Papuc Bianca

Modul de comunicare al elefanților

Sunetele puternice, ca de trâmbiță, scoase de elefanți sunt ușor de recunoscut,
dar aceste animale mai emit și un alt tip de sunete, de frecvență foarte joasă,
practic inaudibile pentru om – infrasunete - și despre care cercetătorii cred că
ar constitui un limbaj. Un proiect special urmărește să afle tainele comunicării
prin aceste sunete misterioase.
În prezent, cercetătorii care lucrează în cadrul Bioacoustics Research Program
(BRP) al Universității Cornell, SUA, analizează, într-un proiect numit The
Elephant Listening Project, peste 300.000 de ore de înregistrări audio ale
acestui mod de comunicare, încercând să afle semnificația acestor infrasunete.
Sunetele au fost înregistrate cu ajutorul unor microfoane infrasonice foarte
sensibile, instalate în pădurile tropicale din Africa Centrală. Conducătoarea
proiectului este Katy Payne, o renumită specialistă în studiul elefanților și
autoare a unei cărți numite „Tunetul tăcut: în prezența elefanților”; ea spune că
interesul ei în privința acestui mod de comunicare a fost declanșat de doi
elefanți de la Grădina Zoologică din Portland, SUA, pe care, în 1984, i-a „simțit”
comunicând în acest mod.
Infrasunetele au particularitatea de a putea trece prin obiecte și de a străbate
distanțe mari, ceea ce înseamnă că aceste chemări infrasonice le-ar permite
elefanților să rămână în contact și să comunice unii cu alții, chiar dacă sunt
despărțiți de întinderi mari de savană sau de pădure. Experimentele au arătat
că elefanții pot comunica la distanțe de cca. 4 km. Infrasunete au frecvență
foarte joasă, sub 20 Hz, aflată în afara gamei de frecvențe pe care le poate
percepe în mod obișnuit urechea umană; totuși, unii oameni „simt” aceste
sunete, încercând oarecum senzația că acestea le străbat corpul.
Utilizarea predominantă a infrasunetelor a fost observată la toate cele 3 specii
de elefanți cunoscute și are, cu siguranță, un rol important în viața acestor
animale, chiar dacă nu se cunosc prea multe amănunte despre acest mod de
comunicare.
Un fapt interesant descoperit de cercetători este acela că elefanții „vorbesc pe
două voci”: sunetele sunt emise fie pe gură, fie pe la capătul trompei, iar cele
două infrasunete astfel produse sunt diferite între ele. Oamenii de știință
urmăresc să descopere dacă aceste două „voci” sunt folosite pentru tipuri de
comunicări diferite.