Actiunea penala si actiunea civila. Partea II.

2. Ministerul Public
- este subiect activ al AC atunci cand persoana vatamata este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu
sau are capacitate de exercitiu restransa--> in acest caz, AC se poate exercita si din oficiu;
- NU se poate exercita AC din oficiu in cazul cand minorul dobandeste capacitate deplina prin casatorie
sau dobandeste capacitate anticipata de exercitiu;
- procurorul trebuie sa mentioneze in scris natura si intinderea pretentiilor, motivele si probele pe care se
intemeieaza, pana la inceperea cercetarii judecatoresti;
- este subiect activ si atunci cand sustine actiunea civila exercitata de partea civila;

Subiectii pasivi ai AC
Inculpatul (+ mostenitorii/succesorii care au acceptat succesiunea)
Partea responsabila civilmente (+ mostenitorii/succesorii care au acceptat succesiunea)
1. Inculpatul
- va raspunde pentru intreg prejudiciul cauzat partii civile, chiar daca la savarsirea faptei au
participat si alte persoane, care nu au fost trimise in judecata;
Atentie! Inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot incheia o tranzactie sau un acord
de mediere, cu privire la pretentiile civile.
-

poate recunoaste, in tot sau in parte, pretentiile civile, numai cu acordul partii responsabile
civilmente--> instanta obliga la despagubiri, in masura recunoasterii--> pt pretentiile
nerecunoscute se pot administra probe;

Atentie! Daca intervine decesul suspectului/inculpatului (art. 16 (1) lit. f):

a) in cursul UP--> procurorul dispune clasarea, iar partea civila poate parasi calea civila si se
poate adresa instantei civile pentru recuperarea prejudiciului;
b) in cursul judecatii--> instanta va dispune incetarea procesului penal si va lasa nesolutionata
actiunea civila;
persoana prejudiciata va putea introduce actiune impotriva mostenitorilor universali sau cu titlu
universal sau impotriva statului (mostenire vacanta)--> Nu si impotriva legatarilor cu titlu
particular.
2. Partea responsabila civilmente (PRC)
- este persoana care, potrivit legii civile, are obligatia legala sau conventionala de a repara, in tot sau
in poarte, singura sau in solidar, prejudiciul cauzat prin infractiune;
-

poate fi parte responsabila civilmente:

a) persoana care exercita supravegherea copiilor minori la data savarsirii infractiunii, chiar
daca acestia au devenit majori la data sesizarii instantei;
b) comitentul pentru pagubele produse de prepusul sau;

Atentie! NCPP--> asiguratorul e considerat PRC; totusi, cand cuantumul depagubirilor stabilite de
catre instanta depaseste plafonul stabilit prin normele speciale, se va putea retine si raspunderea delictuala
a inculpatului potrivit art.1357 NCC.
Atentie! O persoana juridica poate avea, in cadrul aceluiasi proces, atat calitatea de inculpat, cat si
calitatea de PRC.
Participarea PRC la proces se poate realiza in doua modalitati:
1.prin introducerea ei in cauza

NUMAI la cererea partii civile ( inculpat, din oficiu etc.)

in cursul UP/ judecatii, pana la inceperea cercetarii judecatoresti

Atentie! Cu toate acestea, PRC poate fi introdusa in proces si dupa inceperea cercetarii judecatoresti,
dar NUMAI cu consimtamantul acesteia.
Atentie! Atunci cand actiunea civila se exercita din oficiu, procurorul este obligat sa introduca PRC in
proces in cursul UP sau sa ceara introducerea sa in fata instantei de judecata, pana la inceperea cercetarii.
In caz de desfiintare cu trimitere spre rejudecare din apel--> la cererea partii civile, pana la
reluarea cercetarii judecatoresti
Daca PRC decedeaza--> actiunea civila se exercita in continuare fata de mostenitorii/succesorii
universali sau cu titlu universal, daca partea civila ii indica pe acestia in termen de doua
luni de la deces--> in caz contrar, instanta penala lasa nesolutionata actiunea civila.

2.prin interventia ei in cauza

pana la terminarea cercertarii judecatoresti in prima instanta;

nu poate interveni in stadiul dezbaterilor in prima instanta sau in apel.

poate formula aparari atat in favoarea inculpatului, cat si in favoarea sa;

nu se poate constitui parte civila in cadrul procesului penal prin formularea unei actiuni in regres
impotriva inculpatului, ci numai in fata instantei civile, ulterior ramanerii definitive a hotararii
penale;

Punerea in miscare si exercitarea actiunii penale

nu coincide cu inceperea UP;

in cadrul aceluiasi proces penal, pot fi exercitate mai multe actiuni penale, asa cum in cadrul mai
multor procese penale poate fi exercitata o singura actiune penala;

Atentie! In cazul unitatii de infractiune (i. continua, continuata, complexa), precum si in cazul participatiei
penale la aceeasi infractiune se va exercita o singura actiune penala!
Atentie! Punerea in miscare a AP are loc intotdeauna in personam, in vreme ce inceperea UP are loc in
rem.
Stingerea AP:
a) in cursul UP (i)clasare sau (ii)renuntarea la UP;

b) in cursul judecatii (i) ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, (ii) renuntarea la aplicarea
pedepsei, (iii) amanarea aplicarii pedepsei, (iv) achitare sau (v) incetarea procesului penal.
-

I.
Punerea in miscare a actiunii penale
reprezinta activitatea procesuala prin care procurorul declanseaza AP in care constata, dupa
inceperea UP, ca exista probe din care rezulta ca persoana a savarsit o infractiune si nu exista
niciunul dintre cazurile de impiedicare (art.16) din acest moment persoana acuzata dobandeste
calitatea de inculpat;
are loc in personam;
actul procesual prin ordonanta, de catre procuror;

Atentie! NCPP nu mai prevede prevede posibilitatea procurorului de a dispune punerea in miscare a AP
odata cu inceperea UP, intrucat pt punerea in miscare a AP este necesara administrarea de probe in cursul
UP.
In principiu, se are in vedere ordinea: inceperea UP cu privire la fapta continuarea UP fata de
suspect punerea in miscare a AP.
Continuarea UP fata de suspect nu este un pas prealabil si obligatoriu pentru punerea in miscare a
AP.
Atentie! In cazul infractiunilor de audienta, procurorul de sedinta care participa la judecata poate pune
in miscare AP, prin declaratie orala.
Potrivit NCPP NU mai este posibila punerea in miscare a AP in urmatoarele cazuri:
1) prin rechizitoriu;
2) prin declaratia orala consemnata in incheierea de sedinta (deoarece in faza judecatii nu se mai poate
extinde procesul cu privire la fapte/persoane);
3) prin incheierea instantei;
4) prin incheierea JCP prin care admite plangerea impotriva solutiei de netrimitere in judecata si
dispune inceperea judecatii, pt ca este necesar ca AP sa fi fost pusa in miscare anterior de catre
procuror.
- la cerere, inculpatului i se poate elibera o copiei a ordonantei de inculpare;
Atentie! Punere in miscare a AP reprezinta o conditie necesara pentru luarea masurilor preventive
(Exceptie retinerea), precum si pentru incheierea unui acord de recunoastere a vinovatiei.

II.
Exercitarea actiunii penale
reprezinta activitatea desfasurata de procuror, dupa punerea in miscare a AP, in vederea tragerii la
raspundere a persoanei care a comis o fapta prevazuta de legea penala (trimite in judecata, sustine
acuzarea in fata instantei, propune probe, pune concluzii de condamnare, exercita caile de atac)
acestea pot fi sustinute si de persoana vatamata

III.

Cazuri care impiedica punerea in miscare sau exercitarea AP

a) Pentru lipsa temeiului de drept (art. 16 lit. a-d):

1) fapta nu exista;
- se retine si in ipoteza existentei unui dubiu (in dubio pro reo);
- opereaza in rem.
2) fapta nu este prevazuta de legea penala sau nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de
lege;
- fapta exista in materialitatea ei, dar lipseste trasatura esentiala a infractiunii (tipicitatea obiectiva
sau subiectiva);
- se va retine acest impediment cand: (i) fapta a fost dezincriminata (se apreciaza in concreto), (ii)
fapta constituie o fapta civila sau contraventie, (iii) ii lipseste unul dintre elementele constitutive
ale unei infractiuni;
- opereaza in rem.
3) nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea;
- fapta exista, constituie infractiune, dar nu a fost savarasita de suspect/inculpat, ci de o alta persoana
(determinate/nedeterminata);
- poate opera principiul in dubio pro reo;
- opereaza in personam.
Atentie! Dupa achitarea in temeiul art. 16 lit. c) organele de UP au obligatia de a relua UP si de a
continua cercetarile pt identificarea autorului/participantului.
-

4) exista o cauza justificativa (efecte in rem) sau de neimputabilitate (efecte in personam);

vezi Codul penal.

Solutii art. 16 lit. a)-d):

in cursul UP procurorul dispune clasarea prin ordonanta
prin rechizitoriu (!! doar alaturi de solutia de
trimitere in judecata pentru alte fapte)
in cursul judecatii instant dispune achitarea prin hotarare (sentinta/decizie)
In cazul art. 16 lit. b)-d) daca se apreciaza ca fapta ar putea atrage alte masuri sau sanctiuni decat cele
prevazute de legea penala procurorul/instanta sesizeaza organelle competente.
De retinut! JDL poate analiza daca exista un impediment dintre cele prevazute la art. 16 NCPP in
ipotezele cand acesta se pronunta cu privire la masurile preventive (vezi art. 202 (2) NCPP);
JCP nu are competenta de a analiza existenta unui asemenea impediment si nici nu poate
dispune o solutie cu privire la actiunea penala.

b) Pentru lipsa de obiect (art. 16 lit. e-j):

1) lipseste plangerea prealabila, autorizarea sau sesizarea organului competent ori alta conditie
prevazuta de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale;
- lipseste plangerea prealabila cand nu a fost introdusa deloc sau a fost introdusa de o persoana ce nu
avea calitatea sau cu nerespectarea conditiilor prevazute de lege (forma, termen);
- plangerea prealabila poate fi introdusa si din oficiu, in conditiile NCP;