Pdurea

Amazonian
Prezentare realizata de ctre studenta :
Brnza

Cristina

Jungla Amazonian se afl n bazinul hidrografic

al fluviului Amazon. Acesta acoper 40% din

continentul Sud American i se ntinde pe teritoriul a
9 state: Brazilia (60%), Columbia (10%), Peru
(13%),Bolivia, Ecuador, Venezuela, Guyana, Suriname
si Guyana Francez.

Ca urmare a evoluiei umanedar i a interveniei

omului, Jungla Amazonian este compus dintr-un
mozaic de ecosisteme: pduri tropicale, pduri de
sezon, pduri de foioase, pduri inundate sau
savane.Jungla Amazonian mai este numit si
plmanul natural al Planetei, deoarece vegetaia
prezent aici recicleaz continuu dioxidul de carbon,
transformandu-l n oxigen. Aproximativ 20% din
oxigenul Terrei este produs aici, n Jungla
Amazonian.

Fluviul
Amazon
Fluviul principal, Amazonul, n jurul

cruia s-a format bazinul ce

adpostete acest unic ecosistem,
este cel mai mare din lume ca debit
i al doilea ca lungime dup Nil.
Amazonul pornete din vestul
continentului, din MuniiAnzi,
trezerseaza nordul Americii de Sud i
se vars n Oceanul Atlantic la Belem,
Brazilia. Fluviul, care are olungime
de 6.566 km, are peste 1.100 de
aflueni, 17 dintre acestia depind
1600 de km, iar doi (Negro si
Madeira) sunt mai mare ca i debit
decat fluviul Congo.

Biodiversita
tea tropicale constituie cel mai bogat biom
Pdurile

din punct de vedere al speciilor contituente. Cele

din America sunt mai bogate din acest punct de
vedere decat cele din Africa i Asia. Ca urmare,
Jungla Amazonian are o biodiversitate
neegalat, una din zece specii cunoscute n lume
trind aici. Jungla adposteste n jur de 2,5
milioane de specii de insecte, 40.000 de specii
de plante, 2.200 de specii de pesti, 1294 de
specii de psri, 427 de specii de mamifere i
378 de specii de reptile. Una din cinci specii de
psri triete n Jungla Amazonian, iar una din
5 specii de pesti in fluviulAmazon. Cercetatorii
au descoperitintre 96,660 si 128,843 de specii
de nevertebrate numai in Brazilia.

Jaguarul este a treia felin ca

mrime dup leu i tigru,
cantrind ntre 90 i 113 de kg,
nregistrandu-se i exemplare de
care au ajuns pan la 160 de kg.
Femele sunt cu 10-20% mai mici
decat jaguarii masculi. Lungimea
jaguarului variaz ntre 1.2 i 1.95
m, iar nlimea variaz ntre 63 i
76 de cm.
Jaguarul este o felin solitar,
ntalnindu-se doar pentru
mperechere. Singurele cercetri
asupra acestui animal s-au fcut
doar n captivitate, fiind foarte
greu de vzut n slbaticie.

Ca i celelalte feline, jaguarul este un animal carnivor, preferand n general przile mari. n dieta
acestuia intra 87 de specii, cum ar fi: caimanul, cprioare, capibara, tapiri, pecari, vulpi, caini sau
chiar anaconde. Populaia jaguarilor este n declin. Animalul este considerat aproape amenin at de
ctre Uniunea International pentru Conservarea Naturii i Resurselor Naturale, ceea ce nseamn c
jaguarul ar putea fi ameninat cu dispari ia n viitorul apropiat. Principalele cauze care au dus
jaguarii n pragul amenintarii cu dispari ia sunt defri rile, concurenta tot mai mare cu oamenii
pentru hran, braconajul, uraganele, precum i conflictele cu fermierii.

Fluturi la "adpat": o astfel de scen poate fi vzut adesea n Amazonia

- fluturii se adun n numr mare pe sol, n jurul unor mici poriuni de
pmnt umed, de unde extrag ap cu ajutorul trompei.
Numrul speciilor de insecte din pdurea amazonian este estimat la 2,5
milioane.

O cincime dintre speciile de psri ale

planetei triesc n Amazonia. Biologii nc se
strduiesc s gseasc o explicaie pentru
acest uimitoare bogie de psri. Printre
ele, se gsesc unele dintre cele mai
fascinante - sub raport estetic - forme de
via de pe Terra. Pentru omul iubitor de
culoare - suntem o specie nzestrat cu o
mare capacitate de a distinge nuanele, iar
tot ceea ce e viu colorat ne atrage privirea
i ne impresioneaz - psrile cu penaje n
culori aprinse sunt printre cele mai
seductoare imagini ale naturii.

O imagine captivant i specific pdurii

amazoniene este cea a stolurilor de
papagali, din diverse specii, care vin s
mnnce lut pe malurile rpoase ale
rurilor. Nu se cunoate cu precizie rostul
acestui comportament - cea mai acceptat
explicaie este, n prezent, aceea
cpsrile consum lut pentru
coninutul su de sodiu.

Muli au auzit despre pantera neagr din Africa - o form melanic (nzestrat cu
o mare cantitate de pigment melanic - negru - n blan) a leopardului sau
panterei. Mai puini tiu cexist i jaguari negri. Jaguarul, cea mai mare felin
slbatic din America de Sud i cel mai temut mamifer prdtor al Amazoniei, se
poate nfia i el, uneori, sub forma unor exemplare melanice, cum este cel din
fotografia de mai sus.

Cnd te gndeti la vegetaia luxuriant a pdurii

pluviale amazoniene, pare paradoxal afirmaia
c solul acesteia este srac n nutrieni. Dar
aa este. n ciuda aparenelor, aici nu exist un
strat gros de sol fertil, bogat n substane
hrnitoare. Ceea ce asigur creterea masei
vegetale i susine ntreaga biodiversitate este
ritmul rapid al descompunerii resturilor vegetale
i animale, n climatul cald i umed care
domnete n aceast regiune. Tot ceea ce ajunge
pe pmnt - fie c sunt frunze i ramuri czute
din copaci, fie c sunt organisme animale moarte
-, este imediat reciclat prin mecanisme naturale,
n stratul subire de sol de la suprafa; materia
organic este imediat reintrodus n circuit i, pe
seama ei, se dezvolt formele de via care dau
marea bogie de specii a pdurii.

Diversitatea speciilor de plante este

cea mai mare de pe pmant, experii
susin ca un kilometru ptrat poate s
conin mai mult de o mie de specii
de arbori i alte cateva mii de specii
de plante superioare. Potrivit unui
studiu, un sfert de kilometru ptrat
din jungla Ecuadorial conine mai
mult de 1100 de specii de arbori.
Biomasa medie a plantelor este
estimat la356 47 de tone pe
hectar. S-au nregistrat pan n
prezent aproximativ 438.000 de specii
de plante cu interes economic i
social, dar mult mai mult rmnand
nc nenregistrate

Gheara-mei (Uncaria guianensis)

Gheara-mei este o plant agtoare gigant, originar din

Amazon i din alte prti tropicale ale Americii Centrale i de Sud. Cu
spinii si n form de crlig, care i-au inspirat numele, atingnd 2,5
cm lungime, gheara-mtei se aga de alte plante. A fost folosit n
fitoterapie n multe zone de origine, mai ales n Peru, unde este
utilizat de peste 2 000 de ani.

n scop medicinal se folosetescoara, care este folosit la

prepararea de tincturi, tablete i capsule. n mod traditional, se
foloseste i ca decoct.

Nicotiana glauca Graham

Arbust semperviscent, cu o coroan ovoid-globuloas, ce poate atinge 3-7,5

m nlime.

Frunzele sunt mari 10-15 cm, lung peiolate, ovat-eliptice, verzi-albstrui

dispuse alternativ.

Florile sunt tubulare, galbene, lungi de pan la 5 cm, fiind dispuse n

raceme compuse.

Datorit coninutului mare de anabasina are aceleai utilizri ca i

Nicotiana tabacum i Nicotiana rustica intrand n categoria insecticidelor
ecologice.

Empiric se folosete sub forma de cataplasme pentru tratamentul diferitelor

afeciuni ale pielii sau pentru efectul anti reumatic.

Pachyelasma tessmannii
(mekogo)
Arbore pan la 50-60 de metri nlime cu trunchiul

cilindric ce poate avea 2-5 m in diametru la baza .

Coroana se dezvolta mult pe orizontalaluand in timp
aspect de ummbrela

Specia se gaseste in padurile ecuatoriale din africa, in

sud-vestul nigeriei, in estul camerunului, guineea, R.D.
Congo si gabon, fiind dintre cei mai impresionanti
arbori din aceste paduri.

Extractele din radacina acestei plante au un efect

larvicid foarte bun la tantari. Principii activi si actiune
moluscicida si neuroparalizanta pentru pesti.

Extractul din aceasta planta este folosit ca

antihelmintic, pentru scaderea febrei sau ca tonic
general.

Oamenii Amazonului

In Jungla Amazoniana traiesc un numar mare de grupuri etnice distincte. Acum

500 de ani triburile de aici erau semi-nomadice, se hraneau din vanat, pescuit
si agricultura. Peste 2000 de triburi care au existat in secolul 16 au disparut ca
o consecinta a stabilirii europenilor, o parte din ei fiind asimilati in populatia
braziliana.

In 1997 s-a estimat ca ar exista aproximativ 300.000 indivizi, grupati in 200 de

triburi. Numarul este mult mai mare, daca am calcula si aceia din orasele
braziliene. In anul 2007 s-a confirmat prezenta a 67 de triburi care traiesc
separat de civilizatie si care nu au contact cu lumea exterioara.

Defrisarile si
Din nefericire, acest unicpoluarea
conglomerat de

ecosisteme sufera datorita interventiei

oamenilor. Potentialul financiar imens a
primat si astfel s-a ajuns la defrisari in
masa. In 9 ani, din 1991 pana in 2000,
din Jungla Amazoniana au disparut
intre 415,000 si 587,000 km de padure,
adica o suprafata de 6 ori mai mare decat
Portugalia. Cele mai multe suprafete
defrisate au fost transformate in pasuni
pentru vite.
Pana in anul 1970, accesul in interiorul
padurii era interzis, Jungla Amazoniana
fiind aproape intacta. Defrisarile masive
au inceput odata cu ridicarea acestie
interdictii si cu construirea autostrazii
Trans-Amazoniana.

In 2008, in Peru a fost emisa o lege (ley de

la selva) care permitea ca unele zone
necultivate din Jungla Amazoniana aflate in
proprietatea statului, sa poate fi vandute
unor companii private. Desi legea a fost
promovata ca o masura de raimpadurire,
criticii au sustinut ca dimpotriva, aceasta
lege poate incuraja defrisarea. Pe scara
larga, aceasta lege a intampinat rezistanta,
fiind abrogata de legislatia peruana ca fiind
neconstitutionala.

Defriarea are loc ca urmare a mai multor motive:

crearea de puni pentru bovine
lemn valoros,
Spaiu locativ, agricultura (n special a boabelor de soia).
Brazilia este al doilea productor la nivel mondial de soia dup Statele Unite, n special pentru export i
producerea de biodiesel; ca urmare a creterii preului pentru soia, fermierii au nceput s se extinda i
n zona nordic a Junglei Amazoniene.

Dupo scurt perioada de optimism, n care eforturile de conservare preau c dduser

roade i ritmul defririi se mai redusese, noile date arat c situaia s-a nrutit iari.
Calcule pesimiste indic faptul c, dac ritmul actual al defririlor se menine,n dou
decenii suprafaa pdurii amazoniene se va micora cu 40%- o perspectiv ngrozitoare,
dat fiind rolul benefic uria al acestui biom n dinamica biosferei, n oxigenarea aerului, n
tot cea ce nseamn via pe Pmnt. Suntem nc departe de a nelege complexitatea
ameitoare a modului n care funcioneaz Terra, iar pierderea unei asemenea buci
enorme de natur, ticsit de forme de via, ar avea consecine pe care nici nu le putem
anticipa n mod precis. Nu ne putem imagina dect c ar fi cumplite.