Auzul pisicii este de asemenea foarte dezvoltat.

Zgomotele fosnitoare sau piuitoare trezesc

imediat interesul pisicii. Numarul fibrelor nervoase din nervul auditiv este de circa 52.000 spre
deosebire de om care are numai aproximativ 31.000 de fibre nervoase. Este deci usor de
inteles de ce pisica percepe "fara dificultate" zgomote care ne scapa, chiar daca suntem foarte
atenti. Ea localizeaza foarte bine locul din care provine zgomotul precum si distanta la care s-a
produs acesta. Cu ajutorul unor metode sensibile de cercetare s-a constatat ca pisica poate sa
produca in laringe vibratii rapide ale aerului, a caror lungime de unda este in domeniul
ultrasunetelor. Chiar si la pisicile tinere, in varsta de 30-40 de zile se observa uneori
deschiderea gurii fara ca animalul sa scoata nici un sunet. S-a putut dovedi ca in timpul
acestui "cascat" se produc ultrasunete cu o frecventa de 80 000 Hz, care sunt receptionate de
pisica mama, facilitandu-i supravegherea puilor. Mama reactioneaza de fiecare data prin
miscarea pavilioanelor urechii. Mai mult ea poate sa raspunda deschizand gura si expulzand
aerul cu o frecventa ultrasonica de 50 000 Hz. Ultrasunetele joaca un rol si in viata soarecilor.
Soarecii tineri comunica intre ei sau cu mama lor si cu ajutorul acestui sistem. Nu este exclus
ca pisica sa localizeze pozitia soarecelui tocmai prin "interceptarea" unor astfel de convorbiri. 

Cainii au un auz de 4 ori mai bun decal al omului. Ei percep si undele sonore de frecventa
inalta. Fluierele speciale pentru caini pot avea o frecventa de 20 000 – 40 000 de vibratii pe
secunda, care nu sunt sesizate de urechea omului, dar la care cainii reactioneaza foarte
sensibil. Pentru reperarea unui vanat, respectiv al unui dusman care se misca impotriva
vantului si nu poate fi reperat prin miros auzul are o foarte mare importanta. La randul sau
cainele se orienteaza si el dupa vocea omului. Cainele deosebeste cuvintele, tonalitatea lor si
sesiseaza modificarile de nuanta a vocii. In cursul perioadei de educatie cainele face legatura
intre anumite fapte pe de o parte si anumite cuvinte sau propozitii pe de alta parte. Va invata
foarte repede sa reactioneze la anumite cuvinte-semnal. Din cauza auzului foarte sensibil,
cainele este un animal ideal pentru paza.

Molia de ceară este animalul cu cel mai bun auz din lume, au determinat oamenii de ştiinţă,
care spun că studiul insectei ar putea ajuta considerabil tehnologia microfoanelor, a
telefoanelor sau a aparatelor de auz. Cercetătorii spun că insecta este capabilă să audă
sunete până la frecvenţa de 300.000 de hertzi (300kHz), adică sunete de mai mult de 100 de
ori mai ascuţite decât cea mai ascuţită voce umană şi de 15 ori mai înalte decât cea mai
performantă ureche umană poate percepe. Acesta a adăugat că studierea urechii moliei de
ceară poate fi de maxim interes pentru cei implicaţi în dezvoltarea microfoanelor. "Sunt foarte
interesat să aflu cum funcţionează urechea moliei şi sper că altfel vom putea învăţa să facem
microfoane mai bune şi mult mai mici. Astfel de microfoane ar putea fi folosite la o serie
întreagă de aparate, de la telefoane mobile la aparate de auz". 

Pasarile, de obicei, nu au simtul auzului foarte dezvoltat. Le lipseste orice componenta

externa la ureche care le-ar ajuta la detectarea sursei de hrana. Orificiile spre sistemul lor
auditiv, sunt localizate pe lateralele capului, in spatele ochilor. Auzul are o semnificatie aparte
pentru pasarile nocturne, cum ar fi bufnitele care-si gasesc hrana pe intuneric. Aceste pasari
sunt foarte concentrate pe sunetele scoase de rozatoare. Forma lata a craniului are in plus
avantajul ca are orificiile urechilor mult mai mari, ceea ce le ajuta sa localizeze sursa sunetelor
cu mare acuratete. Auzul este, totodata, important pentru pasari in perioada de imperechere.
Pasarile prezinta sensibilitate sporita la sunetele care seamana cu vocalele puilor lor,
ajutandu-le sa ii localizeze cu usurinta mai ales in primele zile dupa eclozare. Pasarile
troglofile care populeaza partile din nordul Americii de Sud si liliecii folosesc ecolocatia pentru
a-si gasi drumul prin intuneric. Spre deosebire de sunetele lansate de lilieci, sunetele de clic
ale acestei pasari, aproape 20 pe secunda, pe intuneric, pot fi clar auzite de oameni. Pasarea
interpreteaza ecoul sunetelor pentru a evita coliziunea cu obiectele din drum, desi se foloseste
de vaz in timpul zborului. Lastunii de pestera din Asia , care si ei populeaza medii intunecoase,
folosesc acolocatia in mod similar.