Urangutanul de Sumatra (Pongo abelii)

Urangutanul sau orangutanul (din lb. malaiez Orang (om) i (h) utan
(pdure), prin urmare, omul pdurii), este
de
Sumatra
o specie asiatic extant de maimue Urangutan
antropoide. Nativ n Indonezia i Malaezia, (Pongo abelii)
urangutanii sunt n prezent gsii doar n
Clasificare tiinific
pdurile tropicale de pe insulele Borneo i
Sumatra. Clasificate n genul Pongo, exist Regn:
Animalia
doar dou specii care au supravieuit: ncrengtur:
Chordata
urangutanul Bornean (Pongo pygmaeus) i Subncrengtur: Vertebrata
urangutanul Sumatra (Pongo abelii). Ele Clas:
Mammalia
sunt i singurele specii supravieuitoare ale Ordin:
Primate
subfamiliei Ponginae, care a inclus, de Subordin:
Haplorhini
asemenea, mai multe specii, cum ar fi Suprafamilie:
Hominoidea
Gigantopithecus. Cercetarea secvenial a Familie:
Hominidae
genomului a relevat c cele dou specii se Subfamilie:
Ponginae
pare c s-au ndeprtat genetic cu 400.000 Gen:
Pongo
de ani n urm.
Grup specific: Pongo borneo
(Lacpde,
Ca cele mai mari animale arboricole n
1799)
prezent au brae proporional mai lungi Specie:
Pongo
dect celelalte maimue mari. Prul lor este
pygmaeus
Pongo abelii
de obicei rou-brun n loc de pr maro sau
negru, tipic cimpanzeilor i gorilellor.
Masculii aduli dominani au pernie distinctive pe obraji i emit sunete lungi care
atrag femelele i intimideaz rivalii.Urangutanii sunt cei mai solitari dintre
primatele mari, cele mai multe legturi sociale aprnd ntre mame i descendeni
ale acestora, care stau n contact fizic cu mamele lor n primele patru luni de via .
Fructele sunt componenta cea mai important a hranei orangutanilor, cu toate
acestea mai mnnc i coaj de copaci, vegetaie, miere, insecte i chiar ou de
psri. Acetia sunt printre cei mai inteligeni dintre primate i sunt capabile s

foloseasc o varietate de instrumente sofisticate, fac cuiburi pentru somn n fiecare

noapte din crengi i frunzi. Primatele au fost intens studiate datorit capacit ii lor
de nvare i uurinei cu care interacioneaz cu late animale sau chiar cu
oamenii, atunci cnd au confort i se simt n siguran.
Bagajul genetic al urangutanilor de Sumatra este mai divers dect se credea,
fapt care mrete ansele de supravieuire pentru aceast specie de maimue
antropoide, conform unei echipe de oameni de tiin care a publicat o prim
analiz complet a genomului acestor animale pe cale de dispariie, informeaz
AFP. Genomul urangutanului, supranumit i omul pdurii, a rmas extraordinar
de constant n ultimii 15 milioane de ani, susine Richard Wilson, directorul
centrului de genomic de la Universitatea Washington (Saint-Louis, SUA),
coordonatorul acestui studiu citat de realitatea.net. Acest genom stabil contrasteaz
cu cel al verilor si apropiai, omul i cimpanzeul, care au trecut prin modificri
i reorganizri radicale, fapt care le-a accelerat probabil evoluia, mai adaug omul
de tiin american. O echip internaional de oameni de tiin din opt ri au
participat la operaiunea de secveniere a genomului unei femele de urangutan,
botezat Susie, iar rezultatele activitii lor sunt publicate n numrul de joi al
revistei britanice Nature. Cercettorii au analizat i bagajul genetic al altor cinci
urangutani de Sumatra i a cinci urangutani din insula indonezian Borneo.
Odinioar aceste maimue antropoide populau mediul arboricol de pe ntreaga
suprafa a Asiei de sud-est, ns n prezent mai triesc doar aproximativ 40.000 de
exemplare pe insula Borneo i 7.000 pe insula Sumatra. Aceste dou grupuri sunt
separate genetic de aproximativ 400.000 de ani, mult mai recent dect se credea
nainte. Surprinztoare pentru oamenii de tiin a fost descoperirea faptului c, n
medie,urangutanii dispun de o diversitate genetic mai mare dect oamenii, explic
i Devin Locke, co-autor al studiului. Mai mult dect att, aceast diversitate este
mai pronunat n cazul micii populaii de urangutani din Sumatra dect n cazul
populaiei din Borneo. Aceast diversitatea genetic le permite acestor maimue
antropoide s se adapteze mai uor la schimbrile din mediul de via i s reziste
mai bine la anumite boli, crescndu-le astfel ansele de supravieuire. Urangutanii,
care pot tri n mediul natural pn la 45 de ani, sunt capabili s-i confecioneze i
s utilizeze unelte simple i dispun de o form de nelegere cultural, dou
trsturi ce au fost considerate mult timp ca aparinnd n exclusivitate omului.

Urangutanii de Sumatra constituie specia de maimue antropoide ce prezint cel

mai mare risc de extincie. Acum, acetia sunt supui unei noi ameninri: virusul
Ebola, sau unul similar acestuia. Cercettorii au descoperit c urangutanii din
Borneo prezint anticorpi care recunosc att specia asiatic a virusului Ebola, ct i
cele patru virusuri africane ale Ebolei i un alt virus african similar, Marburg.Pn
acum, niciunul din virusurile africane nu a mai fost ntlnit n afara Africii. Aceast
descoperire surprinztoare a fost dat publicitii de conductorul studiului,
Chairul Anwar Nidom de la Universitatea Airlangga din Surabaya (Indonezia), cu
ocazia unei conferine organizate sptmna trecut.
Urangutanii sunt singurele maimue antropoide asiatice, toate celelalte
cimpanzeii, gorilele i cimpanzeii bonobo fiind africane. Din cauza defririi
pdurilor n scopul obinerii de teren agricol, doar 40.000 de urangutani mai
supravieuiesc pe insulele Sumatra i Borneo, cu 20.000 mai puini dect acum un
deceniu.Cu ocazia unei cercetri a mamiferelor slbatice ce avea ca scop
identificarea animalelor afectate de H5N1, echipa condus de Nidom a colectat
snge de la 353 de urangutani care triesc n dou rezervaii naturale din Borneo.
Apoi, oamenii de tiin au testat mostrele pentru a identifica anticorpii la grip i
alte infecii, aflnd astfel bolile de care au suferit urangutanii.Spre surprinderea
cercettorilor, 65 de urangutani prezentau anticorpi care reacionau la proteinele de
la una din cele 4 specii africane de Ebola sau de la Marburg.Locuitorii satelor
indoneziene de pe insula Borneo au ucis cel puin 750 de urangutani de-a lungul
unui an. Exemplarele din specia pe cale de dispariie au fost omorte pentru a
proteja plantaiile agricole i pentru carne.Datele provin din primul raport care
cuantific numrul de urangutani ucii, acesta fiind publicat n jurnalul
tiinific PLosOne. Autorul raportului, Erik Meijaard, afirm c riscul ca aceast
specie s dispar este mai mare dect se credea pn acum."Raportul nostru indic
faptul c urangutanii sunt ucii chiar i n interiorul zonelor mpdurite, fiind vnai
ca orice alt specie", avertizeaz Meijaard. "Poate acest adevr nu este unul
comod, dar nu mai putem ignora realitatea", a adugat el.La elaborarea acestui
raport au contribuit 20 de organizaii, printre care WWF, The Nature
Conservancy i alte 18 ONG-uri, fiind intervievate 6.983 de persoane n 687 de
sate din Kalimantan, partea indonezian a insulei Borneo.Tipetele masculilor pot
avea doua semnificatii diferite, iar femelele sunt in masura sa le distinga. Este
concluzia unui studiu realizat de o echipa de etologi elvetieni.Analizand
"lamentarile" masculilor de urangutan (Pongo pygmaeus) din Borneo, un grup de
cercetatori de la Universitatea Zurich, Elvetia, a descoperit ca acestea nu servesc
doar la a atrage femelele, ci contin si informatii cu privire la identitatea destinatarei
si la context. Biologii elvetieni, coordonati de Carel van Schaik, au observat si
studiat comportamentul a trei urangutani maturi din punct de vedere sexual - Niko,

Kentung e Fugit - din rezervatia naturala Tuanan, din Borneo.Aria studiului a

acoperit 750 hectare de padure si mlastini, unde densitatea medie a urangutanilor
este de circa patru exemplare pe kilometru patrat.. "Urangutanii au un repertoriu
bogat de tipete, dar doar masculii dominanti emit semnale care pot fi auzite la
distanta mare. Acestea sunt o serie de sunete bubuitoare sau gemete de joasa
tonalitate care pot fi ascultate pe raza de un kilometru", a explicat Brigitte
Spillmann, co-autoare a studiului publicat in revista Ethology.Oamenii de stiinta au
recunoscut doua tipuri de astfel de "mesaje" ale urangutanilor: cele spontane, emise
frecvent si la intamplare, si cele emise ca raspuns la provocarile altor exemplare,
precum tipatul unui mascul rival sau sunetul caderii unui copac (urangutanii
darama copacii morti ca demostratie de forta, un comportament asemanator cu
repetatele lovituri in piept ale gorilei). Acestea din urma, sunete emise
de primate in stare de excitatie, par a fi mai rapide si mai sincopate decat cele
spontane. Etologii au mai observat si ca femelele de urangutan raspund la ambele
tipuri de "solicitari": ele recunosc nu numai identitatea masculului, factor foarte
important in comunicare, mai ales in lipsa contactului vizual, dar si imprejurarile in
care chemarea este emisa. In cazul celor spontane, femelele cu progenituri se
indeparteaza de mascul, iar cele active sexual se apropie. In plus, toate par a ignora
tipetele lungi si voluntare, care par astfel a fi nu solicitari "galante", ci doar reactii
menite a-i descuraja pe adversari si pe potentialii pradatori. .Nici mai mult nici mai
putin de 2.000 noi specimene de urangutani au fost recent identificate intr-o padure
din Indonezia. Descoperirea arunca o licarire de optimism asupra viitorului acestor
primate.Orice descoperire a unei noi populatii dintr-o specie aflata in pericol de
extinctie este o veste buna, dar in acest caz, vestea este incredibila. Oamenii si
maimutele mari, precum urangutanii, cimpanzeii si gorilele, impart un stramos
comun, care a trait in urma cu 13 milioane de ani. Ca o confirmare, aceste animale
fac frecvent dovada constiintei si a sentimentelor, considerate deprinderi
fundamentale omenesti. Guvernul spaniol le-ar putea chiar acorda unele drepturi
egale cu cele ale oamenilor. Avand in vedere pericolulul tot mai real pe care il
infrunta intreaga specie de urangutani, noua descoperire a organizatiei Nature
Conservancy este una care da speranta in salvarea primatelor. Situatia
urangutanilor ramane in continuare grava, deoarece mare parte dintre cele 50.000
de exemplare de pe Terra traiesc in Malaezia si Indonezia, acolo unde padurile
tropicale sunt culcate cu viteza la pamant. Insa, acum speranta este un pic mai
staruitoare. Faptul ca inca mai descoperim noi populatii ne indica existenta unei
sanse de a salva aceste animale, sustine Paul Hartman, lider al Orangutan.
Conservation Service Program. Cel mai mic urangutan dintre cele doua specii
care supravietuiesc astazi,urangutanul din insula indoneziana Sumatra este in
pericol de disparitie din cauza braconajului si distrugerii habitatului sau de catre

om. Spre deosebire de ruda sa foarte apropiata, urangutanul din Borneo, cel din
Sumatra are blana colorata in tonuri mai deschise. Datorita prezentei in Sumatra a
tigrilor, acesta specie petrece mai mult timp in adapostul oferit de copaci decat
ruda sa din Borneo. Cu toate ca urangutanii traiesc in medie 45 de ani in
salbaticie,rata inmultirii lor este cea mai scazuta dintre toate speciile de maimute
primate.