Sunteți pe pagina 1din 7

I.

NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A APARATULUI RENAL


I.1. NOIUNI DE ANATOMIE

Aparatul urogenital este format din aparatul urinar i genital. Cea mai mare parte a
produilor de excreie se elimin, printr-un ansamblu de organe care formeaz aparatul excretor.
Aparatul urinar este alctuit din cei doi rinichi i de cile evacuatoare ale urinii: calice,
bazinete,vezica urinar i uretra.

Fig.1 Aparatul excretor


Caile urinare sunt reprezentate de:
calicele renale mici;
calicele renale mari;
bazinet;
ureter;
vezica urinara;
uretra.

Calicele renale mici sunt situate la varful piramidelor Malpighi si conflueaza In trei calice
renale mari: superior, mijlociu si inferior. La randul lor, calicele renale mari se unesc si formeaza
bazinetul.
Bazinetul sau pelvisul renal este un conduct mai dilatat, cu baza la rinichi si cu varful
spre ureter. Ureterul este un tub lung de 25-30 cm, care uneste varful bazinetului cu vezica
urinara.
Vezica urinara este un organ musculo-cavitar, fiind portiunea cea mai dilatata a cailor
urinare. Ea acumuleaza urina, care se elimina in mod continuu prin uretere, si o evacueaza in
mod discontinuu ritmic, de 4-6 ori in 24 de ore, prin actul mictiunii. Vezica urinara este asezata
in pelvis si are o forma globuloasa.
Uretra este un conduct care, la barbat, e mai lunga decat la femeie. Ea este segmentul
evacuator al aparatului urinar, prin care urina este eliminate din vezica in timpul mictiunii.
La barbat, este un organ comun atat aparatului urinar, cat si celui genital, servind pentru
mictiune si pentru ejaculare. La femeie, uretra este un organ care serveste numai pentru
eliminarea urinei din vezica; este prevazuta cu un sfincter intern, neted, la jonctiunea/legatura cu
vezica urinara, si cu un sfincter extern, striat.
ANATOMIA RINICHIULUI
Rinichii sunt aezai profund n cavitatea abdominal,simetric de o parte i de alta a
coloanei vertebrale ,n regiunea lombar.Ei se proiecteaz
de la nivelul ultimelor dou vertebre toracale pn la
vertebra a treia lombar,rinichiul drept fiind situat
ceva mai jos,cu aproximativ o jumtate de vertebr
fa de cel stng,din cauza prezenei ficatului n partea dreapt.
Rinichii ocup o loj proprie,loja renal,
delimitat de o fascie fibroas,fascia renal
care prezint o poriune prerenal i alta retrorenal.
n interiorul lojei renale se gsete un strat de grsime,
grsimea perirenal,mai groas posterior.
Att grsimea prerenal
ct i cea pararenal au rol protector mpotriva
6

traumatismelor din regiunea lombar.

Fig.2 Rinichiul

Rinichii au o form asemntoare cu cea a unui bob de fasole,de culoare brun-rocat,o


lungime de aproximativ 12 cm, lime de 6 cm i grosime de 3 cm;greutatea medie a fiecrui
rinichi este n jur de 120gr.
STRUCTURA RINICHIULUI
Rinichiul este alctuit din dou pri: capsula renal i esutul sau parenchinul renal.
Capsula renal se prezint sub forma unui nveli fibro-clastic,care acoper toat
suprafaa rinchiului care ader la parenchinul subiacent
Parenchinul renal este alctuit din dou zone:
o zon central, numit medular,
o zon periferic numit cortical.
Zona cortical este format n ptincipal
din glomeruli, tubi uriniferi i vasele de snge care
le aparin.
Zona medular conine ntre 16-18
piramide renale (Malpighi),formate din tubi colectori
care dreneaz mai muli nefroni.
Piramidele sunt orientate cu baza spre periferie
i vrful spre sinusul renal, deschizndu-se n papilele renale, Fig.3
acestea se deschid n calicele mici care conflueaz
formnd calicele mari (2-3) i apoi pelvisul renal continuat cu ureterul.
Pe lng rolul de excreie, rinichiul are i un rol reglator al presiunii sanguine prin renin
(o enzim) i producerea de elemente sanguine.
NEFRONUL
Nefronul reprezint unitatea anatomic i funcional a rinichiului.(fig.I.2). Numrul
nefronilor este mare,mai mult de un milion pentru fiecare rinichi,n alctuirea unui nefron intr
dou pri: capsula Bowman i un sistem tubular.
7

Fig.4 Structura nefronului


Glomerulul este primul element al nefronului care este alctuit dintr-un ghem de capilare
care rezult din ramificaiile unei arteriole aferente,provenit din artera renal. Capilarele de
reunesc apoi i formeaz,o arteriol eferent,care se capilarizez din nou n jurul primei oriuni a
tubului urinifer.
Tubul urinifer este al doilea element al nefronului care se prezint, sub forma unui canal
lung de 50 mm, format din urmtoarele segmente: capsula Bowman,tubul confort proximal,ana
Henle, tubul confort distal i tubii colectori.
Capsula Bowman, mpreun cu glomerulul pe care l conine,poart numele de corpuscul
Malpighi.
8

VASCULARIZATIA RENALA
Este extrem de bogata, primind 20-25% din debitul cardiac de repaos. Artera renala,
ramura a aortei abdominale, patrunde prin hil si apoi se imparte in ramuri interlobare (intre
piramide), din care se desprind arterele arcuate, ce formeaza o ansa in jurul bazei piramidelor,
arterele interlobulare, din care glomerulul. Dupa ce se regrupeaza in arteriole, se capilarizeaza
din nou in jurul tubului respectiv (in medulara) si se deschid in venele interlobulare, apoi in
venele arcuate.
Venele, avand un traiect aproape asemanator cu cel al arterelor, se colecteaza in vena
renala care se deschide in vena cava inferioara.
INERVATIA RENALA
Provine din plexul situat in hilul organului format in majoritate din fibre simpatice, dar si
din cateva fibre parasimpatice venite prin nervul vag. Fibrele nervoase, situate perivascular, se
distribuie celulelor musculare din peretele arteriolar si componentelor tubulare.

I.2. NOIUNI DE FIZIOLOGIE


FORMAREA URINEI
Rinichiul este un organ de importan vital i are numeroase funcii,dintre care funcia
principal const n formarea urinei. Prin aceasta se asigur epurarea organismului de substan e
toxice. Formarea urinei se datoreaz unui mecanism complex de filtrare la nivelul glomerulilor i
de reabsorbie i secreie la nivelul tubilor, prin filtrarea glomerular se formeaz urina
primitiv. Urina primitiv are compoziia plasmei dar fr proteine,lipide i elemnte figurate.
Conine deci ap,glucoz,uree,acid uric i toi electroliii sngelui.
n faza urmtoare,la nivelul tubilor care reabsorb cea mai mare parte a filtratului
glomerural,se formeaz urina definitiv.Totui la acest nivel se face o selectare: tubii reabsorb
total sau n mare cantitate substanele utile i n cantitate mic , pe cele toxice. Substanele utile
sunt substane cu preg,care sunt eliminate prin urin numai cnd concentraia lor sanguin a
depit limitee fiziologice(ap,glucoz,NACl). Substanele toxice sunt substane fr prag
,eliminarea lor fcndu-se imediat ce apar n snge.
Apa este reabsorbit n proporie de 99%, iar glucoza n ntregime (cu condiia ca n
snge s existe mai puin de 1,60g glucoz%0),srurile i n particular clorura de sodiu,n
proporie variabil (98-99%). Substanele toxice nu sunt reabsorbite dect n proporie mai mic
9

(33% uree,75% acid uric). Rinichiul are i proprieti secretorii,putnd elimina i chiar secreta
unele substane, ca amoniacul, cu rol foarte important n echilibrul acido-bazic.
Deci, procesul de formare a urinii cuprinde o faz glomerular,n care prin filtrare se
formeaz urina iniial i o faz tubular, n care prin reabsorbie i secreie se formeaz urina
definitiv. Caracterul de urin definitiv este dobndit de tubii distali prin procesul de
concentrare,sub influena hormonului retrohipofizar. Dup cantitatea de ap pe care o are la
dispoziie,rinichiul elimin unele substane ntr-o cantitate mai mic sau mai mare de
ap,rezultnd o urin cu densitate variabil.
Urina format diureza(1,5-2,5 ml/min)- se depoziteaz n vezica urinar ,de unde cnd
se acumuleaz o anumit cantitate (250-300 ml),se declaneaz miciunea-deschiderea
sfincterului vezical i golirea vezicii.
REGLAREA ACTIVITATII RENALE
Se face pe cale nervoasa (activitatea glomedulara) si pe cale umorala (activitatea
tubulara).
REGLAREA NERVOASA
Se realizeaza prin fibrele vegetative care se distribuie arteriorelor, glomerulului si tubilor.
Sistemul vegetativ nu contribuie direct la controlul elaborarii urinei, ci doar indirect, prin
influentarea conditiilor de irigatie renala. De altfel, se stie ca rinichiul denervat si chiar
transplantat continua sa functioneze aproape normal. Stimularea nervilor renali si a unor zone
presoare din bulb, hipotalamus si scoarta cerebrala determina vasoconstrictie renala si scaderea
diurezei pana la anurie. Stimularea nervilor vegetativi renali produce si scaderea eliminarilor
urinare de Na+, prin cresterea reabsorbtiei tubulare a ionului.
REGLAREA UMORALA
Considerata a detine rolul principal, se realizeaza de mai multi hormoni. Hormonul
antidiuretin (A.D.N.), secretat de nucleii hipotalamici si eliberat din neurohipofiza, controleaza
eliminarile urinare de apa, actionand la nivelul segmentului distal al nefronului. Sub actiunea
AND creste reabsorbtia de apa in tubii distali si colectori, concomitent cu diminuarea volumului
si cresterea concentratiei urinei.

10

Mineralocorticoizii, in special aldosteronul, controleaza eliminarile urinare de Na+ si


K+ la nivelul segmentului distal al nefronului, stimuland reabsorbtia de Na+ si excretia de K+.
Parathormonul mobilizeaza sarurile minerale din oase, stimuleaza eliminarile renale de
fosfati, K+ si retine Ca+ si Na+. Hormonii tiroidieni intensifica metabolismul celular, in special pe
cel protidic si prin cresterea generarii de produsi finali de metabolism, maresc diureza, acelasi
efect avand si alterarea legarii apei si a sarii in tesuturi.
Rinichiul in conditii de irigatie insuficienta sau ca urmare a unor modificari ale
compozitiei chimice a urinei ajunsa in tubii distali, descarca o enzima-renina-care actionand
asupra unei globuline plasmatice, produce angiotensina I, care se transforma enzimatic in plasma
si tesuturi in angiotensina II, cel mai puternic vasoconstructor natural si stimulator al secretiei de
aldosteron. La nivelul renal, angiotensina II, actionand asupra musculaturii arteriorelor
glomedulare modifica intens rata filtrarii si prin aldosteron influenteaza eliminarile urinare de
Na+ si K+.
MICTIUNEA
Miciunea este un act contient,deschiderea i nchiderea sfincterului vezical putnd fi
comandate voluntar.
Rinichiul are i rol predominant n meninerea echilibrului acido-bazic,prin eliminarea de
acizi i curarea bazelor,meninnd pH-ul cca. 7,35. Rinichii mai asigur constana presiunii
osmatice a plasmei eliminnd sau reinnd ,dup caz,apa i diferii electrolii.
n concluzie,rinichii ndeplinesc n organism trei funcii de baz:
Funcia de epuraie sanguin
Funcia de meninere a echilibrului osmatic
Funcia de meninere a echilibrului acido-bazic .
Alterarea acestor funcii conduce la apariia sindromului de insuficien renal,urmat
uneori de instalarea comei uremice.

11