitatea infantila sporita
-cretinism neurologic
-cretinism mixoedematos
-deficiente mintale
-hipotiroidism

22

-defecte psihomotorii
2.nou-nascutul,copilul si adolescentul matur:
-hipotiroidism neonatal
-retard mintal si retard fizic
-gusa
-hipotiroidism
-f-tie mintala subminata
-susceptibilitate sporita la iradierea nucleara
In formele grave deficienta de iod conduce la cretinism.
In acelasi timp privite in contextul sanatatii publice,formele mai putin pronuntate ale afectarii
creerului si ale capacit cognitive reduse reprez. un pericol mai mare,deoarece afecteaza
intreaga populatie.
In consecinta,capacitatatea mintala a copiilor si adultilor,cu o dezv. aparent normala,dar care
traiesc in zone cu deficienta de iod,e redusa in comparatie cu capacitatea celor care locuiesc
in circumstante mai favorabile.
Rahitismul afecteaza in RM peste 20% din copii sub 2 ani.Fenomenul dat este conditionat
de mai multi factori,printre care:
-imposibilitatea utiliz de catre numeroase familii a laptelui imbogatit cu vit.D pt alimentarea
sugarilor;
-absenta aproape completa a utiliz suplimentelor de vit. D de catre populatie;
-imbracarea nou-nascutilor si neiesirea cu ei in aer liber pe parcursul primelor luni de viata;
-insolatia insuficienta pe parcursul lunilor de iarna,asociata cu temperat joase;
-prescrierea frecventa a fenobarbitantului,ce influent metabolis precursorilor vit D.
Vit.D e unul dintre cei mai import moderatori biologici in organismul uman. Impreuna cu
hormonii gl.paratiroide,vit.D contribuie la functionarea fiziologica normala a gl.tiroide, a gl.
paratiroide, pancreasului, ficatului, mentine metabolismul mineral in org. si asig. metab
continuu de calciu.
Organale afectate si starile morbide cauzate de deficitul Vit.D :
Gl.paratiroide:
-hiperparatiroidism secundar
-pseudohipoparatiroidism;
Gl.Tiroida:-carcinom medular;
Pancreasul-diabet
Ficatul:
-ciroza
-icter obstructiv;
Plaminii:-sarcoidoza;
Pielea-psoriazis;
Intestinul:
-antagonism glucocorticoid
-hipocalcemie idiopatica
-steatoree;
Tesutul Osos:
-oseteomalacie

23

-osteoporoza
-rahitism
-osteodistrofie renala.
41.Deficienta de fier si alimentatia sugarului ca probl. medico-sociala:
Una din problemele majore ce caracterizeaza statutul nutritional e anemia.
Afectind 28% copii sub 5ani, 20% din femeile de virsta fertila si aproape 50% din copii de
virsta intre 6-12luni,cauza principala fiind carenta in fier fiind una dintre cele mai frecvente
dereglari nutritionale in lume.
Deficienta de fier afecteaza:
-performanta cognitiva,comportamentul si dezv. fizica a copiilor mici,a prescolarilor si elevilor;
-statului imun si morbiditatea prin boli infectioase in toate grupurile de virsta;
-utiliz surselor energetice de catre aparatul locomotor si prin aceasta capacitatile fizice ale
adolescentilor si celor maturi;
In special,la femeile gravide def. de fier conditioneaza:
-sporirea riscurilor perinatale la mame si nou-nascuti
-sporirea nivelului mortalitatii infantile.
Deficineta de fier si anemia inhibeaza dezv cognitiva a copiilor de toate virstele,conduce la
scaderea coeficientului de inteligenta cu 5-10puncte.
Def. de fier afecteaza mecanismele imune ale org si e asociata cu rate inalte ale morbiditatii.
Anemia in timpul sarcinii si nasterii e asociata cu multimple rezultate negative,ce tin de sanat
mamei si a copilului,inclusiv riscul hemoragiilor,infectiilor si perinatale,greutatea mica la
nastere.
Se estimeaza ca toate femeile au deficit de fier, iar jumat din femeile gravide din tara in curs
de dezv sufera de anemie.Circa40% din decesele materne pe plan mondial sunt conditionate
de anemie. La fel def de fier si anem pot reduce pinla la 30% capacit organism la efort fizic
si astfel aduc prejudicii serioase productivitatii muncii si performantelor individuale.
42.Modul de viata elementele, structura.
O forma corecta de activitate unama istoric determinata, o forma de comportament in aspect
material si spiritual al oamenilor, o totalitate de activitati umane.
Termeni, Structura
1.
Nivelul de trai nivelul bunei stari a oamenilor si se caracterizeaza prin gradul de
satisfacere a necesitatilor materiale si spirituale a oamenilor care pot fi apreciate numeric. Se
apreciaza, prin urmatoarele criterii:
- starea demografica si de sanatate
- nivelul de instruire si educatie
-nivelul de alimentatie si nutritie
-venitul familial, consumul global
-conditiile de trai
-conditiile de munca
-imbracamintea, conditiile de odihna
-securitatea sociala

24

2.Calitatea vietii-gr de satisfacere a necesitatilor materiale si spirituale care nu pot fi supuse

masurarii, pot fi apreciate cu diferite coantificari.
3.Stilul de viata-particularitatile individuale ale conduitei, comportamenentul unei persoane,
fiind o manifestare in diferite activitati a vietii.
4.Orinduirea, felul vietii- ordinea vietii sociale, traiul, regimul muncii, odihnei, unde are loc
activitatea vitala a omului.
5. Standartele vietii- o categorie economica, o totalitate caracteristica cu caracter normativ,
comportamentul despre nivelul de trai al unei persoane-cosul minim de consum.
Elementele-activitatea de formare a naturii, societatii, gr umane
-activitati de satisfacere a necesitatilor materiale, spirituale
-formele de participare in viata social-politica , de dirijare cu oamenii
-activitatea de cunoastere de insusire a materiei, , de valorificare a acestor cunoastinte
-activitatea comunicativa in gr umane
-activitatea medicala si de educatie
43.Modul sanataos de viata.Aspecte metodologice.Factorii de ris si inlaturarea lor,
promovarea modului sanatos de viata.
Modul sanatos de viata- forma de activitate umana indreptata spre pastrarea si fortificarea
sanatatii.
Include in sine un tip de activitate sociala, de productie, medicala, de instruire, educatie, ce
pozitiv se reflecta asupra sanatatii individului, intregii populatii in conditii sociale concrete.
In formarea modului de viata sanatos se include:
1.formarea, dezvoltare, fortificarea, activizarea conditiilor, factorilor, imprejurarilor pozitive,
pentru sanatatea individuala si a intregii populatii.
2.depasire si micsorarea factorilor de risc determinanti negativi pentru sanatate.
Factorii pentru formarea, fortificarea, reproducerea Sanatatii.
1.activitati de munca, cu satisfactie inalta.
2.comportament fizic, spiritual, cu dezvoltarea armonioasa a capacitatii fizice si intelectuale.
Modul de viata sanatos include:
-conditii de munca, de trai, de odihna, alimentatie rationala, calitatea, atitudine corecta fata
de sanatate
-cresterea nivelul conditiilor de munca, trai, odihna
-cresterea comportamentului adecvat in beneficiile celor din jur.
44.Educatia pentru sanatate.Scop,sarcini, metode si forme.
O ramura a sanatatii publice ce studiaza, apreciaza nivelul de cultura sanitara, apreciaza
cunostintele, deprinderile, comportamentul pentru Sanatate a diferitor grupuri de persoane,
precum si mijloacele, procedeele de educatie sanitara, necesara formarii si dezvoltarii unui
comportament sanogen, respectat de fiecare.
Sarcinile
-cresterea cunostintelor medicale a populatiei in domeniuul sanogenezei, prevenirea bolilor,
prottectia mediului ambian
-formarea si dezvoltarea deprinderilor corecte pentru promovarea sanatatii

25

- formarea unei pozitii active si corecte fata de problemele sistemelor de sanatate,, cu scopul
atragerii maselor pupulare la participarea activa spre consolidarea sanatatii populatiei.
Scopul:
1.preventiv
2.constructiv- prin adeziunea opiniei publice in favoarea sanatatii
3.curativ: Spre convingerea pacientilor , persoanelor sanatoase de a urma prescriptiile
medicale.
Metodele:
1.sanogenetica
2.preventiva
3.curativa
4 de reabilitare
Forme, laturi:
1.cognitiva-in comunicarea si insusirea de catre populatie a cunostintelor pentru pastrarea
sanatatii
2.motivationala-convingerea populatiei privind necesitatea prevenirii bolilor, dezvoltarea
armonioasa a organismului, respectarea modului de viata sanatos.
3.comportamental-evolutionala, deprinderile sanogene a populatiei, cu aplicarea in practica
de fiecare zi.
45.Clasificare sist.de san pub nationale din lume.Principii de finatare si administrare
1.Modelul Beveridg(pct47) 2.Modelul Semashco(pct46) 3.Modelul mixt(pct47)
4.Modelul Bismarc(pct48) 5.Modelul Canadian(pct.49) ---pagina 158
46. Scopurile in activitatea sistemilor de sanatate publica nationale. Modelul de
sanatate publica sovetic (Semasco).
Scopurile: 1) Imbunatatirea indicilor de sanatate a populatiei.2)Asigurarea accesibilitatii
sporite a populatiei la servicii medicale. 3) Hotarirea sarcinilor si problemelor sist.de sanatate
publica. 4)Asigurarea echitatii regionale,sociale si demografice in accesibilitatea serviciilor
medicale populatiei.5)Cresterea finantarii cu retinerea(diminuarea cresterii)sinecostului
serviciilor medicale prestate,folosirea rationala si efectiva a surselor financiare.6)Satisfacerea
cerinteleor pacientilor.7)Satisfacerea lucratorului medical de munca depusa in prestarea
serviciilor medicale.8)Asigurarea posibilitatilor de transfer a politei de asigurari la locul nou de
trai sau lucru.9)Participarea societatii(organelor publice)in dirijarea activitatii sistemului de
sanatate publica si controlul activitatii ei din partea societatii.10)Cresterea calitatii serviciilor
medicale.11)Organizarea deservirei medicale a populatiei la etapa
I,II,III(urgenta,primara,spitaliceasca).12)Organizarea sistemului de informare si monitoring a
societatii.13)Controlul continuu a politei si managementului sistemului de sanatate
publica.14)Ridicarea standardelor in cercetari stiintifice,in pregatirea si perfectionarea
cadrelor medicale.15)Prestarea serviciilor medicale de catre institutii medicale si de stat.
Modelul Semasco: are ca surse de finantare bugetul de stat de catre Guvern din impozitile
generale si alte venituri, drept primcipiu de administrare este planificarea si dirijarea
centralizata, finantarea fixata, reisind din numarul de paturi si cadre medicale.
47. Modelul de sanatate publica Beveridj. Modelul de sanatate publica national mixt.

26

Modelul Beveridj : (Marea Britanie, Norvegia, Suiedia, Danemarca) este finantata de

Guvern din impozit si acceiziile acumulate, asigurari sociale si casele spitaciliesti. Principiul
de administrare este: palnificare centralizate de dezvoltare, decentralizare a sistemului de
dirijare, plata prin metoda capitatsiei.
Modelul mixt: (SUA, tarile Americei Latine, Asia, Africa) sursa de finantare sunt asigurarile
medicale private la locul de munca, asigurarile publice prin sistemul de asigurari sociale.
Principiul de administrare este: planificarea si reglamentarea dura in dezvoltare,
decentralizarea dirijarii, prestarea serviciilor medicale de catre institutii medicale private
publice si statale, concurenta pe piata dirijata, asigurarea cu servicii medicale a batrinelor si a
celor saraci prin programele de asigurari sociale Medicaer si Medicaid
48. Modelul de sanatate publica Bismarc. Sistemul de sanatate publica din RM.
Principiile de reformare si dezvoltare.
Modelul Bismarc: (Germania, Israel), sursele de finantare sunt: asigurarea medicala
obligatorie prin prisma sistemului national de asigurari sociale cu achitarea obligatorie a
politei de asigurari de catre asigurat, patron si stat. Principiul de administrare este:
reglementarea dezvoltarii de Guvern, decentralizarea dirijarii, plata pentru servicii medicale
prestate prin intermediul caselor spitalicesti.
Sanatatea publica in RM: sursele de finantare este : asigurarea medicala obligatorie prin
prisma sistemului national de asigurari sociale cu achitarea obligatorie a politei de asigurari
de catre asigurat, patron si stat. Principiul de administrare este: reglementarea dezvoltarii de
Guvern, decentralizarea dirijarii, plata pentru servicii medicale prestate prin intermediul
caselor spitalicesti.
Principiile de reformare si dezvoltare: Solidaritatea dintre generatii, echitate in acordarea
serviciilor medicale, acces universal a populatii la serv. med., ingrijirile medicale primare
inclusiv profilaxia bolilor de catre med. Fam., decentralizarea economico-financiara a
sistemului de san pub cu asigurarea unui grad de autonomie inalt prestatorului, garantarea
serviciilor de calitate prin acreditarea institutiilor medicale.
49. Modelul de sanatate publica nationala si bazele programelor nationale de sanatate
pub din Canada.
Modelul national: VEZI pct 48 (RM)
Modelul Canadian: ca sursa de finantare serveste impozitul general acumulat de stat si
veniturile provinciilor. Principiul de administrare consta in reglementarea de dezvoltare si
activitate de catre Guvernul federal, decentralizarea dirijarii, spitaluri finantate prin blocbuget, plata pentru unitate de serviciu prestat.
50. Strategia si tactica politicii nationale de sanatate publica, scopurile, problemile si
sarcinile.
Scopuri: 1) obligatiuni politice de imbunatatirea a sanatatii polulatiei, 2) finantarea sistemului
de sanatate publica conform asteptarilor nationale de bunastare sociala, 3) asigurarea
managimentului calitatii.

27

Probleme:1) Accesibilitate tuturor la servicii medicale. Sanatatea populatiei,

responsabilitatea Guvernului. Corespunderea standartelor nationale celor internationale.
Echitatea sociala si regionala in prestarea serviciilor medicale. Libera alegire a medicului.
Modul sanatos de viata politic, de sanatatea tarii. 2) Finantarea satisfacatoare a sistemului de
sanatate 6% din PNB. Trecerea la modelul de plata capitatia. Retinerea cresterii costurilor la
serviciile medicale. 3) Decentralizarea dirijarii in sistemul de sanatate publica. Formarea
agentiilor nationale de elaborarea standardelor modalitatilor la serviciilor medicale si politicii
de sanatate. Monitorizarea activitatii sistemului de sanatate publica.
Sarcinile: 1) Elaborarea scopurilor de activitate a sistemului national de sanatate publica.
Elaborarea politicei de mentinere si fortificarea sanatatii populatiei. Elaborarea si adoptarea
legislatiei si regulamentului de asigurare publica. Elaborarea dreptului pacientului. Informarea
populatiei despre problemele de san pub.2) Sporirea finantarii a sistemului de sanatate
publica la nivel national si local. Asigurarile de sanatate ca un supliment la finanatarea
sistemului de sanatate publica. Miscorarea paturilor in stationar. Determinarea cosului de
serviciile medicale asigurate si drepturile pacientului. 3) Cresterea numarului srviciului
medical primare la domiciliu. Fondarea stationarelor de tratament indelungat, sporirea
asistentei medicale de ambulator. Analiza factorilor de risc ce influentiaza nivelul de sanatate
a populatiei.
51. Principiile de reformare a sistemelor de sanatate publica nationala. Elementele
cheie a reformelor.
Reorganizarea sanatatii publice se face prin:
1) Decentralizarea a) deconectarea administrativa: se transmit posibilitatile de primire a
hotarirelor la un nivel ierarhic de administrare mai jos b) transmiterea functiilor- funnctia de a
primi hotariri se transmite la un nivel politic ierarhic mai jos (Guvern- executiv municipal,
ONG- sindicate) c) dereglarea imputernicirelor- functia de planificare si executare a
hotarirelor se transmit executorilor de un nivel mai jos fara a fi controlati de organile ierarhic
superioare. d) privatizarea- functiile statului in organizarea activitatii sistemului de sanatate
publica se transmit proprietarului.
2) Metoda pendulului: consta din 2 strategii:
a) obtinera consensului care prevede micsorarea temerii sociale in urma reformei,
constientizarea de catre bineficiare a nicesitatii de reformare, formarea unei sustinere
pozitive a reformelor, organizarea operatiunelor politice de sustinere a reformelor.
b) intensificarea proceselor de reforme care consta in repartizarea reformei pe termen
admisibil, planificarea reformei, atragerea in sistemul sanatatii publice a grupurilor
sustinatoare si a celor ce se opun pentru a obtine un consens.
Elem cheie:1.Reformari structurale si nu schimbari evolutive sau pe etape. 2.Schimbarea
scopurilor politicii nationale de sanatate cu schimbari institutionale. 3.Reformari strcturale si
nu elaborarea de noi sarcini. 4.Schimbari directionate si nu intimplatoare. 5.Schimbari
continue de lunga durata. 6.Diversificarea masurilor de reformare. 7.Determinarea
specificului national a culturii si sistemului de sanatate publica

28

52)Decentalizarea ca forma de reorganizare a sistemului de san.pub.Clasificarea.

1) deconectarea administrativa: se transmit posibilitatile de primire a hotarirelor la un nivel
ierarhic de administrare mai jos
2) transmiterea functiilor- funnctia de a primi hotariri se transmite la un nivel politic ierarhic
mai jos (Guvern- executiv municipal, ONG- sindicate)
3) dereglarea imputernicirelor- functia de planificare si executare a hotarirelor se transmit
executorilor de un nivel mai jos fara a fi controlati de organile ierarhic superioare.
4) privatizarea- functiile statului in organizarea activitatii sistemului de sanatate publica se
transmit proprietarului.
53. Deconcentrarea si privatizarea ca forma de reorganizare a sistemului de sanatate
publica
Deconcentrarea. Def: se transmit functiile de primire a deciziilorla un nivel ierarhic mai jos
Avantaje: micsoarea nr de organe centrale de administrare;
implimentarea de noi idei si activitati
Dezavantaje: aparitia variantelor neacceptabile in activitatea sistemulul de
sanatate publica; dreapta nu stie ce face stinga
Privatizarea. Def: Functiile statului in organizarea activitatii sistemului de sanatate publica
se transmit proprietarului.
Avantaje: sigurarea activitatii libere independente de organele puterii si
politicieni, in dependenta de cerintele pietii serviciilor medicale
Dezavantaje: formarea monopoliilor, care pot face abuz de putere
54. Transmiterea functiei si delegarea imputernicirilor ca forma de reorganizare a
sistemului de sanatate publica. Avantajele si dezavantajele decentralizarii.
Transmiterea functiei (decentralizarea politica). Def: Functia de a primi decizii se transmite la
un nivel ierarhic mai jos.
Avantaje:Asigurarea unor posibilitati mai largi in primirea deciziilor si
planificare pe loc, in dependenta de situatia specifica creata sub influenta mai multor
persoane
Dezavantaje:Lipsa controlului politic in stilul si formele de prestare a
serv med
Delegarea imputernicirilor. Def: Functia de planificare si executare a hotaririlor se transmit
executorilor de un niveel mai jos, fara a fi controlati de organele ierarhic superioare
Avantaje: Micsorarea influentei organelor centrale; executarea
deciziilor mai efectiv si mai rapid
Dezavantaje: Scaderea profesionalismului; aparitia greutatilor in
asigurarea calitatii si eficacitatii de activitate a institutiilor medicale
55.Metoda pendulului in reorganizarea sistemului de sanatate publica. Strategia
consensului
56. Complexul de masuri in reorganiz sistemului de sanatate publica dupa modelul
pendulului
Metoda consta din 2 componente: obtinerea consensului si intensificarea procesului de
reforma

29

Obtinera consensului consta in: micsorarea temerilor fata de schimbarile sociale so culturale
ca urmare a reformei; constientizarea de beneficiari a necesitatii de reforma; organizarea
formatiunilor politice de sustinere a reformelor cu izolarea grupurilor care se opun.
Intensificarea procesului de reforma consta in: repartizarea reformelor pe un termen
admisibil; planificarea implimentarii reformelor concomitent cu elaborarea lor; atragerea in
reorganizare a grupurilor de sustinatori si a celor care se opun obtinerii consensului
57. Reabilitarea medico-sociala si profesionala. Scopurile si sarcinile
Reabilitarea este un complex de masuri pentru restabilirea functiilor organismului dereglate
anterior ca urmare a unei traume sau boli si restabilirea capacitatii de munca si a vietii
sociale.
Scopul reabilitarii este sanarea individului cu acordarea de ajutor pentru restabilirea sau
dezvoltarea deprinderilor profesionale.
Sarcinile reabilitarii sunt: preintimpinarea agravarii maladiilor; pacientii sa devina membri
activi ai societatii; crearea conditiilor necesare pentru incadrarea pacientului la munca;
restabilirea pacientului la locul de munca precedent sau la un nou loc de munca; schimbarea
profesiei pacientului
58. Reabilitarea medico-sociala si profesionala. Etapele si pricipiile
Reabilitarea este un complex de masuri pentru restabilirea functiilor organismului dereglate
anterior ca urmare a unei traume sau boli si restabilirea capacitatii de munca si a vietii
sociale.
Etapele: 1. Intraspitaliceasca; 2. Extraspitaliceasca(sanatoriala); 3. De ambulator; 4.
Industriala
Principiile: Initierea cit mai precoce a tratamentului de restabilire; continuitatea masurilor;
complexitatea masurilor; reintegrarea invalizilor in societate
Eficacitatea reabilitarii medicale depinde de:
1. Aspectul medical- masuri in plan diagnostic,curativ,profilaxia pentru combaterea
complicatiilor;
2.Aspectul psihologic- intensificarea procesului de adaptare psihologica la noile conditii;
3. Aspectul social- influenta factorilor sociali cu restabilirea relatiilor normale a bolnavului cu
familia, colectivul, societatea;
4.Aspectul profesional- aplicarea masurilor de incadrare in munca folosind capacitatea de
munca ramasa.
59. Notiuni de capacitate si incapacitate de munca temporara. Clasificarea,
caracteristica. Principiile de organizare a expertizei vitalitatii.
Expertiza medicala a vitalitatii este o stiinta aplicativa ce are ca scop rezolvarea problemelor
de integrare medicala si sociala cu influenta asupra sanatatii. Este o aprecierea a duratei si
gradului de incapacitate de munca ca urmare a unei maladii sau traume, stabileste cauzele si
grupa de invaliditate.
Principiile expertizei medicale a vitalitatii: 1. Caracterul de stat confirmat prin faptul ca dreptul
de a trece aceasta expertiza o are numai o institutie publica de stat si cele private licentiate;
2.Caracterul profilactic confirmat prin sarcinile de restabilire cit mai rapida a capacitatii de
munca a persoanei; 3. Principiile de colegialitate confirmat prin faptul ca in aprecierea
nivelului capacitatii de munca a bolnavului participa concomitent mai multi specialisti medici.
Capacitatea de munca este o categorie sociala ce reflecta posibiliatea unei pers de a
efectua un volum de lucru determinat de dezvoltarea personala, de starea de sanatate, de
pregatirea profesionala, de experienta de munca.
Capacitatea de munca generala este posibilitatea unei pers de a efecuta un volum de lucru
necalificat in conditii de munca obisnuita.

30

Capacitatea de munca profesionala este posibilitate pers de a efectua un volum de lucru

conform specialitatii, functiei si gradului de calificare
Incapacitatea de munca este imposibilitatea unei pers de a lucra ca urmare a unei
contarindicatii medicale sau sociale aparute in urma unei maladii, traume sau situatii
exceptionale
Incapacitatea de munca totala: pers nu poate si nici nu trebuie sa lucreze
Incapacitatea de munca partiala: cind pers ca urmare a unei maladii, fara a intrerupe
tratamentul si fara dificultati pentru sanatate poate indeplini un volum de lucru mai mic sau in
conditii mai favorabile.
Incapacitatea de munca temporara- stare a organismului conditionata de trauma suportata
in urma careia dereglarile functionale ale organismului fac imposibila executarea
obligatiunilor de munca in conditii obisnuite pe o perioada neindelungata de timp si poarta un
caracter reversibil ce dispare dupa un tratament calitativ.
Incapacitatea de munca temporara poate fi conditionata de factori medicali (trauma, boala),
sociali (ingrijirea bolnavilor membri a familiei, dehelmintizarea, protezarea unui membru,
tratament balneo-sanitar), carantina- metoda de profilaxie in caz de epidemie, transferul de la
un loc de muca mai bine platit la unul mai putin platit, sarcina.
60.Expertiza medicala a vitalitatii. Principii de baza, de organizare, scopul, sarcinile.
Expertiza medicala a vitalitatii este o stiinta aplicativa ce are ca scop rezolvarea problemelor
de integrare medicala si sociala cu influenta asupra sanatatii. Este o aprecierea a duratei si
gradului de incapacitate de munca ca urmare a unei maladii sau traume, stabileste cauzele si
grupa de invaliditate.
Principiile expertizei medicale a vitalitatii: 1. Caracterul de stat confirmat prin faptul ca dreptul
de a trece aceasta expertiza o are numai o institutie publica de stat si cele private licentiate;
2.Caracterul profilactic confirmat prin sarcinile de restabilire cit mai rapida a capacitatii de
munca a persoanei; 3. Principiile de colegialitate confirmat prin faptul ca in aprecierea
nivelului capacitatii de munca a bolnavului participa concomitent mai multi specialisti medici.
Sarcinile: 1.Evaluarea gradului de incapacitate de munca stiintific argumentat; 2.
Determinarea incapacitatii de munca cu eliberearea de la serv a pers in legatura cu indicatiile
medicale si sociale confirmate prin legislatie; 3. Stabilirea caracterului de incapacitate de
munca; 4. Determinarea cauzelor de incapacitate de munca temporare sau stabile pentru a
aprecia marimea indemnizatiilor, pensie; 5. Angajarea nationala in cimpul muncii a pers ce nu
au indicatii pentru numirea grupei de invaliditate, dar dupa starea de sanatate nu poate
indeplini obligatiunile profesionale anterioare; 6. Indrumarea invalizilor la rearanjarea in
cimpul muncii conform capacitatilor de munca ramase; 7. Studierea nivelului structurii si
cauzelor morbiditatii populatiei cu pierderea capacitatii de munca sau innvalidizare; 8.
Asigurarea restabilirii sociale si profesionale a invalizilor si bolnavilor cu maladii cronice 9.
Stabilirea formelor de asistenta sociala in caz de invaliditate sau incapacitate de munca
Organele ce efectueaza expertiza medicala a vitalitatii: institutiile medicale publice de stat;
institutiile medicale private licentiate in drept de a efectua expertiza; organele asigurarilor
sociale
61.Expertiza medicala a incapacitatii de munca temporara.Nivelurile si etapele
exprtizei medicale a incapacitatii de munca temporara.Cauzele incapacitatii de munca
temporara.Documentatia.
Incapacitatea de munca temporara e o stare a organismului uman cind de la trauma sau
boala, dereglarile functionale a organismului fac imposibila executarea obligatorie
profisionala de munca in conditii obisnuite pe parcursul unei perioada neindenlungate si
poarta un caracter reversibil care dispare in urma unui tratament bun.

31

Nivelurile expertizei medicale in incapacitate de munca temporara:

1.de executare in cadrul careia activitatea medicilor curanti efectueaza expertiza medicala
propriu-zisa
2.de dirijare care e efectuata de managerii prin activitatea organizatorica si control.
Etapele: medicul curant are dreptul de a elibera de la serviciu persoana bolnava sau
traumata pe 3 zile cu prelungirea inca pe 3 zile si cu prezentarea la nivelul II la comisia
consultativa pentru prelungirea termenului de incapacitate de munca temporara. Comisia
consultative are dreptul de a prelungi termenul de incapacitate de munca temporara pe 4 luni
fara intrerupere sau pe 5 luni in anul calendaristic cu moment de intrerupere.
Cauze de incapacitate de munca temporara:
-boala sau trauma
-ingrijirea bolnavului
-asanarea purtatorilor de germeni patogeni
-dezhelmetizarea
-protezarea unui membru
-tratamentul sanatorial
-infarct miocardic
-ictus cerebral
-transfer de la un post de munca cu salariu mai mic la unul mai mare
-carantina
-sarcina
62.Expertiza medicala a incapacitatii de munca permanenta .Invaliditatea.Factori ce
determina invaliditatea.Documentatia.Cauzele invaliditatii.
Incapacitatea de munca permanenta sau invaliditatea e o limitare sau insuficienta in urma
dereglarilor functionale si morfologice ale organismului, a capacitatii de a efectua lukru in
forma si masura data considerate normale pentru fiecare om. Invaliditatea ,aparitia si cauzele
ei se constata de catre organelle de stat imputernicite ale organizarii cum ar fi consiliul de
validitate cuprinde valorile care constitue pozitia cheie a vitalitatii vietii.
Cauzele invaliditatii:
-invaliditatea de boala obisnuita
-invaliditatea de accidente de munca
-invaliditatea de boala profesionala
-din copilarie
-sindromul Cernobil
-armata
63.Clasificarea contingentelor de populatie indreptate la consiliul de expertiza
medicala a vitalitatii.Grupele de invaliditate.Reexpertiza invalizilor
La consiliu de expertiza medicala a vitalitatii e necesar de prezentat :
-certificat de concediu medical deschis
-fisa de indreptare
-buletin
Motive:
-prezenta semnelor de invaliditate
-expirarea termenului de invaliditate determinate anterior

32

-reexpertiza inainte de termen

-necesitatea de protectie sociala
In functie de reducerea grupelor vitale se cunosc infermitati ca:
-usoare 25 %
-moderata 25-50%
-pronuntata 50-75%
-accentuate 75% si mai mult
In dependent de aceste clasificare se dau 3 grupe de invaliditate
1-persoane cu grad inalt de infermitatea,accentuat care necesita ingrijire suplimentara
2-persoane care au grad de infermitate pronuntat si care nu pot indeplini lucru dar se pot
autoservi
3-persoana moderata care nu poate activa in functia detinuta anterior si necesita rencadrare
Reexpertiza:la gradul I reexperizarea din 3 in 3 ani
La gradul II si III anual.
64. Scopurile, sarcinile si etapele dispensarizarii populatiei. Elemente de baza a
dispensarizarii populatiei. Documentatia. Sarcinile medicului de familie in
dispensarizare.
Sarcinile:
1. Determinarea starii de sanatate a fiecarui cetatean
2. Aprecierea sanatatii prin prisma particularitatii de virsta,sex si profesie
3. Obtinerea activa in dinamica a starii de sanatate a persoanelor supuse dispensarizarii
4. Depistarea si inlaturarea cauzelor si favorizantilor bolii
5. Efecturarea masurilor curativ-profilactice.
6. Redobindirea sanatatii
7. Micsorarea deceselor premature.
8. Cresterea anilor potential.
Dispensarizarea populatiei este o metoda activa de obtinere a oamenilor sanatosi ,a sanatatii
persoanelor supuse factorilor de risc si restabilirea persoanelor bolnave. E o monitorizare a
starii de sanatate, o metoda medicala activa curativ-profilactica si individualizata persoanelor
dispensarizate,se aplica un complex de masuri indreptate spre mentinerea tratarii sarcinilor.
Etape: 1.de pregatire care prevede:
-organizarea brigazilor de medici pentru efectuarea examenului
-elaborarea sistemului de educatie profilactica
-pregatirea incaperilor cu tehnica si aparataj
-stabilirea contingentului de populatie care va fi examinata
-Efectuarea seminarelor de perfectionare
2.De lucru:
-examinarea propriu-zisa si evidenta persoanelor cu scopul depistarii precoce a maladiilor
-efectuarea masurilor curative-profilactice si de asanare
-supravegherea in dinamicaa a starii de sanatate a persoanelor dispensarizate.
65.Asigurarile medicale.Terminologia.Caracteristica.Particularitati.

33

Asigurari medicale- gen de asigurare in care riscul asiguratorului e necesitatea de a mentine

fortificarea sanatatii persoanelor asigurate a unui sau mai multor maladii in caz de asigurare
de boala sau a mai multor stari care necesita asigurare.
Asiguratorul e o persoana fizica sau juridica care e detonator de polita.
Medicina prin asigurari medicale e un sistem de organizare a sistemului de sanatate publica
din tara prin intermediul asigurarii legii pentru toata populatia tarii sau pentru unele categorii
sociale.
Obiective:
-Autonomie financiara si de functie
-confidentialitate in prestarea serviciilor
-servicii medicale promte la timp
-prestarea serviciilor medicale de calitate conform tehnologiilor moderne
-finantarea echitabila, cheltuieli, capacitatea de plata a pacientilor.
Scopul principal:realizarea unui nivel inalt de sanatate si destribuirea echitabila a serviciilor
de asigurare medicala
65.Asigurarile medicale.Terminologia.Caracteristica.Particularitatile.
Particularitatile: -sanatatea medicala pu toti contribuabilii;
-stabilirea primelor asigurari in functie de venituri si nu;
-contributiile sunt platite de patron;
-statul plateste contributiile stabilite pu social-vulnerabili.

66.Functiile asigurarilor medicale.Tipurile de asigurari.Sursele financiare de baza ale

asigurarilor obligatorii medicale.
Functiile:1.formarea fondului financiar special de asigurare ca garantie de plata pu riscurile
reluate de catre compania de asigurare.
2.restituirea pagubelor parvenite pe parcursul perioadei de asigurare si sustinerea materiala
a persoanei.
3.preintimpinarea si minimalizarea daunei indepartate spre profilaxia si diminuarea daunelor
care au loc asupra sanatatii.
Tipuri: 1.volumului de risc: -asig in caz de deces;
- asig in caz de invaliditate sau incapaciatate de munca temporara;
-asig cheltuielilor medicale.
2.in baza numarului de persoane asigurate: - individuale; -familiare; -colective
3.in baza perioadei de asigurare: -scurta(pina la 1 an);

- medie(1-5 ani);

34

- lunga(6-15 ani) ;

- pe toata viata

4.in baza formei de achitare a platii: -integrala;

-renta.

5.in baza formei de achitare a primelor plati : -unica; -anuala;

Sursele: -organizatiile;

-lunara.

-institutiile; -cetatenii; -organele serviciilor publice.

67.Principiile de clasificare a asigurarilor medicale.Volumul serviciilor medicale in

cadrul asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.
Principiile:

- in baza volumului de risc:

-in baza numarului persoanelor asigurate;

-in baza perioadei de asigurare;
-in baza formei de achitare a platii;
-in baza formei de achitare a primelor plati.
Volumul: -asistenta medicala primara ;
-asistenta medicala de urgenta;
-asistenta medicala spitaliceasca;
-asistenta medicala spitaliceasca de ambulator.
68. Caracteristica si componentele CNAM (Compania Nationala de Asigurari n
Medicina). Avantajele asigurarilor medicale.
Caracteristica:
este o organizaie de stat autonom de nivel naional, care dispune de
personalitate juridic i desfoar activiti nonprofit n domeniul asigurrii obligatorii de
asisten medical, fondat prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr.950 din 7
septembrie 2001 n scopul implementrii Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asisten
medical nr.1585-XIII din 27 februarie 1998.
Componentele:

-conducerea;

-direcia juridic;
-directia evidenta contabila;
-direcia economie i planificare;
- direcia dezvoltare strategic i resurse umane;
-directia de evaluare si control;
-directia contractare si relatii cu prestatorii;

35

-direcia administrare a fondului msurilor de profilaxie i a fondului de dezvoltare;

-directia sisteme informationale;
-serviciul audit intern;
-serviciul de informare si relatii cu mass-media;
-servicii relatii internationale;
-sectia administrativa.
Avantajele:
-comfortul financiar-in momentul activarii serviciilor medicale devine garantul
financiar p-u orice forme de cheltuieli medicale;
-servicii medicale calitative ,investigatii de laborator,metode de tratament efective.