Pădurea Amazoniană

-Trecut,Prezent si Viitor-

COORDONATOR, Prezentare realizata de către

Conferentiar Univ. Dr. Masterand:
Cristiana SIMA  Mihaela ANGELESCU
(CIRJAN)
 FMMAE, MA, Anul I
 Jungla Amazoniană se află în bazinul hidrografic
al fluviului Amazon. Acesta acoperă 40% din
continentul Sud American și se întinde pe teritoriul a
9 state: Brazilia (60%), Columbia (10%), Peru
(13%), Bolivia, Ecuador, Venezuela, Guyana, Suriname
si Guyana Franceză.
 Ca urmare a evoluției umane dar și a intervenției
omului, Jungla Amazoniană este compusă dintr-un
mozaic de ecosisteme: păduri tropicale, păduri de
sezon, păduri de foioase, păduri inundate sau
savane. Jungla Amazoniană mai este numită si
„plămanul natural al Planetei”, deoarece vegetația
prezentă aici reciclează continuu dioxidul de carbon,
transformandu-l în oxigen. Aproximativ 20% din
oxigenul Terrei este produs aici, în Jungla Amazoniană.
Fluviul Amazon
 Fluviul principal, Amazonul, în jurul
căruia s-a format bazinul ce
adăpostește acest unic ecosistem,
este cel mai mare din lume ca debit și
al doilea ca lungime după Nil.
Amazonul pornește din vestul
continentului, din Munții Anzi,
trezerseaza nordul Americii de Sud și
se varsă în Oceanul Atlantic la Belem,
Brazilia. Fluviul, care are o lungime
de 6.566 km (in timp ce Dunarea are
3,019 km de la izvoare),are peste
1.100 de afluenți, 17 dintre acestia
depășind 1600 de km, iar doi (Negro
si Madeira) sunt mai mare ca și debit
decat fluviul Congo.
 Biodiversitatea
 Pădurile tropicale constituie cel mai bogat biom
din punct de vedere al speciilor contituente. Cele
din America sunt mai bogate din acest punct de
vedere decat cele din Africa și Asia. Ca urmare,
Jungla Amazoniană are o biodiversitate
neegalată, una din zece specii cunoscute în lume
trăind aici. Jungla adăposteșste în jur de 2,5
milioane de specii de insecte, 40.000 de specii
de plante, 2.200 de specii de pesti, 1294 de
specii de păsări, 427 de specii de mamifere și
378 de specii de reptile. Una din cinci specii de
păsări trăiește în Jungla Amazoniană, iar una din
5 specii de pesti in fluviul Amazon. Cercetatorii
au descoperit intre 96,660 si 128,843 de specii
de nevertebrate numai in Brazilia.
Jaguarul este a treia felină ca mărime
după leu și tigru, cantărind între 90 și 113
de kg, înregistrandu-se și exemplare de
care au ajuns pană la 160 de kg. Femele
sunt cu 10-20% mai mici decat jaguarii
masculi. Lungimea jaguarului variază
între 1.2 și 1.95 m, iar înălțimea variază
între 63 și 76 de cm.
Jaguarul este o felină solitară, întalnindu-
se doar pentru împerechere. Singurele
cercetări asupra acestui animal s-au făcut
doar în captivitate, fiind foarte greu de
văzut în sălbaticie.
 Ca și celelalte feline, jaguarul este un animal carnivor, preferand în general prăzile mari. În dieta
acestuia intra 87 de specii, cum ar fi: caimanul, căprioare, capibara, tapiri, pecari, vulpi, caini sau
chiar anaconde. Populația jaguarilor este în declin. Animalul este considerat aproape amenințat de
către Uniunea Internatională pentru Conservarea Naturii și Resurselor Naturale, ceea ce înseamnă că
jaguarul ar putea fi amenințat cu dispariția în viitorul apropiat. Principalele cauze care au dus
jaguarii în pragul amenintarii cu dispariția sunt defrișările, concurenta tot mai mare cu oamenii
pentru hrană, braconajul, uraganele, precum și conflictele cu fermierii.
Fluturi la "adăpat": o astfel de scenă poate fi văzută adesea în Amazonia
- fluturii se adună în număr mare pe sol, în jurul unor mici porţiuni de
pământ umed, de unde extrag apă cu ajutorul trompei.
Numărul speciilor de insecte din pădurea amazoniană este estimat la 2,5
milioane.
 O cincime dintre speciile de păsări ale planetei
trăiesc în Amazonia. Biologii încă se străduiesc
să găsească o explicaţie pentru acestă uimitoare
bogăţie de păsări. Printre ele, se găsesc unele
dintre cele mai fascinante - sub raport estetic -
forme de viaţă de pe Terra. Pentru omul iubitor
de culoare - suntem o specie înzestrată cu o mare
capacitate de a distinge nuanţele, iar tot ceea ce e
viu colorat ne atrage privirea şi ne impresionează
- păsările cu penaje în culori aprinse sunt printre
cele mai seducătoare imagini ale naturii.
 O imagine captivantă şi specifică pădurii
amazoniene este cea a stolurilor de papagali, din
diverse specii, care vin să mănânce lut pe
malurile râpoase ale râurilor. Nu se cunoaşte cu
precizie rostul acestui comportament - cea mai
acceptată explicaţie este, în prezent, aceea
că păsările consumă lut pentru conţinutul său
de sodiu.
 Mulţi au auzit despre pantera neagră din Africa - o formă melanică (înzestrată cu o mare cantitate de
pigment melanic - negru - în blană) a leopardului sau panterei. Mai puţini ştiu că există şi jaguari
negri. Jaguarul, cea mai mare felină sălbatică din America de Sud şi cel mai temut mamifer prădător
al Amazoniei, se poate înfăţişa şi el, uneori, sub forma unor exemplare melanice, cum este cel din
fotografia de mai sus.
 Când te gândeşti la vegetaţia luxuriantă a pădurii pluviale
amazoniene, pare paradoxală afirmaţia că solul acesteia este
sărac în nutrienţi. Dar aşa este. În ciuda aparenţelor, aici nu
există un strat gros de sol fertil, bogat în substanţe hrănitoare.
Ceea ce asigură creşterea masei vegetale şi susţine întreaga
biodiversitate este ritmul rapid al descompunerii resturilor
vegetale şi animale, în climatul cald şi umed care domneşte în
această regiune. Tot ceea ce ajunge pe pământ - fie că sunt
frunze şi ramuri căzute din copaci, fie că sunt organisme
animale moarte -, este imediat reciclat prin mecanisme
naturale, în stratul subţire de sol de la suprafaţă; materia
organică este imediat reintrodusă în circuit şi, pe seama ei, se
dezvoltă formele de viaţă care dau marea bogăţie de specii a
pădurii.
 Diversitatea speciilor de plante este cea mai mare
de pe pămant, experții susțin ca un kilometru
pătrat poate să conțină mai mult de o mie de
specii de arbori și alte cateva mii de specii de
plante superioare. Potrivit unui studiu, un sfert
de kilometru pătrat din jungla Ecuadorială
conține mai mult de 1100 de specii de arbori.
Biomasa medie a plantelor este estimată la 356 ±
47 de tone pe hectar. S-au înregistrat pană în
prezent aproximativ 438.000 de specii de plante
cu interes economic și social, dar mult mai mult
rămănand încă neînregistrate
 Gheara-mâţei (Uncaria guianensis)
 Gheara-mâţei este o plantă agăţătoare gigantă, originară din Amazon şi din alte
părti tropicale ale Americii Centrale şi de Sud. Cu spinii săi în formă de cârlig, care
i-au inspirat numele, atingând 2,5 cm lungime, gheara-mâtei se agaţă de alte
plante. A fost folosită în fitoterapie în multe zone de origine, mai ales în Peru, unde
este utilizată de peste 2 000 de ani.
 În scop medicinal se foloseşte scoarţa, care este folosită la prepararea de tincturi,
tablete şi capsule. În mod traditional, se foloseste şi ca decoct.
 Nicotiana glauca Graham

 Arbust semperviscent, cu o coroană ovoid-globuloasă, ce poate atinge 3-7,5

m înălțime.
 Frunzele sunt mari 10-15 cm, lung pețiolate, ovat-eliptice, verzi-albăstrui
dispuse alternativ.
 Florile sunt tubulare, galbene, lungi de pană la 5 cm, fiind dispuse în
raceme compuse.
 Datorită conținutului mare de anabasina are aceleași utilizări ca și
Nicotiana tabacum și Nicotiana rustica intrand în categoria insecticidelor
ecologice.
 Empiric se folosește sub forma de cataplasme pentru tratamentul diferitelor
afecțiuni ale pielii sau pentru efectul anti reumatic.
Pachyelasma tessmannii (mekogo)
 Arbore pană la 50-60 de metri înălțime cu trunchiul
cilindric ce poate avea 2-5 m in diametru la baza .
Coroana se dezvolta mult pe orizontalaluand in timp
aspect de ummbrela
 Specia se gaseste in padurile ecuatoriale din africa, in
sud-vestul nigeriei, in estul camerunului, guineea, R.D.
Congo si gabon, fiind dintre cei mai impresionanti
arbori din aceste paduri.
 Extractele din radacina acestei plante au un efect
larvicid foarte bun la tantari. Principii activi si actiune
moluscicida si neuroparalizanta pentru pesti.
 Extractul din aceasta planta este folosit ca
antihelmintic, pentru scaderea febrei sau ca tonic
general.
 Oamenii Amazonului
 In Jungla Amazoniana traiesc un numar mare de grupuri etnice distincte. Acum 500 de ani triburile de aici
erau semi-nomadice, se hraneau din vanat, pescuit si agricultura. Peste 2000 de triburi care au existat in
secolul 16 au disparut ca o consecinta a stabilirii europenilor, o parte din ei fiind asimilati in populatia
braziliana.
 In 1997 s-a estimat ca ar exista aproximativ 300.000 indivizi, grupati in 200 de triburi. Numarul este mult
mai mare, daca am calcula si aceia din orasele braziliene. In anul 2007 s-a confirmat prezenta a 67 de triburi
care traiesc separat de civilizatie si care nu au contact cu lumea exterioara.
 Defrisarile si poluarea
 Din nefericire, acest unic conglomerat de
ecosisteme sufera datorita interventiei
oamenilor. Potentialul financiar imens a
primat si astfel s-a ajuns la defrisari in
masa. In 9 ani, din 1991 pana in 2000,
din Jungla Amazoniana au disparut
intre 415,000 si 587,000 km² de padure,
adica o suprafata de 6 ori mai mare decat
Portugalia. Cele mai multe suprafete
defrisate au fost transformate in pasuni
pentru vite.
 Pana in anul 1970, accesul in interiorul
padurii era interzis, Jungla Amazoniana
fiind aproape intacta. Defrisarile masive
au inceput odata cu ridicarea acestie
interdictii si cu construirea autostrazii
Trans-Amazoniana.
 In 2008, in Peru a fost emisa o lege (“ley de
la selva”) care permitea ca unele zone
necultivate din Jungla Amazoniana aflate in
proprietatea statului, sa poate fi vandute
unor companii private. Desi legea a fost
promovata ca o masura de raimpadurire,
criticii au sustinut ca dimpotriva, aceasta
lege poate incuraja defrisarea. Pe scara
larga, aceasta lege a intampinat rezistanta,
fiind abrogata de legislatia peruana ca fiind
neconstitutionala.
Defrișarea are loc ca urmare a mai multor motive:
- crearea de pășuni pentru bovine
- lemn valoros,
- Spațiu locativ, agricultura (în special a boabelor de soia).
Brazilia este al doilea producător la nivel mondial de soia după Statele Unite, în special pentru export
și producerea de biodiesel; ca urmare a creșterii prețului pentru soia, fermierii au început să se extinda
și în zona nordică a Junglei Amazoniene.
 După o scurtă perioada de optimism, în care eforturile de conservare păreau că dăduseră roade şi
ritmul defrişării se mai redusese, noile date arată că situaţia s-a înrăutăţit iarăşi. Calcule pesimiste
indică faptul că, dacă ritmul actual al defrişărilor se menţine, în două decenii suprafaţa pădurii
amazoniene se va micşora cu 40% - o perspectivă îngrozitoare, dat fiind rolul benefic uriaş al acestui
biom în dinamica biosferei, în oxigenarea aerului, în tot cea ce înseamnă viaţă pe Pământ. Suntem încă
departe de a înţelege complexitatea ameţitoare a modului în care funcţionează Terra, iar pierderea
unei asemenea bucăţi enorme de natură, ticsită de forme de viaţă, ar avea consecinţe pe care nici nu le
putem anticipa în mod precis. Nu ne putem imagina decât că ar fi cumplite.
 Potrivit unor date guvernamentale satelitare, o suprafață de 7.135 de kilometri pătrați a fost
despădurită în Amazon în perioada ianuarie-august 2022, cu 19% mai mult decât în aceeași
perioadă anul trecut, potrivit agenției naționale de cercetare spațială INPE, cea care a colectat
datele.
 Doar în august, defrișările au totalizat 1.661 de kilometri pătrați, o creștere cu 81% fată de
aceeași lună în 2021. Odată cu începerea sezonului incendierilor luna aceasta, Inpe a înregistrat
33.116 de alerte de incendiu, al doilea cel mai grav bilanț din ultimul deceniu. În Brazilia, fermierii
defrișează și dau foc copacilor pentru a curăța terenul, iar câteodată aceste incendii scapă de sub
control.
 „Despădurirea este complet scăpată de sub control în Amazon. Este rezultatul unei politici anti-
mediu cu un grad foarte mare de succes care a fost implementată în ultimii aproape patru ani”, a
spus Cristiane Mazzetti, reprezentată Greenpeace Brazil, referindu-se la Bolsonaro.
 „Distrugerea accelerată împinge Amazonul spre un punct de cotitură când nu îşi va mai îndeplini
rolul de pădure tropicală.