-

Przinti df gnral a discriminarii divrsi autori, intorduci si trmnii conxi (vzi

strotipizar) si inchi df discriminarii din lgislatia RO.

Astfl,. n opinia lui G. A. Col (1990, pag 129), discriminar st unul din cl mai
ds utilizat n Moldova n ultimul timp. n jurul trmnului discriminar s-au dus lupt
crncn, au aprut mult nnlgri, ambiguiti, mituri, s-a produs chiar i o d zinformar
intnionat. Acst articol i pun drpt scop lucidara i clarificara concptului discriminrii
p nlsul tuturor, fcnd rfrin la xprinl aplicabil din sistmul uropan d
protci a drptu
Totodat, S. Chlca (1981, pag. 84), spun c di xist mai mult dfiniii al
discriminrii, l pot fi gnralizat n dou abordri d baz. Abordara tico-moral, d zi cu
zi, numt discriminar oric tratamnt difrit al oamnilor aflai ntr-o situai similar, cum
ar fi cazuri n car unii pnsionari primsc pnsii mai mici dct alii, sau cinva nu s salut cu
un vcin-rom, sau accsul la discotc pntru brbai fiind contra plat, iar p ntru domnioar
gratis.
O alt dfinir a discriminrii st dat d Pntru Malcom Payn (1997, pag. 245), car
mnionaz c discriminara nsamn s idntifici indivizi si grupuri cu anumit
caractristici si s-i tratzi mai puin bin dct oamnii sau grupuril cu caractristici
convnional valuat.
n conformitate cu Legea nr. 324/2006 discriminara st dfinit ca fiind: "orice
deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba,
religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica
necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt
criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau
exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a
drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte
domenii ale vietii publice."
Notiuna d strotip l voca p cl d prjudcata si d discriminar. Ea conduc,
fara doar si poat, la ida d gnralizar si d roar d judcata, cu tot cortgiul i d

conscint ndorit p plan comportamntal. Nu st dci grsit, chiar imoral, sa s formz o

judcata sau o stratgi d actiun doar p o lctura strotipa a cluilalt? Pricolul apar cu
atat mai vidnt cu cat strotipuril isi xrcita influnta fara stira judcatorului, limitand
astfl posibilitatil d prvnir si rmdir. O asmna atitudin mta-tortica st
caractristica pntru mara majoritat a crctarilor din psihologia sociala. Daca ndrptatil
trbui combatut cu vigoar, atunci prspctiva adoptarii prsupun o lctura mai putin
dgradanta a notiunii d strotip.
Notiuna d strotip l voca p cl d prjudcata si d discriminar. Ea conduc,
fara doar si poat, la ida d gnralizar si d roar d judcata, cu tot cortgiul i d
conscint ndorit p plan comportamntal. Nu st dci grsit, chiar imoral, sa s formz o
judcata sau o stratgi d actiun doar p o lctura strotipa a cluilalt? Pricolul apar cu
atat mai vidnt cu cat strotipuril isi xrcita influnta fara stira judcatorului, limitand
astfl posibilitatil d prvnir si rmdir. O asmna atitudin mta-tortica st
caractristica pntru mara majoritat a crctarilor din psihologia sociala. Daca ndrptatil
trbui combatut cu vigoar, atunci prspctiva adoptarii prsupun o lctura mai putin
dgradanta a notiunii d strotip.
-

Dupa dscrii p scurti divrsl form d discriminar

Discriminara rasil
nc xist crdina conform caria, oamnii pot fi impartiti dupa ras l
biologic.Acst lucru st surprinzator daca n gandim la numroasl incrcari al oamnilor
dstiinta d a stabili catgorii d ras al popoarlor lumii, insa in fond nu xista ras pur,ci
doar o sama d varitati fizic al fintlor uman. Motivul pntru car unldifrnt dvin
modalitat pntru discriminara sociala si pntru prjudcati nu au nimicd-a fac cu biologia.
D aca, difrntl rasial ar trbui intls ca variatii fizicindividual al mmbrilor uni
comunitati sau socitati .Discriminara consta in privara d drpturi a uni minoritati sau a
unui grup d oamni.Socitata noastra uropana lupta intns pntru ca nici un om sa nu fi
privat ddrpturil lui fundamntal, oricari prsoan sa i s rspct librtatil p car l au
altii p baza culorii pilii, a sxului, a orintarii sxual, a starii d sanatat, a varsti sau palt

critrii.La ora actuala Romania s confrunta cu o probma majora in ca c

privstdiscriminara populatii d tni rroma in rlatiil cu socitata. In primul
randidntitata rromilor din Romania st datorata uni istorii d xcludr sociala, rasism,car
au ca fond o gandir prjudiciara si strotip-ngativa.Robia rromilor, dfinita dabolitionisti ca
fiind paria socitatii, nu numai ca i-a plasat p rromi in afara socitatii, cii-a xclus din conditia
d fiint uman, i fiind considrati bunuri miscatoar, nicidcumca prsoan.Dsi, astazi
rromii nu mai sunt tratati ca nist bunuri, raman in continuardiscrimininati. Exista o sri d
strotipuri si prjudcati car dstrmina atitudiningativ, marginalizar, si mai mult d atat
comportamnt agrsiv al socitatiimajoritar fata d minoritata rroma. Si astazi parintii mai
folossc sintagma daca nusti cumint vin tiganul rau si t fura ca sa-si cumintasca copii.O
alta cauza car arca rzultat acst manfstari ofnsiv rprzntata d gnralizara
faptlor savarsit do prsoana d tni rroma .Un xmplu in acst sns sunt vnimntl din
2007, cand unrrom a comis o crima.Astf l s-a produs o rvolta a majoritati car a tichtat
comunitatrroma ca fiind priculoasa socitatii.Numroas sunt situatiil in car rromii trbui
sarnunt la scoala inca d la varsta fragd pntru ca datorita apartntnti tnic s
simtstigmatizati.Mult talnt sunt risipit tocmai incapacitatii sistmului ducational d aforma
si structura capacitati pntru ficar copil in part indifrnt d grupul tnci dincar facm
part.In loc sa tratam rromii ca c tatni normali ai tarii, car au o contributila constructia
socitatii in car traim, prfram sa-i tratam ca fiind altcin va.Tratara lor difrita duc la
distorsiuni al sistmului ducational, acst minoritati avand sans slabd rusita profsionala
in viata.In fapt , rromii nu sunt vazuti asa cum sunt, ci maid graba sunt prcputi asa cum ar
trbui sa fi pntru a justifica comportamntlclorlati fata d i.Rzolvara problmlor
lgat d ducaia tnicilor rromi dpind d un complxd factori sociali, culturali,
afctivi.ntr actia s dsprind drpt cauz principal alabandonului colar srcia,tradiiil
tnii

i discriminara lvilor rromi n cadrulsistmului d nvmnt.Conform raportului

Opn Socity, masuril afirmativ prcum si programl social sustinut d organizatii nonguvrnamntal car implica romii in activitati au dat road . Crstra tot mai mar a lvilor
romi car invata in aclasi clas cu copii d alta tni st o soluti practica in snsul in car
masuril s concntraza mai mult p tinri pntru ca i pot modifica mntalitatiil la nivl d
comunitat rroma.D asmna pdagogii au nvoi d un curs dspr cum sa fi managri d
situati atunci cand intrvin act discriminatorii intr ci d tni rroma si ci romani.

Traim inca intr-o lum confuza, n lasam d mult ori influntai d prjudcati. Nu
valorizam si nu valorificam difrnl dintr noi si n lasam condusi d suspiciun si
rspingr. Nu ntlgm multiculturalitata ca fnomn car n imbogatst cu divrsitat si
p car noi inin nu trbui sa n prmitm s-l risipim. Un lmnt d baza il constitu
gnratia tanara car st ca in masura sa dclansz schimbari putrnic car sa zgudui
barirl ridicat intr tnii.

Discriminarea multipl
Oamnii au idntiti multipl si fac part simultan din mai mult grupuri social.
Apartnna simultan la

mai mult grupuri poat crt vulnrabilitata prsoanlor

rspctiva n faa discriminrii.

Exmpl

Dsfurara campaniilor d strilizar a fmilor rom- drpturil rproductiv sunt

nclcat atat p baza d gn: nu sunt afctai brbaii romi, ct si p baza d tni: nu
sunt afctat fmil majoritar.

Un alt xmplu d discriminar multipl ar ai fi i cnd o fmi st rspins la

angajar pntru ca: st imigranta ca provninta; ar un handicap.

Discriminare directa - Exemplu: Un barbat si o fmi dtin: prgatir gala; aclasi tip d
post; accasi munca prstata, insa, rmunratia st difrntiata.
Discriminare indirecta - Exemplu: Angajatorul insista asupra faptului ca, numai p rsoanl cu
o vchim d 20 d ani pot promova in carira. Fmil car au fost in concdiu matrnal nu
pot fi subictul uni astfl d oportunitati.
Discriminare multipla - Exemplu: O fmi st rspins la angajar pntru ca: st imigranta
ca provninta; ar un handicap.

Discriminare pozitiv - Exemplu: O socitat imobiliara poat mari proportia d locuint,

amnajat pntru prsoanl cu handicap.