Zona

forestiera
ecuatoriala
Proiect,Plopeanu Mihai Alexandru
Pozitie pe glob 

• Pădurile ecuatoriale se întâlnesc în regiunea

ecuatorială, de o parte și de alta a Ecuatorului
(în medie până la 5° latitudine nordică și
sudică) precum bazinul fluviului Congo,
câmpia Amazonului, Nordul Australiei, și
insulele Filipine.
• Aproximativ două treimi din pădurile
tropicale umede din lume pot fi considerate
ecuatoriale. Cele mai mari întinderi de pădure
ecuatorială găsite în zonele joase ale
Amazonului din America Centrală, Bazinul
Congo și Golful african Guineea și insulele
din Asia de Sud-Est din Indonezia.
2 regiuni
caracteristice 
• Pădurile din Madagascar

• Pădurile tropicale din Caraibe

Padurile din Madagascar

• Madagascar este un micro-continent care s-a separat de partea de est a Africii la un moment dat în perioada jurasică și acest lucru se reflectă prin flora și
fauna sa, la care se adaugă un număr mare de plante și animale din grupuri asiatice.
• În partea de est a insulei, găsim un nivel ridicat de endemism (aproximativ 85% din speciile de plante sunt unice pentru insulă). Un grup de plante care
s-a diversificat puternic în Madagascar sunt palmele și putem găsi aproximativ 12 genuri endemice de palmieri.
• Orhideele sunt foarte diverse în jungla Madagascarului ajungând la aproape 1000 de specii, cele mai notabile fiind Agraecum sesquisedale de floare
albă.
• Din păcate, flora și fauna din jungla Madagascarului suferă un nivel mare de distrugere de către mâna omului, fiind o mare varietate de păsări zburătoare
gigant și lemuri distruse de vânătoarea fără discriminare.
• Populația umană de pe insula Madagascar crește într-un ritm accelerat și distrugerea pădurii tropicale are loc atât de rapid încât provoacă un număr mare
de dispariții.
Pădurile tropicale din Caraibe

• La nord de blocul junglei amazoniene, multe dintre insulele care aparțin bazinului Caraibelor sunt
parțial sau total protejate de pădurea tropicală.
• Clima din cea mai mare parte a acestei regiuni este destul de uscată. Aceste păduri din Caraibe
sunt mai puțin bogate în specii decât cele din jungla sud-americană.
• Printre speciile de arbori găsite în jungla Caraibelor, există o mare analogie cu pădurile tropicale
din America de Sud și Centrală, iar o mare parte a speciei este, de asemenea, împărtășită cu
continentul.
2 state localizate in
aceasta zona

• 1. Brazilia
• 2.Indonezia
Statul Brazilia 
• Aci este prezenta una dintre cele mai importante paduri ecuatoriale :Padurea Amazoniana.Pădurea
Amazoniană (portugheză Floresta Amazônica, spaniolă Selva Amazónica), cunoscută și
ca Amazonia (Amazônia, Amazonía) sau Jungla Amazoniană, este o pădure umedă de foioase care acoperă cea mai mare
parte a bazinului Amazonului. Pădurea este situată în partea de nord a Americii de Sud, și se întinde pe teritoriul a 9
țări: Brazilia, Peru, Columbia, Venezuela, Ecuador, Bolivia, Guyana, Surinam și Guyana  Franceză, având o suprafață de
5,5 milioane de kilometri pătrați. Amazonia constituie peste jumătate de păduri tropicale rămase pe Pământ și reprezintă cel
mai bogat ecosistem al lumii[, cu aproape 390 de miliarde arbori divizați în 16.000 de specii, cu multe specii încă
nedescoperite și endemice. 60% din pădure se află pe teritoriul Braziliei, 13% se află în Peru, 10% se află în Columbia iar
restul este împarțită de celelalte șase state. În anul 2008 Pădurea Amazoniană a fost canditată pentru cele „7 Noi Minuni ale
Naturii”.

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-NC-ND.

Statul Indonezia 
• Borneo Montane Padurea de ploaie
• Pădurea tropicală Borneo montană este o regiune ecologică formată din pădure de nori și păduri de laur. Regiunea
are cele mai bogate păduri de ploaie din lume. Găzduiește specii tropicale endemice 155 și alte specii 112 introduse
în zonă. Copacii formează pădurile norilor tropicale cu canopii la fel de înalte (24m-36m) deasupra solului.
Regiunea găzduiește animale distincte, cum ar fi centimetrul, urangutanul, veverițele, langurii și șobolanii. Speciile
emergente de arbori cresc la fel de mari ca și 65 metri deasupra solului. Peisajul este acoperit cu calcar, roci
sedimentare și roci vulcanice. Experimentează climă umedă tropicală și precipitații lunare peste 200mm. Regiunea
se confruntă cu amenințări legate de incendiile forestiere, exploatările forestiere ilegale și incidentele umane.
 • Clima este caracteristică Infratropical și Pluvial
Termotropical. Regiunile cu acest climat au
temperaturi ridicate pe tot parcursul anului, iar
căldura provoacă furtuni convective în fiecare după-
Tipul de climat amiază.

si
temperaturile • Temperaturile medii lunare sunt de 26-28 de grade
Celsius și pot ajunge la 35 de grade Celsius.
anuale  Intervalul anual de diferență de temperatură este
foarte mic și poate fi de până la 3 grade Celsius, deși
intervalul dintre cea mai ridicată temperatură din
timpul zilei și cea mai scăzută temperatură pe timp de
noapte este de obicei mai mare.
 Umiditatea este de obicei destul de ridicată. Aproape de
ecuator, intrarea intensă a energiei solare originează
zona de convergență intertropicală, o bandă de
Precipitatii convecție a aerului în creștere care își pierde umiditatea
anualea,amplitudine cu precipitații intense și frecvente.
termica
Amplitudinea termica este de 23 de grade celsius (35
grade  minus 12 grade)
 • Este prezent calmul ecuatorial =zonă îngustă de o

Vanturile parte și de alta a ecuatorului, cu presiune atmosferică

scăzută, vânturi slabe și ploi abundente
Diagrama climatica
Vegetatie 

• În regiunile ecuatoriale, precipitațiile abundente generează creșterea

florei pe tot parcursul anului. Aceste jungle se caracterizează prin
faptul că au o vegetație foarte densă. Patru mile pătrate de pădure
tropicală pot conține până la 750 de specii de copaci și 1.500 de
specii de plante cu flori.
Prima specie 

1.Arborele de cacao (Theobroma cacao)

aparține genului Theobroma, familia Malvaceae.
Acest gen cuprinde 20 de specii de arbuști ce
ating 4–5 m înălțime, cu frunza verde tot timpul
anului, care cresc în pădurile tropicale
din America latină. Denumirea științifică a
plantei a fost dată de naturalistul suedez Carl von
Linné.

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-SA-NC.

Cea de a doua specie 

• Arborele-de-cauciuc (Hevea brasiliensis) este

un arbore tropical din familia Euphorbiaceae,
din seva (latex) căruia se
produce cauciucul natural.Un arbore este apt
pentru recoltarea latexului de la vârsta de 5 - 6
ani până la vârsta de 25 de ani 30-40m.
înălțime cu diametrul trunchiului de 35 cm,
aceasta se realizează prin încrestarea în formă
de spirală a scoarței spre o încrestătură centrală
unde sunt fixate vasele de recoltare. 

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY.

 • Majoritatea animalelor care locuiesc în pădurile ecuatoriale
sunt nevertebrate, insecte, arahnide precum păianjeni și
scorpioni și viermi. Există în jur de 500.000 de specii de
gândaci în aceste jungle.
• În pădurea tropicală amazoniană putem găsi 3.000 de specii de

Faună pești cunoscuți și se spune că ar putea exista un număr mare de

pești încă necunoscuți în această junglă.
• Există o mare varietate de herpetofaună formată din reptile
cum ar fi șerpi, șopârle, țestoase, crocodili și aligatori și un
număr mare de amfibieni precum salamandre, tritoni, broaște și
broaște.
• De asemenea, găsim o sută de mamifere precum jaguarii,
pumele, gorilele, cimpanzeii, babuinii și colobul, precum și
elefanții, hipopotamii și lamantinii.
Prima specie 

Cimpanzeul (genul Pan ) este un gen de maimuțe

antropoide aparținând familiei Hominidae.  Acest gen
este format din două specii existente: cimpanzeul
comun (Pan troglodytes) și bonobo (Pan paniscus).
Aceste hominide din Africa ecuatorială
sunt animalele cele mai apropiate genetic de Homo
sapiens. Ambele specii sunt evaluate pe cale de
dispariție pe Lista Roșie IUCN a speciilor amenințate,
iar în 2017, Convenția privind speciile migratoare a
selectat cimpanzeul pentru protecție specială.
Cea de a doua specie

• Aligatorii (Alligator) sunt un gen

de reptile din familia Alligatoridae,
ordinul Crocodilia. În prezent există două
specii extante de aligatori: aligatorul
american (Alligator mississippiensis)
și aligatorul chinez (Alligator sinensis). În
plus, mai multe specii dispărute de aligator
sunt cunoscute din rămășițele de fosile.
Aligatorii au apărut pentru prima oară în
timpul epocii oligocene cu aproximativ 37 de
milioane de ani în urmă.

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-NC.

Cea de a treia specie 

• Hipopotamul (Hippopotamus amphibius) este

un mamifer african amfibiu, cel mai mare
nerumegător. Numele său provine din limba
greacă, având semnificația de cal de râu (ἵππος,
hippos = cal, ποταμός, potamos = râu, fluviu).
Hipopotamul, numit și hipopotamul amfibiu, este
una din cele două specii aparținând
genului Hippopotamus din
familia Hippopotamidae, cealaltă fiind
hipopotamul pitic (Hexaprotodon liberiensis).
Trăiește în fluviile și lacurile din Africa
ecuatorială.
Tip de sol
• laterice (se găsesc în zonele ecuatoriale, sărace în humus, culoare roșie)
• Solurile ecuatoriale sunt diverse, de la soluri vulcanice la nisipuri,
desi jumatate din totalul zonei ecuatoriale este compusa din soluri rosii. Clima calda si precipitatiil
e copioase in zonele ecuatoriale umede duce la
o puternica actiune a climei asupra solulilor. Mineralele din sol
sunt dizolvate in continu de apa de ploaie. Solurile rosii sunt foarte sarace in minerale,
desi siliciul, aluminiul, si fierul devin concentrate pentru ca in mare parte nu
sunt dizolvate de apa de ploaie.
Interventia omului.Defrisarea padurii
ecuatoriale
• Cele mai mari paduri ale lumii sunt in grav pericol. Jumatate din suprafata originala de padure a fost distrusa si lucrurile sunt pe cale sa se inrautateasca daca rata actuala de
deforestare nu este incetinita. In fiecare minut 26 de hectare de padure sunt pierdute – si nu e greu de vazut ca daca continuam vom avea o planeta lipsita de padure. Acest lucru ar
fi catastrofic nu numai din pricina faptului ca multe specii de animale isi au habitatul in padure ci si deoarece padurile joaca un rol important in reglarea climei planetei.

• Odata Pamantul era acoperit in majoritate de padure dar odata cu cresterea populatiei umane acestea au trebuit sa fie taiate. Acest lucru este foarte adevarat in special in Marea
Britanie unde agricultura a avut un rol foarte important si a redus padurile la cateva palcuri imprastiate. Insa padurea tropicala a avut de suferit mai ales secolul trecut, la inceputul
sec. 20 era 1,5 miliarde de hectare fata de cele 700 de milioane ramase.

• Rata de deforestare in Africa este foarte ingrijratoare: 4 milioane de hectare pe an, iar 45% din padurea originala a disparut.
Interventia omului.Defrisarea padurii ecuatoriale

• CAUZELE  DEFRISARII

• Nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si cai ferate, incendii, mine, combustibili sunt toate cauze legate de deforestare

• Oamenii au trait in preajma padurilor ecuatoriale de mii de ani, luand ce era necesar de la natura fara sa intervina in echilibrul natural. Insa, in ultimele doua secole populatia s-a inmultit fiind din ce
in ce mai multa nevoie pentru spatiu de construit si agricultura. Impreuna cu comertul de lemn care s-a intensificat in ultimii ani, au adus o degradare fara precent asupra padurii.

• Cele mai importante cauze ale deforestarii sunt mutarea culturilor si comertul cu lemn. In trecut indigenii practicau agricultura in padure dobarand copaci pentru a face loc culturilor si pajistilor
pentru animale si mutandu-se cand solul devenea nefertil. Acest proces nu e un pericol pentru padure daca este facuta cu grija si padurii ii este dat suficient timp pentru a-si regenera spatiile
defrisate. Probleme apar cand solului nu-i este oferit destul timp de regenerare si agricultura intensiva duce la degradarea definitiva a acestuia. Aceasta este situatia prezenta, din cauza cresterii
populatiei – unele surse spun ca mutarea culturilor este cauza a peste 70% din defrisarile padurii.

• La fel ca si mutarea culturilor taierea copacilor pentru folosirea lemnului in scopuri comerciale poate fi implementata cu deranjari minore asupra mediului. Atunci cand numarul copacilor cazuti este
mai mare decat al celor produsi, taierea lemnului devine o problema serioasa. Inainte ca taierea intesiva sa ia locul celei vechi cu topoare si animale comertul cu lemn aveao o influenta
nesemnificativa asupra padurii, insa aparitai drujbelor, tractoarelor, drumurilor si caii ferate au avut un impact mult mai mare. Zone inainte inaccesibile au devenit principalele tinte pentru
companiile de taiere, iar management-ul prost a dus la pierderi fara precedent.
Consecintele
• Zona padurilor ecuatoriale este o zona fascinanata, plina de mister si promisiuni pentru multi oameni care traiesc in zona temperata. Asa ca ar fi un
dezastru ca aceasta sa dispara. O data data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar disparea intr-o singura decada ducand la
inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca nu mai exista sol sa acumuleze apa.
• Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara adapost si fara hrana, si duce la disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat
pentru mii de ani. Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei planetei. Cu totii am auzit de pericolele
incalzirii globale si a efectului de sera, cauza principala a acestor fiind acumulrea de dioxid de carbon in atmosfera. Copacii si alte plante verzii absorb
dioxidul de carbon si produc oxigen prin fotosinteza, in timp ce animalele consuma oxigenul si expira dioxid de carbon. Distrugerea padurii ecuatoriale
ar produce un imens dezechilibru in cantitatea de dioxid de carbon produs si reciclat lucru care ar duce la acumularea acestuia in atmosfera si schimbarii
majore de clima. In plus multi copaci taiati pentru a face loc agriculturii au fost arsi sau lasati sa putrezeasca eliberand astfel mult mai mult dioxid de
carbon in atmosfera. Toata natura este un sistem vast care acum exista intr-un stadiu mai mult sau mai putin balansat. Jucandu-ne cu factori de o
importanta majora cum e padurea ecuatoriala ar putea duce la disparitia lumii cum o stim noi.