Conventia ONU privind schimbarile

climatice.
Schimbarile climatice sunt schimbari de climat
atribuite direct sau indirect unei activitati omenesti care
altereaza compozitia atmosferei la nivel global si care se
adauga variabilitatii naturale a climatului observat in
cursul unor perioade comparabile;
n 1992, a fost adoptat Convenia Cadru a Naiunilor
Unite privind Schimbrile Climatice (UNFCCC), ca rspuns
la problema nclzirii globale. Cinci ani mai trziu, a fost
adoptat Protocolul de la Kyoto, care consolideaz
Convenia, prin stabilirea cerinelor n ce privete
reducerea emisiilor, din punct de vedere legal, pentru 37
de ri industrializate.
Scopul ultim al ambelor tratate este stabilizarea
concentraiilor de gaze cu efect de ser din atmosfer la
un nivel care s previn o intervenie uman periculoas
n sistemul climatic. Secretariatul Conveniei Cadru a
Naiunilor Unite privind schimbrile climatice activeaz
pentru atingerea acestor scopuri.

Convenia Cadru a Naiunilor Unite privind Schimbrile

Climatice a intrat n vigoare la 21 martie 1994. n prezent,
apartenena la convenie este aproape universal. Cele
195 de state care au ratificat Convenia se numesc Pri.
n 1996, guvernele s-au decis s accepte oferta
guvernului german de a stabili sediul secretariatului n
oraul german Bonn. Activitatea desfurat de
personalul Secretariatului UNFCCC are loc sub ghidajul
celor 195 membri, care au ratificat Convenia i al celor
192 din Protocol.
n primii ani de la nfiinare, principala responsabilitate a
secretariatului a fost susinerea negocierilor
interguvernamentale privind schimbrile climatice. n
plus, n prezent, instituia ofer susinere organismelor
autoconstituite, care deservesc procesul.
Intrarea n vigoare a Protocolului de la Kyoto, din
2005, a determinat o cretere a expertizei tehnice n
interiorul Secretariatului. O mare parte a activitii
include analize i evaluri asupra informaiilor privind
schimbrile climatice i a datelor raportate de prile
implicate. Totodat, Secretariatul UNFCCC poate furniza
oportuniti sectorului privat pentru angajarea n relaii

de colaborare i parteneriate, conform valorilor i

principiilor din Carta Naiunilor Unite i din Convenia
Cadru privind Schimbrile Climatice, ct i n acord cu
principiile recunoscute la nivel internaional n privina
drepturilor omului, anticorupie, condiii de munc i
mediu.
Anual, organizaia desfoar ntre dou i patru
sesiuni de negociere. Cel mai important eveniment
organizat sub egida UNFCCC este Conferina Naiunilor
Unite privind Schimbrile Climatice (COP), desfurat
concomitent cu Conferina Prilor, care are rolul de
reuniune a prilor implicate n Protocolul de la Kyoto
(CMP). Evenimentul, gzduit de grupurile regionale,
reprezint cea mai mare conferin anual din cadrul
ONU, reunind pn la 10.000 de persoane.
Statisticile celei mai recente Conferine anuale,
desfurat n noiembrie 2013, la Varovia, au evideniat:
1.979 de ntlniri, 170 de evenimente adiacente, 110
expoziii, 120 de conferine de pres. Pe lng aceste
evenimente, organizaia se implic ntr-un numr
semnificativ de ntlniri i seminarii periodice.

Pentru evitarea unei catastrofe climatice,

reprezentantul Conveniei-Cadru a Naiunilor Unite privind
schimbrile climatice, Christiana Figueres, a solicitat, la
nceputul anului 2014, principalelor instituii financiare si tripleze investiiile n proiecte de energie regenerabil,
care ar trebui s ajung la 1.000 de miliarde de dolari pe
an. Investiiile n tehnologii curate, de aproximativ 300
miliarde de dolari anual, sunt considerate insuficiente,
astfel c liderul secretariatului UNFCCC a subliniat c este
necesar o triplare a investiiilor pentru urmtorii cinci
sau zece ani, ideal pn n 2030.
Cu ocazia Summitului ONU privind Schimbrile
Climatice, desfurat la 23 septembrie 2014, la New York,
liderul Secretariatului UNFCCC a subliniat asumarea
reducerii drastice a emisiilor de dioxid de carbon n cele
100 de ri participante la eveniment. Ca urmare, zeci de
guverne, companii, societatea civil i popoare indigene
s-au angajat s reduc la jumtate despduririle pn n
2020, iar pn n 2030 s le elimine n totalitate,
concomitent cu furnizarea unei finanri de 1 miliard de
dolari pentru rile unde conservarea pdurilor reprezint
o problem stringent.

Romnia transmite anual ctre Secretariatul UNFCCC,

Comisia Europeana i Agenia European de Mediu,
Inventarul Naional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Ser
(INEGES), raport anual ce rspunde obligaiilor asumate
de ara noastr ca Parte la Anexa B a Protocolului de la
Kyoto, ca parte angajat n UNFCCC i ca Stat Membru al
Uniunii Europene. Raportul este supus analizei i evalurii
anuale realizate de experii Secretariatului Conveniei.

Obiective:
Obiectivul final al prezentei Conventii si al tuturor
instrumentelor juridice conexe pe care Conferinta Partilor
le-ar putea adopta este de a stabiliza, conform
dispozitiilor pertinente ale Conventiei, concentratiile de
gaze cu efect de sera in atmosfera la un nivel care sa
impiedice perturbare antropica periculoasa a sistemului
climatic. Se va conveni sa se atinga acest obiectiv intr-un
interval de timp suficient pentru ca ecosistemele sa se
poata adapta natural la schimbarile climatice, pentru ca
productia alimentara sa nu fie amenintata, iar
dezvotlarea economica sa se poata desfasura in mod
durabil.

Principii:
In masurile pe care le vor lua pentru a atinge
obiectivul Conventiei si a aplica dispozitiile acesteia,
Partile vor fi indrumate de ceea ce urmeaza:
1. Revine in sarcina Partilor sa ocroteasca sistemul
climatic in interesul
generatiilor prezente si viitoare pe baza echitatii si in
functie de
responsabilitatile lor comune, dar diferentiate si de
capacitatile lor. In
consecinta, revine in sarcina tarilor dezvoltate sa fie in
avangarda
luptei impotriva schimbarilor climatice si a efectelor lor
nefaste.
2. Revine in sarcina partilor sa lucreze de comun acord la
un sistem
economic international deschis care sa conduca la o
crestere economica si la o dezvoltare durabila a tuturor
partilor, in special a tarilor in curs de dezvoltare-Parti,
pentru a le permite sa studieze mai bine problemele puse
de schimbarile climatice. Trebuie sa se evite ca masurile
luate pentru a lupta impotriva schimbarilor climatice,
inclusiv masurile unilaterale, sa constituie un mijloc de
impunere a unor discriminari arbitrare sau nejustificate

pe planul comertului international sau a unor obstacole

deghizate in cale acestui comert.

Bibliografie:
1. http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/schimbari_
climatice/1_Documentatie/UNFCCC_ro.pdf
2. http://europa.eu/legislation_summaries/environment/
tackling_climate_change/l28060_ro.htm
3. http://www.agerpres.ro/fluxdocumentare/2014/09/25/organizatii-internationalesecretariatul-conventiei-cadru-a-natiunilor-uniteprivind-schimbarile-climatice-unfccc--18-26-39
4. http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/schimbari_
climatice/1_Documentatie/SNSC_ro.pdf