Prezentarea principalelor caracteristici fizico-geografice pentru deerturile Terrei

AMERICA
Deertul Baja California Este un deert situat n peninsula California din Mexic; Este delimitat la vest de Oceanul Pacific, la est de Munii Peninsular Ranges, la nord se nvecineaz cu pdurile californiene de tip subtropical; Suprafaa este de 77.700 km; Aceast ecoregiune include diferite habitate, cum ar fi munii, cmpiile, precum i dune; Este unul dintre cele mai mari i mai bine conservat din Mexic, i din cauza izolrii sale este mediul vital al multor specii rare. Deertul Chihuahua Este un deert care se ntinde n partea nord-estic a Mexicului, respectiv in partea centralsudica a Statelor Unite ale Americii; In partea sa nordica, a Statelor Unite, Desertul Chihuahua ocupa vaile si bazinele din partea sudica si centrala ale statelor New York si Texas, la vest de Pecos River, respectiv o zona relativ semnificanta din sud-estul statului Arizona; Suprafata totala este de aproximativ 362.600 km; Cea mai mare parte a teritoriului desertului Chihuahua const din bazine hidrografice ntrerupte de numeroase lanturi montane de dimensiuni mici si medii, care sunt numite n literatura de specialitate de limb englez sky islands; Cteva dintre aceste lanuri montane cuprind Muntii Sierra Madre, lantul Sierra del Carmen, mini-grupele montane Sacramento, Sandia-Manzano si Magdalena-San Mateo, respectiv Muntii Chisos, Guadalupe si Davis. Aceste micro-lanuri sau mini-grupri montane creeaz adesea ceea ce se numesc insule ale cerului, n original sky islands, al cror micro-climat este mai rece si mai umed dect al desertului nconjurtor; Aceste zone de altitudini mai ridicate sunt zone n care flora prezint un amestec de conifere si de foioase, care sunt tipice climei temperate; Desertull Chihuahua este probabil cel mai diversificat desert din lume, din punct de vedere al bogatiei speciilor endemice sau ne-endemice, desi de-a lungul timpului a fost sever degradat si neprotejat. Foarte multe din speciile native de plante au fost nlocuite cu tufele crepe. Lupul mexican, care se ntlnea foarte des, fiind un factor important al echilibrului biologic, a fost strpit. Una din cauzele principale a acestei degradri a constituit-o pasunatul; Printre speciile care nc sunt parte a eco-sistemului se numr liliacul fr coad (big freetailed bat), coiotul (coyote), vipera cu spate de diamant (diamondback rattlesnake}, sobolanul-cangur (kangaroo rat), roadrunner, liliacul vampir (vampire bat), etc.

Desertul Marelui Bazin Este o regiune mare, arid, de tip desertic numit uneori si desert rece, situat n vestul Statelor Unite ale Americii; Marele Bazin este mrginit la vest de bazinele de captare Sacramento - San Joaquin si Klamath, la nord de bazinul rurilor Columbia Snake si respectiv la sud si est de bazinul hidrografic Colorado Green; Desertul Marelui Bazin (The Great Basin Desert) este definit de extinderea unor specii de plante, caracteristice zonelor de tip desertic, acoperind aproximativ o suprafata diferit dar care se intersecteaz cu cea a Marelui Bazin;

Desertul Mojave Desertul se afl n sud-vestul Statelor Unite ale Americii, ocupnd partea de sud-est a Californiei, nord-vestul statului Arizona, sud-vestul statului Utah si sudul statului Nevada; Are o suprafata de peste 34.000 km; Anual cad ntre 100 mm si 150 mm de precipitatii. Temperaturile pot atinge vara, n perioda iulie - august, pn la 50C; Situat n sud-vestul Statelor Unite, ntre hiperaridul Desert Sonora si putin mai temperatul Desert al Marelui Bazin, Desertul Mojave este situat la altitudine nalt, majoritatea suprafetei aflndu-se ntre 1000m si 1800m altitudine. n Desertul Mojave se afl cel mai cobort punct din emisfera vestic, Death Valley, cu o adncime de 82 m sub nivelul mrii. n nord-vest se afl masivul Tehachapi, iar la sudul su, orasul San Bernadino; n Deserul Mojave se afl o flor bogat, cuprinznd peste 1.000 de specii de plante. Cea mai cunoscut specie este Yucca brevifolia, sau copacul lui Iosua.

Desertul Sonora Este un desert nord-american care acoper parti nsemnate din statele americane Arizona, respectiv portiuni semnificative ale sudului si sud-estului statului american California, precum si o bun parte a nordului statului mexican Baja California; Este unul dintre cele mai mari si mai fierbini deserturi din America de Nord cu o suprafata de 311.000 km; Desertul contine o varietate unic de plante si animale dintre care varietatile de cactusi saguaro si organ pipe sunt printre cele mai notabile plante, respectiv coiotul, iar soparla veninoas si falsa viper de desert sunt cele mai cunoscute animale; La 17 ianuarie 2001 circa circa 2.008 de km din Desertul Sonora din partea Statelor Unite au fost declarate monument formnd Sonoran Desert National Monument.

Desertul Atacama Desertul Atacama se afl situat pe coasta de nord vest sud-american n nordul statului Chile; Este limitat la vest de coasta Pacificului, la nord de Peru si la est de Bolivia si Argentina; Se afla la 3 200 m altitudine medie, avand suprafata de 1 330 km; Desertul Atacama este cel mai arid desert din lume, precipitatiile fiind de 1,8 mm la 10 ani; Se poate spune st ca izolat de ploi de ctre paravanul nalt al Cordilierilor fiind expus vnturilor uscate. In apropiere de coasta Pacificului este mpiedicat formarea norilor de curentul rece Humboldt, astfel c regiunea este izolat din toate prile, si n plus, este traversat de tropicul capricornului; Prin fenomenul climatic denumit El Nio au loc averse intense de ploaie la intervale de 6 10 ani, care duce pentru un timp scurt la o nflorire a desertului; Vrsta desertului este apreciat la 15 milioane de ani, cantitatea anual de precipitatii fiind fata de Death-Valley (Valea Morii) SUA mai redus ntr-un raport de 1 / 50; Diferentele de temperatur din regiune sunt mari oscilnd ntre zi +30 si noapte -15C.

Desertul Salar de Uyuni (Desertul salin din Bolivia) Desertul se afla in sud-vestul Boliviei, langa crestele Anzilor, in podisul Salina de Uyuni; La o altitudine de 3650 m, acesta este cel mai mare desert de sare din lume si pare o oglinda naturala uriasa; Albul imaculat provine de la cei 12.000 km ai platoului, acoperit cu un strat de sare de o grosime de circa 120m; Capacitatea sa de a reflecta lumina este atat de intensa incat este folosita de satelitii artificiali pentru calibrarea instrumentelor de masura. Acest lucru se datoreaza faptului ca sarea reflecta lumina in spatiu iar conditiile atmosferice ofera posibilitatea unei precizii in masurare de pana la 5 ori mai mare decat deasupra oceanului.

Desertul Patagonia Desertul este situat n principal n Argentina, cu piese mici, n Chile i este mrginit de Anzi, la vest, i Oceanul Atlantic la est, n regiunea Patagonia, sudul Argentinei; Este cel mai mare deert din Argentina i este cel mai mare desert 7 in lume prin zona, care ocup 673.000 km; n ciuda mediului deert dur, un numr de animale se aventureaz i locuiesc n Patagonia; Flora din regiune este destul de comun pentru climatul su i include mai multe specii de arbuti cum ar fi Acantholippia i Benthamiella i ierburi smoc cum ar fi Stipa i Poa. Ierburile si flora acvatica exista pe marginea deertului i n jurul lacurilor efemere.

AFRICA
Desertul Sahara Desertul Sahara cuprinde o treime din Africa, aproximativ suprafaa Statelor Unite ale Americii, sau de 26 ori mai mare dect suprafata Germaniei; Ocup aproape n ntregime nordul Africii, extins pe 5630 km de la vest la est, respectiv de la Oceanul Atlantic si pn la Marea Roie si pe 1930 km de la nord la sud, de la Muntii Atlas si tarmul Mrii Mediterane si pn n zona savanelor din regiunea Sudan; Clima este tropical-desertica cu temperaturi medii ridicate (38C), deosebit de fierbinte si uscat; Variatiile mari de temperatur de la zi la noapte au determinat formarea desertului. Iarna, pe timpul noptii temperatura scade pn la -10, pe cnd vara atinge n timpul zilei 58C; Precipitatiile sunt reduse (20-200 mm/an) si amplitudini termice diurne foarte mari (30C n aer si 70C pe sol). Temperatura medie a lunii ianuarie este de +10C, iar a lunii iulie 35 C; Fundamentul cristalin, acoperit de gresii si calcare paleozoice, mezozoice si tertiare, apare la suprafata n vest, precum si n masivele muntoase centrale. Sunt caracteristice dunele de nisip, hamadele (n zonele montane si n platourile vulcanice din Libia si din Mauritania), regurile si ergurile; Climatul subtropical uscat din nord este cauzat de temperatura constant ridicat datorat Tropicului Racului, iernile sunt considerate reci pentru conditiile de desert cu o medie de 13C. Verile sunt foarte fierbinti cu temperatura maxim nregistrat de 58C. Precipitatiile sunt de aproximativ 76 mm/an. Ele cad ndeosebi din decembrie pn n martie si aproape deloc n mai-iunie. n luna august se nregistreaz cele mai multe furtuni de nisip; Climatul tropical uscat al regiunii sudice este dat n general de o mas de aer continental stabil si o mas instabil de aer marin. Temperatura medie n aceast regiune este de 17.5C. Curentul reduce semnificativ precipitatiile si scade temperatura medie crescnd umiditatea si probabilitatea de a se nregistra ceata; Vegetatia este xerofil, rar si cuprinde circa 1000 de specii. n cele circa 90 de oaze mari se cultiv curmali, legume, cereale, etc. Fauna este foarte srac: scorpioni, soparle, serpi, vulpi de desert, struti. Spre margini ptrund uneori animale de savan;

Desertul Kalahari Desertul Kalahari se ntinde din partea nordic a Provinciei Cap din Africa de Sud, Namibia si Botswana pn n Angola si Zambia pe un teritoriu de peste 1,2 milioane km; O mare parte a desertului este rezervatie natural ca de exemplu renumita delt a fluviului Okawango, care este de fapt o vrsare a apei fluviului n ntregime ntr-o mare de nisip; Din punct de vedere geologic desertul se ntinde mai departe la nord atingnd Ciadul si Desertul Sahara. Partea cea mai ntins a desertului se afl n Botswana (Kalahari), partea central ntinzndu-se spre vest n Namibia. Partea central a desertului const dintr-un bazin urias. Prin procesul de eroziune s-au format gresii si dune de nisip. Aici s-au descoperit straturi geologice din timpuri geologice strvechi, mrturii ale schimbrilor climatice ale

regiunii. Initial aici a existat o clim cald, umed. Prin plantarea unor plante rezistente la secet s-a reusit n parte fixarea dunelor de nisip; Delta fluviului Okawango este o zon atipic a desertului, fiind foarte bogat n flor si faun, ce difer de la anotimp la anotimp prin nivelul apei din regiune. Aici se adap turme uriasee de animale ce provin din partea sudic a Africii. Din aceast cauz regiunea a fost declarat de UNESCO monument al naturii. Printr-un turism limitat la un Safari scump si luxurios, regimul din Botswana reuseste s finanteze parcul natural, mpiedicnd n schimb turismul n mas. Cea mai mare parte a desertului este ns alctuit din dune de nisip. Aici cresc specii de salcm care, prin rdcinile adnci, ating straturile de ap din profunzime. Tot aici mai cresc si ierburi rezistente la clima arid, cu o perioad de vegetatie scurt, specifice pustiului.

Desertul Namib Desertul Namib este un desert n sud-vestul Africii, ntinzndu-se de-a lungul coastei Oceanului Atlantic a Namibiei si Angolei pe 1.200 km (latime circa 60km), avnd zone cu dune nalte pn la 150m; Numele su n limba indigenilor inseamn "locul ce nu exist". Numele Namib vine de la un zeu al furtunilor si trznetelor, zeu pe care bastinasii l considerau foarte puternic; prezenta lui se fcea mult simtita tot anul, cunoscndu-se faptul c n aceast zon exist att vntul de sud-est care trimite curent rece ctre coast si putina umezeal, cat si numeroase uragane; Acest desert este considerat cel mai btrn desert din lume, urme a unei clime clduroase si uscate putnd fi observate nc cu peste 80 milioane ani n urm. Suprafata acestuia este de peste 55.000 km2. Aici se afl vestitul "Munte de Foc", renumit prin vestigiile unor strvechi documente de viata si de cultur bosimana. Este singura zon etnografic n care bosimanii au creat asezari stabile, ctune de colibe construite din pietre suprapuse, avnd diametrul de 3-4 m si interiorul cptusit cu un strat gros de ierburi uscate; Clima este uscat. Temperaturile pot depi 50C ziua, ns noaptea pot scdea pn la 0C; Caracteristic pentru Desertul Namib este welwitschia mirabilis, o plant rar ciudat, a crei rdcin se nfige vertical pn la 25m pentru a obtine ap din straturile impermeabile adnci. Tulpina subteran este groas de circa 130cm, iar la suprafaa solului prezint un crater de frunze stelate de 1-3 m lungime, care se trsc pe jos ca niste panglici desirate. Ciclul de nflorire al ei este de 20 de ani. innd seama c planta nfloreste de 6-8 ori nainte de a se usca, s-a socotit c viata ei poate dura aproximativ 200 de ani. Lumea vegetala din Desertul Namib cuprinde si arborele tolba (Aloe), Europhobia, Accacia si altele; Exista un numar mare de insecte perfect adaptate la conditiile dure ale desertului: insecte de tipul "gndacul care st n cap" si pe care "diminetile cu ceata" l prind la suprafata, ncercand s-si fac un stoc de ap pe care s-l foloseasc n tot restul zilei. Multe alte vietati si-au gsit un loc de supravietuire chiar si n acest mediu foarte ostil; In Desertul Namib pot fi ntlnite o multime de mamifere de la elefantul african pn la giraf sau antilopa oryx (simbolul Namibiei), zebr de munte sau leul cu adaptri care trec n lumea fantasticului.

Desertul Libian Desertul Libian este situat n regiunea de est din Africa de Nord la marginea de rsrit a Desertului Sahara; El cuprinde o parte din Sahara de est ntinzndu-se din nord de la tarmul mediteran pn la granita de nord a Sudanului de la Wadi Huwar. Spre est este mrginit de cursul Nilului; Din punct de vedere geomorfologic Desertul Libian este privit ca un podis (platou) format din roci calcaroase n partea de vest, Platoul Egiptean cu Gilf Kabir, Abu-Ras-Plateau si Abu-Said-Plateau; Din punct de vedere climatic Desertull Libian aparine de regiunile cele mai aride de pe glob, cantitatea medie anual de precipitatii fiind ntre 0 si 5 mm. Sunt ani n care n-a plouat deloc n regiune sau sunt uneori numai averse scurte de ploaie.

Desertul Chalbi Desertul Chalbi este un domeniu imens de aproximativ 100.000 km de deert de nisip aproape plat, la est de lacul Turkana; Se gaseste in partea de nord-vest a Keniei; Deertul este situat la est de lacul Turkana, cel mai mare lac deert permanent n lume; Marsabit este cel mai apropiat oras important.

Desertul Danakil Desertul Danakil este un desert din Africa care se afl n nord-estul Etiopiei, sudul Eritreei si o mare parte din Djibouti; Patria poporului Afar este cunoscut pentru cldura si pentru Depresiunea Afar, situat pn la 100m sub nivelul mrii. Principalul sector economic al Desertului Danakil este exploatarea srii, n timp ce este, de asemenea, casa animalelor slbatice, inclusiv a mgarului slbatic african; Exist mai multi vulcani n regiune, inclusiv Erta Ale si Vulcanul Dabbahu; A fost numit de ctre National Geographic ca cel mai crud loc de pe Pmnt.

ASIA
Desertul Gobi Desertul Gobi este un desert n Asia central fiind ca mrime al doilea din lume dup Desertul Sahara; Este considerat de ctre unii geografi ca semidesert prin absenta aproape complet a dunelor de nisip (3%); Este continuarea desertului din Pamir ntinzndu-se pn la Muntii Hinggan la granita cu Manciuria, n nord mrginit de Muntii Altai, Munii Saian, Iablonoi, Platoul Mongol si stepa mongol, n sud de lantul muntos Nansan (Altun an si Qilian an) si Kunlun an cu Muntii Presevalski si muntii Marco Polo, regiune care n nord, este arid, asemntor Platoului Tibetan; ntiderea desertului depaseste 2000 km lungime, latimea pe directia nord-sud atinge 800 km , iar altitudinea medie este n jur de 1000 m; Clima este temperat continental tipic, cu temperaturi extrem de sczute iarna (sub-40C), si cu veri foarte fierbini. Aceast diferenta extrem de mare de temperatur ntre iarn si var si respectiv ntre zi si noapte se explic prin lipsa apei. Monzumul bate n partea sud estic a stepei precipitatiile fiind ntre 30 - 200mm pe an. n primvar si vara sunt furtuni de zpad sau de nisip;

Marele Desert din Iran si Afganistan (Dasht-e Lut si Dasht-e Kavir) Dascht-e Lut: Desertul are o suprafa de 166.000 km, fiind situat la sud-vest de munii Zagros (4.550 m) ntr-o regiune de podis; Este cel mai mare desert din Iran; Clima este deosebit de uscat cu o cantitate de precipitatii de 50mm/an si temperaturi ce ating vara 70,7C, fiind unul dintre locurile cele mai fierbinti din lume; Pe cnd n sud-vest este o regiune supus intens erozunii, n sud-est sunt dune de nisip ce ating 200m inaltime;

Dascht-e Kavir: Este desertul situat pe Podisul Iranian la nord de Lut; Se afl ntr-o depresiune nalt ntre Muntii Zagro, care se afl la sud si la nord Muntii Elburs (5.671 m); La fel ca si Lut, si aici domenste o clim arid, neprietenoas, accentuat de depunerile de sare.

Desertul Negev Desertul Negev este un desert n sudul Israelului; Suprafata sa este de 12.000 km2; La vest Negevul se continu cu Desertul Sinai, la nord-vest ajunge pn la Marea Mediteran, la sud - la Marea Rosie, la nord - este mrginit de o linie virtual care uneste Gaza cu oaza, cascada si chibuul Ein Ghedi, dincolo de care se ntinde regiunea Iudeea, la nord-est - de captul sudic al Mrii Moarte,iar la est este delimitat de valea Arava; Desertul Negev este un platou desertic, ce se ridic la 800 m deasupra nivelului mrii; Negev are multe caracteristici specifice culturale si geologice. Printre acestea din urm sunt trei cratere Mahte Ramon, Mahte Gadol si Mahte Katan; Poate fi mprtit n cinci regiuni ecologice: Negevul de Nord, de Vest si Central, Platoul Mare si Valea Arava: n Negevul de Nord, sau zona mediteranean, se nregistreaz anual 300mm de precipitatii; el are destule zone fertile; Negevul de Vest nregistreaz 250mm de precipitatii pe an, avnd soluri partial nisipoase. Dunele de nisip pot atinge naltimi de pn la 30m; Gzduind orasul Beer eva, n Negevul Central se nregistreaz anual 200mm de precipitatii si este caracterizat de un sol greu-permeabil, care permite o ptrundere minim a apei; Platoul Ramat HaNegev, avnd o naltime ntre 370-520m deasupra nivelului mrii, este caracterizat de mari decalaje de temperatur ntre var si iarn. n zon se nregistreaz 100mm de precipitatii pe an, avnd soluri infertile si partial srate; Valea Arava, situat de-a lungul frontierei cu Iordania, se ntinde pe o lungime de 180km de la Eilat n sud pn la Marea Moart n nord. Valea Arava este foarte arid, cu circa 50mm de precipitatii anual. Solurile nu sunt fertile; Subsolul Negevului este srac si, spre deosebire de statele vecine, s-ar prea c nu contine petrol, sau alte surse de energie fosil. La sudul Negevului, nu departe de orasul Eilat, se gsesc minele antice de la Timna si topitorii de cupru care dateaz din timpul regelui Solomon; Clima este uscat, desi nu foarte clduroas. Temperaturile nu depasesc 33-35C; anual cad sub 50 mm precipitatii.

Desertul Rub al-Chali Desertul Rub al-Chali este unul dintre cele mai mari dintre deserturile nisipoase din lume urmat de Desertul Taklamakan; Desertul se ntinde pe o suprafa de 780.000 km2 ocupnd o treime din partea sudic a peninsulei Arabia;

 Desertul se prezint sub form de dune de nisip care pot atinge 300m naltime, regiunea dunelor se ntind pe o suprafata de peste 500.000 km. Multe ruri (Wadi) din Arabia Saudit seac n nisipul desertului Rub al-Chali. In nordul desertului se afl cea mai mare oaz, Oaza Liwa (50.000 -150.000 locuitori); Cantitatea anual medie de precipitaii nu depaseste 50mm, desertul fiind considerat hiperacid (foarte acid). Temperaturile pe paralela racului ating 60C n timpul zilei, iar noaptea coboar pn la punctul de nghet. Cu toate conditiille vitrege de viata se pot ntlni n desert cteva specii de plante ca si unele specii de pianjeni si roztoare adaptate la clima uscat;

Desertul Sirian Desertul Sirian este un deert din Orientul Mijlociu, la nord de peninsula arab. Acesta aparine statelor Siria, Irak, Arabia saudit i Iordania, avnd o suprafa de peste 518.000 km, cu o lungime de peste 1000 km; n zonele fertile ale deertului sunt crescui caii arabi, renumii n lume pentru frumuseea lor; Deertul Sirian reprezint o combinaie dintre inuturi stepoase i zone desertice, cu dune de nisip. n acest deert sunt multe oaze, n care traiesc pna astazi triburi de arabi beduini; Temperaturile oscileaza n acest tinut arid ntre 18-40C. Cad mai putin de 125mm precipitatii anual; Prin deert trec sute de conducte subterane, ce transport petrolul din Arabia i Irak spre oraele mediteraniene spre export.

Desertul Taklamakan Este situat pe continentul asiatic si este unul dintre cele mai aride puncte de pe suprafata planetei noastre. Dunele desertului au o inaltime de pana la 300 m; Numele desertului: Takla-Makan = Intra si nu vei iesi ( in limba triburilor de origine turca); Era traversat in Evul Mediu in asa-numitul drum al matasii catre China. Cele cateva oaze Turfan, Kashi erau puncte de realimentare cu apa si o binevenita racoare dupa dogoarea desertului Takla-Makan; n desert se afl cteva lacuri srate cu ap provenit probabil din topirea zpezilor de pe munti. Regiunea este bntuit de vnturi puternice, ceea ce duce la formarea dunelor miscatoare; Acesta are o suprafata de 337.000 km i include Bazinul Tarim, avand 1000 km lungime i 400 km latime.

AUSTRALIA
Marele Desert Nisipos Marele Desert Nisipos este un tinut de desert cu o densitate foarte mic a populatiei aflat n Australia de Nord-Vest; Acesta ocup suprafata de 360.000 km, fiind situat n statul Western Australia. Regiunea desertului este o regiune de ses cu munti n regiunea Pilbara si Kimberley; Marele Desert Nisipos se continu n sud cu Desertul Gibson. Numai pe coasta de nord-vest se afl cteva ferme de crestere a ovinelor, n rest regiunea este nelocuit; Cantitatea medie anual de precipitatii este de 300 mm, ploile aduse de muson fiind neregulate, iar apa din cauza cldurii mari (38 - 42C.) se evapor repede. Iarna temperatura medie scade la valori ntre 25-30C. Desertul Gipson Deertul Gibson este o zon arid din Australia de Vest. Situat la sud de Marele Deert de Nisip, constituie n prezent Rezervaia Natural a Deertului Gibson, n care triesc multe animale specifice zonei; Se ntinde pe aproximativ 400 km de la nord la sud i 840 km de la est la vest; a fost numit astfel n memoria lui Alfred Gibson, un explorator care a disprut n aceast regiune n anii 1870; Ocupa o suprafata de 155.000 km. Marele Desert Victoria Marele Desert Victoria este un desert din sud-vestul continentului Australia; Ocupa o suprafata de peste 424.400 km, cu o lungime de peste 700 km. Pe teritoriul su sunt numeroase dune nisip, uneori si regiuni cu iarb sau lacuri srate. Interesante sunt dunele de form semilunar cu o structur argiloas, formate din depunerile de pe fundul lacurilor secate; Temperaturile oscileaz n acest tinut arid ntre 18-40C, n timpul iernii scurte (pn la sfarsitul lui septembrie) atingnd chiar punctul de nghet; In unele regiuni ale desertului permite umiditatea cresterii tufisurilor Mulga. Fauna este reprezentat prin reptile ca: Varane, Gecko ce s-au adaptat la aceast clim uscat; O vast ntindere de dune de nisip traverseaz Drumul Misiunii Laverton-Warburton, care face legtura ntre misiunea din Munii Warburton i Laverton, la 560 km spre sud-vest. n regiune se afl cteva parcuri i rezervaii naionale, printre care i Rezervaia Natural a Marelui Deert Victoria i Parcul Naional Nullarbor. Desertul Nullarbor 10

 Desertul Nullarbor sau Platoul Nullarbor este o regiune de desert carstic ntins, situat lng golful Australiei, n statul Australia de Sud; El se ntinde pe suprafata de 200.000 km2, rocile predominante fiind cele de calcar. Latura cea mai lung a desertulului atinge 1200 km, pe directia est-vest; Desertul este compus din regiuni aride si semiaride, care au o flor srac unde predomin tufisurile spinoase, fr arbori; Cantitatea medie anual de precipitatii nu depaseste 142 mm, n regiunea orasului Alice Springs, cantitatea anual de precipitatii atingnd 281 mm; Apa oceanului ptruns prin goluri subterane din sud, a creat la distante de cteva sute de metri guri sau camere subterane pline cu gaze; Aceste goluri sunt numite pesterile Murrawijinie, unele din ele fiind vizitate de turisti.

EUROPA
Desertul Barnedas Navarra Desertul Badernas Navarra este un desert semi-natural ce se intinde pe o suprafata de 42.000 km si acoprea sud-estul Navarrei (Spania); Desertul este impartit in doua: White Baderna si Black Baderna: White Baderna este zona centrala. Relieful este caracterizat prin cmpii extinse i chei adnci; White Baderna isi datoreaza numele prin prezenta de sare alba care se extinde pe suprafata din cauza abundentei de gips in sol; Black Baderna este situat in partea de sud-est a teritoriului. Aceasta parte este acoperita de vegetatie.

Desertul Bdw Desertul Bdw este o zona de nisipuri Bdw (o parte din Dbrowa Grnicza n Upper Silezia Metropolitan Uniunii Europene) i satul Klucze n Polonia. Zona se afl n principal pe Highlands Silezia n Voievodatul Silezia. Se inatinde pe o suprafata de 32km ; Nisipurile Bledowska sunt acumularea mai mare (n Europa Central) din nisipul departe de orice mare, depus de mii de ani n urm de ctre un ghear de topire. Aspectul unui peisaj de deert a fost creat nc din Evul Mediu, ca un efect accidental de exploatare (zinc, argint, crbune), dar structura geologic specific a fost de mare importanta - grosimea medie a stratului de nisip este de aproximativ 40m (maxim 70 m), care a fcut drenajul rapid si profund foarte uor. n ultimii ani, nisipurile au nceput s se micoreze; Desertul Deliblatska Peara Desertul Deliblatska Peara sau Deliblato este o zon de nisip mare situat n provincia Voivodina, Serbia; 11

 Deliblatska Pescara este cel mai mare teren de nisip din Europa, odat ce o parte a unui vast deert preistorice. Este provenit de la retragerea din Marea Panonic. Datorit pdurilor i mprejurimile sale, a fost proclamat a fi Rezervatie Naturala.

Platoul Islandez Platoul Islandez este situat la altitudinea de 200-500m deasupra Islandei si ocupa 56 % din teritoriul tarii; Este o regiune cu relief diferit presrat cu morene, cu o clim foarte uscat unde bntuie vnturi puternice; Pe platou se afl deserturi nisipoase sau pietroase, vulcani, (Krahnjkar) cmpuri de lav, lacuri cu ap dulce, gheari (Vatnajkull, Langjkull si Hofsjkull) si defilee adnci spate de apele curgtoare; In regiunile cu ap s-au format adevrate oaze cu plante tipice pentru regiunile cu smrcuri, n rest tinutul este lipsit de vegetatie. In anii 1980 au fost construite barajele Blnduln (57 km), Siglduln (14 km) si Hlsln pentru obtinerea de curent electric. Desertul Sahara Olteniei Desertificarea din Oltenia acoper zona cuprins ntre oraul Calafat, n oraul Dbuleni, care acoper o suprafa de aproximativ 80.000 de hectare (800 km), sau 6% din judetul Dolj. Acesta este singurul desert din Romania; Etichetate de presa ca The Oltenian Sahara (romn: Sahara Olteniei), zonele nisipoase din regiune au fost extinse din cauza defririlor care au avut loc n anii 1960; Dbuleni, de asemenea, a ctigat porecla de "capitala" Sahara Olteniei i acesta este singurul loc din Europa n cazul n care un Muzeu de nisip exist oficial; Din fericire, acest desert nu se va extinde ca urmare a plantarii de copaci i alte plante din zona. Desertul Ryn Desertul Ryn este un desert in vestul Kazahstan i in sud-estul Rusiei, la nord de Marea Caspic i la sud-est de Upland Volga; Acesta se afl la vest de rul Ural ntre 46 i 49 latitudine nordic, i 47 la 52 longitudine estica; Temperaturile extreme pot ajunge la cote nalte de 45 C la 48 C n timpul verii i n timpul iernii se poate scadea pana la un minim de -28 C la -36 C; Desertul Ryn se afla intr-o zona de climat semi-arida si primeste foarte putine precipitatii; Desertul Tabernas Desertul Tabernas este un desert n Spania;

12

 Acesta este situat n provincia Almera aproximativ 30 km la nord de capitala Almera, n municipiul Tabernas; Acesta este protejat, fiind o zona pustie si acopera 280 km; Putinele precipitatii care apar sunt de obicei torentiale, si de aceea pamantul format din marne i gresie cu vegetaie puin, este n imposibilitatea de a retine umezeala; Desertul Tabernas este asemanat cu deserturile Americii de Nord, cum ar fi Far West, deserturile arabe este folosit si astazi pentru inregistrarea mai multor filme.

13